Master

Anul I
BFKT
2014

Contractiile concentrice produc o forta cu

care se invinge o sarcina (greutate)

Contractiile excentrice produc o forta care

rezista la o sarcina

Cuplul de forte excentrice creste cu 20%

peste nivelul normal (impus voluntar) daca
sunt aplicate stimulari electrice
Cuplul maxim excentric obtinut voluntar nu
reprezinta cuplul maxim al unui om
(Westing et al. 1990).
Cuplul de forte excentrice este influentat de
procese mentale (Handel et al. 1997)

In cazul cuplurilor izometrice si concentrice

stimularea electrica nu are efect

Tensiunea musculara in orice miscare este

mai mica in faza excentrica decat in faza
izometrica sau concentrica.
faza excentrica inmplica mai putine
inflamatii si mai putine iritatii sau dureri
musculare.

Exercitiile excentrice (submaximale) pot avea

importanta in adaptarea mai usoara la
antrenamentul de rezistenta in comparatie cu
exercitiile concentrice la sarcini similare
(Hortobgyi et al. 1996)

Exercitiile izometrice au fost mai utilizate in

anii 60

Un effort zilnic de 2/3 din forta maxima

exersat 5-6 ori timp de10 saptamani poate
creste rezistenta cu 5% pe saptamana in
medie (Hettinger 1961),

Cercetarile au dat rezultate contradictorii dar

au aratat ca antrenamentele izometrice pot fi
mai eficace decat cele dinamice mai ales in

timpul stadiilor incipiente de recuperare dupa

accidente.

Daca este vorba de un sport care implica

miscari de viteza, antrenamentul isometric nu
da rezultate.

In timpul exercitiilor izometrice, trebuie ca

tensiunea musculara sa creasca incet si sa fie
mentinuta un timp mai lung daca se
urmareste cresterea rezistentei.

Prelungirea exercitiilor cere un consum de

energie, care stimuleaza o adaptare mai
buna a sistemului neuromuscular.

Exercitiile izometrice oscilante constituie o

tehnica care provoaca contractii puternice pe
o amplitudine mica de miscare.
Rezultatele unor cercetari au aratat ca
tensiunea maxima produsa voluntar, in
timpul EIO (5 Hz) poate fi egala cu tensiunea
maxima produsa de un sportiv.
(Soechting & Roberts 1975). Basmajian (1978)

Imediat dupa un exercitiu izometric, se

executa o singura serie de micro-contractii in
aceeasi pozitie izometrica. (osc. verticale)

Mai recent, vibraiile mecanice au devenit

foarte populare i uzuale n unele dintre
antrenamentele sportive i n tratarea
diferitelor afeciuni.
Aciunea benefic a vibraiilor a fost studiata
de Sanders (1936) i Whedon (1946) care au
folosit un pat oscilant menit s contracareze
decondiionarea cardiovascular i
musculoscheletal.

Fragilitatea muscular este o consecin a

mbtrnirii i antrenamentul se pare c ar fi
cel mai indicat s previn mcar parial
efectele debilitante ale senescenei.
Un numr mare de studii au demonstrat c
antrenamentul cu vibraii este dac nu mai
bun, atunci cel puin egal ca i eficacitate cu
un antrenament convenional de
rezisten, pentru a mbunti fora
muscular la vrstnici [Roelants i
colaboratorii, 2004; Russo i colaboratorii,
2003]

Antrenamentul cu vibraii a ntregului corp

duce la o scdere a nivelului glucozei
intraplasmatice sugernd o redirecionare a
acesteia ctre muchi (Di Loreto et al., 2004).
n concordan cu asta, anumite studii au
demonstrat mbuntirea toleranei la
glucoz n diabetul zaharat de tip II ca
rezultat al unei sesiuni de 9 sptmni de
antrenamente cu vibraii (Baum i echipa,
2007)

In alte aplicatii, vibratiile mecanice de joasa

frecventa (1035Hz) asupra corpului au indus
o recuperare mai rapida.
Vibratiile modeleaza activitatea muschilor,
asigura o stabilitate a puterii si rezistentei ,
scad presiunea arteriala si intaresc procesele

oxidative

(Kopysov 1978)

Vibratiile de 26 Hz aplicate intregului corp

prin extremitatile inferioare produc cresterea
marcanta a puterii de a sari (Bosco et al.
1998).

Exercitiile izometrice nu constituie doar

mentinerea unei contractii statice pentru un
anumit timp.
Exercitiile izometrice urmaresc ca unui
muschi sa-i creasca tensiunea de la relaxare
la o valoare maxima sau submaximala
pentru un anumit timp; apoi sa mentina
tensiunea si apoi sa descreasca tensiunea .

Contractiile izometrice pot fi produse prin

contractii voluntare
sau involuntare (ca un raspuns reflex al
muschilor intre fazele excentrice si
concentrice)

Exercitiile de contractie voluntara se pot

clasifica si in:
Exercitii izometrice explozive, cu timpul de
crestere a fortei foarte mic
Exercitii izometrice lente cu un timp de
crestere mai lung

Contractiile involuntare (ca un raspuns reflex

al muschilor intre fazele excentrice si
concentrice) pot fi:
Rapide (explozive) si
Oscilatorii.

Fiecare tip de exercitiu izometric produce un

anumit tip de efecte.

Daca exercitiile izometrice sunt executate cu

accent pe viteza si forta, pot fi utilizate
pentru dezvoltarea rezistentei explozive.
Cu cat muschii lucreaza sa invinga o
rezistenta mare cu atat lucrul mecanic devine
mai mult izometric, ca in curbele Forta-viteza

Efecte inhibitorii apar mai ales in miscarile

musculare voluntare dinamice.

Dar nu se intalnesc in miscarile reflexive

izometrice si ca urmare se obtin forte
explozive mai mari in regimul izometric

Daca se urmrete dezvoltarea rezistentei

explozive, tensiunea izometrica trebuie
generata cu viteza maxima
Actiunile izometrice reexive explozive
produse prin miscari pliometrice (plyometric
movements) pot fi extrem de eficace.

Miscari pliometrice (Plyometrics), cunoscute si

cu termenul de antrenare prin sarituri sau
"plyos", sunt exercitii care urmaresc
dezvoltarea unei forte maxime in intervale
scurte de timp si care cresc viteza si puterea
de executie.

Diferenta dintre contractiile statice si

dinamice nu depind de muschi ci de sistemul
nervos care controleaza intensitatea, viteza
durata si forma de contractie.

Sistemul nervos produce activarea fibrelor

specifice a numarului lor, a vitezei , a duratei
si a secventei de actionare,

Contractiile izometrice pot fi modificate ca

intensitate, intre maxim si minim, prelungind
perioada de aplicare a contractiilor aparand
astfel contractiile quasi-izometrice.
Contractiile izometrice efectuate foarte lent
pe o amplitudine data a unor articulatii sunt
cunoscute sub denumirea de contractii quasiizometrice

Spre deosebire de actiunile izometrice care au

loc la un unghi fix al unei articulatii (fara
miscare), contractiile quasi- izometrice pot fi
executate pe toata amplitudinea unei miscari

Contractiile quasi- izometrice sunt

importante pentru exercitiile de rezistenta
maxima, pentru hipertrofia muschilor si mai
putin pentru putere maxima sau viteza de
executie.

Exista doua tipuri de izometrie:

1. Mentinerea unei pozitii si prevenirea
miscarii
2. Impingerea sau tragerea impotriva unui
obiect imobil
Quasi Isometrice: mentinerea unei pozitii si
contractarea antagonistilor cat mai tare
posibil. Cu cat muschii obosesc va aparea o
intindere mai mare

Izometric quasi izometric

Intarirea tendoanelor solicitate

Rezistenta este aceeasi la toate unghiurile de
miscare a articulatiei.
Fuxul de sange este blocat si apare acidul
lactic

Activitatile dinamice ale muschilor

(contractiile excentrice si concentrice) contin
faze de tranzitie statice la pornirea si oprirea
miscarilor.

Toate miscarile dinamice sunt polifazice

La pornirea din starea de relaxare, faza de

inceput este izometrica
Este urmata de faze concentrice sau
excentrice si la terminarea exercitiului se
trece printr-o faza de actiune izometrica
dupa care are loc revenirea spre pozitia
initiala trecand prin aceleasi faze.

Contractiile simultane au loc atunci cand

muschii agonisti si cei antagonisti actioneaza
simultan, dar cu dominatia agonistilor , ceea
ce produce miscarea.

Miscarile zise balistice au loc in timpul unor

actiuni ca: alergatul, saritul si aruncarea si
implica declansari musculare urmate de faze
de relaxare in care miscarea continua ca
urmare a momentului de inertie acumulat.
De exemplu, la miscarea piciorului exista un
impuls initial agonist, care determina
deplasarea, asemanata cu deplasarea balistica
a unui glont dupa explozia pulberii din
cartus.
,

Miscarile de indemanare, rapide si balistice

sunt programate de sistemul nervos central in
timp ce miscarile lente si discontinue nu sunt
programate.

Miscarile balistice au foarte rar de reactii

(feedback) in timpul desfasurarii lor.

Reactia muschilor si articulatiilor catre

sistemul nervos cemtral face ca miscarea sa
fie controlata tot timpul si eventual
modificata.

Miscarea rezultata devine precisa iar

tesuturile moi sunt aparate de accidentari
prin modificarea tensiunii muschilor si prin
activarea fibrelor antagoniste care permit
controlul si finalizarea miscarii.

Daca nu exista reactii senzoriale sau

proprioceptive , controlul miscarii se face in
bucla deschisa. (Smith & Smith 1962; Green
1967).
In acest caz, controlul miscarii este
preprogramat in sistemul nervos central si
sistemul neuromuscular de sistemele vizuale
si auditive, inaintea inceperii miscarii.

Contractiile izometrice de scurta durata intre

fazele excentrice si concentrice ale unei
miscari balistice sunt importante in
antrenamentul de viteza si rezistenta.

Reprezinta un mod de a produce forta

izometrica exploziva. Este asociata cu
obtinerea de putere musculara mare in
miscari de tipul haltere smulse, sarit in
inaltime etc

Una dintre cele mai cunoscute relatii despre

actiunea muschilor este curba hiperbolica F/v.

Rezultatul antrenamentului de mare

rezistenta este deplasarea curbei F/v in sus,
mai ales in cazul incepatorilor (Perrine &
Edgerton 1978; Caiozzo et al.)

Aceste curbe arata ca viteza de contractare a

muschilor este invers proportionala cu
sarcina si ca o sarcina mare nu poate fi
manevrata rapid.

Abilitatea de a genera o rezistenta maxima si

abilitatea de a executa miscari rapide sunt
abilitati motrice diferite
Dezvoltarea unei rezistente mari nu implica
cresterea vitezei de executie a miscarilor.

Studiile asupra relatiei dintre rezistenta si

viteza au fost efectuate asupra unei singure
articulatii sau pe muschi izolati in vitro fara a
tine cont de inertie si gravitatie.

De asemenea, relatiile elementare viteza-timp

si viteza-rezistenta in cazul unor actiuni
motrice elementare nu corespund cu relatiile
similare pentru miscarile complexe cu multe
articulatii.

In curba Forta/viteza pot fi identificate

diverse tipuri de fitness localizate intre
extremele definite prin V = 0 (rezistenta
izometrica) si V = maxim (rezistenta
exploziva)

Din curbele F/v se pot desprinde 5 tipuri

diferite de calitati ale rezistentei:

Rezistenta izometrica la V=0;

Rezistenta quasi-izometrica la viteze mici;
Rezistenta-viteza la viteze mici;
Viteza rezistenta la viteze intermediare ;
Rezistenta exploziva la viteze mari.

Diferenta dintre rezistenta-viteza si vitezarezistenta este importanta elaborarea

programelor de pregatire in sporturi
specifice.

In sporturile de Rezistenta-viteza si de
Viteza rezistenta pot exista urmatoarele
categorii:
ciclice, de putere maxima: alergari pe distante
mici, inot, ciclism.
de putere maxima: sprinturi cu sarituri sau
obstacole.
de putere maxima cu sarcini grele (haltere)
de putere maxima cu aruncari (ciocan, sulita)
sporturi cu sarituri.

Graficul permite determinarea rezistentei

explozive, si a altor parametri in activitatea
de ridicare a greutatii.
Sarcina este greutatea depasita de forta F(t).
Miscarea are loc atunci cand forta depaseste
greutatea.

S-a constatat ca un muschi poate executa

diferite actiuni supra articulatiilor.

Faptul ca unii muschi pot actiona mai multe

articulatii are o implicatie importanta in
analiza actiunilor muschilor.

Muschiul gastrocnemius, cunoscut ca flexor

al genunchiului poate executa urmatoarele
sarcini complexe:
1 exia genunchiului si extensia gleznei;
2 exia genunchiului si flexia gleznei; and
3 extensia genunchiului si extensia gleznei.

Considerarea acestor tipuri de actiuni ale

muschilor multiarticulari permite
o selectare optima a unor exercitii de
rezistenta mult mai eficiente si ofera o
recuperare mai buna a persoanelor
accidentate.