Filosofia Modern

01.10.2013
Colegiul Naional de Medecin i Farmacie Raisa Pacalo
Sireac Andrei

www.referat.ro

Planul
1.Generalitati despre epoca moderna
2.Filosofia empirista
3.Filosofia rationalista

Introducere
Prezentul volum de filosofie modern expune i analizeaz principalele
concepii empiriste i marile sisteme raionaliste care au dominat gndirea
modern n secolele al XVII-lea i al XVIII-lea. Dintre empiriti, sunt avui n
vedere Bacon, Hobbes, Locke, Berkeley i Hume, iar dintre raionaliti,
Descartes, Spinoza i Leibniz.
Metoda cercetrii i expunerii mbin logicul cu istoricul. Considerm
ns c modalitatea logic este preponderent i c maniera istoric a fost
subsumat celei dinti. Astfel, din perspectiva unei abordri logice, pregnant
sistematizatoare i tematizate, filosofii au fost grupai n cele dou mari
orientri, empirismul i raionalismul, apoi, fiecare con-cepie a fost
reconstituit i analizat n domeniile ei problematice cele mai generale,
ontologia i gnoseologia, iar, acolo unde a fost cazul, i n alte componente,
i anume: metodologia, antropologia i filosofia moral-politic. n acelai
timp, conform punctului de vedere istoric, n cadrul fiecrei orientri,
filosofiile examinate au fost nfiate n succesiunea lor cronologic.
Metoda practicat ne-a permis s surprindem i s punem n eviden
att continuitatea, ct i evoluia ideilor de la o concepie filo-sofic la alta n
fiecare din registrele tematice cercetate. Am ncercat astfel s privim
concepiile filosofice mai puin ca forme de relief izolate unele de altele, ci
mai mult ca astre conexate n cadrul constelaiei din care fac parte.
Tot pe linia unei viziuni de ansamblu, introducerea lucrrii s-a referit la
problematica filosofiei moderne, iar fiecare din cele dou grupaje de
concepii investigate a fost precedat de cte o schi sintetizatoare
cuprinznd principiile empirismului i, respectiv, principiile raionalismului, n
care am relevat i anumite elemente de legtur ntre cele dou orientri.
Menionm i faptul c lucrarea este rodul unei cercetri ndelungate i
amnunite a lucrrilor fundamentale ale filosofilor moderni care au
constituit cele dou coli de gndire. Totodat, ne-am confruntat propriile
reconstituiri i interpretri cu cele existente la noi, sau n unele lucrri de
referin din spaiul limbii franceze, engleze, italiene sau ruse. Din literatura
noastr de specialitate, cel mai mult ne-au folosit urmtoarele referine:
Istoria filosofiei moderne, Societatea Romn de Filosofie, Bucureti, 1937
(retiprire la Editura Tess-Expres, Bucureti, 1996); Istoria filosofiei moderne
i contemporane, Editura Academiei, Bucureti, 1984; P.P. Negulescu, Istoria
filosofiei
moderne, n vol. P.P.Negulescu, Scrieri inedite, III, Editura Academiei,
Bucureti, 1972; Constantin Noica, Schi pentru istoria lui cum e cu putin
ceva nou,
Bucovina. I.E. Torouiu, Bucureti,1940 (retiprire la Editura Moldova, Iai,
fr an); Florica Neagoe, Istoria filosofiei moderne. Renaterea de la Petrarca
la Bacon, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1975 i
Istoria filosofiei moderne. De la Spinoza la Diderot, Editura Didactic i
Pedagogic, Bucureti,1970; Gh.Al.Cazan, Introducere n filosofie. Filosofia
medieval i modern, Editura Actami, Bucureti, 1996.
Nu puine din explicitrile, explicaiile i interpret rile din prezentul
volum au rezultat i n urma discuiilor de seminar purtate, ncepnd din
1968, cu studenii Facult ii de Filosofie sau ai altor faculti umaniste din
cadrul Universitii din Bucureti, iar, n ultimii ani, i cu cei de la Facultatea
de Filosofie i Jurnalim din cadrul Universitii Spiru Haret. Aceast carte le
este dedicat lor i tuturor iubitorilor gndirii moderne.

1.Este vorba despre filosofia tarilor modern..

Epoca moderna incepe in sec-XVI si dureaza pina in prima jumate a sec-XIX,
ea incepe cu un sir de revolutii sociale din olanda, in sec-XVI, care este un
razboi(eliberarea nationala) impotriva spaniei, revolutia din Anglia din secXVI 1642-189. Din franta sec-XVIII 1789-1794. Aceste evolutii au facut ca
aceste tari sa treaca de la feudalism la capitalism, dupa revolutii incepe sa
dizvolte industria care implica dezvoltarea stiintei, se dezvolta urmatoarele
domenii stiintifice: mecanica, matematica, astronomia, reprezentatii de baza
in domeniul mecanicii sint:Galileo Galilei si Isac Newton.
Galileo Galilei este fondatorul mecanicii (cerceteaza legile miscarii
mecanice) si demonstreaza ca domina aceleasi legi ale miscarii in tot
universul. Pina la el se credea ca exista legi diferite in (sau la obictele
ceresti, planetele si alte legi pe pamint) se facea o deosebire ce este in cer si
ce este pe pamint. In domeniul matematicii reprezentantii sunt R.Descartes
care descopera sistemul de coordinate si creaza geometria analitica. Niuton
si Leibniz descopera calcul integral si calcul diferential( se spune ca a fost o
lupta destul de dura intre niuton si Leibniz pentru liberatate). In domeniul
astronomiei-descoperire in acesta directie incepe cu lucrarea lui Kopernic
despre rotatia sferelor ceresti, in care demonstreaza ca centrul universului
este soarele si prin aceasta inlocueste teoria geocentrica cu teoria
heliocentrica.
I.Lepler-care demonstreaza ca orbitele planetelor nu sunt sferice dar au
forma de elipsa si ca planetele nu se misca uniform in jurul soarelui,
cercetarile din domeniul stiintei au pus in fata filosofie un sir de sarcini. Sa
se analizeze: Ce prezinta procesul cunoasterii? Care sunt nivelurile
cunoasterii? Care metode de cercetare sunt mai utile pentru stiinta? In
legatura cu aceste cercetari in domeniul filosofie apar doua curente:
1.Curentul empiric
2.Rationalist
Curentul Empiric va sustine ca cele mai folositoare sunt cercetarile
experimentale, ca anume expermentul permite sa se cerceteze fenomenele
reale, in acelasi timp empirismul va nega puterea de cunoastere a ratiunii si
va sustine ca ratiunea poate produce iluzii, adica obiectul ei de cercetare nu
intotdeauna este clar.
Curentul Rationalist sustine in primul rind cercetarile logice si mai ales
metodele matematicii de cercetare, acest curent va di impotriva cercetarilor
empirice, ei vor sustine ca senzatiile si perceptiile noastre nu pot cunoaste
generalul, nu pot cunoaste esenta, de aceea aceste cercetari nu sunt
adecvate.
2.Care va fi filosofia empirista? Reprezentatii: filosofii englezi:
BACON, HBBES, LOCKE, BERKELEI, HUME
Empirismu se imparte in doua curente(categorii), empirismul materialist, din
care fac parte primii trei, si empirismul idealist fac parte ultimii doi, filosofia
engleza incepe cu lucrarile lui BACON, toata filosofia moderna si in primul
rind BACON lupta cu filosofia medieval(scolastica), cu gindirea rupta de
4

realitate, ei nu vor sustine metodele de cercetare scolastica, vor neva logica

lui Aristotel.
BACON scrie o lucrare : Noul Organon. In acesta lucrare el descrie erorile din
domeniul stiintei scolastice, pe aceste erori le numeste idoli:
1.Idolul
2.Idolul
3.Idolul
4.Idolul

Tribului
Cavernei
Forului (Pietii)
Teatrului

1.IDOLUL TRIBULUI-Bacon considera ca exista un sir de greseli legate de

intelegerea noastra a naturii, printre aceste greseli este greseala
antroposociomorfica, anume acesta greseala sta in fundamental gindirii
teologice,(teorii religioase, atunci cind natura se compara cu omul)
2.IDOLUL CAVERNEI-aceste sunt greseli individuale legate de educatia
fiecaruia, cultura fiecaruia, vointa individuala, ratiunea individuala, s.a.
3.IDOLUL FORULUI-sustine ca oamenii considera ca daca cunosc cuvintele
notiunii atunci cunosc cu adevart obiectele(fenomenele), si acesta nu este
correct, daca cunosti cuvintul adica nu poti sa cunosti obiectul cunosti
numai prin cercetare.
4.IDOLUL TEATRULUI-prin el se descrie greselile logice, greselile de
argumentare, in multe cazuri se argumenteaza cu ajutorul autoritatii, cind se
spune: aristotel a spus, la pagina ceea scrie s.a.
Bacon spune ca stiinta apare acolo unde apare indoeala, daca cercetarea
incepe cu indoeala, atunci este cu cercitudine, si daca incepem de la
certitudine se termina cu indoeala atunci inainteaza metoda empirista de
cercetare, care se compune din doua elemente:
1. Experimentul
2.Inductia
Bacon este primul care spune ca toate cercetarile trebue trecute prin
experienta Lanseaza un sir de metode experimentale:
1.Prelungirea experimentului
2.Utilizarea unei legi naturale
3.Excluderea calitatii
4.Unirea experimentelor
S.Altele
Pentru a analiza rezultatele experimentelor, propune el metoda inductive
prin eliminare, care este alcatuita din trei tabele:
1.Tabela Prezentei-rezultate pozitive
2.Tabele Apsentei-cazuri negative
3.Tabela Gradelor-de la mai puternic spre slab.
Stiinta nu este studieria cartilor si conspectelor, dar cercetarea naturii
Empirismul Idialist-reprrezentantul principat este Berkeley in studiile sale el
considera ca ratiunea produce concept care nu au nici un obiect real.
Notiunea de materii care este fundamental stiinte este negate de acest
ginditor, el spune ca nu este nici un obiect care ar fi putut fi numit materie.
Ce este materia? Spune el ca material este un ansamblu de senzatii, o
totalitate de senzatii, mai spune el ca este spatiu timpul si miscare, toate
aceste sunt totalitati de senzatie.
3.Filozofia Rationalista-Reprezentantii de baza sunt: Decart, Spinoza, Leibniz,
si majoritatea lor sunt matimaticieni.
5

Decart-este el francez, deci este considerat cel mai mare ginditor epoca
moderna, anume el transforama gindirea medieval in gindire
moderna(stiintifa), ca si Bacan este impotriva logicii lui Aristotel, el va spune
in felul urm dspr logica lui Aristotel: este bine so invete studientii, dar pentru
cercetare este buna matematica(rezultatele matematicii sunt clare si
simple,) adevarul este evident, celelalte stiinte dau cunostinte indoelnice. In
cercetarile sale ajungem la concluzia ca si in matematica sunt problem, ca in
diferite parti ale matematicii se folosesc diferite metode, aceste trebue
unificate. In rezultat el scrie un sir de metode de cercetare si ajunge la
concluzia, ca trebue sa existe anumite reguli generale pentru cercetare:
Prima regula este regula evidentii
Regula analizii
Regula sintezei
Regula verificarii..

Bibliografie
1. Istoria filosofie partea I
2. Fragmentarea filosofic-filosofia moderna
3. IOAN N. ROCA FILOSOFIA MODERN
(Empirismul i raionalismul) Ediia a III-a