c
c

c c  c
c

c

c
c cc c
c

   cc     c

c
c
c

c 

c
 Explicati semnificatia urmatoarelor notiuni: elipsoid de referinta, proiectie topografica, proiectie
cartografica.c
Definiti notiunile: curba de nivel, echidistante. Clasificarea curbelor de nivel.
Masurarea unghiurilor orizontale prin metoda seriilor. Exemplu.
Principiul nivelmentului geometric. Tipuri de nivelment geometric.
Transmiterea cotelor si groapa de fundatie.
Trasarea lungimilor prin masurarea directa.
Determinarea inclinarii constructilor cu ajutorul firului reticular vertical al teodolitului.
Elemente geometrice ale curbelor circulare.
 c
cCare este proiectia conforma? Dar o proiectie echivalenta? Priectia GAUSS?
Enumerati formele tip de inaltimi. Dealul reprezentare.
Explicati: punerea la punt a lunetei, punctarea obiectelor vizate.
Princiupiul tahimetriei paralatice; mira orizontala de invat descriere.
Calculul volumul de terasamente principiu; calculul terasamentelor de planuri cu curbe de nivel.
Trasarea unghiurilor.
Clasificarea deplasarilor si deform. constructiilor
Metoda coordonatelor rectangulare pe tangente
 cc
cCare sunt elementele topografice ale terenului schita, enumerare;
 Enumerati formele tip de adancituri. Valea reprezentare;
 definiti axele teodolitului. Reprezentare grafica
 Detereminarea distantelor pe cale tahimetrica axa de vizare, mira.
 Trasarea unei cote la un punct inalt de pe constructie
 trasarea cotelor pe terasament geometric
 determinarea inclinarii constructiilor prin masurarea unchiurilor orizontale
 Metoda coordonatelor rectangulare pe coarda
 c
cDefiniti urmatoarele elemente: unghi orizontal, unghi de panta, orientare topografica. Grafic;
Plan topografic. Harta topografica. Definitii, caracteristici
cnumerati tipuri de dispozitive de citire la teodolit, exemple de metode de citire la microscopul cu
scarita;
cDeterminarea distantelor pe cale stadimetrica(axa de vizare paralela cu linia terenului);
cTrasarea unei platforme orizontale;
cTrasarea cotelor prin nivelment trigonometric;
cMasurarea deplasarii orizontale prin metoda poligonometrica;
cTrasarea arcelor de elipsa
 c
Definiti latitudinea si longitudinea geografica schita.

Scara planurilor si hartilor topografice.

Asezarea in statie a teodolitului.
Principiul nivelmentului trigonometric.
Trasarea unui plan de panta data.
Trasarea punctelor constructilor prin metoda coordonatelor polare.
Determinarea inclinarii cosurilor de fum prin masurarea unghiurilor oraizontale si masurarea tasarilor.
cTrasarea curbelor curculare prin metoda coordonatelor polare
 c
Definitia erorii; clasificarea erorilor.
Semne convenrionale pentru planimetrie; tipuri, exemple.
Masurarea unghiurilor orizontale prin metoda simpla si prin metoda repetitiei.
Calculul si compensarea unei drumuri planimetrice sprijinite la capete.
Tipuri de imprejmuiri folosite la trasarea axelor constructilor.
Trasarea linilor de panta data.
Ridicarea retelelor tehnice subterane.
Masurarea tasaraului prin nivelment geometric.

Clasificarea masuratorilor.
Determinarea coord rect ale unui punct de pe planuri si harti.
Masurarea unghiurilor verticale cu teodolitul.
Calcuylul si compensarea unei drumuiri de nicelment geometric sprijinita la capete.
Trasarea gropilor de fundatie.
Determinarea inaltimii constructilor (se poate masura distanta)
Tipuri de retele de sprijin pentru ridicarea detaliilor.
Calculul tasarii si deformatiti findatiilor constructilor.
 c
 Definiti notiunile de eroare reala, eroare aparenta, ecart, toleranta.
. Deteminarea suprafetelor pe planuri si harti topografice (grafic, mecanic)
. Enumerati corectiile aplicate lungimilor masurate cu panglica. Corectia de etalonare, corectia de
reducere la orizont.
. Determinarea punctelor prin intersectia inainte.
. Lucrari topografice la montarea stalpilor din beton armat.
. Determinarea inaltimii constrauctilor (nu se poate masura distanta)
Trasarea aliniamentelor prin procedeul aliniamentelor succesive.
Trasarea Curbelor circulare prin metoda tranpentelor succesive.
 c
Elementele topografice ale terenului.
Trasarea de planuri si harti ale unei linii de panta data.
Care sunt erorile de reglaj ale teodolituluil cum se verifica si se rectifica eroarea de colimatie orizontala.
Nivelmentul suprafetelor prin metoda patratelor.
Lucrarile topografice la montarea stalpilor metalici.
Trasarea punctelor caracteristice ale constructilor prin metoda intersectiei repetate.
Trasarea unui punct intermediar untilizand punctele de la capetele aliniamentelor.
Trasarea curberlor circulare prin metoda corzilor prelungite.
 c
Erori de masurare; definitii, clasificare.

Construirea profilului topografic pe o anumita directie.

Principiul masurarii distantelor prin unde electromagnetice.
Verificarea si rectificarea erorilor de orizontalizare a axei de vizare la instrumentele de nivelment
geometric.
Trasarea elementelor curbe ale constructilor.
Trasarea punctelor constructilor prin metoda coordonatelor rectangulare.
Trasarea pe teren a elementelor principale ale curbelor.
Elemente principale ale curbelor circulare.

 

c
Topografia (topos = loc, grafein = a scrie) este stiinta care se ocupa cu tehnica masurarii scoartei terestre
pe siprafete mici (maxim 80km2), precum si cu intocmirea planurilor si hartilor topografice.
Topografie generala are ca obiect masurarea unor sprafete cu toate detaliile existente si reprezentarea
lor conventionala pe un plan;
Topografia aplicata (inginereasca) are ca obiect aplicarea pe teren a unor proiecte realizate pe planurile
sau hartile topografice.
c

c ! "#$c
c
%c

"cc&c
1) Explicati semn. urm. notiuni: elipsoid de referinta, proiectie topografica, proiectie cartografica.
"
'c'c($: supr. matem. fol. in calculele geodezice in locul geoidului (supr. cont. supr de
nivel zero supr. marilor si oceanelor in stare de echilibru prelungita pe sub continente)
) c  *$($: - pr orto. Pctele de pe supr topo oca se proiecteaza pe o sup plana, oriz. Nu se tine
cont de curb Pamant.
) c$ *$($: se clasifica astfel:
a) dupa caracterul deformarilor: conforne | echidistante | echivalente | arbitrare
b) dupa modul de realizare al prezentarii: azimutale | cilindrice | conice | pseudo cili/conice | policonice
2) Def notiunile: curba de nivel, clasificarea curbelor de nivel, echidistanta.

$c'c#" proiectia in plan H a liniei ce uneste pctele de pe supr topografica ce au aceeasi cota.
"$
($$c
" c'c#"
a) normale: desenate cu linie subtire, continua, sepia, intervale E
b) principale: linie mai groasa, continua, sepia, intervale 5E
c) ajutatoare: linie subtire, intrerupta, intervale E/2
d) accidentate: linie subtire, punctata, intervale E/4
+'
$$ distanta pe verticala, constanta, dintre suprafetele plane si orizontale de sectionare a
reliefului. Altfel, diferenta de nivel dintre doua curbe de nivel consecutive.
3) Mas ungh orizontale prin metoda serilor. Ex:
- se fol in cazul masurarii mai multor ungh dintr-un pct de statie.
- se alege ca pct de plecare pe acela care are conditii optime de vizare si este mai indepartat.
- se vizeaza in sens orar in pozitia 1 si antiorar in poz 2.

- intervalul dintre orignile seriilor se cal cu relatia: I=200 G/n

Operatii de control si corect a vizelor:
%c  " pe fiecare direct masurata in poz I si II : CB-CB<=T= (2/3ec)
%c$"
"
"c'" c,': CB= (CB+CB)/2
%c$"
"
"c+'turului de orizont: en=CAi-CA <=T, T=p*rad(n) p-aproximatia teodolit, n-nr
punctelor vizate
%c ,
$$ in statie a directiilor: qu (corectie unitara) = -en / n
CAc = CA + 0 * qu
CBc= CB+ 1*qu
..........................
CAic = CAi+

n*qu = CA
%c$"
"
"c'
 la 0 a originii
DA = CAc CAc= 0
DB = CBc CA c
-----

DA = CAic - CAc
4) Principiul nivelmentului geometric. Tipuri de nivel geometric.
-#",
"c* , se bazeaza pe principiul vizei orizontale a intrumentului. Diferentele de nivel se
determina din diferentele citirlor pe mirele tinute vertical in cele 2 pct. Dupa ce s-a realizat orizontalizarea
axei de vizare a intrumentului de nivelment. Distanta dintre A si B nu tre sa depaseasca 100m
(max300m). Este cel mai precis.
Tipuri:
a) Nivelment geometric de mijloc
b) Nivelment geometric de capat
[Desen #1]

5) Transmiterea cotelor si groapa de fundatie.

Daca groapa de fundatie are adancimea mai mare de 3-4m transmiterea cotelor se face astfel: se suspenda
vertical o ruleta care la partea de jos este prevazuta cu o greutate introdusa intr-un vas cu apa ca sa
amortizeze pendilarile benzii. [Desen + Formule #2]

) Trasarea lungimilor prin masurarea indirecta

Cuprinde urmat etape:
.Se traseaza aprox distanta si se obtine B
.Se masoara distanta trasata
.Se calculeaza di. Fata de val proiectata, se aplica cu panglica B final.
7) Determinarea inclinarii constructilor cu ajutorul firului reticular vertical al teodolitului:
In partea de sus a cladirii se alege un punct oarecare caracterisit bine marcat care se proiecteaza la baza
cladirii, in ambele pozitii ale lunetei.
Inclinarea zidurilor cladirilor se det. In 2 pozitii reciproce, perpendiculare, iar inclinarea totala Q=
rad(q1 2 + q2 2 )
8) Elementele geometrice ale curbelor circulare:
U sageata curbei = R(1-cos(U/2))
R raza de racordare,
= 200 G U

T=lung tg = Rtg(U /2)
b=lung bis = v0-R=R/[cos(U /2)-R]=R(sec(U /2) 1)
lc= (R*U)/200
Dt = depasirea tg = 2Tlgc
XB = Rsin(U /2)
YB=R(1-cos(U /2))
Pct principale: V, T, Te, B

%c

"cc&c
1) Ce este proiectia conforma? Dar o proiectie echivalenta? Proiectia Gauss?
) $c ( ,$ proiectia cartografica care pastreaza unghiurile nedeformate
) $c+#$"$ pastreaza suprafetele nedeformate
) $c+'
$$cpastreaza distantele nedeformate
) $c$$$ deformeaza atat ariile, cat si unghiurile si distantele.
) $c$

ceste o proiectie cilindrica transversala si confirma. In acest sistem de proiectie Pamantul

este impartit in 0 de zone de cate numite fuse. Meridinaul axial al fiecarui fux se repezinta in plan
printr-o linie dreapta este axa absciselor, iar proiectia ecuatorului este axa ordonatelor.
2) Enumerati formele de inaltimi. Dealul reprezentare, Forme tip de inaltimi: mamelonul, piscul, dealul,
saua.
Dealul:
1. linia de creasta, 2. Bergstrich, 3 versanti, 4 piciorul dealului
[Desen #3]
3) Explicati notiunile:
)
$c"$c
c$c"
c
e face in 2 faze:
- punerea la punct a reticulului sau clarificarea firelor reticulare
- punerea la punct a imaginii obiectului vizat (focusare)
)
$$c " c#!$cconsta in aducerea centrului firelor reticulare pe punctul matematic al
obiectului. Se face in 3 faze:
4) Principiul tahimetriei paralactice, mira orizontala de invar.
.+,$c$$"$$ presupune folosirea unui teodolit si a unei mire de invar la determinarea
distantelor.
/$c0ce formata din 2 tuburi de metal usor (aluminiu) denumite bratele mirei si sunt prevazute cu
repere (marci) de vizare la capete. Bratele mirei se fixeaza intr-o piesa centrala ce poarta de asemenea un
reper. Piesa centrala se fixeaza in ambaza ce are suruburi de calare, placa de tensiune si placa de baza.
Orizontalizarea se face cu nivela sferica, iar perpendicularitatea pe axa de vizare, se realizeaza cu ajutorul
colimatorului)
[Desen #4]

5) Calcului volumelor de terasamente principiu, calculul teresamentelor cu curbe de nivel.

$"
"
"c# "
," c'c$
$, - volumul de terasamente se calc prin apriximarea cu volumul unei
prisme ce are ca baza un plan orizontal, partea de sus suprafata terenului si suprafetele verticale (
lateralul prismei)
Intr-o retea de patrate pt calculul terasamentelor ale punctelor marginale ponderea [+]
$"
"
"c$
$," cc"$
c'c#"c(curbe de nivel). Se procedeaza astfe:
- se det suprafetele delimitate de curbele de nivel in limitele suprafetei proiectate
- se inmultesc aceste suprafete cu media cotelor curbelor de nivel invecinate
- se calculeaza cotele de lucru
- se determina volumul sapaturilor, respectiv umpluturilor
V=S1H1+S2H2+....SnHn
) Trasarea unghiurilor
- aplicarea pe teren a unui unghi consta in gasirea celea de-a doua laturi fata de prima latura fixata pe
teren (latura de orientare)
Trasarea cu precizie redusa: cu luneta intr-o singura pozitie
Trasarea cu precizie medie: cu luneta in ambele pozitii.
Trasarea cu precizie ridicata:
- se traseaza pe teren in w in pozi I si w => C
- se marcheaza c la distanta ceruta si apoi se masoara ungh. Trasat prin metoda repetitiei sau seriilor.
- se calculeaza Dw=w-w
- se calculeaza corectia liniara q=d*tgDw sau q=(d*Dw)/q
- sec construieste in Cun ungh. Drept si se aplica q.
7) Clasificarea deplasarilor si deformarilor constructiilor
Deplasarea = schimb poz unui pct al constructiei supus solicitarilor
Deformatie = schimbarea distantei relative dintre punctele constructiei
( ,$c
c'"$
$c"$c
.Tasarile sau deplasarile pe verticala in jos ale fundatiilor constructilor si ale terenului de fundatie a
constructiilor.
.Lasarile de teren, care au caracter de prabusire fiind provocate de modifi radicala ale str terenului.
.Bombarile sau ridicarile, repr deplasri pe verticala in sus ale fundarilor constr.
.Inclinarile (constructiilor si fundatiilor)
.Denivelarile
.Crapaturile si Fisurile
.Deplasari pe orizontala ale constructiilor.
( ,$c
c'"$
$c
*+
"$cconstituite din rotirile elementelor de fundatie ale constructiilor
Blocuri de fundatie | radiere | etc
( ,$c
$" cele mai frecventa sunt alungirea sau scurtarea unor elem de constrtii.

8) Metoda coordonatelor rectangulare pe tangente



c*$"cc*ccoordonatele rectangulare ale unui punct oarecare aflat pe arcul de cerc de raza R
sunt: x= abscisa egala din 2 in 2, 5 in 5, 20 in 20; si y=OTi OA = R rad(R2 - x2 )
Intinzand panglica pe Ti-V si pornind de la pct de tg spre vf din 5 in 5m se ridica cu ajut teo ordonate de
val corespunzatoare.
c*$"carce de lungime (l) => ungh egale(arce egale de 2,5,10,20m)
Coord pcte 1, 2, 3 se deduc astfel:
Se calculeaza mai intai ungh la centru = (l/R)*cc
X1=R*sin
Y1=R-OA=R-Rcos =R(1-cos )
X2=Rsin2
Y2=R-OB=R-Rcost2 =R(1-cos )
Masurand abscisa pe tangente si ridicand perpendicularele pe care se masoara U se picheaza in detaliu cu
tarusi curba de racordare, pornind de la pct de tg -> bisectoare.
%c

"cc&c
) Care sunt elementele topografice ale terenului (schita si enumerare)
Elemente topo ale terenului sunt:
- liniare lungimea inclinata | lungimea orizontala | diferenta de nivel
- unghiulare orizontale (w) | verticale (de panta si zenital )
[Desen #5]
2) Enumerati elementele tip de adancituri: Valea reprezentare, Adancituri : caldarea, valea, viroaga,
bazinul hidrografic.
Valea = depresiunea formata din 2 versanti care coboara si se unesc in fundul vaii, pe linia de impreuna a
apelor (talveg) -> diedru convex.
[Desen #]
3) Definiti acele teodolitului
Axa VV axa principala - verticala, OO axa secundara orizontala, rO1 axa de vizare a lunetei
Concurente in Cv = centrul de vizare al lunetei. [Desen #7]
4) Determinarea distantelor pe cale tahimetrica axa de vizare perpendicualra pe mira.
D=D+ + f
D/f = H/h
D=(f/h)*H=k*H
h distanta intre firele stadimetric
j dist. focala a lentile obiectivului
H- nr generator, K coeficient stadimetric, distanta de la centru optic la axa verticala

5) Transmiterea unei cote la un pct inalt de pe constructie

HBpr + bpr = HR + r + e
bpr=HR+ r - HBpr + e[Desen #8]
) Trasarea cotelor pe terasament geometric
7) Determinarea inclinarii prin masurarea unghiurilor orizontale
8) Metoda prin coordonate pe coarda
Arcul total de trasat T, Bta de raza R cu unghiul la centru U se imparte in 2 parti egale T;B=Bte fiecare cu
unghiul la centru U/2. Se stabileste U si apoi =(l/R)*U
U/2) i
Coordonate pe tg:
x1=R*sin(

y1=R[1-cos(2

dupa care => coord pe coarda cu originea in z
%c

"cc&c
1) Definiti urmatoarele elemente: ungh orizontale, ungh de panta, orientare topografica (grafic)
1*+c ! $"cungh diedre formate de planele verticale ce trec prin laturile a doua drepte care trec
prin punctele A-B,respectiv A-C.
1*+c'c$$ ungh pe care il face directia inclinata LAB cu pl orizontal ce trece prin punctul A
2$c  *$($c unghiul format de directia de referinta cu directia respctiva masurat in sensul
acelor de ceasornic pornind de la directia de referinta. Sau ungh pe care il form o dr oarecare cu o | | la
axa OX in pl oriz in sens orar.
2)Plan topografic, harta topografica
)"$c  *$( este reprez plana, conventionala si micsoarata a unei suprafete de teren, cu grad de gen
mic, la scara mare, fara a tine cont de curbura Pamantului.
$$c  *$($$ceste reprezentarea plana, conventionala si micsorata a unei supr de teren, cu grad de
generalizare mare, la scara mica, tinand cont de curbura.
Planuri topo (1:100 1:10k)
- planuri topo de baza (2k, 5k,10k) | planuri topo speciale (0.1k...1k)
Harti topo (< 1:25k)
- la scari mari (25k,...100k) | harti topo de ansamblu (200k...1kk)
3) Enumerati tipurile de dispozitive de citire la teodolite. Explicati modalitatea de citire la microscopul cu
scarita.
Vernierul circular, Microscopul cu fir (Theo080), Microscopul cu scarita (Theo020), Microscopul cu
micrometru optic cu coincidenta (Theo010), Display (Theo electronice)

/
 
"c

c
$$ are pe reticul o scara a carei marime corespunde cu marimea aparenta a unei
diviziuni a cercului gradat. Scarita este divizata intr-un nr de parti egale.
4) Determinarea distantei pe care stadimetrica (axa de vizare paralela cu linia de pamant)
L=k*H=100*H
H/2=H/2*cos -> H=Hcos
D=Lcos=k*H*cos2
H=D*tg= k*H*sin*cos
5)Trasarea unei platforme orizontale
- se poate realiza la o anumita cota sau la o cota medie a terenului pentru egalizarea terasamentelor.
- nivelarea se face prin metoda patratelor cu lungimea de 10..50m in functie de relief si de precizia ceruta.
- pe baza datelor obtinute se face calculul cotei medii H0.
HI=( H11 + H12 + H21 + H22 )/ 4
HII=( H12 + H13 + H22 + H23 ) / 4
...................
H0=( HI + HII + ... + Hn ) / n
Trasarea la cota proiectata se face astfel:
- se aseaza instr. De nivelment in centrul suprafetei, se calculeaza altitudinea planului de vizare
Hv=H11+a11
- citirea proiectata bpr=Hv-H0
- nivelarea se poate realiza si dupa cotele de lucru care arata in fiecare punct cat trebui sapat sau umplut si
apoi se verifica cu instrumentul de nivelment.
) Trasarea cotelor prin nivelment trigonometric
In prealabil se determina distanta D, apoi
h=HBpr - HA
tg2 = h/D
2 = arctg (HBpr- HA)/D
[Desen #9]
7) Masurarea deplasarii orizontale prin metoda poligonometrica
Deplasarea transversala se calc prin abaterlie de la unghiurile de varf masurate in diferite etape conform
relatiei [Desen + Form]

8) Trasarea arcelor de elipsa

Se aplica axele AB=ea CD=2b

%cc

"ccc%c
c
1)Definiti latitudinea si longitudinea geografica:
-"$
'$(fi) : unghiul diedru pe care il face pl normal ce trece prin pctul considerat cu pl ecuatorului
-" *
'a(lamda) ungh pe care il face planul meridianului origine cu planul meridianului locului
2)Scara planurilor si hartilor topografice:
a)Scara numerica d/D=1/n , n-numitorul scarii
b)Scara grafica reprezentari gradice ale scarii numerice care permit pasurarea distantei pe planuri si
harti. Este de 2 tipuri : liniara si transversala
3)Asezarea in statie a teodolitului:
Cuprinde 2 faze :
a) Centrarea aparatului (cu ajutorul dispozitivului de centrare)
b) Calarea aparatului:
- Calarea aproximativa- se realizeaza folosind posibilitatea de modificare a intaltimii picioarelor, consta
in aducerea in interiorul cercului reper a bulei nivelei sferice
-Calarea definitiva- cu ajutorul suruburilor de calare ale teodolitului se roteste teod in jurul axei principale
pana cand nivela ajunge paralela cu linia ce uneste cele 2 suruburi de calare S1 si S2;
Se roteste T cu 100 grade pana cand nivela torica ajunge pe directia s3; se roteste s3 pana cand bula se
afla din nou intre repere si suportul devine orizontal si pe aceasta directie.
4)Principiul nivelmentului trigonometric:
Hb=Ha + I S+D* tg(alfa)
Hb=Ha + I S+D* ctg(Z)
Daca I=S => Hb=Ha+D*tg(alfa)
[Desen #10]
5) Trasarea unui plan de o panta data:
.Se considera ca trebuie nivelata o suprafata de 0x80 m cu o panta p de la 11-15 pe directia I-IV;
Platforma e materializaa cu tarusi de lemn in vf. patr. cu lat. de 20m
.Se calc cotele proiectate:
Hpi=HpI +p*di
Hpi=cota pctului P pe aliniam. i
HpI=cota pctelor pe aliniamentul I
P= panta, D= distanta de la I la i
.Se transmite cota de la reper la cota cunoscuta HR si se calculeaza citireile pe mira fiecarui aliniament
bipr =HR+r-Hpi
.Problema se reduce la trasarea mai multor aliniamente de panta data apoi trasarea se face cu ajut T-urilo

)Trasarea punctelor constructiilor prin metoda coordonatelor polare

-In teren deschis pentru constructii izolate, cai de comunicatii , canale
-Marimile omega si delta se determina pe cale analitica , trigonometrica sau grafica
Controlul trasarii pct C se efectueaza prin:
.trasarea pct C din alt pct de sprijin
.trasarea pct C prin alta metoda.
.compensarea dist si ungh dintre pctele trasate cu cele cunosc.
7) Determ inclinarii cosurilor de fum prin masurarea ungh orizont si masurarea trasarilor. Se stationeaza
in S1 si se masoara omega1-4
[Desen + Formule #12]
8)Trasarea curbelor circulare prin metoda coordonatelor polare:
-se impune s lungimea corzii care poate fi de 2, 5 10 sau 20 m si apoi se calculeaza unghiul la centru
scriind:
s/2=R*sin(lamda/2) sin(lamda/2)=delta/2*R
Pe teren se procedeaza astfel:
-se aseaza teodolotul in punctul T si apoi se vizeaza varful pe directia tangentei , in zero in aparat si se
contruieste unghiul lamda/2 calculat in prealalbil
-cu panglica se masoara segmentul s obtinandu-se pct alfa al curbei , apoi se construieste ungh 2*alfa/2 de
la tangenta de T
[Desen #13]
%c

"cc%cc
1) Def erorii, clasificarea erorilor
 $$ este o dif mica intre val masurata si o val nominala (de referinta). Erorile sunt rez unui complex
de cauzae dintre care cele mai genereale sunt: imperfectiunea instr. topo | lipsa de experienta, oboseala,
imperfect. simturilor | perturbatiile si variatile cond. nat.
Clasificare: a) dupa valoarea de referinta: absolute Ei=Mi-X x val reala, inaccesibila, M val cea mai
probabila | aparente Vi=Mi-M
b) dupa marime: evitabile (grosolane, greseli) | propriu-zise (not pot fi)
c) dupa modul de programare: sistematica | intamplatoare
2) Semne conventionale pentru planimetrie, tipuri, exemple.
,c # $" = semne grafice simple, generalizate, alese astfel sa sugereze imaginea detaliului
din teren. .
c'c"$,: - semne con. De scara : pt reprez pe harti si planuri a unor detalii din
teren importante, dar care din cauza dimensiunii lor reduse nu pot fi reprez la scara hartii sau planului.
Acestea pot fi: - punctiforme (pc geod, copaci) | liniare (limite admin, cai de com, ape)Exemple: pct
geodezic, reprez de nivelment, cale ferata, drum natural, gard de sarma, vie, livada, etc. [Desen #14]

3) Masurarea ungh orizontale prin metoda simpla si prin metoda repetitiei.

/ '$c ,"$ folosita la masurarea ungh izolate.
a) Procedeul prin diferenta citirlor
w=C2- C1, w= C2- C1 -> w=(w+w)/2
b) Procedeul cu zerouri de coincidenta.
Se aduce 0 al limbului pe directia de plecare. In pozitia I: w= C2-0, w= C2- C1
/ '$c  pt masurare mai precisa, consta in masurarea unui ungh de mai multe ori, luand ca
origine valoarea ungh obitnuta prin masurarea precedenta.
w= (Cn C0 ) / n, Daca Cn < C0 => w=( Cn C0 + k * 400G ) / n
4) Calculul si compensarea unei drumuiri planimetrice sprihinite la capete.
[Poza]
5) Tipuri de imprejmuiri fol la trasarea axelor constriilor.
Trebuie sa indeplineasca conditiile: laturile imprejmuirilor sa fie || cu axele, imprejmuirea tr sa fie
rectilinie si orizontala.
,3,
"c c(: continue alc din stalpi care se ingroapa aprox la 3m, ale caror capete se taie la
aceeasi cota, iar pe ei se prind in cuie scanduri cu muchia la acelasi nivel.
Discontinue imprejmuirea pe capre, e alc din 2 stalpi ingropati avand o scandura orizontala in partea
superioara. Imprejmuirea pe alinimanet (pe stalpi) consta din perechi de stalpi izolati pt fiecare axa trasta:
pe teren cu inlanre mare se face in trepte. [Desen #15]
) Trasarea liniilor de panta data
[Desen + Formule #1]]
 Ridicarea retelelor tehnice subterane.
Presp det traseelor si adancimilor retelelor subterane (aliment cu apa, canalizari, gaze, etc) in scopul
reprez acestora pe planuri topo.
Metoda Directe precizie mare, costuri mici, rapiditate, procedee uzuale. si Indirecta se utiliz in cazul
retelelor subterane existente, ingropate. Mai putin precisa, cheltuiesti mai mari. Uneori e singura posibila
8) Masurarea tasarilor prin nivelment geometric
Componentele verticale ale deplasarilor punctelor observate se pot det. Prin nivelment geoemtric repetat
periodic a punctelor observate amplasate pe constr. Urmarite in timpul urmaririi deplasarilor absolute pe
verticala, nivelmentul se racordeaza la puncte de cota fixa. Procesul de org si masurare a deformatii;p pe
verticala cuprinde:
a) Creearea retelei speciale de nivelement formata din: .marci fixate pe constructii care se taseaza,
denumite marci sau repere mobile. Repere de control amplasate in afara zonei ed influenta a constructiei.
b) Amplasarea reperelor de control si a marcilor de tasare.

Distanta maxima la care se amplaseaza reperele mai mica de 50-0m. Numarul de repere de control cel
putin 3. Distanta minima de la constructie la reperele de control D=5radB (B-latimea minima a radierului
sau a talpii fundatiei)
c
%c

"cc%cc
1) Clasificarea masuratorilor
$4c'
$c, '
"c'c c
.marimi directe se efect aplicand direct uni de masura etalon asupra marimii de masurat. (cu panglica)
.indirecte cele ale caror valori nu se obtin direct, ci prin calcule efect asupra altor marimi care sunt
legate de cele pe care le urmarim a le det marimea prin rel mate dinainte cunosc
.conditionate reprez un caz special. Reprez masuratorilor care tre sa satisfaca si o serie de conditii
geometrice/analitice (mas ungh)
4c
c'c 'c'c5
.de aceeasi precizie (masurate cu acelasi intrument6ccond, operator)
.de prec. Diferite (difera ceva)
c4c'
$c*'c'c "$c
marimi dependete (daca ansamblul de conditii in care se efectueaza o mas influenteaza rezultatul alteia.
.independente (caz contrar)
d) '
$c
$c
.marimi necesare nr min de mas.
.suplimentare cresterea preciziei
2) Determinarea coord rect ale unui punct de pe planuri si harti
Originea sist de coord este consider intersectia proiectiei meridinaului axial al fusului cu proiectia
ecuatorului. Fiecare fus e impartit prin drepte paralele la axele de coordonate, in patrate cu lat de
1km.Formeaza caroiajul rectangular al fusului respectiv. !Din cauza convergentei meridianelor, caroiajul
rectangular nu este paralel cu liniile caroiajului geografic. [Formule 32] La determinarea DX su DY se
tine cont de deformatia hartiei planului.
3) Masurarea unghiurilor verticale cu teodolitul.
Se vizeaza ci firul reticular orizontal la inaltimea instr instalat in statie. Daca nu e posibil, la intalnimea
semnalului S sau la o val oareceare ce se noteaza.
[Desen + Formula 54]

4) Calculul si compensarea unei drumuiri de nicelment geometric sprijinita la capete.

[Desen 128]
Se dau HA, HB, se masoara dif de nivel intermediare ai, bi. Se cer cotele pctelor 1,2...n-1
Determinarea dif de nivel provizorii: h1=a1-b1... [Form]
Compensarea dif. De nivel, repartizarea corectiei Ch se face in 2 moduri: - cand niveleurile sunt egale, se
calc corectia unitare KH = CH/n si cand niveleurile sunt de lungimi diferinte KH=CH/Suma(di
5) Trasarea gropilor de fundatie
Se folosesc axele marcate pe imprejmuire, fata de aceste axe se aplica pe imprejmuire cu prezicie de mm
distanele din proiect pana la toate marginile si conturile fundatiei care se marcheaza prin cuie scriind sub
ele numele axelor. Punctele de acelasi numar se leaga prin sarme de otel. La Intersectiile acestora cu
proiectia lor pe pamant prin fire cu plumb se obtine conturul dif. Parti ale fundatiei care se fixeaza in
teren prin tausi. Exec sapaturii se opreste cand au mai ramas 10 20 cm pana la cota proiectata, diferenta ce
urmeaza a fi inlatura prin nivelarea pamantului. Abaterea maxim 3cm.
[Desen 17]
) Det inaltimii constructilor (se poate masura distanta)
[Desen 182]
Se stationeaza cu teodolit intr-un pct situai la o dist de cca 2..3 ori intaltimea constr. Se masoara cu
precizie D, 1, 2 vizand la baza constr si la partea sup. [Formule 182]
Pentru verificare se aseaza teo in alt pct si se repeta operatii. Daca I2-I1 este o valoare mica, se ia
I=(I1+I2)/2
7) Tipuri de retele de sprijin pentru ridicarea detaliilor. Reteaua de sprijin altimetrica trebuie sa asigure
posibilitatea reprez reliefului si materalizarii dif pcte pe teren in redarea trasarii pe verticala a obiectiv.
Este formata din retele de nivelement de ord II, III si IV, indesite prin drumuiri si nivelment de ord IVc
c
8) Calculul tasarii si deformatiilor fundatiilor constructiilor.
Tasarea absoluta sau totala T a fiecarei marci se calculeaza ca diferenta dintre cota ciclului corespunzator
Hi si cota ciclului initiai H1: T=Hi-H1 Tasarea medie a intregii constructii se termina cu relatia:
Tm=(T1S1...)/S1+S2... T1,T2 tasari abs, S1,S2 supr talpilor fundatiilor. In practica tasarea medie a
cladirii sau constructiei se calc ca med aritm.
c


"cc
1.Eroarea este o diferenta mica intre valoarea masurata si o valoare nominala (de referinta)
-eroarea absoluta : i=Mi X, X= valoarea reala, inaccesibila
-eroarea aparenta: Vi=Mi M, M= valoarea cea mai probabila
Ecart=diferenta dintre 2 marimi oarecare din sirul de masuratori (ai): i=Mi+Mj
Toleranta= ecartul maxim admisibil (T)

2.Determinarea suprafetelor pe planuri si harti topografice:

Metoda mecanica: se foloseste la determinarea suprafetelor cu un contur sinuos la care descompunerea in
figuri geometrice elementare este complicata.
Marimea suprafetei se determina prin perimetrarea conturului.
Determinarea suprefetelor sa poate face in 2 situatzii:
Cu polul in exterior: S=Ks(Cj-Ci)
Cu polul in interior: S=Ks(Cj-Ci)+Q
Ks= constanta de scara a planimetrului
Ci si Cj= citirea initiala, respective finala intr-un punct al conturului
Q= constanta planimetrului, dat de firma constructoare pt scara 1:1 000
Precizia depinde de: tipul planimetrului; marimea suprafetei; scara planimetrului; metoda de planimetrare.
T0.0002S [m2]
Metoda grafica: precizia acestor metode este in functzie de scara planului .
a)determinarea suprafetelor prin descompunerea poligoanelor in figure geometrice elementare (desen: pg
37 fig 2.23)
b)metoda paralelelor echidistante: determinarea suprafetei se face prin aplicarea unei retele de linii
paralele peste conturul de pe plan, cu relatia: S=a_(i=1)^nbI (desen: pg 37 fig 2.24)
c)metoda patratelor module: metoda consta in acoperire suprafetei de plan cu o retea de patrate de
suprafata cunoscuta (a). se numara patratele intregi (n1) si apoi se apreciaza din ochi fractiunile patratelor
marginale care adunate vor da u nr(n2) de patrate intregi. S= a(n1+n2)(pg37 fig2.25)
3)Enumerati corectiile aplicate lungimilor masurate cu panglica. Corectia de etalonare, corectia de
reducere la orizont.
-corectia de etalonare;
-corectia de tensiune sau de intindere;
-corectia de temperature;
-corectia de reducere la orizont
Corectia de etalonare:
lk=l-l0
l0=lungimea nominal, l=lungimea reala
Lk=nlk n=L/l0 (nr de panglici cuprinse in lungimea respective
Corectia de reducere la orizont:
Functie de unghiul de panta() (fig 4. pg 9)
l0=d-l(1-cos) l0=-2l*sin2(/2)
Functie de diferenta de nivel (h)
l=-h2/2l daca l/h > 20; l= -h2/2l h4/8l3 daca l/h < 20
Reducere la orizont a distantelor masurate pe teren cu panta neuniforma se face pe fiecare panou in parte
(fig 4.7 pg 70) val finala a dist oriz este data de : D=L + Lk + Lp + Lt + l0

4)Determinarea punctelor prin intersectia inainte [113].

Se stationeaza cu teo in pctele vechi de coordonate cunoscute si se masoara ungh Alfai si Betai. Punctele
ce se det prin inter.inainte sunt pcte inacceseibile dar pot fi si accesibile.
5) Lucrari topografice la montarea stalpilor de beton armat.
Se aduce fundul paharului la cota proiectata prin turnarea stratului de egalizare, se introduce stalpul in
pahar si se fixeaza, se determina cotele reperului 9(trasat din fabrica), se verifica verticalitatea stalpului,
abaterea admisa este de 1/1000*h (inaltimea stalpului), intre stalp si pahar se toarna beton.
)Determinarea inaltimii constructiilor cand nu se poate masura distanta.
Se alege baza materializata prin pct A si B, se masoara AB=d, se stationeaza cu teodolit in A si se
masoara ungh oriz si ungh verticale, se calc cota pctului C in doua moduri.
Altitudinea pctului C1 de la baza se det prin nivelement geometric.
[Desen si formule 183]
7)Trasarea aliniamentelor prin pocedeul aliniamentelor succesive.
[Desen 15]
Distanta se imparte in n tronsoane egale, teodolitul din A vizeaza marca de vizare fixa din B, marca
mobila se duce in axa de vizare pe primul tronson, se scoate si in locul ei se instaleaza teodolitul, se
traseaza P1 P2...Pn
8)Trasarea curbelor circulare prin metoda tangentelor succesive
Se utilizeaza cand orgonatele y sunt prea mari. Se aplica la trasarea in detaliu a arcelor in terenuri cu
acoperiri, in subterna. [desen + formule 218]
c


"cc
1. Elem topo ale terenului
(schema pag.15)
-liniare (lungime inclinata si orizontala,diferenta de nivel)
-unghiulare( ungh orizontale, unghiuri si directii verticale)
Aliniament=directia matematica pe teren ce rezulta din intersectia supr terenului cu un plan vertical ce
trece prin punctele considerate.
Lungime inclinata (LAB)= segment ce uneste punctele A si B de pe suprafata topografica
Distanta orizontala=proiectia lungimii inclinate in plan orizontal
Diferenta de nivel=Distanta vertical masurata intre planele orizontale ce trec prin A si B
Ungh orizontal=ung diedru format de planele ce trec prin punctele Asi B,respective A si C
Unghi vertical de panta=unghiul pe care l face directia inclinaa LAB cu planul orizontal ce trece prin A
Unghi zenital(ZAB)=Un facut de o direct oarecare cu verticala locului

2. Trasarea pe planuri si harti a unei linii de panta data(schema pag.35)

Problema apare cand se fac studii pe harti sau planuri,pentru trasarea axei unei cai de comunicatie,a unui
canal etc. se folosesc curbele de nivel ale hartii.
Delta i=pas de proiectare
p%=100 tg (alfa)=100(delta H/d*n)
d1=(100 * delta Ha-1)/p%*n
d2=(100*E)/p%*n
d3=(100*delta Hn-B)/p%*n
Pentru trasarea pe plan a liniei de panta data,se ia in compass distanta di si cu varful in punctul A se
descrie un arc de cerc care va intersecta prima curba in pctele 1 si 1.Aceste doua pcte unite cu A sunt 2
directii ce respecta cond de panta impusa.Cu vf compasului in aceste doua puncte se descriu cate 2 arce
cu raza d2 ,intersectand curba de nivel urmatoare in 4 arce.Se obtin 4 variante.Urmand acelasi
procedeu,variantele se vor dubla mereu.In functie de conditiile de proiectare se va allege variant
definitive.
3. Erorile de reglaj ale teodolitului.Verificarea si rectificarea erorii de colimatie orizontala.
-eroarea de neverticalitate(NN nu e perpendicular pe VV)
-eroarea de neperpendicularitate (rO1 nu e perpendicular pe OO)
-eroarea de colimatie orizontala (OO nu e perpendicular pe VV)
-linia de indesire a cercului vertical sa nu fie orizontala
-pozitia firelor reticulare sa nu fie corecta
Verificarea si rectificarea erorii de colimatie orizontala.
-se verifica vizand in pozitia 1 cu luneta mult inclinata un punct P situate cat mai sus pe un perete
vertical.Se blocheaza miscarea alidadei si prin plonjarea lunetei se proiecteaza punctul P la inaltimea
aparatului;se repeta operatia in pozitia 2 a lunetei(schema pag.57) .Daca punctele P1 si P2 nu coincide
inseamna ca nu este indeplinita conditia 3.
-se rectifica actionand asupra furcilor de sustinere a axei orizontale
4. Nivelmentul suprafetelor prin metoda patratelor
Se aplica la ridicarea altimetrica a suprafetelor in terenuri cu pante mici si cu relief putin framantat pe
care se vor amenaja constructii industrial,stadioane aeroporturi etc.
In functie de marimea suprafeteli,nivelmentul se va realiza prin metoda patratelor mici /mari
a)Nivelmentul prin patrate mici
-se aplica in terenuri cu panta 5% ,cu vizibilitate buna,pe suprafata de maxim 2-3 ha.
-laturile patratelor : 10-30m
1)Nivelmentul suprafetelor dintr o singura statie
-instrumentul se asaza aproximativ in mijlocul suprafetei
-cotele punctelor se calculeaza prin metoda radierii
-controlul citirilor pe mire se face prin nivelment in 2 orizonturi(schema pag.134)
2)Nivelmentul suprafetelor din mai multe statii

-suprafete pana in 100 ha.

-controlul citirilor se face prin verificarea diferentei de nivel dintre punctele de capat ale laturii
b)Nivelmentul prin patrate mari
-se aplica pe suprafete mijlocii si mari,cu relief putin framantat.
-latura patrate=50-100m
-se face asezand nivelul in mijlocul fiecarui patrat;la inceput se niveleaza patratele exterioare,apoi cele
interioare
-se verifica citirile pe mire executate pe laturile commune
5. Lucrarile topografice la montarea stalpilor metalici
Se fac mai multe operatii:
-numerotarea stalpilor conform axelor
-trasarea pe stalpi a unor repere (rizuri)la baza pt montajul in plan si la suprafata superioara pentru
verificari
-plantarea la nivelul cotei proiectate a fundatiilor reperelor topografice,pe care se transpun cu teodolitul
axele longitudinale si transversale
-Schema pag.172
-Fiecare stalp se aseaza in fundatia pregatita astfel ca buloanele de ancorare sa intre intre orificiile
sabotului;reperul 8 corespunde cu 8
-prin nivelmentul geometric se traseaza placile de sprijin la cota proiectata,abatere admisa : +- 23 mm
-se verifica verticalitate
-se toarna beton pt fixare
.Trasarea punctelor caracteristice ale constructiilor prin metoda intersectiei repetate
-se foloseste la trasarea detaliilor constructiilor in timpul executiei (fundatii,ziduri,stalpi,etc),la
construirea aeroporturilor,incintelor portuare ,podurilor etc.
-aliniamentele se borneaza la capete(S1,S2,S1,S2) scheme pag.152
7.Trasarea unui punct intermediar utilizand punctele de la capetele aliniamentelor
Se determina F1 cat mai apropiat de aliniamentul dat AB si care sa poata fi identificat pe teren.Totodata
punctul F1 trebuie sa fie vizibil din A si B;se masoara alfa,beta,si se determina marimea deplasarii q cu
relatia:
q=(a*alfa)/p=(b*alfa)/p (schema pag 153).
Deplasarea q se aplica din F1 perpendicular pe aliniamentul AB.
(schema pag.218)

8 Trasarea curbelor circulare prin metoda corzilor prelungite

-se foloseste atunci cand operatiile de trasare trebuie effectuate in apropierea curbei
-necesita numai rulete de otel,ci nu teodolit
-se aleg corzi egale,de lungime s
-se determina unghiul la centru (sin(y/2)=s/2R)
-se traseaza punctul 1:
X1=R*siny
Y1=R(1-cosy)
-se prelungeste directia Ti-1 cu s si se marcheaza 2;
Din 1 si 2 se aplica simultan cu ruletele s si k ,obtinandu-se la intersectia lor punctul 2 ,samd.
c
c

cc
1.Erori de masurare;definitii,clasificare
Eroarea este diferenta mica intre valoarea masurata si o valoare nominala.Sunt rezultatul unui complex de
cauze,dintre care cele mai importante sunt:
-lipsa de experienta,obosoeala etc
-imperfectiunile aparatului
-conditiile natural
Clasificare:
a)dupa marime
-erori evitabile(greseli,erori mari)
-erori propriu-zise(inevitabile)
b)dupa valoarea de referinta
-absolute(diferenta dintre marimea masurata si cea reala_
-aparente(diferenta dintre marimea reala si cea mai probabila)
c)dupa modul de programare
-sistematice(cauze permanente si mod de actionare controlabil)
-intamplatoare(inevitabile)
2.Construirea profilului topografic pe o anumita directie
Schema pag.3
-Profilul topografic al terenului intre 2 puncte se obtine sectionand terenul cu un plan vertical,care trece
prin punctele respective.Mod de realizare:
-se unesc punctele A si B cu o linie dreapta si se noteaza toate punctele unde linia intersecteaza curbele de
nivel
-pe o dreapta orizontala se raporteaza la scara hartii sau la alta scara aleasa,distantele din punctele de
profil
-pe verticala axului se raporteaza la scara inaltimilior,cotele punctelor
-din unirea punctelor rezulta profilul topografic al terenului.

3.Principiul masurarii distantelor prin unde electromagnetice(schema pag.71_

-O unitate electrica G instalata in capatul A al distantei de masurat emite un fascicol de microunde.unde
de lumina catre receptorul R aflat in capatul B al distantei cautate.
In cazul microundelor,receptorul are o functie active,iar in cazul undelor de lumina,are o functie pasiva.
2t=timpul total de parcurgere al distantei dus-intors
D=v*t
Microundele sau undele de lumina reprezinta mijlocul purtator al informatiei de masurare, unda
purtatoare a semnalului de masurare.
4.Verificarea si rectificarea erorilor de orizontalizare a axei de vizare la instrumentele de nivelment
geometric
Schema:pag 89.
-se elimina atunci cand aparatul se afla la distanta egala fata de A si de B
Delta HAB=aj-bj=(a+x)-(b+x)=a-b
5)Trasarea elementelor curbe ale constructiilor
Se folosesc sabloane speciale din scandura cu lungimea maxima 5m pe coarda si latimea 10-30 cm,
sabloanele servesc la trasarea punctelor intermediare intre punctele fixate in prealabil pe constructie la
intervale de 2-5m pentru ca sa se poata construi peretii curbi.
) Metoda coordonatelor rectangulare:
[desen 149] se aplica in cazul existentei unei retele topografice de constructie rectangulara iar pct
proiectului au coordonate rectangulare in sistemul de axe al retelei
Controlul: - trasarea de pe latura 34-11, trasarea prin alta metoda, - comparerea dist si ungh din proiect cu
cele din teren.
7) Trasarea pe teren a elementelor principale ale curbelor:
Din varful de frangere se aplica cu ajutorul teodolitului si a panglicii pe cele doua aliniamente valoarea
calculata a tg. Rezulta punctele Ti si Te. Introducand in aparat jumatatea unghiului masuratse obtine
directia bisectoarei pe care sa masoara b si astfel rezulta pct B

8)Elementele principale ale curbelor circulare:

- sageata curbei = R(1-cos( /2))
R raza de racordare,
= 200 G
T=lung tg = Rtg( /2)
b=lung bis = v0-R=R/[cos( /2)-R]=R(sec( /2) 1)
lc= (R* )/200
Dt = depasirea tg = 2Tlgc
XB = Rsin( /2)
YB=R(1-cos( /2))
Pct principale: V, T, Te, B
c
!c"cc# "$%c"c&c&%c %c""c cc
& "c"" cc'" c&c (c
   c
     c