Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Selectia individuala
Selectia individuala este o metoda mai avansata, care se
practica in stupine specializate, constand in cresterea de linii de inalta
productivitate ce se predau pepinierelor pentru producerea si difuzarea
matcilor selectionate.
Metoda consta in depistarea in populatiile de albine din zona a
unor familii cu insusiri valoroase, gruparea acestora, cresterea de
descendenti siverificarea gradului detransmitere la descendenti a
respectivelor insusiri.
Cresterea reproducatorilor
Matca buna este de regula asociata cu profituri mari. Sarcina
apicultorului este de a-si procura matci de calitate, prin cumparare sau
prin producere in stupina proprie. Calitatea unei matci depinde nu numai
de materialul din care a fost produsa ci si de modul in care a fost crescuta.
Cresterea matcilor este unul din capitolele cele mai frumoase si
in acelasi timp stimulative din apicultura. Cresterea matcilor nu este o
arta, dar pentru a da rezultatele scontate trebuie sa fie practicata cu multa
grija si cunostinte de specialitate.
Cresterea trantorilor
Obtinerea trantorilor de calitate in perioada optima, pentru a
se imperechea cu matci obtinute din material valoros, are o deosebita
importanta in munca de selectie.
In familiile de prasila, alese pentru producerea de trantori, se
introduce la inceputul lunii aprilie, 1-2 faguri cu cellule de trantori.
In prezenta unui cules de nectar si pollen in natura sau prin
hraniri artificiale cu turte de pollen si miere, matca depune in cellule oua
de trantori care vor asigura in luna mai trantori mature necesari pentru
imperecherea matcilor.
Pentru ingrijirea optima a larvelor de trantori, se recomanda ca
fagurii cu puiet sa fie trecuti in familii doici puternice, cu populatie masiva
de albine tinere, capabile sa asigure hranirea corespunzatoare a acestora.
In familia producatoare de trantori, eliberata, se pot introduce faguri noi,
care la randul lor vor fi insamantate siapoi incredintate familiilor doici.
Cresterea matcilor
O prima faza in procesul de crestere a matcilor este pbtinerea
botcilor. Trei sunt cazurile cand albinele isi cladesc spontan botci, si
anume: atunci cand au pierdut matca, cand matca nu mai este
corespunzatoare sic and familia se pregateste de roire. Apicultorul poate
crea artificial cele trei situatii, insa nu totdeauna matcile obtinute sunt cele
mai valoroase. In cazul celei dintai situatii se constata ca familia de albine
ia in crestere nu o anumita larva de o anumita calitate, ci pe aceea pe
care o are la indemana, adica larve de varsta mai mare, fapt care duce la
obtinerea unor matci de cele mai multe ori necorespunzatoare in ceia ce
priveste calitatea. In cel de-al doilea caz, roirea, se obtin cele mai bune
matci, insa exista doua incoveniente, si anume se obtin matci numai intr-o
perioada anumita, iar matcile obtinute mostenesc si transmit insusirea de
roire la descendenta.
In ultimul timp apicultorii elimina in permanenta familiile care
prezinta aceasta insusire, cautand sa obtina matci de la familiile care
prezinta fenomenul de schimbare linistita a matcilor.
Metodele gospodaresti pentru cresterea matcilor, pot fi folosite
de catre apicultor cu un numar mic de stupi
cu albine in scopul obtinerii unui numar de matci, care vor fi folosite
in scopul sporirii productivitatii stupinei.
-In cazul in care apicultorul poseda o familie cu o matca de buna
calitate, dar varstnica si doreste sa o schimbe, el dispune de posibilitatea
sa obtina din ea o matca fiica. In acest scop indeparteaza matca si albinele
trag botci. Dupa doua zile, el procedeaza la distrugerea tuturor botcilor cu
exceptia a doua dintr ele, care sunt cel mai bine dezvoltate.
-Se porneste de la o familie care prezinta insusirea de schimbare
linistita a matcii sau instinct de roire fara finalizare.
Metodele descries sunt foarte simple si la indemana fiecarui
apicultoe.
Tot in randul metodelor de crestere a matcilor pentru nevoi
curente dintr-o stupina intra si cele prin care se poate produce un numar
Inventarul apicol
Inventarul apicol reprezinta totalitatea uneltelor necesare in
vederea efectuarii unor anumite lucrari apicole sau pentru asigurarea
procesului de lucru intr-un domeniu de activitate cum ar fi: adaposturi
pentru familiile de albine, echipament pentru protectia apicultorului,
unelte pentru lucrari in stupina, insarmarea ramelor si fixarea fagurilor
artificiali, extractia si conditionarea produselor apicole, cresterea si
transportul matcilor si constructii apicole.
Adaposturi pentru familiila de albine(stupii)
Cum in adaposturile naturale si in stupii primitive fagurii construiti
de albine erau ficsi sin u permiteau interventia omului, ingeniozitatea
apicultorilor a condos ulterior la realizarea stupilor cu rame mobile.
Laptisorul de matca
Laptisorul de matca este un produs de secretie al glandelor
hipofaringiene ale albinelor lucratoare, destinat hranirii larvelor in primele
3 zile, a larvelor de matca pe toata perioada pana la capacirea botcilor, cat
si a matcilor. Are o consistenta cremoasa, este de culoare alb-galbuie, cu
gust acrisor. Datorita compozitiei sale chimice, laptisorul de matca este
folosit in medicina, precum si in cosmetica medicala.
Laptisorul de matca proaspat, contine urmatoarele vitamine:
tiamina, riboflavina, biotina, acid folic, acid pantotenic si cantitati mici de
vitamina C. Totodata laptisorul de matca contine acizii 9 si10 hidroxidecenoici, produsi de glandele hipofaringiene ale albinelor, precum si doua
fractiuni cu proprietati similare ale acetilcolinei. Deasemeni , au fost
identificati 18 diferiti aminoacizi, combinati si liberi, din care amintim:
acidul aspartic, glutamic, alanina, arginina, glutamine, glicina, lizina,
metionina, prolina, valina, tiamina, tirozina etc.
S-a constatat de asemenea, ca laptisorul de matca are in
compozitiea sa unele substante de tip hormonal, precum si substanta
antibiotica bactericida.
Producerea laptisorului de matca se poate realize in familii
orfanizate sau in familii cu matca, in functie de calificarea apicultorului,
pargurgand o serie de actiuni premergatoare.
Apilarnilul
Apilarnilul este un produs apicol obtinut din larvele de trantor cat
si din continutul nutritive aflat in celulele respectivs din faguri.
Apilarnilul in stare proaspata se valorifica ca atare , ambalat in
recipiente speciale, cu etichetarea continutului si specificarea datei de
recoltare. Proaspat se pastreaza la congelator la minimum -5 grade
Celsius, iar transportul se face in containere frigorifice la aceiasi
temperatura.
Perioada optima de producere a apilarnilului incepe odata cu
inflorirea pomilor fructiferi in aprilie-mai, cand este sufficient de cald, iar in
familie exista un numar mare de albine tinere si dureaza pana la incsputul
lunii august.
Intocmai ca si laptisorul de matca, datorita continutului sau,
apilarnilul se foloseste, in present, pentru realizarea de preparate
apiterapice, fie in stare pura, fie in amestec cu alte produse apicole sau
substante medicamentoase.
Veninul de albine
Veninul de albine este o substanta complexa care concura la
formarea aparatului vulnerant al albinei. El este un produs de secretie al
albinei lucratoare, fiind stocat in punga de vanin si eliminate la exterior in
momentul inteparii.
Intepaturile albinelor, reprezinta un act reflex de autoaparare si se
materializeaza prin folosirea organului specializat pentru functia de
japonez,Otetarul
galben,Gladita,Mojdreanul,Arinul,Salcia,Alunul,Cornul,Paducelul,Amorfa,Cal
inul,Socul negru,Porumbarul,Gardurarita,Crusinul,Lemnul
cainesc,Barcoacea,Carmazul,Zamosita,Dracila,Zmeurul,Murul.
2.Plante melifere cultivate: a) -plante tehnice
b) -plante furajere
c) -plante leguminoase
d) -plante medicinal aromatice
e) -plante specific melifere
a) Culturi de plante tehnice ;
Rapita de toamna, infloreste in luna aprilie si acopera golul de
cules de la pomii fructiferi sic el de la salcam.Inflorirea culturii dureaza o
luna ,iar productiile de miere ce se pot obtine sunt de 35-100 kg la hectar.
Rapita de primavera, infloreste in mai -iunie ,cu 20-25 zile mai
tarziu ca rapita de toamna prelungind perioada de cules de la aceasta
specie.
Mustarul Alb, semanatul se face primavera cat mai timpuriu ,iar
inflorirea are loc dupa aproximativ 40 de zile de la semanat .Productiile de
miere ce se obtin de la mustar in anii normalii sunt de 40 kg/ ha.
Mustarul negru, inflorirea in luniile iunie-iulie,furnizand albinelor
culesuri de intretinere.
Coriandrul , inflorirea in lunile iunie-iulie si are o durata de 30 zile
,iar productiile de miere ce se obtin variaza intre 100 si 500 kg /ha.
Floarea soarelui , infloreste in a doua jumatate a lunii iunie sau
inceputul lunii iulie cu o dorata de inflorire de 10-20 zile . Are un potential
ridicat melifer, asigurand productii ce variaza intre 10 si 40 kg miere /
familia de albine.Productia de miere la ha este de 30-120 kg.
Porumbul cultivat pentru boabe, infloreste in luna iunie iar cel
cultivat pentru siloz ,din iunie pana in octombrie in raport cu data
semanatului.Productia de polen la hectar este de 22 kg.
Sorgul ,infloreste din iulie pana in septembrie ,furnizand familiilor
de albine culesuri bogate de polen.
Iarba de sudan, produce o mare cantitate de polen.
Sfecla de zahar, infloreste in iulie august, iar durata de inflorire
poate depasi 30 zile .Productia de miere evaluandu-se la 5-15kg/ha.
Bumbacul, infloreste in iulie august,avand productii de miere la
hectar evaluate la 30-50 kg,dar in general slab cercetate de albine.
Tutunul, inflorirea in iulie-august.Productia de miere e de 20-40 kg
miere la ha.
Sofranasul ,inflorirea in iulie-septembrie si furnizeaza familiilor de
albine atat nectar cat si polen.
Cicoarea de gradina ,infloreste in iulie octombrie furnizand
familiilor de albine un cules de intretinere.
Cantitatea de miere la ha =100 kg.
b) Culturi de plante furajere :
Lucerna ,infloresre in a doua jumatate a lunii mai la coasa I si in
august septembrie la coasa a doua.
Productia de miere la ha se evalueaza la 25-30 kg la cultura
neirigata si 200 kg la cultura irigata.