Ca si in arta si in literatura , renasterea in muzica reprezinta

o reinviere a vechilor valori . Nu numai ca se straduie sa

ofere placere , dar de asemenea sa miste ascultatorul atat moral
cat si spiritual .
Marea trezire a artei si a invataturii inceputa in secolul
al XIV-lea a tinut pana in secolul al XVI-lea . A fost o
perioada importanta , perioada in care arta , stiinta si
arhitectura au trecut prin schimbari dramatice . Atunci a avut
loc o renastere care a initiat schimbarea de la o lume
medievala la una moderna .
Muzica si compozitia au prins o noua vitalitate
incantatoare . Conform umanistilor ( savanti renascentisti care
studiaza culturile vechi ale Greciei si Romei ) compozitia
muzicii a fost un lucru bun iar a fi capabil sa canti bine
vocal si la un instrument era un lucru esential daca doreai
sa fii considerat un Copil al Renasterii . Nobilii angajau
muzicieni ca sa-si invete copiii sa cante si sa intretina vecinii
de rang .

Madrigalul (fr.madrigal, it.madrigale, latina populara - matriale "cantec"). Este o poezie lirica cu caracter idilic ori galant, fiind la
origine un cantec pastoral compus pentru mai multe voci. In
secolul al XIV-lea apare in Italia, la Petrarca, iar in Franta secolului
al XVII-lea, la Vicent Voiture, autor de versuri ocazionale,
spirituale si galante, cu reminiscente din poetii baroci spanioli.
Continutul sentimental si forma aproape fixa i-au atras si pe unii
simbolisti romani, indeosebi Cincinat Pavelescu. Specia lirica
presupune spirit si virtuozitate, deoarece autorul face
complimente femeii iubite, dovedind ingeniozitate in continut si
pretiozitate in expresie.
Romanta a aparut in Spania secolelor al XIV-lea si al XV-lea, la
origine fiind un cantec popular dedicat eroilor unor intamplari
extraordinare sau unor povesti de dragoste
pilduitoare.Echivalentele speciei sunt liedul german, songul
englez, pesnia ruseasca, mawwalul arab, etc. In cultura
romaneasca a fost preferata de romanticii intarziati de la sfarsitul
secolului al XIX-lea (Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu), dupa
exemplul carora au cultivat romanta si simbolistii.

Cantecul si madrigalul erau compuse pentru mai multe voci iar versurile
variau de la povestiri sentimentale de dragoste la descrieri mai prozaice ale
vietii la tara .Compozitorii de cantece incercau sa ilustreze atmosfera de
poezie cu o muzica corespunzatoare pastrand cat se poate de simpla linia
melodica a vocalistului. Asa s-a nascut madrigalul, scris pentru patru sau
cinci voci avand o structura poetica libera.
Spre sfarsitul secolului al XVI-lea compozitorii au considerat ca madrigalul
duce lipsa de acea intensitate ceruta de vechii greci si romani de la oamenii
de arta si au incercat reinvierea vechii game muzicale grecesti. Schimbarile
contrastante, violente ale starii si emotiei au fost ilustrate prin alternarea
melodiilor repezi si incete.Aceasta a dus la o zugravire prin cuvinte in care
imaginile erau inlocuite cu forme muzicale.De exemplu, ascensiunea
(inaltarea gamei) indica un munte,in timp ce coborarea (caderea gamei) indica
o vale.Puteau fi recunoscute in muzica starile si emotiile bine definite.
Tristetea era exprimata printr-o muzica lenta,iar lipsa armoniei (discordanta si
iritanta pentru ureche) indica durerea.Bucuria putea fi exprimata de o muzica
rapida in acelasi timp armonioasa si placuta la ureche.Muzica ce pana atunci
tindea spre o unitate a fost inlocuita de o diversitate de contraste ce reda si
oglindea o serie de sentimente.Muzicii i-au fost date profunzime si
personalitate.

In anul 1892,la Saint Gervais,sunt inaugurate minunatele concerte spirituale,care in

scurta vreme,vor devein celebre.Chiar in primele zile,compozitorul Paul Dukas,care a
luat loc cu mult entuziasm printre auditori,a spus: Palestrina este nu numai un mare
muzician, el este marele muzician al secolului al XVI-lea.Prin el se incheie si se
incoroneaza edificiul muzical al carui fundament a fost pus de predecesorii
saiIncheind o epoca, el inaugureaza una noua si priveste in acelasi timp spre trecut
si spre viitor.S-a nascut in anul 1525,la cateva mile de Roma,in oraselul Palestrina,de
unde compozitorul isi trage numele cu care a intrat la loc de cinste in istoria muzicii
universale.Ascensiunea lui muzicala a fost rapida.Din simplu corist al uneia din
bisericile romane,in 1554 devine regent al catedralei din oraselul natal,iar peste numai
7 ani,in 1561 va conduce corul catedralei Sf. Petru din Roma.Va mai desfasura o
bogata activitate la bisericile San Giovani di Laterano si Santa Maria Maggiare unde
si-a inceput cariera propriu zisa apoi se va afla in serviciul cardinalului dEste si,in
cele din urma,va reveni la biserica Sf. Petru din Roma.

Missa Brevis se infatiseaza ca o inlantuire de tipul suitei clasice de 6

motete,compuse insa pe o singura tema.Textele sunt extrase din Ordinarium
misse si se succeda in urmatoarea
ordine:Kyrie,Gloria,Credo,Sanctus,Benedictus si Agnus Dei.In mare,ansmablul
constituie o serie de variatiuni polifonice pe o tema data,cu particularitatea ca
miscarile ritmice si,in mare masura cele modice se datoresc sugestiilor sau
metamorfozelor textului.Compozitorul preia in acest fel modelul acestor
decoratiuni care,inainte de a trece la conceperea unei opera de mari
dimensiuni,fac ceea ce se numeste studii, in cazul de fata luand ca punct de
plecare un motet,din care extrage elementele ce vor intra in compozitie pe
parcursul Missei.
Madrigalele lui Palestrina sunt compozitii concepute polifonic in
general pentru cor mixt- si contin mai multe sectiuni construite pe principal
contrapunctului liber inflorit.De cele mai multe ori lipsesc reprizele,adesea
inlocuite cu o interesanta imitatie continua.
Madrigalul este popularizat in 1588 de Nicholas Yonge prin lucrarea
Musica Transalpina.

Compozitori mai nsemnai sunt:

Thomas Tallis (1505-1585), organist al capelei regale din Londra, maestru al
contrapunctului, compune muzic religioas.
William Byrd (1543-1623), compozitor de madrigale i piese instrumentale adunate n
colecia "Fitzwilliam Virginal Book".
Thomas Morley (1557-1602), compune madrigale i mottete, autor al unei lucrri de
teoria compoziiei.

Clasa a X-a F
Colegiul Spiru Haret