Mihai Eminescu

Cu mne zilele-ti adaogi...

Cu mine zilele-ti adaogi,
Cu ieri viata ta o scazi
Si ai cu toate astea-n fat
De-a pururi ziua cea de azi.
Cnd unul trece, altul vine
n ast lume a-l urma,
Precum, cnd soarele apune,
El si rsare undeva.

Se pare cum c alte valuri

Cobor mereu pe-acelasi vad,
Se pare cum c-i alt toamn,
Ci-n veci aceleasi frunze cad.
Naintea noptii noastre
mbl
Criasa dulcii dimineti;
Chiar moartea nssi
e-o prere
Si un visternic de
vieti.
Din orice clip trectoare
st adevr l nteleg;
C sprijin vecia-ntreag
Si-nvrte universu-ntreg.
De-aceea zboare anu-acesta
Si se cufunde n trecut,
Tu ai s-acum comoara-ntreg
Ce-n suflet pururi ai avut.
Cu mine zilele-ti adaogi,
Cu ieri viata ta o scazi,
Avnd cu toate astea-n fat
De-a purure ziua de azi.
Priveliste sclipitoare,
Ce-n repezi siruri se distern:
Repaos nestrmutate
Sub raza gndului etern.

* UNESCO a declarat anul 2000 Anul Mihai Eminescu - poet, filozof si personalitate
marcant,care a contribuit esential la dezvoltarea spiritual a natiunii sale

Moralitatea natiunii depinde

de respectul fata de femeie. De
fapt, femeile sunt mai aproape de
idealul uman decit barbatii.
(Wilhelm
Humbaldt )

In epoca sovietica , femeilor li se garanta egalitatea cu barbatii in

conformitate cu legea. Printre alte drepturi, legea asigura femeilor, pe
baza unui sistem proportional, locuri de munca, inclusiv in cadrul
organismelor conducatoare ale republicii.
Insa , Republica Moldova, de la obtinerea in august 1991, a pornit pe
calea lunga si dificila a transformarilor. Odata cu independenta nationala
a fost adoptata o legislatie suplimentara - cum ar fi legile referitoare la egalitatea,
drepturile de munca si protectia muncii, familie si protectie mamei , copilului si
tineretului din 1994 promovind pe mai departe egalitatea femeilor in societatea
moldoveneasca. Noua Constitutie nationala garanteaza in acelasi timp ca aceasta
legislatie va fi respectata. Adevarata situatie a femeilor din RM , asa cum poate fi ea
demonstrata cu date statistice, este departe de egalitatea proclamata in mod
constitutional.
In viata de zi cu zi se tot vorbeste de o emancipare a femeii, de o eliminare a
discriminarii femeii, de o egalitate in drepturi intre femeie si barbat, dar realitatea e cu
totul alta. Nu numai ca nu s-a produs aceasta egalitate, mai mult in unele situatii femeia
nu e respectata nici ca om pentru ca inainte de orice diferentiere de gen toti suntem
oameni, finite cu drepturi si sentimente.
In societatea noastra majoritatea oamenilor inca traiesc in sisteme de putere
patriarhala care privelegiaza barbatii fata de femei. Tocmai din acest punct de vedere am
decis sa alegem tocmai aceasta tema (Situatia femeii din Republica Moldova) pentru
cercetarea sociologica, prin intermediul careia vom incerca sa aflam de ce exista aceasta
situatie de inferioritate si de discriminare a femeilor in RM. Cu toate acestea, din
nefericire aceasta situatie nu este unica in Moldova; mai degraba ea este o prblema
globala cu care se confrunta femeile din majoritatea tarilor cel mai putin dezvoltate.
Drepturile femeii fac parte integrant din drepturile fundamentale ale omului.
Constitutia Republicii Moldova prevede n mod explicit protectia individului n
conformitate cu drepturile omului; prin art.24, alin.1, garanteaz dreptul la viat,
precum si dreptul la integritatea fizic si psihic a persoanei; alin.2 prevede faptul c
nimeni nu poate fi supus torturii si nici altui fel de pedeaps sau de tratament crud,
inuman ori degradant. Aceste prevederi constitutionale, cele incluse n Codul penal si cel
2

de procedur penal, precum si n alte legi speciale, consfintesc drepturile la protectie

contra oricror forme de violent, inclusiv contra celor comise n familie. Din pcate, cu
toate eforturile depuse, factorul de la urm devine alarmant prin proportii, rspndire
geografic si cuprindere social. Fenomenul de violent n familie se manifest n
continuare, fiind agravat de problemele socio-economice cu care se confrunt cettenii,
la care se adaug si cauze individuale constnd n consumul de alcool, tulburri mintale,
stres, frustrare, nivel sczut de cultur si educatie. Toate aceste aspecte (mai sus
mentionate) ne-au si determinat sa alegem tema data de cercetare sociologica.
Intr-o mare masura situatia femeilor in societate influenteaza direct procesul de
educare a tinerii generatii, proces care este legat nu doar de formarea acestora ca
personalitati umane cu capaciati intelectuale si morale dezvoltate, dar si mai include in
sine si un sir intreg de aspecte ce tin de recunoastere a rolului important pe care l joac
femeile n procesul dezvoltrii umane si a intregii societati.
Imbunatatirea situatiei
femeilor

Generatii de tineri ce nu admit

discriminarea in genuri

Societate moderna
bazata pe egalitate
intre femei si barbati.

Prin urmare la aceasta cercetare sociologica am pornit de la un studiu al

urmatoarelor aspecte:
Atitudinea proprie a respondentului fata de femei si fata de problemele cu
care se confrunta ele. In acest segment al chestionarului am incercat sa punem
respondentul fata in fata cu problema data, am dorit sa conturam rolul si
importanta femeilor in viziunea atit a sexului puternic, cit si a sexului frumos.
Definirea conceptului de violenta si cum se manifesta acesta asupra femeii.
La acest set de intrebari ne-am pus un singur scop si anume: sunt sau nu femeile
moldovence supuse discriminarii si violentei.
Domeniile actuale de success si cele de viitor ale femeilor. Multi dintre noi
considera ca locul femeilor nici intr-un caz nu este ling crati, ci
dimpotriva acestea pot face fa si lucrurilor brbteti , tocmai aceste aspecte
vom incerca s le aborbam in aceast parte a chestionarului.
Politicile intreprinse de stat pentru protejarea femeilor din RM (daca exista)
3

Obiectivele pe care vom incerca sa le atingem prin lucrarea data sunt urmatoarele:
Definirea situatiei actuale a femeii in RM
Definirea fenomenului de discriminare, de inegalitate si de subapreciere
Sa prezentam care sunt cauzele / factorii care duc la violenta impotriva femeii
Sa prezentam formele de violenta la care sunt supuse femeile din RM si efectele
acestora
Sa aratam in ce consta aportul statului la depasirea acestei situatii (in caz daca
statul se implica pentru rezolvarea problemei date.)
Prezentarea citorva statistici in ceea ce priveste situatia femeilor din RM sub
diferite aspecte
Propuneri, metode proprii pentru imbunatatirea situatiei actuale a femeii
Totodat la iniierea acestei cercetri a stat nu doar obiectivele sus-numite , ci i un
ir de ipoteze, printre care :
1. Cu cit se vor cunoate mai bine dimensiunile fenomenului de discriminare n
rndul femeilor din RM, cu att necesitatea implicrii statului si a intregii populaii
pentru a inltura efectele acesteia va creste
2. Dac populatia RM vor manifesta o atitudine negativa fa de fenomenul
inegalitii ntre genuri , cu atit mai puine femei vor fi implicate in acest proces.
3.

Cu cit mai repede se va contientiza faptul ca si femeile au capaciti i

aptitudini dezvoltate, cu att mai repede omajul n rindul acestora va scdea.

4. Cu cit mai multe femei vor fi ncadrate in cmpul muncii, cu att mai putine
dintre acestea vor fi supuse violentei.
5. Cu cit mai multor femei li se va oferi posibilitatea sa se afirme in domeniul
afacerii si conducerii manageriale, cu atit mai repede procesul emanciparii femeilor din
RM va atinge cote maxime.
6. Daca statul nu va lua atitudine fata de problemele actuale a femeilor
(discriminare, violenta), atunci ponderea acestui fenomen va lua amploare.
4

In consecinta cercetarea data se va extinde asupra unui gup de persone printre

care: studenti, persone angajate in cimpul muncii si omeri (toate aceste 3 categorii
avind atit persone de sex feminin,masculin, dar si de diferite virste). Respondentii au
fost selectati dupa anumite criterii, si anume am pornit de la : virsta , sex, stare familiala,
profesie, iar ulterior acetea au participat de buna voie, neimpui de cineva sau de catre
ceva, deci a fost vorba de o esantionare pe cote cu unele trsturi din esantionarea
aleatorie fara revenire. Numrul persoanelor alese a fost de 30, dintre care 10 persoane
erau studenti din cadrul ASEM, alte 10 persoane erau angajati in cimpul muncii (luai la
ntmplare) ,si respective 10 persoane aveau statusul social de omeri. In cele din urma,
eantionul respectiv, au completat in mod individual, neinfluenai de nimeni,
chestionarele propuse de ctre operatorii de teren. Atit operatorii de teren, cit si intreaga
echip de lucru au fost ghidati de un plan de lucru in care s-au specificat principalele
momente ale cercetrii, termenii calendaristici, responsabilii si cheltuielile necesare
efecturii cercetrii.

Nr.

Principalele etape.

Termeni
calendaristici

Elaborarea instrumentelor de
lucru

Cercetarea de prob

23.11.200727.11.2007
28.11.2007

Culegerea informaiei de la
personae

4
5

Analiza informaiei colectate

Elaborarea
raportului
si
formularea
concluziilor
finale /propuneri

29.11.200730.12. 2007
1.12.2007
2.12.2007

Responsabili

Grosu Ana
Gauga Natalia
Grosu Ana
Gauga Natalia
Grosu Ana
Gauga Natalia
Grosu Ana
Grosu Ana
Gauga Natalia

Cheltuieli

90 lei
-

Referitor la cercetarea de prob trebuie de menionat c spre a verifica calitatea spre a

se efectua pretestarea instrumentelor de lucru si anume a chestionarului elaborate de
echipa de lucru, acest chestionar a fost pretestat de ctre nsi profesorul care a
ndrumat echipa spre a efectua aceasta cercetare (d-na Cojocaru L.). in urma pretestrii
au fost aduse noi idei spre imbuntirea coninutului chestionarului.
Trebuie s mentionam c pe parcursul cercetrii s-a recurs la autoadminitrare ,
adica fiecare persoana chestionata completa singur, de sine-stttor chestionarul in
corespundere cu toate cerinele specificate in preambul,iar rolul cercettorilor de teren
rezumndu-se doar la anunarea temei cercetate.

La etapa de culegere a informaiei

am intilnit un ir de probleme .
in rindul studentilor s-a observat o pasivitate, pentru unii motivul principal era
5

dezinteresul de care ddeau dovada, altii motivau aceasta stare prin faptul ca le este frica
de acest subiect , dei la inceput li se explicase c rezultatul final nu i va afecta direct,
deoarece chestionarul este anonim.
Printre cei care nu doreau sa participle la completarea chestionarului am intilnit
persoane care singuri luau iniiativa, altii chiar dac nu participau la completarea
chestionarului veneau cu careva situatii de caz, propuneri pentru depirea situaiei
prezente, dificile a femeii din RM.
Un aspect care a strnit nemulumirea din partea operatorilor, intilnit la majoritatea
persoanelor care au completat chestionarele, a fost c acetea nu atrageau atenia
necesara la menionrile din preambul , iar acest fapt s-a rsfrns asupra modului
incorect de completare, care nu a avut efecte negative asupra rezultatului final, cci
operatorii de teren au intervenit la timp pentru a inltura neclaritile aprute.
Concluzia la care am ajuns la nceputul etapei de culegere a informaiei este ca
indiferent ca unii nu si-au dat interesul pentru completarea chestionarelor, majoritatea
aveau un interes deosebit , fiindc n mod direct sau indirect sunt i ei implicai in acest
proces.
n continuare vom ncerca s analizm datele i opiniile pe care le-am obtinut de
la respondeni la completarea chestionarilor.

Pentru nceput vom prezenta datele personale ale respondenilor:

Numarul persoanelor din esantion (total)
30 persoane
studeni
Fem.
5
6

Masc.
5

dup sex
Angajai in cmpul
muncii
Fem.
Masc.
5
5

omeri
fem
5

Masc.
5

Dintre acestea: 7 persoane sunt celibatari, 2 persoane-divortate, 21- casatoriti.

Aceste date ne vor ajuta s efectuam o analiz comparativ.

Pentru a face ca respondentul sa manifeste interes pentru tema cercetarii
respective am incercat sa-l includem n acest subiect prin citeva ntrebri.
La intrebarea : Care este atitudinea Dumneavoastra fata de femei?multi
dintre acetea au raspuns c au o atitudine pozitiv (28 persoane ~ 94%), 1 persoana a
raspuns ca este rezervat in ceea ce privete atitudinea sa fa de sexul frumos si la fel 1
persoan de sex masculin, divorat manifest atitudine negativ fat de acestea. Grafic
acest lucru ar arata astfel:

In ceea ce priveste intrebarea : Care este rolul / misiunea femeilor in

societatea noastra (in opinia personala)?, multitudinea de pareri nu a lipsit. Fiecare
a raspuns precum a simit, altii dup mediul n care au trit etc.
Astfel, majoritatea raspunsurilor (apropo aceste raspunsuri sau gasit doar la persoanele de sex masculin) vizau rolul femeilor la
buctrie, preocupundu-se de grija copiilor, de a educa copiilor si
de a satisface cerinele brbailor . Tradiional se consider c
femeile trebuie s fie responsabile de tot ceea ce se ntimpl acas
i pe lng cas, de naterea i creterea copiilor, pe cnd brbaii
sunt implicai mai putin n aceste probleme. Pe lng acest fapt, de la ele se ateapt s
mai lucreze i s contribuie la ridicarea potenialului economic al familiei. Cu toate
acestea din partea sexului puternic au existat si raspunsuri care nu vedeau femeile doar
ca obiect casnic, ci chiar spuneau ca femeile sunt viitorul rii noastre, ele reprezint
puritatea si gingaia fara de care un barbat nu ar tri.
Sexul frumos pare s fie de alta prere in ceea ce priveste rolul femeii in societate.
Acestea au pus accentual pe cas, copii i carier de success. Primele
doua aspecte vizeaz responsabilitile de soie/ mama care par s
fi devenit deja un obicei, o tradiie transmisa din mam n fiic,
generaie dup generaie. Cariera de succes, ins pare a fi mai mult o
dorin decit o realitate. In aceast postur ele se vad realizate nu
doar ca femei, ci si ca personaliti cu
caractere individuale.
In privinta egalitii n genuri majoritatea
respondenilor (83% sau 25 persoane) s-au
pronuntat pentru relaia :
aceleasi drepturi

FEMEIA ========== BRBAT.

Alegind aceast optiune acetea si-au dat votul pentru inlturarea discriinarii femeii
si susinerea emanciprii lor.
Cu toate acestea 10% (3 persoane de sex masculin) din cei intervievai au pledat
pentru superioritatea barbailor si inferioritatea femeilor. Banal e c 2 persoane (7%)
(de sex feminin) au ales varianta ce presupune superioritatea femeilor si inferioritatea
barbatilor, fapt care credem c se datoreaz dorinei de a se simi i ele mcar odat
stpne pe viaa proprie si pe propriile aciuni, far a depinde de ceea ce zice brbatul.

In societatea noastr se tot vorbeste de o egalitate in drepturi intre femei si barbati,

dar realitatea e alta. Nu numai ca nu s-a produs aceast egalitate, mai mult n unele
situaii femeia nu e respectat nici ca om pentru c inainte de orice difereniere de gen
toti suntem oameni, fiine cu drepturi i sentimente. n RM majoritatea oamenilor nc
triesc n sisteme de putere patriarhal care privilegiaz brbaii fa de femei.
Raspunzind la ntrebarea : Prin ce se manifesta cel mai des fenomenul
inegalitatii pentru femeile din RM?, toti respondenii au pus pe prim-plan violena
domestica (chiar i ultimele date statistice arat c 1 femeie din 4 este supus violenei
domestice.). Chiar i faptul c intreg eantionul supus cercetrii a raspuns la fel, ne-a
pus pe gnduri, cci de aici reiese c populaia cunoate de existena acestei probleme,
dar nu ntreprinde nimic pentru a nlatura acest fenomen, sau cel puin de a diminua
numrul persoanelor ce cad prad acestei nedrepti.
Motivele discriminrii femeilor care au fost puse pe primul plan
sunt: condiia femeilor de a-si complica viaa (40%) Acest procentaj
credem c s-a datorat sinceritii de care au dat dovad respondenii.
Dorina de dominare a fost a 2-a varianta cu cele mai multe voturi
(23%), urmat de multiplele obligaii ale femeilor cu 17%. La o egalitate
de 10% s-au plasat variantele mentalitatea brbailor si subaprecierea
femeilor . Cu aceste date ne convingem in RM, printre brbai, nc se
mai circul acele proverbe, expresii care promoveaz normalitatea btaii :femeia
nebtut e ca mncarea nesrat.

Problema violentei exista in RM, desi ea nu este atit de binedocumentat. Bazindu-ne pe exemplele altor naiuni i pe
condiiile de lupt i greuti economice este uor de spus c
atacurile fizice i atacul/violena sexual exist; de asemenea
exist, i este n cretere abuzul verbal, emotional i
psihologic pe msura scderii standardului de via i
sporirea greutilor cotidiene
9

i cum fenomenul de inferioritate i de discriminare trebuie s se manifeste

intr-un mod oarecare le-am oferit posibilitatea respondenilor sa-i spun punctul de
vedere la intrebarea 12, alegind din toate variantele, 2 cele mai des intilnite.
Considerm c variantele pe care le-au ales respondenii , ndeosebi a sexului
frumos, se datoreaz anume situaiilor pe care acestea le-au simit pe propria piele sau la
care au asistat indirect ( ex: n familie).
Acestea se prezint n felul urmtor:

Credem de cuviin s prezentam i date statistice ale BNS cu privire la acest

fenomen. Conform unor rapoarte de specialitate, femeile din Republica Moldova se
confrunt cu toate tipurile de violen, ndeosebi cu cele tradiionale: agresiunea verbal
(15%), violena economic (15%), teama (13%), abuzul psihologic (11%), ameninrile
(8%), violena fizic (6%), cu toate ca datele neoficiale pot avea alta fa.
Pentru a vedea care este ponderea fenomenului violentei
printre respondetii de sex feminin inclusi in aceast cercetare
am rugat s se raspund sincer la intrebarea: A-ti fost
vreodata expus volentei? Raspunsuri afirmative ne-au dat
9 persoane din 15 si respectiv 6 persoane au ales varianta
Nu. Ceea ce ne-a trezit indignarea este c acele femei care
au fost expuse violenei, nu au trit doar o singur dat aceste
momente, unele (34 %) chiar ne - au raspuns ca permanent
sunt supuse acestui calvar.
Motivele care au fost menionate ca fiind cele mai des
folosite ca pretext au fost :
Alcoolismul, care detine 39% din total
Gelozia, la egalitate cu alcoolul (39%)
Nervozitatea brbailor (11%)
Provocate chiar de femei (11%).
10

Celelalte variante care nu s-au ales cu nici un vot , credem c nu sunt mai puin
importante, de aceea n cadrul acestui eantion acestea pot fi trecute pe cel de-al 2-lea
plan , n frunte plasndu-se deja cele menionate

Cu toate ca un numr mare de femei sunt supuse violenei,

acestea in cele mai multe cazuri nu doresc i nici nu apeleaz la
instituii, asociaii i organizaii specializate n acordarea de ajutor
femeilor ce au avut de suferit de pe urma violentei barbailor si care
au un singur scop: combaterea violentei i a descriminrii femeilor.
Dintre respondentele care au marturisit ca au fost supuse violenei
domestice, doar 2 persoane (22%)au apelat la ajutorul acestor organizaii
non-guvernamentale , 1 persoana (11%) ne-a marturisit c nu cred in aa ceva si 6
persoane (sau 67%) nu au apelat si nici n viitor nu vor apela la astfel de asociaii.
Aici credem c ar fi bine de menionat,precum demonstreaz experienta, lupta
pentru dezrdcinarea violentei de cele mai multe ori este initiat de asociatiile feminine
si organizatiile non-guvernamentale. n Republica Moldova exist vreo 40 la numr.
Printre acestea sunt de mentionat astfel de asociatii precum Asociatia femeilor din RM,
Femeia azi., Initiativa civic, Imperativ, Asociatia de planificare a familiei
etc. .Toate acestea au n prim-planul activittilor sale protejarea femeilor contra
violentei.

La nivel mondial att n cele mai puin i-n

cele mai dezvoltate ri, statisticile arat c
femeile efectueaz majoritatea muncii
casnice n cadrul unei familii tradiionale.
Aceasta situaie nu era inechitabil din punct
de vedere financiar atunci cnd singura
responsabilitate de munc a femeilor era n
cadrul gospodriei iar cea a brbailor era n domeniul forei de munc salariate. Dar
Femeile din Moldova
sprijin n modul cel mai
activ dezvoltarea societtii
civile si
colaborarea dintre
organizatiile de femei si
mass-media.

11

deoarece aceast tendin social tradiional a nceput s se schimbe, iar femeile au

nceput s intre n cmpul muncii salariate, sarcinile lor casnice nu mai snt echilibrate.
n schimb sarcinile externe au sporit, n timp ce cele casnice au rmas la fel.
Si tocmai pentru a lamuri aceasta situatie am oferit respondentilor
posibilitatea de a ne spune :Credeti in succesul femeilor businesswoman?. Ne-am simtit placut surprinse de faptul ca intreg esantionul
(100%) crede in capacitatile intelectuale si manageriale ale femeilor.
Nu in zadar si datele statistice arata:28,88% din femei pretind c
serviciul le ofer lor posibilitatea promovrii; 50% - au sanse de a
obtine recunoastere profesional; 53,26% sustin c ele pot avea puterea
de decizie si numai 37,44% cred c au sanse de a se califica din punct de vedere
profesional.
La intrebarea: Cum credeti , care sunt domeniile in care activeaza cele mai
multe femei? (3 domenii) respondentii au plasat domeniile in felul urmator:
Tabel 1: Domeniile in care activeaza cele mai multe femei (in opinia respondentilor)
Nr.

Domeniul de activitate

Nr. de
raspunsuri
(30*3 domenii)

Ponderea
(%)

I
II
III
IV
V
VI
VII

Educatie
Sanatate
Comert
Protectie sociala
Servicii
Finante
Alte variante (politica)

30
30
22
9
5
2
2

33%
33%
24%
9%
6%
2%
2%

Din acest clasament reiese ca femeile isi aleg domenii de activitate la care este
nevoie de multa atentie, de mai multa exigenta, multa grija si care implica de asemenea
conditia emotionala a femeiei. Aceste domenii profesionale pot fi considerate drept o
continuare a activitatii lor casnice , de exemplu : educatie, ocrotirea sanatatii, sfera
serviciilor.
Traditional femeile au preferat educatia umanitar, pedagogia si lingvistica cu
predominarea limbilor moderne. n ultimii ani a crescut numrul femeilor tinere ce
studiaz economia si dreptul, n trecut ultimul era domeniul preferat al brbatilor. ns,
disproportia ntre numrul brbatilor si cel al femeilor n stiinte umanitare si naturale
este una din cauzele asa-numitei feminizri a domeniilor
specifice. Conform serviciului sociologic Opinia, n medie
numai 1 din 10 absolvente cu educatie superioar si gseste
locul de munc.
Asadar, conform unor date selectate, foarte putine femei profesioniste tinere se ocup de carier, administreaz companii
sau institutii, sunt promovate etc. Numai 4% din absolvente cu educatie superioar se
consider norocoase. Avnd aceeasi pregtire profesional ca si brbatii, 3/4 din femei
12

presteaz munci necalificate, salariul lor fiind n proportie de 70-80% comparativ cu cel
al brbatilor. De fapt, ziua de lucru a femeilor are o intensitate dubl, ba chiar tripl,
dac se mai au n vedere si grijile lor casnice, si necesitatea de cstiguri suplimentare
pentru ntretinerea copiilor si familiei.
La intrebarile in lant am convenit ca analiza datelor oferite de respondenti sa le
reprezentam initial intr-un table, dupa care fiecare afirmatie o vom descrie in parte
Tabel 2.: Acord sau dezacord?
Nr.

19.
20.

21.
22.
23.

Calificativele acordate (nr de persoane)

Afirmatiile propuse
respondentilor
Locul femeii este la bucatarie,
linga copii si barbat.
Este important ca femeile sa
participe la viata politica a
statului
Femeilor din RM le sunt oferite
aceleasi drepturi ca barbatilor
Femeia nebatuta este ca
mincarea nesarata
Conducerea automobilului este o
forma de emanciparea a femeilor
Femeia poate fi un bun lider

Acord
total
3 pers

Acord

Nu stiu

dezacord

2 pers

5 pers

Dezacord
total
20 pers

23
pers

2 pers

1 pers

3 pers

1 pers

6 pers

4 pers

20 pers

2 pers

2 pers

26 pers

28
0
0
2 pers
0
pers
24.
25
0
3 pers
0
2 pers
pers
Deci , la afirmatia : Locul femeii este la bucatarie, linga copii si barbat

respondentii au raspuns in felul urmator:

13

De aici reiese faptul ca majoritatea respondentilor incep sa inteleaga ca rolul femeiei

in societate si in familie nu se rezuma doar la grija pentru casa, pentru educarea si
cresterea copiilor Ce-ar fi daca intreaga societate ar constientiza acest lucru?!?
Un interes sporit ne-au atras pozitiile pe care s-au situate cei intervievati la
afirmatia:Este important ca femeile sa participe la viata politica a statului . nainte
de a aborda problema integrrii femeilor moldovene n procesele politice, am vrea, mai
nti, s vedem ct de organic se angajeaz femeile ntr-un domeniu, considerat, n mod
traditional, rezervat brbatilor. E cunoscut faptul ca politica nu se limiteaz la structurile
si institutiile puterii. Orice problem care vizeaz interesele social-economice, de drept
si nationale ale poporului poart caracter politic. Politica se constituie, n principal, din
viata de zi cu zi, normele de comportament social n contextul relatiei popor - putere;
politica ptrunde n toti porii societtii, este paralel cu fluxul informational si se
produce acolo, unde au loc schimbri n constiinta si conditia vital a oamenilor, unde se
formeaz opiniile, se cristalizeaz vointa,se apr interesele, se exercit puterea
Cu alte cuvinte, fiecare individ, chiar dac nu face politic, este prins n pnza cu
mii de fire a acesteia, adoptnd o anumit pozitie civic referitoare la diverse probleme.
Dac ar fi s abordm chestiunea n cauz din acest punct de vedere, atunci fiecare
dintre noi oricum particip la viata politic a societtii. n contextul dat, rolul femeii este
unul din cele mai importante. Nu in zadar, 23 persoane (sau 77%) din tot esantionul au
afirmat ca femeia trebuie sa participle la viata politica a RM.
Grafic acest lucru ar arata astfel:

Datele statistice arata alta directie a lucrurilor. Actualmente putem observa c

acest proces are tendinta de a scdea din intensitate. Dac prezenta femeilor n organele
decizionale in anul 1980 a constituit cifra medie de 33,3% n organele elective (nu
comentm faptul c aceast reprezentare n timpurile de pomin era pur formal si purta
un caracter propagandistic), apoi dupa anul 90 aceast prezent cunoaste
cota minim de 3,8% - n Parlament, crescnd pn la 8,9% n anul 2001. Participarea
masiv a femeilor n organele judiciare se confirm prin faptul c astzi 30% din
numrul judectorilor Curtii Supreme de Justitie sunt femeii.
14

La afirmatia cu numarul 24:Femeia poate fi un bun lider, 83 % din respondenti

au cazut de acord cu aceasta, doar 10% nu s-au pronuntat acordind calificativul nu
stiu si 7 % nu au fost de acord cu aceasta afirmatie.
Ceea ce ne-a pus pe ginduri este faptul ca la urmatoarea
intrebare, care suna astfel: Ati dori sa lucrati sub
conducerea unei femei? e ca 80% (24 persoane) din cei
chestionai au afirmat ca nu doresc s lucreze sub autoritatea
unei femei Implicaiile principale ale acestei statistici snt
profunde, artnd o lipsa de respect fa de femei ,n calitatea
lor de lideri, i prin urmare o lips de ncredere n capacitatea
femeilor de a avea caracteristicile unui lider. Faptul c femeile
ca i brbaii susin acest punct de vedere arata c atitudinile sociale au jucat un rol
semnificativ n subminarea, a autoaprecierii i a autoncrederii femeilor.
Daca atitudinile sociale snt gata s se schimbe n favoarea femeilor, femeile trebuie
sa fie primele care s recunoasc capacitatea lor de a fi egale. O astfel de statistica cum
este cea de mai sus arat ca obinerea unei recunoateri va necesita un volum mare de
munca. Lipsa de respect faa de autoritatea femeilor ar putea prea surprinztoare cnd
consultm statistici asupra rolului femeii n perioada comunista. In acea vreme, cu
numai patru ani n urma, egalitatea dintre brbai i femei era mereu subliniat, iar
procentajul femeilor n poziii de conducere asigurau un oarecare echilibru n poziiile de
putere. La o examinare mai atent totui devine evident superficialitatea acestei
egaliti de putere

Pe linga faptul ca femeile pot fi buni lideri, indiferent de ce sustin barbatii, o

problema care ne intereseaza este, daca : Sunteti satisfacut de politica dusa la nivel
national privind protejarea interesele femeilor?. Din 30 persoane , parerile s-au
impartit in felul urmator:

15

Parerea
Da, sunt
Sunt, dar nu
suficient de
mult
Nu sunt

Nr.de
persoan
e
3
17

Pondere
a

10

33%

10%
57%

Daca ar fi sa calculam nivelul satisfactiei acesta ar fi urmatorul:

N satisfactiei = (a-c)/ (a+b+c);unde a- raspunsurile pozitive (Da)- 3 persoane
b- raspunsuri neutre (sunt, dar nu suficient)- 17 persoane
c- raspunsuri negative (Nu)- 10 persoane, deci:

Nsatisfactiei=(3-10)/(3+17+10)= - 0,23
- 0,23

+1

-1

Reprezentarea grafica a gradului de satisfactie a respondentilor fata de politica dusa de

stat pentru protejarea intereselor femeiei

Deoarece marimea acestui indice este de (-0,23) si acesta e mai aproape de (-1) atunci
nivelul satisfactiei scade , iar insatisfactia creste vizibil fata de politica de stat promovata
pentru sustinerea femeilor din Republica Moldova.
Si pentru a aprecia : In ce masura statul se implica in rezolvarea problemelor cu
privire la situatia dificila a femeilor din RM deasemenea am considerat oportuna

aflarea nivelului se satisfactie (care va include aprecierile persoanelor din esantion):

I metoda:

Nsatisfactiei = n1(1)+n2(2)+n3(3)+n4(4)+n5(5)+n6(6)+n7(7)+n8(8)+n9(9)+n10(10)+n11(11)
16

n1+n2+n3+n4+n5+n6+n7+n8+n9+n10+n11

unde :
- n1;n2;n3;n4;n5;n6;n7;n8;n9;n10, n11- numarul corespunzator de respondenti care
a u ales 1, 2,3,4,5,6,7,8,9 ,10 sau 11

Nsatisfactiei=

7*(1)+3*(2)+0*(3)+0*(4)+2*(5)+0*(6)+15*(7)+0*(8)+2*(9)+1*(10)+0* (11);
30

Nsatisfactiei= 5,2
II metoda

Nsatis= n1*(-2,5)+n2*(-2)+n3*(-1,5)+n4*(-1)+n5*(-0.5)+n6*(0)+n7*(0.5)+n8*(1)+n9*(1,5)+ n10*(2)+n11*(2,5)

n1+n2+n3+n4+n5+n6+n7+n8+n9+n10+n11

Nsatis = 7*(-2,5)+3*(-2)+0*(-1,5)+ 0*(-1)+2*(-0,5)+15*(0,5)+0*1+2*1,5+1*2,0+0*2,5

30

Nsatis= -17,5+(-6)+0+0+(-1)+7,5+0+3+2+0; Nsatis= - 0,4

30
Reprezentarea grafica va arata astfel:
1

5 5,2

-2.5

-2

-1,5

-1

-0,5 -0,4

+0,5

10

11

+1

+1,5

+2

+2,5

Daca am face o concluzie la cele prezentate grafic ,atunci aceasta va fi urmatoarea:

marimea nivelului mediu de satisfactie in ceea ce priveste implicarea statului in
rezolvarea problemelor de discriminare a femeilor din RM este dupa I-a metoda 5,2, iar
dupa a II-a metoda (-0,4) ceea ce indica faptul ca respondentii nu prea sunt satisfacuti
de modul in care statul se implica in solutionare acestei problemei .

La finalul chestionarului fiecarei persoane chestionate i s-a oferit sansa sa-si dea cu
parearea in ceea ce priveste viitorul femeilor din Republica Moldova, dar si posibilitatea
de a propune careva solutii pentru depasirea acestei probleme nationale (care are deja si
amploare globala).

17

Astfel, am ajuns la

ca situatia femeilor din RM este destul

de delicata, chiar daca unele dintre acestea (o minoritate) sustin ca sunt fericite si
implinite. Intr-un mod sau altul toate doamnele,
domnisoarele ajung la un moment sa fie expuse
discriminarii, daca nu chiar si mai rau : violentei.
Si aceasta are o explicatie si anume: deoarece oamenii
din Moldova lupt mpotriva greutilor asupra crora
nu au nici un control,ei sporesc condiiile pentru
creterea acestor activiti criminale. Dar totui rata crescnd a abuzurilor de droguri i
alcool n toata populaia este un alt indicator al abuzului mascat fa de femei care n
mod inevitabil exista.
Pentru a imbunatati situatia sau cel putin de a o ameliora este necesar ca republica s
recunoasc problema abuzului fa de femei i sa implementeze strategii
corespunztoare pentru 1) scderea ratei atacurilor i 2) s ofere sprijin victimelor. In
legtura cu primul punct este evident ca o astfel de strategie trebuie implementata larg la
nivelul comunitii i stopat printr-o legislaie adecvat. In primul rnd, publicului
trebuie s i se spun adevrul despre abuzuri i atacuri; cel mai bine este s ncepem
aceast educaie printre tineri, n coli, pentru ca educaia primit s fie bine nsuit i
utilizat pe parcursul ntregii lor viei.
Fr ndoial, n absena educaiei anterioare, educaia social general este
necesara. Prea muli oameni, femei i brbai, nu-i pun problema abuzului fa de
femei. Femeile i brbaii trebuie nvai c acest abuz - fie el verbal, sexual sau fizic
n cadrul unei relaii sau n afar unei relaii este absolut inacceptabil. Ar trebui un cadru
legislativ care s sprijine educaia pentru a 1) inhiba atacul potenial; 2) pedepsi pe cei
care atac i 3) s asigure sentimentul de securitate i ansa reabilitrii victimei.
18

Pe linga cele spuse mai sus, ar fi binevenit sa mai mentionam faptul ca consecintele
sociale grave ale crizei economice au avut efect asupra brbatilor, dar indeosebi asupra
femeilor. n pofida expectatiilor, tranzitia spre democratie si economia de piat nu a
presupus c o mare parte a femeilor vor prefera s rmn gospodine fericite. Alta
problema e ca cota femeilor n politic diminueaz, pe cind cota lor n forta de munc nu
s-a redus. Situatia femeilor pe piata muncii se nrutteste, ele fiind mpinse n afara
pietei locurilor de munc ce necesit studii superioare, deprinderi si munc intelectual.
Si tocmai pentru a inlatura aceste efecte

urmatoarele:

nfiinarea unei infrastructuri de consultan pentru femei, prin nfiinarea unei

seciuni Femeile n dezvoltare n cadrul Ministerului muncii, a unui grup
consultativ pentru promovarea intereselor femeilor n cadrul Guvernului i a unui
Centru preocupat n mod preponderent cu comunicarea necesitilor femeilor
ctre Guvern.
mbuntirea legislaiei referitoare la femei i a mecanismului de implementare a
acesteia, prin revizuirea legislaiei existente, identificarea zonelor ce necesita
reformare/ mbuntire i comunicarea recomandrilor ctre Parlamentul
Republicii Moldova,
Sporirea contiinei decidenilor politici i a oficialilor n problemele sexelor, prin
desfurarea unei conferine nationale asupra femeilor, asigurarea cu asisten
tehnic a Departamentului Statisticii privin metodologiile de colectare a datelor
specifice legate de sexe, desfurarea unor ateliere de sensibilizare a problemelor
legate de sexe la care au participat oficialiti publice i publicarea unui buletin
informativ.
Sporirea contiinei publice despre problemele femeii din Moldova, prin
asigurarea pregtirii profesorilor i studenilor n problemele sexelor n cadrul
dezvoltrii, nfiinarea unor programe de studii formale asupra femeilor n cadrul
universitilor; promovarea dezvoltrii problemelor legate de sexe, prin massmedia locala i publicarea unor buletine informative.
Acordarea de asisten indivizilor n promovarea/obinerea unei situaii
mbuntite a femeilor
19

 Participarea sporit a femeilor n afaceri prin pregtirea acestora n

antreprenoriat i managementul micilor afaceri i promovarea nfiinrii unei
ntreprinderi pilot pentru femei

nfiinarea unui Centru de sprijinire a femeilor care ar putea s asigure sprijin

femeilor ce solicit asisten juridica, precum i asigurarea serviciilor de sprijin
juridic i psihologic femeilor ce snt victime ale abuzurilor fizice i sexuale, cu
care sa se tina legatura permanent, chiar si dupa acordarea ajutorului necesar.

Date statistice cu privire la situatia femeilor

dim mai multe tari ale lumii :

1. Fiecare a doua femeie din lume

care a decedat a fost jertfa a
violentei;
2. In fiecare zi in SUA in rezultatul
violentei domestice decedeaza 11 femei;
3. In Marea Britanie pina la 25 % din crimele contra
personalitatii tin de violenta domestica;
4. In 2004 in Rusia au decedat circa 13.000 de
femei in urma violentei domestice (pentru
comparatie: in 10 ani de razboi in Afganistan au
murit 13.000 de soldati rusi);
5. In Lituania 63% de femei in virsta de la 16 ani in
sus au devenit jerfe ale violentei fizice din partea
barbatilor (2001);
20

6. In Kazahstan fiecare a 3-a femeie este supusa

violentei in familie;
7. In India si Sri-Lanka, annual, circa 5000 de femei,
devin jertfe ale omorului din cauza zestrei;
8. In Moldova in anul 2002 omorurile in familie au
constituit 19,6%;
9. In 2007, in Republica Moldova ,s-a constatat ca
din 4 femei - una este supusa violentei in familie;

Coordonate geografice :
ntre 4528' i 4828' grade latitudine
Suprafata: 33,700 km2
Populatia: 4.3 mil. locuitori
Trile limitrofe: Romania si Ucraina
Date principale
Denumirea trii: Moldova
Denumirea oficial: Republica
Moldova

21

Limba: Romn
Cod: MD
Capitala trii: Chisinu
Ziua independentei: 27 August 1991
Admis ca membru al ONU: 2 martie
1992
Adoptarea Constitutiei: 29 iulie 1994
Organul legislativ: Parlament, 101
deputati alesi pentru 4 ani
Forma de guvernmnt: Parlamentar
Moneda national: Leul moldovenesc

22