Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Metodologia Determinare Bazine Hidrografice Torentiale
Metodologia Determinare Bazine Hidrografice Torentiale
METODOLOGIA DE DETERMINARE
A BAZINELOR HIDROGRAFICE TORENTIALE
IN CARE SE AFLA ASEZARI UMANE
EXPUSE PERICOLULUI VIITURILOR RAPIDE
RECTOR:
Responsabil contract:
1. Introducere
O viitura produsa de ploi torentiale poate fi considerata rapida atunci cand urmatoarele
conditii sunt indeplinite:
- Suprafata bazinului de receptie este cuprinsa intre cativa km2 si 200 km2;
- Timpul de concentrare este mai mic de 6 ore.
- Durata ploii torentiale este de maxim 3 ore, fiind de regula mai mica decat timpul de
concentrare al bazinului;
- Vitura este generata de o precipitatie torentiala care depaseste 100 mm
Formarea viiturilor rapide in bazinele mici este conditionata de procesele care au loc pe
versant si pe formatiunile torentiale (ogase, ravene, torenti), in timp ce producerea inundatiilor
in aval de sectiunile de inchidere ale bazinelor mici este conditionata nu numai de debitul
maxim generat de o ploaie torentiala, ci si de capacitatea locala de transport a albiei in zona
localitatilor.
A. Elementele care favorizeaza producerea viiturilor rapide pot fi grupate in:
a) Caracteristici fizico-geografice ale bazinului si retelei hidrografice:
- Suprafata bazinului
- Forma acestuia
- Panta versantilor
- Panta raului principal
- Densitatea retelei de drenaj
- Gradul de impadurire
- Utilizarea terenului
- Textura solului, respectiv geologia in cazul in care roca este la zi.
- Capacitatea de inmagazinare a coloanei de sol
Unele dintre aceste caracteristici pot face obiectul unor layere GIS, altele pot fi calculate cu
ajutorul functiilor GIS. Utilizarea GIS este indispensabila pentru definirea sau calculul
elementelor primare care intervin in diversele relatii sau modele matematice pentru obtinerea
debitelor maxime sau a hidrografelor de viitura.
Caracteristicile fizico-geografice influenteaza: 1) marimea scurgerii de suprafata (functia de
productie); 2) viteza de concentrare a scurgerii in reteaua hidrografica (functia de transfer);
3) deplasarea viiturii catre aval (functia de propagare).
Functia de productie este puternic dependenta de textura solului si de utilizarea terenului
(inclusiv gradul de impadurire), care determina in ultima instanta capacitatea de inmagazinare a
zonei nesaturate. Panta versantilor si a bazinului, forma acestuia, densitatea retelei de drenaj,
panta retelei hidrografice influenteaza functiile de transfer si propagare.
b) Factori agravanti (naturali si antropici)
1) Naturali:
- Umiditatea initiala a solului din bazin
- Friabilitatea rocilor
- Existenta formelor de eroziune in adancime (ogase, ravene, torenti)
2) Antropici:
- Lipsa masurilor antierozionale si de corectare a formatiunilor torentiale
- Despaduriri excesive, combinate cu nerespectarea normelor silvice de taiere sau de
depozitare a deseurilor lemnoase
- Practici agricole neadecvate.
- Realizarea de cosnstructii sau depozite in imediata vecinatate a malurilor.
1000
10
3. Se calculeaza capacitatea de inmagazinare S din relatia: S = 25.4
CN
Evident, si aceasta procedura are un caracter aproximativ, fiind utilizata pentru triere
preliminara.
Metoda fiziografica
GIS
Acoperire teren
Tip de sol
Selectare CN
Calcul S
Calcul T Lag
T c = 1.67 T Lag
GIS
Delimitare bazine cu T c < 6 h
( hm i + 1m; Q1 i )
( hm i + 2m; Q 2 i )
( hm i + 5m; Q 5 i )
unde:
hm i reprezinta cota absoluta corespunzatoare pozitiei malurilor in sectiunea i; daca malurile au
cote diferite, se va considera valoarea minima a celor doua valori.
Qm i - debitul de umplere al albiei minore din sectiunea i
Q1 i , Q 2 i si Q 5 i debitele corespunzatoare unor niveluri cu peste 1m, 2m si 5m in raport cu
cota malurilor (sau celui mai jos mal) din sectiunea curenta; se admite implicit ca in zona
localitatilor nu vor exista cresteri de nivel mai mari de 5 m in raport cu cota malurilor.
3) Corespunzator debitelor Q1 =
h 2 i si h 5 i .
{ }
1
1
1
Q1 i , Q2 =
Q2 i si Q5 =
Q5 i rezulta cotele h1i ,
n
n
n
( )
Chei limnimetrice CL i
Pentru fiecare
sectiune i
hm
hm+1m
hm+2m
hm+5m
Q am
Q1
Q2
Q5
Modele
simplificate
GIS
Ploaie orara
generatoare
Zone inundate
S1
S2
S5
hp 1
hp 2
hp 5
GIS
Adancimi
GIS
d1
d2
d5
Valori prag
ploaie
generatoare
VP 1 (D k)
VP 2 (D k)
VP 5 (D k)
Corelatii
Pagube
P1
P2
P5
Metoda genetica
Valori prag
predefinite
Strat precipitat
h 1%
100 mm / 30 min
120 mm / 1 h
140 mm / 2 h
150 mm / 3 h
30 min
1h
2h
3h
SCS
Acoperire teren
Tip de sol
Hietograma
CN
- constanta
-triunghiulara
S
Alfa
Coeficient de
scurgere 1%
Q 100
Q120
Q140
Q150
Q 30 min
Q1h
Q2h
Q3h
Chei limnimetrice CL i
hi
hi
hi
hi
100
120
140
150
h i 30 min
hi 1h
hi 2h
hi 3h
GIS
GIS
Zone inundate
Zone inundate
S i 100
S i 120
S i 140
S i 150
S i 30 min
Si 1h
Si 2h
Si 3h
Adancimi
d i 100
d i 120
d i 140
d i 150
Adancimi
d i 30 min
d i 1h
d i 2h
d i 5h
10
2) Se efectueza rulari pentru evaluarea reactiei bazinului, cu unul din urmatoarele programe:
Potop (Anexa 4)
Mike She (Anexa 5)
3) In zona localitatii (localitatilor) din aval se efectueaza calcule de propagare a viiturilor si
delimitare a zonelor inundabile in urmatoarele ipoteze:
- Viitura rapida produsa de precipitatia generatoare, conform ipotezelor prezentate la
punctul 1;
- Idem, in conditiile micsorarii sectiunii de curgere in diverse ipoteze, ca urmare a
constructiilor realizate in apropierea malurilor si a depozitarii de desuri lemnoase sau
menajere
- Idem, in conditiile blocarii totale a sectiunii de curgere la poduri, podete, subtraversari
sau supratraversari
- Idem, in conditiile cedarii zonelor blocate; hidrograful obtinut la iesirea din localitate va
fi propagat aproximativ pana la urmatoarea localitate din aval, unde se reiau calculele
hidraulice.
4) Caracterizarea zonelor inundabile afectate de viituri rapide.
Deoarece evaluarea pagubelor din zonele inundate ridica probleme dificile, se considera
suficienta identificarea zonelor cu nivel ridicat de pericol, asa cum este definit in metodologia
pusa la punct (Loat and Petrascheck, 1997, Musy et al., 2000) pentru SFOWG (Swiss Federal
Office of Water and Geology) si prezentata in Anexa 6.
In cazul viiturilor rapide, cauzate de ploi torentiale de scurta durata, intensitatea ploii
depaseste viteza de infiltratie, iar stocajul in zona nesaturata este redus. Ca atare, in aplicarea
metodologiei SFOWG se poate admite fara a gresi prea mult ca viitura are aceeasi probabilitate
de depasire ca si precipitatia care o genereaza.
Avnd in vedere faptul ca determinarea gradului de periculozitate a zonelor inundate
presupune analize hidrologice si hidraulice pentru un numar important de cazuri (probabilitati
de depasire 1%; 5%; 2% si 0.5%), intr-o prima etapa se pot efectua rulari doar pentru viitura
rapida generata de precipitatia cu probabilitatea de depasire de 1%. Ca urmare, in loc de nivelul
de periculozitate al zonelor inundate, se vor cartografia doar clasele de intensitate ale acestei
viituri in zona inundata, oferind o imagine destul de concludenta asupra zonelor celor mai
sensibile la viituri rapide.
11
MIKE SHE
GIS
Cartografiere:
Zone inundabile
Adancimi
Viteze
GIS
Efecte viitura:
- intensitate viitura
- periculozitate
GIS
Cartografiere periculozitate
12
Pentru bazine mici coeficientul de scurgere variaza intre 0.35 0.80, fiind functie de
panta bazinului ( I b %), gradul de impadurire ( C p %), textura solului (textura usoara, medie sau
grea), precum si de valoarea API (Antecedent Precipitation Index), care reprezinta o masura a
influentei precipitatiilor produse in zilele anterioare. Valori mai mari de 0.8 ale coeficientilor de
scurgere sunt posibile pentru terenuri cu pante foarte mari sau cu valori ridicate ale API, care
pot surveni dupa precipitatii importante anterioare ploii torentiale si care conduc la saturarea
stratului superior de sol sau in cazul unor roci impermeabile la zi.
Pentru detalii in legatura cu valorile coeficientului de scurgere in conditiile
Romniei se recomanda consultarea lucrarilor: Mita (1996); INMH (1997).
(5.2.1)
13
h Q
corespunzator celei mai
Utilizand pentru normalizare valoarea raportului
t cr max
severe viituri rapide inregistrate, coeficientul de periculozitate a viiturii va avea expresia:
lg
= 10
h Q
t cr
h Q
lg
t cr max
(5.3.1)
0 0.5 t/ ha an
0.5 1.0 t/ ha an
1.0 2.0 t/ ha an
2.0 4.0 t/ ha an
4.0 8.0 t/ha an
8.0 16 t/ha an etc.
14
6. Recomandari finale
Zonele inundabile rezultate prin modelare matematica, in ciuda incertitudinii de care sunt
afectate, trebuie afisate la primarii in vederea constientizarii populatiei asupra pericolului pe
care il reprezinta viiturile rapide.
De asemenea, pentru a avea o imagine reala asupra pericolului, limitele zonelor inundabile
aferente precipitatiilor generatoare cu probabilitatile de depasire p% trebuie asociate cu
probabilitatea de depasire corespunzatoare duratei de viata medii din zona. Aceste valori se
obtin cu relatia:
Rn = 1 (1 p% )n
(6.1)
In Tabelul 5.1 sunt calculate probabilitatile de depasire Rn corespunzatoare unor intervale
de 70; 80 si 90 de ani.
Tabelul 6.1. Relatia ( p % , Rn )
p%
(probabilitate anuala de
depasire)
T
(perioada medie
de repetare)
0.5
1
2
5
200
100
50
20
33.0
55.2
80.1
98.3
36.3
59.5
83.8
99.0
Cu alte cuvinte, probabilitatea ca o persoana din zona rurala sa faca fata consecintelor unei
viituri rapide generate de o precipitatie h p % nu este de loc neglijabila, depasind in multe cazuri
50%. In contextul schimbarilor climatice, dar mai ales a modificarilor brutale din bazinele mici
(despaduriri masive, eroziune accelerata) aceasta valoare este probabil mai mare.
15
Anexa 1
Procedeu pentru realizarea layerului GIS continand valorile CN
A.1.1. Grupe hidrologice de soluri
Grupele hidrologice de soluri sunt larg utilizate n Statele Unite, ca factor de influen
majora a scurgerii n majoritatea modelelor hidrologice din aceast ar.
Clasificarea solurilor a urmarit punerea n eviden a potenialului de scurgere al acestora.
Funcie de textur (proporia de argil, praf i nisip), solurile au fost clasificate n 4 grupe
hidrologice: A, B, C, D. Grupa A cuprinde soluri cu textur grosier, care au cel mai mic
potenial de scurgere, n timp ce solurile din clasa D au o textur fin (argiloas), avnd potenial
de scurgere maxim, respectiv infiltraie minim.
Sistemul romnesc de clasificare a texturii nu este identic cu cel din SUA, aceast
clasificare find adaptat la conditiile din Romania (Chendes, 2007), utiliznd clasele de textura
practicate de ICPA. n tabelul A.1.1 sunt prezentate cele 4 grupe hidrologice de soluri i texturile
corespunztoare.
Tabel A.1.1. Adaptarea Grupelor hidrologice de soluri la clasificarea romneasc a texturii
Grupa
Textura
Nisipoasa
Nisipoasa - nisipolutoasa
Nisipoasa - lutonisipoasa
Nisipolutoasa
Nisipolutoasa lutonisipoasa
Lutonisipoasa
Nisipoasa - lutoasa
Nisipolutoasa - lutoasa
Lutonisipoasa - lutoasa
Lutoasa
Textura variata
Descriere
Nisipolutoasa - lutoargiloasa
Lutonisipoasa lutoargiloasa
Lutonisipoasa - argiloasa
Lutoasa - lutoargiloasa
Lutoasa - argiloasa
Lutoargiloasa
Lutoargiloasa - argiloasa
Argiloasa
16
CN (Curve Number) reprezint un index adimensional, care poate lua valori cuprinse ntre
0 i 100. CN depinde att de utilizarea terenului ct i de grupa hidrologic a solului i reflect
potenialul de scurgere a apei pe diferite terenuri. Valorile CN variaz direct proporional cu
potenialul de scurgere i invers proporional cu coeficientul de infiltraie, avnd valori maxime
pentru clasa de soluri D sau pentru spaiile urbane, impermeabilizate. Clasificarea si atribuirea de
valori indexului CN a fost adaptata si realizata (Chendes, 2007) att pe baza manualelor USDA,
ct si a altor clasificri existente n literatura international (Hong, Adler, 2007; Hong et al,
2007). Pentru stabilirea valorilor specifice Romniei s-a utilizat stratul tematic Corine Land
Cover 2000, realizat de ctre INCD Delta Dunarii Tulcea.
Tabel A.1.2. Valorile coeficientului CN
Utilizarea terenului
Cod
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
Denumire
Zone urbane continue
Zone urbane discontinue
Unitati industriale sau comerciale
Retele de transport si spatii asociate
Aeroporturile
Zone de extractie a minereurilor
Gropi de gunoi sau halde
Zone n constructie
Spatii verzi urbane
Facilitati pentru recreere si sport
Terenuri arabile neirigate
Terenuri arabile irrigate permanent
Orezarii
Vita de vie
Livezi
Pasuni
Agricultura complexa
Terenuri agricole, cu o importanta pondere a
vegetatiei naturale
Terenuri agro-forestiere
Paduri de foioase
Paduri de conifere
Paduri de amestec
Fanete naturale
Tufisuri si arbusti subalpini
Areale de tranzitie padure tufisuri (arbusti)
Plaje, dune, grinduri
Roca la zi
Zone cu vegetatie dispersata
Turbarii
Cursuri de apa si lacuri
17
Valoarea CN pentru
grupele hidrologice de
soluri
A
B
C
D
85
89
92
98
77
85
90
95
81
88
91
93
83
89
92
93
80
85
88
93
80
85
88
93
80
85
88
93
80
85
88
93
48
66
76
82
51
68
79
84
67
78
85
89
67
78
85
89
67
78
85
89
46
67
78
83
43
65
76
82
49
69
79
84
67
78
85
89
52
69
79
84
52
42
34
38
49
49
45
63
77
72
30
-
69
66
60
62
69
69
60
77
86
82
58
-
79
79
73
75
79
79
73
85
91
83
71
-
84
85
79
81
84
84
78
88
94
87
78
-
1.
2.
3.
4.
5.
6.
Se creaz pentru Corine Land Cover un cmp care conine codurile din tabelul valorilor CN
(Tabelul A.1.2).
Urmtorul pas const n reuniunea acestuia (Union Features) cu layerul solurilor, care
conine deja un cmp de atribute pentru grupele hidrologice; se obine astfel o nou tem
de tip poligon, segmentat la intersecia elementelor celor dou teme. Fiecare nou poligon
caracterizeaza o anumit utilizare a terenului i un anumit tip de sol.
Pe baza celor dou coduri (utilizare teren si grupa de sol) se creaz un nou cod care
identific o combinaie unic utilizare teren / tip de sol (cod utilizare_ cod grup sol).
n MS Excel se creaz un fiier *.dbf care conine acelai cod i valoarea CN
corespunztoare.
n final, tabelul temei GIS rezultat din reuniune (pasii 2 si 3) precum si tabelul Excel
(pasul 4) sunt legate (Joint), realiznd astfel harta valorilor CN, de tip vector.
Layerul CN de tip vector este transformat intr-un layer de tip grid, ceea ce permite calculul
mai usor al valorilor medii CN la nivel de bazine hidrografice mici.
18
Anexa 2
Calculul stratului precipitat hi , k cu probabilitatea de depasire pi si durata Dk
19
20
Anexa 3
A.3.1. Hietograma ploii de calcul (ploaia generatoare de viituri rapide)
21
Anexa 4
Modelul hidraulic bidimensional POTOP (R. Amaftiesei)
A.4.1. Generaliti.
ecuaia de continuitate:
H T + (u * H ) X + (v * H ) Y + q = 0
(A.4.1)
Z X = u * u 2 + v 2 / (C 2 * H )
Z Y = v * u 2 + v 2 / (C 2 * H )
unde s-a notat cu:
T - timpul;
(A.4.2)
(A.4.3)
H - adncimea apei;
q - debitul raportat la unitatea de suprafa schimbat cu exteriorul,
C - coeficientul Chezy.
Prin liniarizare, creterile cotelor n timp n diferene finite, pot fi exprimate pe coloanele i
i liniile j:
M1 * DZi-1,j + M2 * DZi,j + M3 * DZi+1,j + VTj = 0
(A.4.4)
unde:
DZ, - creterile cotelor n intervalul DT;
M1, M3 - matrici diagonale;
M2
matrice Jacobi;
Fiierul de intrare conine elemente care trebuie alese atent; se menioneaz astfel:
Programul POTOP permite tiparirea mai multor harti cu rezultate, dupa cum se poate
observa in Fig.A.4.1. Prin tastarea cifrei corespunzatoare, se pot reprezenta printre altele:
- Harta cu topografia terenului; aceast hart conine titlul hrii (cote teren), conturul bazinului,
condiia limit de cheie limnimetric (C) la marginea estic, punctele topografice cu coordonate
ale terenului (+), nodurile reelei (.), curbele de nivel rezultate prin interpolare i legenda
corespunztoare.
Harta adncimilor instantanee la timpii selectati. Legenda acestei hri conine 9 trepte de culoare
pentru delimitarea adncimilor i valoarea maxim a adncimii n momentul respectiv n nodul
marcat pe hart i n legend cu un cercule rou. Pe harta sunt reprezentate si grafice oferite prin
meniul specific.
Spectrul vitezelor la aceeasi timpi. Vectorii vitezelor, ancorai de fiecare nod al reelei, prezint
informaii cu privire la direcia de curgere i la mrimea vitezelor. Aceti vectori sunt vizualizai
pentru noduri unde adncimea este >0.2 m.
Harta adncimilor maxime n bazin, produse de viitura simulat. Pe aceiai hart sunt desenate i
hietograma ploii, un hidrograf de debite i hidrograful de adncimi n nodul cel mai solicitat.
Modelul POTOP permite completarea hrilor respective cu o masc de referin transparent
(fond, background), coninnd ruri i digurile adiacente, punctele de intrare i de ieire din
incint, ci de comunicaii, localiti i alte obiective.
24
Anexa 5
MIKE SHE este un soft de modelare a proceselor majore care intervin in componenta
terestra a ciclului hidrologic (Fig. A.5.1). Astfel, MIKE SHE modeleaza curgerea apei, calitatea
apei si transportul de sedimente, putand fi folosit cu succes in modelarea bazinelor mici. Acest
software deriva din Systeme Hydrologique Europeen (SHE) dezvoltat in in 1977 de Institul de
Hidrologie al Marii Britanii, SOGREAH (Franta) si DHI (Danemarca).
Ploaie
Interceptie
Precipitatia neta
Zapada topita
Infiltratie
Curgere nesaturata
Curgere
subterana
Date de intrare:
Rezultate:
Evapotranspiratia reala
Niveluri si debite in reteaua de rauri
Percolarea in zona saturata si umiditatea in zona nesaturata
Niveluri si debite in zona saturata
Schimb de debite intre rau si acvifer, intre rau si zone drenate (scurgerea de suprafata) si intre
rau si zonele inundate
Compenentele hidrologice:
26
Zona nesaturata
Modelul zonei nesaturate in MIKE SHE este un model vertical care interactioneaza atat
cu suprafata terenului cat si cu zona saturata (reprezinta conditii de margine). MIKE SHE are 3
variante de calcul pentru zona nesaturata: ecuatia de continuitate, un model gravitational de
curgere si un model bazat pe ecuatia Richards. Toate cele trei modele necesita proprietati ale
solului.
Baza de date a solurilor
MIKE SHE detine o baza de date a diferitelor tipuri de soluri si culturi pentru diferite
regiuni ale lumii. Aceasta baza de date contine functii care conecteaza suctiunea, umiditatea si
conductivitatea hidraulica. De asemenea, utilizatorul isi poate defini singur proprietatile solului.
Curgerea subterana
Curgerea de suprafata
MIKE SHE utilizeaza acelasi model 2D in diferente finite pentru curgerea de suprafata ca si
pentru componenta de subteran. Curgerea de suprafata interactioneaza cu raul, zona nesaturata si
cea saturata.
27
Anexa 6
Criterii de determinare a zonelor cu nivel ridicat de pericol
Medie
0.5 m /s
2
Mare
0.5 m2/s
v d <
v d <
v d
2 m /s
2 m /s
sau
sau
0.5 m
sau
2m
d<
d <
d
0.5 m
2m
Adancime (m)
V x D = 2 m2/s
Intensitate Mare
V x D = 0.5 m2/s
Intensitate Medie
Intensitate Mica
0.5
Viteza (m/s)
1
20
50
100
200
I
n
t Mare
e
n
s Medie
i
t
a
t Mica
e
Pericol ridicat
Pericol mediu
Pericol redus
Pericol rezidual
5%
2%
Mare
1%
Medie
0.5%
Mica
Probabilitate de depasire
Foarte Mica
Bibliografie
29