1. Istoria dezvoltării şi starea actuală a SPŞ în diferite ţări.

Pentru prima dată problemele ridicate de şcoală s-au impus atenţiei psihologilor din Anglia,
la sfîrşitul secolului al XlX-lea. în 1884 Galton, fondatorul primului laborator de antropometrie, şi-a
propus să studieze diferenţele individuale de natură genetică. Pentru a "măsura" diferenţele
psihologice dintre elevi, el a aplicat metode metrice şi statistice, care foarte cui'înd au condus la
metoda testelor mintale. în 1893 Sully, profesor de psihologie şi logică la Colegiul Universitar din
Londra, a creat primul laborator de psihologie din Marea Britanie în 1 883, pornind de la lucrările lui
Sully şi ale colegilor săi, a fost creată Asociaţia Britanică de studiere a copilului, care avea drept
obiectiv studiul normalului şi patologicului la elevi.
Asociaţii asemănătoare se implantează în întreaga Anglie: în 1913 Burt a devenit directorul
primului serviciu oficial de psihologie şcolară, creat la Londra.
In aceeaşi perioadă, în Franţa, se atestă o evoluţie asemănătoare, şi în 1894 Binet, cunoscut
psiholog francez, creează Societatea Liberă pentru studiul psihologic al copilului* iar peste trei ani el
deschide, într-o şcoală primară pariziană, primul laborator francez de pedagogie. în 1904, la
solicitarea Ministerului Instrucţiunii Publice, este creată o comisie pentru elaborarea unui proiect
privind învăţămîntul special. în calitatea sa de membru al comisiei create, Binet este însărcinat să
stabilească un program de examinare sistematică a deficienţelor intelectuale. Pentru a efectua aceste
examinări, Binet. în colaborare cu Colegul său Simoig elaborează prima variantă a renumitei Scări
inetriee^âiiplp|igenţei, finalizată în 1911.
La începutul sec. XX, este recunoscut official SPŞ în Franţa. Scopul acestui serviciu consta în
depistarea şi izolarea copiilor cu retardare psihică în şcolile special. Începînd cu 1980 psihologii
lucrează în grupuri de ajutor psihologic, într-un asemenea grup se unesc diferiţi specialişti ca:
specialişti din psihologia didactică, psihologia dezvoltării şi psihologia şcolară. Aceşti trei specialişti
deserveau înjur de 800 1000 elevi. Actual Serviciul Psihologic Şcolar din Franţa este pe cale să
devină o reţea unică centrală care orientează activitatea psihologică în următoarele direcţii: 1)
psihologia efectului şcolar 2) adaptarea socială a copiilor 3) consilierea psihologică a elevilor
părinţilor şi pedagogilor.
În SUA Serviciul Psihologic Şcolar a fost dependent de curentul behaviorist. SPŞ în SUA se
dezvoltă în secolul XIX. în 1891 Flail fondează prima revistă consacrată psihologiei copilului şi
educaţiei: iar ceva mai tîrziu, în 1896, Witmer deschide la Universitatea din Pensii van ia un centru
de consiliere psihologică, orientat, în mare măsură, spre problemele pedagogice. în 1911 Gesell
creează Dispensarul din New-Haven, axat, de asemenea, pe problemele dezvoltării copilului. Prin
urmare, sfîrşitul secolului XIX , începutul secolului XX a fost marcat de un interes deosebit pentru
probleme care ulterior vor constitui sfera de studiu pentru serviciul psihologic şcolar.
În 1 980 în SUA există Asociaţia Naţională a Psihologilor Şcolari, care apără drepturile
psihologilor şi stabileşte scopurile şi sarcinile SPŞ. Astăzi SPŞ din SUA este compus din
următoarele directive: 1) păstrarea sănătăţii psihice a copilului 2) apărarea intereselor şcolare ale
copiilor.
În Elveţia, Glaparede, autorul termenului "psihologie şcolară ", dă un impuls pedagogiei
experimentale. Astfel în 1904 el publică o serie de articole vizînd psihologia copilului, şi pedagogia
experimentală. în 1906 Claparede inaugurează Seminarul de psihologie pedagogică, consacrat
problemelor esenţiale ale psihologiei elevului. în 1|942 el fondează la Geneva Şcoala ştiinţelor
educaţionale (actuala Facultate dc Psihologic şi Ştiinţe ale Educaţiei), devenită 'celebră graţie lui"
Piaget şi echipei sale.

2.Serviciul psihologic – Guidance

Cuvântul -guidance- provine de la verbului englez -to gui- a ghida, a direcţiona. Prin acest
cuvânt este numit serviciul pedagogic din structura învăţământului din SUA. Serviciul presupune a fi
ajutorul în situaţiile dificile ale omului, acesta este un ajutor acordat persoanei pentru cunoaşterea
lumii şi a propriei personae, pentru aflarea profesiei şi a drumului în viaţă şi pentru folosirea
cunoştinţelor.
 2. Serviciul psihologic - (juiduncc.
La baza înfiinţării acestui serviciu au fost următoarele premise: schimbări calitative în
economie şi politică din acele timpuri, relaţiile sociale de clasă, necesitatea de a americanizare a
populaţiei.
La Hotarele secolului XIX şi XX a avut loc o emigrare în masă a persoanelor din diferite ţări
în SUA şi anume aceasta fiind scopul apariţiei serviciului guidance. i în 1919a fost organizată
Asociaţia învăţământului Progresiv- direcţionată spre motivarea individualizării independenţei
elevilor în procesul învăţământului, iar în 1920 are loc transformarea radicală a şcolii, se elaborază
programe noi de studii, este introdusă educaţia prin muncă şi cel mai important se face gruparea
elevilor în dependenţă de ; rezultatele testării. Se consideră că şcoala în acest mod va putea oferi
posibilităţi egale tuturor elevilor şi va contribui la dezvoltarea acestora, anume acest fundal aduse la
integrarea serviciului guidance în şcoli. Sarcina serviciului în şcoală este de a repartiza elevii pe
grupe reieşind din alegerea profesiei, iar fondatorul acestui serviciu este Pearson. După părerea
autorului, ca elevul îşi aleargă conştient profesia trebuie să ţină cont de trei lucruri: 1) să îşi cunoască
capacităţile proprii şi limitele cât şi interesele şi înclinaţiile sale 2) să studieze condiţiile diferitor
tipuri de muncă pentru a şti ce calităţi sunt necesare pentru efectuarea acestui tip de muncă şi
condiţiile de muncă 3) să analizeze obiectiv capacităţile şi interesele sale.
Sarcinile şi modurile de organizare a serviciului se schimbau permanent, există şi în ziua
actuală secţii speciale ale acestui serviciu ce ţin de Ministerul Învăţământului din SUA, în fiecare
regiune se elaborează programe speciale care au un scop unic de a contribui la dezvoltarea mai
eficientă a potenţialelor posibilităţi a fiecărui, în fiecare şcoală se formează comitere care sunt
compuse din : directorul şcolii, adjunctul, specialistul principal al serviciului, care mai este numit şi
consilier, câţiva pedagogi şi lucrătorul medical. Sarcina - studierea problemelor elevilor şi acordarea
ajutorului profesional în rezolvarea problemelor acestora. Se alcătuiesc programe speciale în
dependenţă de vârstă şi se lucrează cu ele, principiul de bază al serviciului este responsabilitatea
individuală a fiecărui membru al comisiei iar figura centrală a acestui comitet era consilierul
asistenţii erau cei care colaborau cu programele serviciului efectuînd testările ,selectau informaţia
despre professor, pregăteau mijloacele tehnice, stabileau contact de afaceri în societate. Profesorii ca
membrii acestui comitet erau cei care contactau zilnic cu elevii şi selectau materiale pentru
consigliere. Asistentul social era ca un colaborator ce lucra paralel în mai multe şcoli şi el se ocupa
cu copiii cu comportament deviant. Psihologul lucra cu copiii de excepţie (cei care făceau abatere de
la norma pozitivă şi negative) se mai ocupa şi cu psihoterapia individuală sau de grup a părinţilor
elevilor şi copiilor. Personalul medical se ocupa de controlul sistematic al sănătăţii fizice al copilului.

3. Istoria dezvoltării serviciului psihologic la noi în țară

În fosta URSS psihologia a apărat la hotarele secolului XIX - XX şi era legată de pedologie
(ştiinţa care se ocupă cu dezvoltarea şi creşterea omului cu toate particularităţile sale socio biologice)
în 1936 o critică a spră a exclus această ştiinţă. Cauza de bază a fost testarea inteligenţei feciorului
lui Stalin. Dar excluderea acestei ştiinţe a adus o daună serioasă dezvoltării psihologiei copilului şi a
frânat mulţi ani înainte dezvoltarea tuturor ramurilor psihologiei. Da sfârşitul anilor 70 s-a reînoit
căutarea activă a formelor de aplicare a cunoştinţelor psihologice şi de participare a psihologiei în
şcoală.
Pentru prima dată URSS- SPŞ se dezvoltă în Estonia şi la etapa actuală este considerat cel
mai dezvoltat şi organizat comparativ cu celelalte ţări din fosta URSS. La început a fost organizat un
experiment care consta în introducerea în şcoală a funcţiei de psiholog având scopul de a prelucra
problemele teoretice şi practice ale psihologul şcolar, mai târziu această practică se răspândeşte în
toate celelalte ţări din URSS. După care este elaborat un regulament despre SPŞ în sistemul de
învăţământ.
În Republica Moldova se înfiinţează în 1990' (un' mare aport l-a avut crearea a Facultăţii de
Defectologie a Universităţii Pedagogice de Stat “Ion Creangă”.
. Istoria dezvoltării serviciului psihologic la noi in ţara.