Caracterizarea lui Stefan Tiptescu

Ion Luca Caragiale, cel mai mare dramaturg romn, a

creat adevrate capodopere ale genului, surprinznd aspecte
ale realittii din societatea noastr la sfrsitul secolului al XIXlea. Cea mai cunoscut comedie a sa este O scrisoare
pierdut, comedie de moravuri n care este prezentat si
criticat viata public si de familie a unor politicieni. Actiunea
se desfsoar n capitala unui judet de munte, pe fondul
agitat al unei campanii electorale.
Caragiale a creat personaje vii, reprezentative pentru
societatea timpului su. Ele sunt tipuri umane care au o
trstur dominant, creia i se adaug altele, personajele
fiind surprinse n complexitatea lor.
Stefan Tiptescu este personajul principal al operei, el
particip la toate actiunile ei, iar celelalte personaje
actioneaz si reactioneaz n functie de ce face el. Tiptescu
este prefectul judetului de munte si este stpnit de aroganta
celui ce se stie atotputernic.
Dup cum reiese, n mod direct, din conflictul principal al
piesei, Tiptescu este tipul amorezului, fiind amantul Zoei
Trahanche, sotia celui mai bun prieten al su, Zaharia
Trahanache. De-a lungul operei, Tiptescu dovedeste c este
un tip instruit, fapt sugerat prin replicile sale, intrnd astfel n
antitez cu celelalte personaje care fac greseli de exprimare
si au ticuri verbale.
El d dovad de inteligent n jocurile politice, dar uneori
devine impulsiv si violent, la fel cum se ntmpl si ntr-unul
dintre conflictele sale cu Nae Catavencu. Acest fapt este
reliefat n mod direct prin vorbele lui Zaharia Trahanache:
biat bun, dar iute.
Tiptescu este unul dintre stlpii puterii locale cruia i
revine totul si de aceea face aluzie nclcnd legea si
acceptnd compromisuri. Astfel, dup ce ncearc s scoat
de la Catavencu scrisoarea compromitatoare, el i promite
acestuia diferite functii si mosia Zvoiul, numai s intre n
posesia rvasului cu pricina. Aceast postur de a dispune
de tot dup bunul plac este caracterizat de Ghit Pristanda:

mosia, mosie, fonctia, fonctie, coana Joitica, coana Joitica,

sugernd c Tiptescu aprea n ochii politaiul drept
detintorul tuturor izvoarelor fericirii.. De asemenea, opinia lui
Pristanda pune n evident, n mod indirect, alt trstur a
prefectului, si anume imoralitatea.
Tiptescu, cu abilitate, stie s-l fac servil pe politai,
care se prezint la ordin n orice moment. De-a lungul actiunii
se observ o pendulare a prefectului ntre dorinta de
ascensiune politic si sentimentele pentru Zoe. D dovad de
luciditate cnd cedeaz insistentelor amantei si promite
sustinerea candidaturii lui Catavencu..
De remarcat la Tiptescu este arta disimilarii: fat de
Trahanache se preface c nu stie nimic de scrisoare, iar fat
de cuplul Farfuridi-Brnzovenescu, joac rolul victimei.
Caragiale reliefeaz defectele si viciile lui Stefan
Tiptescu, trsturi general-umane. El nu este ncadrat n
grupul politicienilor demagogi si inculti. Postura de amant
este subliniat prin comicul de moravuri, autorul critic astfel
moralitatea vietii de familie. Numele personajului, comicul de
nume, este deosebit de sugestiv: Tiptescu ne duce cu
gndul la un tip important n viata politic, dar si capabil de
aventuri amoroase, datorit pozitiei sale.