Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Preamplificator Audio
de Intrare
Cuprins
1.
2.
2.2.
3.
4.
4.2.
4.3.
4.4.
5.
6.
7.
8.
7.2.1.
7.2.2.
7.2.3.
7.2.4.
7.2.5.
7.2.6.
Proiectarea redresorului............................................................................................................................. 13
8.1.
8.2.
8.3.
9.
Lista componentelor................................................................................................................................... 15
10.
Constructie ............................................................................................................................................. 16
11.
Bibliografie ............................................................................................................................................. 17
1. Tema de proiectare
Tema de proiectare se refera la un preamplificator de audiofrecventa de intrare avand schema bloc
urmatoare:
Reacie
negativ
Reea de
adaptare cu
sursele de
semnal
Etaj de
ieire clasa
A
Etaj de
intrare
clasa A
Ieire
Sursa de
alimentare
Amplificatorul audio de intrare este compus dintr-o retea de adaptare la intrare cu principalele surse
de semnale audio (microfon, pick-up cu doza magneticata, pick-up cu doza ceramica, radio, magnetofon sau
alte iesiri de semnal ale aparatelor audio electronice) si doua etaje de amplificare in clasa A,respectiv etajul
de intrare si etajul de iesire care realizeaza amplificarea in tensiune a semnalului.
Amplificarea globala a amplificatorului audio de intrare este stabilita de reactia negativa serie la
intrare-paralel la iesire, iar alimentarea celor doua etaje de amplificare este realizata de sursa de alimentare.
Coeficientul de stabilizare
2.1.
Nr.
Vin
(mV)
2.5
5
100
200
2.5
5
100
200
2.5
5
100
200
2.5
5
100
200
2.5
5
100
200
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
2.2.
Preamplificator
Ri
R0M
(k)
(k)
47
3
47
3
100
3
1000
3
47
4
47
4
100
4
1000
4
47
5
47
5
100
5
1000
5
47
6
47
6
100
6
1000
6
47
7
47
7
100
7
1000
7
Vn
(Vef)
1.5
1.5
1.5
1.5
1.4
1.4
1.4
1.4
1.3
1.3
1.3
1.3
1.2
1.2
1.2
1.2
1.1
1.1
1.1
1.1
Sursa de alimentare
Io
RoM
(mA)
()
10
5
10
5
10
5
10
5
12
6
12
6
12
6
12
6
14
7
14
7
14
7
14
7
16
8
16
8
16
8
16
8
18
9
18
9
18
9
18
9
100
100
100
100
80
80
80
80
60
60
60
60
50
50
50
50
40
40
40
40
Valorile utilizate
Pentru proiectarea etajelor amplificatorului audio de intrare am utilizat setul de paramentri urmator:
Nr.
15
Vin
(mV)
100
Preamplificator
Ri
R0M
(k)
(k)
100
6
Vn
(Vef)
1.2
Io
(mA)
16
Sursa de alimentare
RoM
()
8
50
3. Schema electronica
Preamplificatorul este partea care influenteaza cel mai pregnant raportul semnal-zgomot, caracteristica
de frecventa si factorul de distorsiuni intr-un lant de amplificare de audiofrecventa.
In practica exista adesea si alte semnale numinte semnale false,care tind sa interfereze cu semnalele
dorite si acestea se numesc in general semnale de zgomot. Un obiectiv important in proiectare este realizarea
unui bun raport semnal-zgomot cu toate ca zgomotul nu poate fi eliminat complet.
Un preamplificator sensibil si relativ putin zgomotos constituie o problema importanta daca urmeaza ca
la iesire zgomotul sa fie minim, deoarece orice zgomot din preamplificator este amplificat de fiecare etaj care
urmeaza.
Din aceste considerente pentru intrarea de pick-up cu doza magnetica si microfon dinamic la care nivelul
semnalului de intrare precum si raportul semnal-zgomot sunt minime, au fost prevazute filtre de compensare
care actioneaza prin intermediul sistemului de reactie negativa.
Reteaua de adaptare la intrare cu diverse surse de semnal este alcatuita din divizoarele R11, R12 pentru
intrarea de radio si magnetofon si R13,R14 pentru intrarea de pcik-up cu doza de tip piezoelectric.
Amplificarea in tensiune este realizata de etajul de intrare si cel de iesire. Etajul de intrare este de tipul
emitor comun cu sarcina distribuita si este realizat cu tranzitorul T1.
Etajul de iesire este cuplat galvanic cu etajul de intrare si este de tip emitor comun,realizat cu tranzitorul
T2.
Comutarea de la o categorie de surse de semnal la alta se face prin schimbarea atenuatorilor de intrare si
a retelei de reactie pentru ajustarea amplificarii la nivelul corespunzator.
4. Etajele de amplificare
Avand in vedere faptul ca intrarea amplificatorului de putere necesita la intrare un semnal cu
amplitudinea de 1.2 Vef,iar amplificatorul corector de ton sau alte etaje intermediare au amplificarea de
aproximativ 5,semanlul la iesirea preamplificatorului de intrare trebuie sa aiba o amplitudine de 0.24 Vef
respectiv amplitudinea maxima de 0.34V. Se alege acoperitor o valoare de 0.6V (valoare instantanee
maxima).
Sensibilitatea la intrare asigura un nivel minim egal cu cel al unui mocrofon dinamic respectiv 2.5 mV.
4.1.
Nivelul mic al semnalului de intrare impune alegerea pentru etajele de amplificare a unor trazistoare cu
zgomot mic de tip BC109C cu urmatoarele PSFuri:
T1:
Pe baza curbelor izo-F,din catalog pentru BC109C se alege Ic1=80A, VCE=5V,la care
rezistenta generatorului Rg = 2k F=2dB.
Din catalog pentru acest PSF rezulta:
H21e1=300,h21E1=100
h11e1=150k,h22e1=18A/V
T2:
h21e2=600,h21E2=500
h11e2=9k,h22e2=60A/V
4.2.
Amplificarea in tensiune
Amplificarea in tensiune a etajului de intrare care este de tipul emitor comun cu sarcina distribuita este:
Consideram R2
Pentru obtinerea unor distorsiuni tranzitorii mici se impune o amplificare redusa, cu reactie locala
AvT1 10 . Din acest considerent am ales R3 0.8k .
Din conditiile: {
R2 h11e1 || h22e1
VCE1 EC ( R2 R3 ) I C1 2V
EC R2 ( I C1 I B 2 ) VCE 1 R3 I C1 cu I B 2
IC2
4 A
h21E 2
VR 5 EC VR 2 VBE 2 1.6V .
Se alege R5 1k I C 2 0,8mA .
R4
6.2k ,
IC2
2mA
se adopt R4=7k.
Amplificarea in tensiune a etajului de iesire este:
1
AVT 2
h ( R || h
)
h ( R || h
)
600(7k || 16k )
21e 2 4 22e 2 21e 2 41 22e 2
37
Rg h11e 2
55k 9k
h22e1 h11e 2
AVT 2
(h || h
) || R2
11e 2 22e1
h21e1 4.43
h11e1 (h21e1 1) R3
4.3.
Impedana de intrare
I C1
80
0,8A
h21E1 100
R6
1.18V
1475 K se alege R6 1500 K .
0,8A
4.4.
Dimensionarea condensatorilor
Din motive de stabilitate determinate grafic pe caracteristica BODE, se alege pentru polul dat de C4 la
frecvena f 4 p 5 10 Hz (7 Hz ) .
Rezistenta vazuta la bornele lui C4 este:
RC 4 p R5 ||
C4
h11e 2 R2 || h22e1
h21e 2
1
2 f 4 p RC 4 p
9k 55k || 200k
|| 1K 147
400
77 F , se alege C 4 80 F .
Avand in vedere ca R1 se alege astfel incat impedanta vazuta spre amplificator sa fie
C1
1
2,2F .
2 1,5 47 10 3
Pentru dimensionarea C2 se apreciaza ca impedanta la bornele sale nu va fi mai mica de 50K avand n
vedere efectul potentiometrului de balans si al retelei de reactie. Se alege f 2 0,2 Hz
7
C2
1
15,9F , se alege C 2 15 F .
2 f 2 Rc 2
Z Ies
Z IesT 2
8,2 K
2,2 K
r Au 3,71
Se poate accepta ca valoare minim a lui P1 25 K , valoarea maxima de aproximativ 100K e impusa de
intrarea n circuitul corector de ton.
Valoarea lui C 3 s-a ales de C 3 10 F pentru P1 25 K .
Viesire , pa
1,2Vef
266 mVef
5 0,9
Retelele de adaptare se dimensioneaza n raport cu acest nivel i nivelele tipice ale surselor de
program. S-au adoptat urmatoarele categorii de surse de semnal corespunzatoare cu tema de proiectare:
Sursa
Radio, magnetofon
Pick-up ceramic
Pick-up magnetic
Microfon
Rezistenta de intrare
Ri (K)
100K
1M
47K
47K
Sensibilitate
Vin (mV)
100mVef
200mVef
5mVef, la 1 KHz
2,5mVef
Alegerea retelei de reactie serie la intrareparalel la iesire creste impedanta de intrare si micsoreaza
impedanta de iesire, apropiind preamplificatorul audio de intrare de un amplificator ideal de tensiune.
Experimental pentru un raspuns tranzitoriu bun r1 50 .
5.1.
Pentru pozitia radio-magnetofon se alege R7=100K => transferul pe bucla de reactie r 100 1 , iar
amplificarea cu reactie este:
AVR
AV
1 r AV
164
63 .
1 1.64
U InT1
266mV
3,36mV
79
Deoarece nivelul semnalului la intrare pentru aceasta sursa de semnal este Uin=100mV raportul de
divizare al rezistenelor R11,R12 este:
V
R11 R12 R11
100 mV
in
29 ,76
R12
R12 VinT 1 3,36 mV
Deoarece Z in 100 k , se alege R11 100 k R12 4.3k .
10
7. Sursa de alimentare
Alimentarea preamplificatorului audio si a celui corector de ton se face din aceeasi sursa.
Conform temei de proiectare variatiile tensiunii de alimentare sunt 10%. Pentru o tensiune medie la
iesirea redresorului VR=30V tensiunea maxima la iesirea redresorului si tensiunea minima la iesirea
redresorului sunt VRM=33V si VRm=27V.
Curentul de alimentare pentru doua canale de preamplificare si celelalte etaje intermediare se estimeaza
la 10mA.
11
7.2.
Proiectarea stabilizatorului
IC
10 m
IB
0,1mA I dioda
h21E
100
R1
Vm in 27 24
1k
I Z m in
3mA
In conditiile in care tensiunea de intrare este maxima, curentul prin dioda nu trebuie sa depaseasca
valoarea maxim admisibila:
I Z max
Vmax 33 24
12
1
1
1
Vi
Deoarece VO Vi
gm h 1 R1
R1
oe
1
1
Rz
Rz
S0
VI
V0
Rs ct
R1
1 101
Rz
hie1
RO
hie1 R || R z hie1 R z
1
1
40 I C1
100
0,25 K
40 10
250 10
2,6
101
8. Proiectarea redresorului
8.1.
8.2.
C1
0,3I R
0,3 16 mA
C1
160 F
VR
30V
8.3.
V2 0,75VR
I R (2 Ri RT )
, unde:
530
R T (0,06 0,04 ) RO , RO
V2 0,75 30V
I 2 1,41 I R
VR
IR
16mA 100
22,5V
530
16 ,6 V R
I 2 27 .4mA
2 Ri RT
14
9. Lista componentelor
Lista componentelor amplificatorului audio de intrare
Rezistene
R1=50K
5%
R2=200K
5%
R3=0.8
2,5%
R4=6.2K
5%
R5=1K
5%
R6=1500K
5%
R7=100K
2,5%
R8=190K
2,5%
R9=65K
2,5%
R10=800K
2%
R11=100K
2,5%
R12=4.3K
2,5%
R13=1M
2,5%
R14=18K
2,5%
P1=25K
EC=19V
Condensatori
C1=2,2F/ 10V
C2=15F/ 15V
C3=10F/ 15V
C4=80F/ 10V
C5=1nF 5%
C6=4nF 5%
Tranzistori
T1, T2=BC109C
Condensatori
R1=1K 5%
C1=200F/ 50V
Transformator monofazat
Puni redresoare
V2=22,5V
1PM1
I2=27.4mA
15
10.
Constructie
16
11.
Bibliografie
17