Serviciul psihologic școlar în Republica Moldova are menirea de a asigura dezvoltarea psihică a

elevilor, a capacităților, abilităților și aptitudinilor lor și este orientat „spre optimizarea și normalizarea
procesului instructiv-educativ”. [2, p.1] Pentru realizarea acestei misiuni psihologul realizează un șir de
activități grupate în 4 direcții: activitatea de profilaxie, psihodiagnosticul, consilierea psihologică,
activitatea de dezvoltare și remediere psihologică.
Este binecunoscut faptul că mai ușor putem preîntâmpina problema, decât a o soluționa, de aceea
foarte utilă este activitatea de profilaxie. Există psihologi, savanți și societăți psihologice care consideră
că asistența psihologică în școală trebuie să fie percepută ca un serviciu de „profilaxie a sănătății
psihice”, deoarece anume instituțiile preuniversitare oferă posibilități reale de a influența dezvoltarea
emoțională și socială a copiilor, de a le menține și întări sănătatea psihică, de a preîntâmpina problemele
comportamentale ale elevilor, de a asigura un climat psihologic optimal în mediul școlar etc..
Literatura de specialitate definește activitatea de profilaxie ca „o activitate intenționată, și sistematică
a psihologului, ce ține de prognoza socială” [1, p. 103] și reprezintă un sistem de măsuri „orientate spre
păstrarea, consolidarea şi dezvoltarea sănătăţii mentale a copiilor la toate etapele dezvoltării şcolare şi
preşcolare, spre prevenirea dificultăţilor în dezvoltarea psihică a personalităţii și de creare a condiţiilor
psihologice favorabile pentru această dezvoltare” [2, p.4], altfel spus spre formarea culturii psihologice,
care include 3 componente (M. Vîrlan, 2009): autocunoaștere și autoapreciere, cunoașterea altora și
capacitatea de a conduce cu propriul comportament, cu emoțiile și comunicarea. Această direcție de
activitate a serviciului psihologic presupune promovarea cunoștințelor psihologice, prevenirea
dezadaptării elevilor sau angajaților, prin preîntâmpinarea apariției problemelor comportamentale, crearea
unui climat psihologic favorabil în mediul școlar etc.
Nu există restricții (evident în limitele Regulamentului Serviciului de Asistență Psihologică) în ceea ce
privește formele de lucru, metodele utilizate etc. Totuși, formarea profesională,  competențele și
creativitatea psihologului influențează calitatea serviciului psihologic școlar. Există activități, pe care
psihologul le inițiază singur în corespundere cu specificul instituției, în care activează. Există activități, pe
care le realizează în colaborare cu alți psihologi sau organizații non-guvernamentale. Ne putem mândri,
cel puțin psihologii din municipiul Chișinău, cu o activitate de promovare a cunoștințelor psihologice,
organizată anual în luna octombrie, Săptămâna psihologiei. De câțiva ani această săptămână poartă
genericul „Calea spre autocunoaștere: de la EU la TU”.
Scopul: promovarea cunoştinţelor psihologice în rândurile elevilor şi cadrelor didactice.
Obiective:

o Activizarea gândirii elevilor şi cadrelor didactice despre locul şi rolul psihologiei în viaţa
personală şi în viaţa altor oameni;
o Crearea condiţiilor pentru exersarea abilităților de gestionare a emoțiilor;
o Stimularea formării deprinderilor de relaţionare eficientă cu membrii grupului.
o Optimizarea dialogului elevi – administraţia instituției de învățământ;
o Stimularea și dezvoltarea creativităţii elevilor.

Modalităţile de desfăşurare sunt diverse: Panoul bunei dispoziţii, Scrisoare directorului, Scrisoare mie,
TVC psihologic, Colaje tematice, Concursul „Ziua liniștii”, activități de profilaxie cu elevii, cadrele
didactice, părinții etc.
Deoarece comportamentul perturbator al elevilor poate afecta negativ procesul instructiv-educativ în
școală în cadrul Săptămânii psihologiei se desfăşoară seminare/traininguri pentru cadre didactice sau
părinți. În acest an am organizat un training pentru cadrele didactice „Rolul serviciului psihologic şi a
pedagogilor în diminuarea comportamentul perturbator la elevi”. În cadrul trainingului au fost:

o identificate cauzele apariţiei comportamentului perturbator la elevi;

o enumerate categoriile tipice ale comportamentului pertubator în funcţie de motivarea elevilor;
o analizate reacţiile profesorilor la comportamentul perturbator al elevilor;
o determinate modalităţile unei comunicări eficiente cu elevii;    
o analizate modele de conduită ale profesorului în caz de comportament perturbator din partea
elevior.

În una din zilele săptămânii elevilor claselor a VII-IX li s-a propus să scrie o scrisoare directorului
(Anexa 1). Elevii au evidenţiat aspectele pozitive ale localului şcolii şi ale activităţii cadrelor didactice, dar
au venit şi cu propuneri concrete pentru ridicarea prestigiului şcolii natale și îmbunătățirea climatului
psihologic la nivel de instituție.
O altă activitate – „Scrisoare mie” (Anexa 2) – a fost propusă doar elevilor clasei a IX-a. Fiecare și-a
scris câte o scrisoare, pe care o va primi la sfârşitul lunii mai. De fiecare dată aceste scrisori trezesc
emoții deosebite elevilor- absolvenți, cu toate că sunt scrise de ei și citite tot de ei la o distanță de doar
jumătate de an.
Una din activităţile care se bucură de interes și succes deosebit este Panoul bunei dispoziţii. Pe
parcursul întregii săptămâni elevii au ocazia de a-și exprima în scris sau prin desen emoţiile şi
sentimentele pozitive la adresa colegilor şi cadrelor didactice.
O altă activitate, ce durează pe parcursul unei zile de lucru și care este susținută atât de elevi, cât și de
cadrele didactice, este concursul Ziua Liniștii. Pe parcursul întregii zile în școală domnește liniștea. Toți
depun eforturi pentru a păstra liniștea în timpul orelor școlare, la pauză în sălile de clasă, în sala sportivă,
în cantină etc. Fiecare clasă pe parcursul zilei, conform unui orar stabilit (pentru a nu perturba activitatea
școlară) parcurge un traseu format din 4-5 stații (Anexa 3). Înainte de start fiecare participant primește 3
fise. Se explică regulile concursului și după ce se anunță startul participanții nu au dreptul să vorbească.
Toate sarcinile sunt îndeplinite în liniște, participanții pot comunica doar non-verbal. Cel, care vorbește
sau nu se încadrează în regulile probei, la care participă, este penalizat (o încălcare – o fisă). La fiecare
stație clasa trebuie să realizeze sarcina în 3 min. În plus, fiecare cadru didactic, care are ore în această
zi, poate oferi fiecărei clase până la 10 puncte pentru realizarea sarcinilor la lecție în liniște și pentru
liniștea respectată la recreații.
La TVC-ul psihologic în acest an au participat câte 6 elevi din clasele a IX-a, care au fost susţinuţi şi
aplaudaţi de elevii claselor V-VIII (Anexa 4). Fiecare probă a durat câte 5 min. În timp ce participanții
realizau sarcinile, au fost organizate jocuri, concursuri cu spectatorii. În final echipele au fost premiate cu
diplome. De asemenea, au fost menționați cei mai activi spectatori.
O altă activitate de masă este Colajul tematic la care participă elevii claselor a V-IX. În sala festivă se
amenajează zone de lucru pentru fiecare clasă. Participanții aduc materialele necesare pentru crearea
colajului (imagini, creioane colorate, hârtie colorată, acuarelă, pensule, foarfece, lipici etc.). Timp de 45
min. realizează colajul. Toate colajele sunt fixate la intrarea în sala festivă. Lucrările sunt apreciate în
mod diferit: „Cel mai creativ colaj”, „Cel mai original colaj”, „Cel mai umoristic colaj”, „Cel mai poetic colaj”,
„Cel mai filosofic colaj” etc. Genericul colajelor diferă de la an la an. Au fost realizate colaje cu genericul:

o Unitate prin diversitate;

o Calea spre succes și fericire;
o Nu poți găsi liniște evitând viața etc.

Elevii claselor primare au participat la concursul desenelor pe asfalt „Zâmbetul meu”. Tot teritoriul
asfaltat în jurul școlii încă mult timp după finalizarea concursului radiază de zâmbetele copiilor: de la cele
mai simple (o gură ce zâmbește) până la cele mai compleze (tablouri tematice). Dacă afară plouă acest
concurs este realizat în sălile de clasă – pe foi de desen, iar desenele bucură pe toți în cadrul expoziției
din holurile școlii.
Activitatea realizată în cadrul acestei săptămâni, dorința elșevilor de a participa, susţinerea activităţilor
de către elevi, cadre didactice, administraţia şcolii a demonstrat necesitatea organizării şi
desfăşurării săptămânilor tematice în cadrul instituţiilor de învăţământ pe parcursul anului școlar.
Pentru a realiza activități pentru un număr mare de participanți este nevoie de efort, susținere și mult
curaj. Nu există scale de măsurare a impactului acestor activități asupra personalității copilului. Dar
trebuie să ne implicăm activ în organizare și desfășurarea lor, dacă ne dorim un climat psihologic
confortabil în mediul școlar și copii, care se bucură de fiecare clipă, aflată în școală.
Bibliografia:

1. Bolboceanu A. ș.a (2013). Asistența psihologică în educație: practici naționale și internaționale.

Chișinău: IȘE.
2. Regulamentul Serviciului de Asistență Psihologică din instituțiile de învățămînt preuniversitar și
preșcolar subordonate DGETS din municipiul Chișinău. //Pe: www.spc.psihologie.md/wp-
content/uploads/2016/03/Regulament_SAP.pdf

Anexa 1
Anexa 2
 Anexa 3
Concursul „Ziua liniștii”
Scopul: Consolidarea coeziunii de grup
Exemple de sarcini în cadrul concursului:
1. Labirintul În sala festivă din scaune, cercuri și bastoane de gimnastică a fost format un labirint.
Participanții, ținându-se de mâini, au trecut prin labirint.
2. Cercul Participanții au forma un cerc din scaune (după numărul participanților), legate câte 2 cu
ajutorul sforilor (după numărul participanților).
3. Trenuțul În sala sportivă a fost „desenată” o cale ferată, dar nu pe linie dreaptă, ci cu multe cotituri.
Participanții s-au aranjat unul după altul și ținându-se de mijlcoul celui di față au format un „trenuleț”, care
a mers pe „calea ferată”, respectând strict marcajul.
4. Încredere Un participant urcă pe masă. Ceilalți (asigurați de un arbitru adult) întind mâinile la nivelul
pieptului foarte aproape unul de altul. Participantul de pe masăse lasă pe spate, fără a îndoi mâinile saui
picioarele și cade în brațele colegilor.
5. Nodul gordian Participanți formează un cerc, închid ochii și întind mâna dreaptă. Arbitrul unește
mâinile participanților două câte două. Apoi participanții întind mân stângă. Arbitrul unește mâinile două
câte două. Participanții deschid ochii și caută modalități de a dezlega „nodul”.
6. Desenează litera Participanților li se demonstrează o literă (de exemplu A). Cu ajutorul mâinilor se
unesc astfel ca, fiind priviți dintr-o parte, să se vadă litera dată.
7. Rearanjare Toți participanții se aranjează într-un rând pe banca de gimnastică în ordine
descrescătoare (de la cel mai înalt). La semnal se rearanjează în ordine crescătoare (de la cel mai
scund), trecând dintr-un capăt al băncii de gimnastică în celălat, fără a coborâ de pe ea.
8. Întoarce pătura Toți participanții stau pe o pătură. Fără a coborâ de pe ea, încearcă să o întoarcă
pe dos.
Anexa 4
TVC psihologic
Scopul dezvoltarea sferei emoționale și a deprinderilor de colaborare în cadrul grupului.
I. Etapa introductivă Au fost realizate câteva exerciții pentru spectatori.
1. Exercițiul Salutul Spectatorilor li s-a propus să se salute unul cu altul non-verbal: cu ochii, mâinile,
umerii, urechile, genunchii etc.
2. Exercițiul Să se ridice cei, care… Au fost numite anumite aspecte ce țin de aspectul exterior,
ocupațiile preferate, bucatele preferate, calități, emoții. (De exemplu, Să se ridice cei care sunt bucuroși
sau …cei, care iubesc înghețata)
3. Prezentarea membrilor juriului
II. Etapa de bază
1. Proba Prezentarea echipelor Echipele au avut ca sarcină să aleagă căpitanul, să aleagă un nume
pentru echipă și să deseneze un desen, care să-i reprezinte.
2. Exercițiu pentru spectatori Desenăm împreună Fiecare spectator se gândește la un desen. Se
repartizează foi de desen și un creion (câte 1) pentru fiecare rând de spectatori. Primul spectator
desenează un element din desenul, pe care și l-a imaginat, al doilea spectator din același rând continuă
cu elementul din desenul imaginat de sine etc. până la utimul participant din rând.
3. Proba Încălzirea Desenele, realizate de spectatori, sunt repartizate î mod egal echipelor. Fiecare
echipă va compune titluri cât mai originale desenelor primite.
4. Proba creativă A fost odată…  Fiecare echipă primește o foaie, pe care sunt scrise cuvinte (gard,
copac, știre, râu, poiană, oameni). Din cuvintele date alcătuiesc o poveste.
5. Joc pentru spectatori Utilizări creative  Spectatorii au propus modalități creative de utilizare a
obiectelor propuse de prezentator (lingură, fular, scaun etc.)
6. Proba Desenăm emoțiile Echipele au reprezentat prin desen câte 2 emoții (bucurie, furie, tristețe,
satisfacție, curiozitate, frică)
7. Joc pentru spectatori Cuvinte din cuvânt
A fost prezentat un cuvânt pe o foaie A1 (transformator). Spectatorii din literele acestui cuvânt au
format cuvinte noi.
III. Etapa de încheiere
Membrii juriului au prezentat totalurile și au oferit diplome participanțilo