Mihai Voicu

Claudia Borda
lonel Grecu
Dan Nitoi

AI. Dumitrache-Bujinski
Marinela Marinescu
Antoanela Stranutu

Marius Dumitras
Ang&la Minca
lonelia Tonoiu

TEHNOLOGIA MATERIALELOR
A

Indrumar de laborator

Mihai Voicu
coordonatorullucr.arii

I udla Borda
AI xandru O&Jmitrache-Rujinskl
Marlus Oumltra~
lonel Grecu
Marlneta Ma(inescu

Angela Minca
Dan Nitoi
Antoanela Stranutu
lonelia Tonoiu

TEHNOLOGIA
MATERIALELOR
'[NDRUMAR

DE LABORATOR

Editura BREN,
Bucuresn

1999

I I II{NIIIIIIIIIII

Copyright BREN. 1998

Teate drepturile sunt rezervate editurii

Adresa: BREN
Str. Lucacesti nr. 12. sector 6
Bucuresti

Tel/Fax: 223.43.47
637.21.55

Indemn pentru studentii din anulI.

Un grup de tinere cadre didactice a intocmit acest indrumar pentru a vii ajuta
in~elegeti rnai usor tehnologia, insistand mai mult asupra notiunilor de bnz
lolosite in acest domeniu,
Stirn cii ingineria este mult mai dificila debit alte domenii in care, pout ,
progatesc sau nu, prietenii vostri. Va trebui, deci, sa.munciti mai mult dec t I
P ntru a va face mai usoara munca, rioi vii recomandam sii luati aminte la spu
bll.trdnllluiConfucius:

Spuneti-mi i
Ariiuui-mi i

sa intelegl

Asadar, implicati-vasi timpul va trece cu folos. Daca nu. veti proceda astf I,
v va fi aparent mai usor, dar trebuie sa fiti constienti cii intr-un feI sau altul, mal
II evr me sau mai tarziu, veti fi singurii care veti plati."
Cat despre noi, noi vom ramane cu gandul trist ca, indrum spre 0 lupta dill ,
'Iltrecut pe la noi ~i nu v-ati luat armele pe care vi Ie-am oferit!

Bun de tipar: 1-02-1999

ISBN 973-9427-20-0
T'ipar: BREN PROD

IN

sa uitl

sii-mi amintescl

Implicati-ma i

IMPRIMAT

ROMANIA'

,.
Autorii

Lucrurea

'

Materiale metalice utilizate in constructia de masini

in

icopul lucrarii: Cunoasterea principaleJor materialefolosite

constructia de
musini, a destinatiei acestora, precum ~i a simbolurilorcu care ele sunt indicate
p' dcsenul de executkal pieselor la confeqionarea carora sunt folosite.
.

1. Notiuni generale.
Ll.Definitii, Terminologie.
Material metalic - material sub forma de metal tehnic pur sau aliaj metalic.
Allaj metalic
- combinatie chimica sau amestec obtinut,. de regula, prin
topir'ea impreuna a doua sau mai multe e1emente, dintre care
eel putin unuleste metal. .
- element al unui aliaj ce predomina cantitativ In cornpozitia
Component de
buzli
.
acestuia.
Component de
- element al unui aliaj ce este introdus In scopul de a
I Here
imbunatati
proprietatile
fizico-chimice,
mecanice
si
tehnologice ale acestuia. .
IClemente,
- elemente prezente ocazional in compozitia unui aliaj
nsotltoare
metalic mai ales in procesul de elaborare al accestuia.
Material metalic - fierul tehnic pur sau aliajul metalic al carui component de
~ ro
baza este fierul, componentele de aliere fiind dintre cele mai
diverse;
. . .
.
( )tlll~carbon
- aliaj metalic al carui component cle baza este fierul,
componentul: de aliere principal fiind carbonulin proportie
(h allat]
de pana la 2,11 %, celelalte componente. de alier
incadrandu-se intre anumite limite. Contine element
insotitoare ea: Si, Mn, S si P. Pot fi livrate eu garantar 1\
caracteristicilor mecanice si/sau compozitiei chirnice.
- otel-carbon in a earui compozitiechirnica au fost introduse
Of I slab aliat
in mod voit eomponente de aliere a carer procent total nu
depaseseste valoarea de 5%, iar fiecare component de aliere
in parte este ontinut In anumite proeente.
Ot I medlu aliat - otel-carbon III II 'IInll rnp zitie chimica au fost introdu-s
in mod volt ('011'11111I 1111 d IIi r a aror proc I1t t tal
v II'i 11. I \11
""
10" II, II I (U" 'on p n nt d nli r 7n
II (1111\11111

lit 11111111 II pllll

III'

I' ,/. ,/,,1

11/,

,,,11., ''''''1//, //1.,11,,/11I, rl"

o\el-l'nrbon

0(,' 111111"Iild

0ld-t'nrboll
calitatc

de

Ccmentarc

Jmbunatafire

Calire

Revenire

Rcvenire

joasa

Revenire

inoltli

OJ(11 rent ru
III1'Ulllllll'

110,/,/,,/, ""'/11/1, r """,/,1'

d, III" /111

in a dirlli compozitic

chimica au lost introduse

III mod voit componente

de aliere a carer procent total
depascstc valoarea de 10%, iar fiecare 'component de aliere
in parte este continut in anumite procente.
otel-carbon
(nealiat)
folosit
numai
cu
aplicarea
tratarnentului
termic sau termochirnic
~i carora Ie sunt
garantate
atat.. compozitiu . chirnica
cat ~i .proprietatile
mecanice corespunzatoare tratamentului respectiv sau otelcarbon ce corespunde obligatoriu unor conditii suplimentare
mai severe pentru verificarea calitatii decat ace lea prescrise
otelului carbon obisnuit, Piesele realizate din otel carbon de
calitatesunt
supuse fie cementarii daca continutul de carbon
este de pana la 0,25%, fie imbunatatirii daca continutul de
carbon este peste 0,25%.
- tratament termochimic ce consta in imbogatirea In carbon a
stratului superficial alpiselQr
din otel prin incalzirea ~i
mentinerea lor la 0 anumita temperatura (800 ... 900C) intrun mediu carburant solid, .lichid sau gazos. Dupa aplicarea
acestui tratament termochimic, prin calirea si revenirea joasa
a pieselor, stratul superficial devine dur in timp ce miezul
. lamane tenace.
.
.
- tratament
tennic aplicat peselor din otel cu scopul
. irnbunatatirii proprietatilor mecanice ce consta dintr-o calire
urrnata de revenire inalta.
.
.
- tratament termic aplicat pieselordin
otel ce consta Intr-o
lncalzire
~i mentinere
la
0 .anumita
temperatura
(700 ... 9QOC) urmata de racirea brusca In hili de apa sau ulei
prin care se urmareste obtinerea unor anumite propritati
fizico-mecanice
ale pieselor calite,
- tratamentul tennic aplicat pieselor calite prin incalzirea la 0
anumita temperatura,
mentinerea la aceasta temperatura
0
anum ita perioada de timp, urmata de racirea cu. viteza
adecvata In anumite medii ~i care urmareste eliminarea sau
reducerea tensiunilor interne dezvoltate In piese la calire
odata cu reducerea fragilitatii si marirea tenacitatii acestora.
- revenirea la care temperatura
de incalzire are valori de
l80 ... 2500 ,iar racirea se face lent.
- r v nir
In are temperatura
de incalzire are valori de
00, .. 7()()tl( iar r cirea se poate face lent sau accelerat.
01 I II Hunt p ntru prelucrarea
pieselor
pe masini
IIUhlllllih
pit lucrubilitatea
prin aschiere
~i calibilitatea
11111 lihl lid fllopdd
[ile ichnologic
c I mal irnportante ale
I

II

\11 11

,,, , /I/"/fI',

(/11 ,/ ""'1'''/

(*

(. \I lion (\.:1:.1. O.7(Vo) I stinut

utilizat In procesul t shnolog].
de prelucrarc III .anic II div 'rsclor piese.
- 0101 aliat eu Cr, Y, W, Si, Mn si Mo, componentc de ali I'
O,d aJlnt pentru
care impreuna
cu carbo.iul
forrneaza
carburi dure ell
eule
consecinte de crestere a duritatii acestuia.
- otel inalt aliat cu Co, Mo sau W cu proprietatea c~ i~i
0fe} rapid
pastreaza duritatea panaa la temperaturi
inalte, ceea cc
pcntru scule
permite sculelor aschietoare realizate din acest material
A
lucreze in regimuri intensive de prelucrare.
- alia] metalic al carui component de baza este fierul,
Fonta
componentul de aliere principal fiind carbonul in proportie
de (2,11...6,67%).
Contine elemente insotitoare ca: Si, Mn,
S ~i P.
- fonta obtinuta in furnal din materia prima compusa din
Fouta de prima
minereu de fier si de mangan, carbune ~i fondanti.
fuziune (bruta)
- fonta bruta destinata pentru obtinerea otelului.
Fonta de aflnare
fonta bruta destinata pentru retopire ~i turnare in piese;
Fonti pentru
mai numeste si fouta de a doua fuziune. .
turnatorie
- fonta in structura careia carbonul se gaseste liber sub forma
Fonta cenusie
de grafit si care da acesteia culoarea cenusie, de ..la care Ii
vine si numele.
- fonta in structura careia carbonul se gaseste liber sub forma
Fonta alba
grafit ~i care da aeesteia culoarea alburie.
. - fonta care se obtine prin tratamentul
termic
de
Ironta maleablla
maleabilizare a fontei albe, ceea ce produce descompunerea
cementitei ~i separarea grafitului. Deosebim fonta maleabila
neagra; fonta maleabila perlitica ~i respectiv fonta maleabila
alba,
.
. - fonta aliata cu Cr, Si si AI, cu rezistenta mecanica ridicata
II untA eu grafit
la temperaturi inalte.
nodular
:fOfita cenusie, fonta cu grafit nodular sau fonta maleabila
tron tA antifriccu
proprietati de rezistentaridicata
la uzura prin frecare.
[lune
FcmtA turnata in ~ fonta cenusie cu 0 'structura metalografica in care grafitul s
gaseste sub. forma lame lara ~i cu proprietati
mecanic
pi '/Ie pentru
superioare fontelor cenusii obisnuite.
"u.!lIni-unelte
- aliajul metalic ce nu contine fier.
Mllterlal metalic

O~l'll'lIrhon
pentru
cull'

I '\I '011\11111\ Ildll III

rculiz rii sculelor 1\ chi 10 \I

dl'

de

JI

Ieros

AhHnA
"run1.

- material metalic neferos realizat prin alierea cuprului,

component d hilI'., u zincul,
- material III tulle II Ill'O n nliznt prin alicrea cuprului,

ompon
(bronz

nl II h

'11111,1111111111

III

111111111(111'1)1I/'. CII

1111'111I1111 (111111111'11

naniu),

plumh).

ca
en

aluminiu

1/111,',11/'"

III

""""/1,,,

11//1/,/1,'

I"

,,,1/\/,,,,1'''

,I,' "'/I~/II/

", ,nl , ", I,jl/,

I"',ltll ,,,, "mltll'

It

\ lln]

1111 Cifrict

i-

"11('

"Iillj tic lipit

Stnndu I'd de Stat

(STAS)

- alia] a carui component de baza este staniul, plumbul sau

alurniniul rezistent la uzura prin frecare, destinat constructiei
lagarelor si cuzinetilor.
- aliaj pe baza de Sn si Pb pentru "lipirea moale" la
ternperaturi sub 450C sau. pe baza de Cu si Zn pentru
"lipirea tare" la ternperaturi de peste 450C,
- norme de stat elaborate de "Oficiul de Stat p.entru
Standarde" cu caracter de lege pe teritoriul tarii noastre, ce
reglementeaza calitatea, caracteristicile, forma ~i alte conditii
ce trebuie indeplinite de un material, procedee de masurare
si incercare, masina sau utilaj, bun de larg consum etc.

,I,j ,It'

/11/1 1111

lont lor. SlmhohuUl1

hlllel"

tlll:l h' IIfl'n-nh:.

nte speciale pentru turnatorie STAS 882-68

Fonte pentru afinare STAS 882-68
Fonte silicioase

IF~mte

STAS 882-68

simbolliteral
nUlnarul de ordine din STASI4-----'
:Fonta cenu~ie tumata 1n piese STAS 568-S2 .

Notatia consacrata pentru un standard de stat are forma:

Fonta turnata in piese pentfllli1a$ini-l~nelt~.

ST AS

STAS 8541-75 ..

~ ,'----:--

<,:--------i

Numarul

standardului

1--_-lF:on~a maleabiliitUrnata in

'-

piese StAS 569-79

1.2. Continutnl unui standard de stat referitor la materialele inetalice .
Standardele

referitoare

la inaterialele

metalice

IlItI~ateIn

plese,

cuprind de regula urmatoarele

date:
-

Denumirea

materialului

~i modul de simbolizarea

acestuia;

Marcile de materiale ~i compozitia chimica a lor;

-

Proprietatile fizico-chimice, mecanice, tehnologice

si modul de marcare.

Forma de livrare, dimensiuni

~i apecierea lor;
.

2. Clasifl.carea materialelor metalice utillzate in constructla de ma~ini ~l

slmbolizarea standardizati a acestora

; Fonta

'----1

antifrictiune tumata
STAS 6707-73

ill piese

Fx# ##

A-#

Fgn # # # A - #
Fm###A-#

I'

JIIIII/'rl/l/~

I/I/"t!.f!::.'/III(J.'/'f

'" ("IIIVlfII/'f/1I

,I., 1/1"

M""'IIt'/""II'I/,/I/I'I,,/I/,/I,

/1/1

2.2 Clasificarea otelurilor. Simboluri standardlzate aferente

II

11/11 '"'

[cl uv istcnt 'a coroziun 'IItl\lll, Ii:lit'

STAS 5(0/)-1{0

cfind %J> .0.04 RCA /III .

cand %P>0.04 R 'B # 1/ ...

simbol literal
minima la rupere prin tractiune [daN/nun2] 1+-__
garantarea altor proprietati sau a compozitiei chimice.

tinutic

tit

rezistenta

l'I'Ill'l'oil.l

de constructie

'il'.uHi

JIll'

chimica:

0.25
0.1
'," 0.8....

<0.05

0,5'

0..4

- rezistenta

-simbol literal
minima la tupere prin tractiune[ daN/.rr1ll12]1+-__

-oteluri inoxidabile si refractare STAS ] 1523-80

-oteluri rezistente la coroziune ~irefraetare
'. prelucrate la cald STAS 3583-80

I----j

MnSi
Oteluri
slab
.:aliate,

mediu
, ~liate

~'rezisterita la obosealala temperaturi scazute

- rezistentaminima la rLtper~prin tractiune [daN/mm2]
- simbol literal

1.'-

inalt
.aliate

"

I-=~_-j

;""Oje1uricarbon.penfl1l1'lev i srxs 8] 83-80

. otel'uri aliate pentru Jt;vi ST AS 79l-80
ott!Iuri iD:oxidabiIe pentrtHevi,STAS

10322-80,

de

- continutul
carbcn [sutimi de % J ~'simboluri ale ccmponentelor de aliere
llltl}inutul ulti)tlului component d~.aliere indicat [zecimi de

continutul

cOlllinl.ltul ultimului component

,
._.~ ,
de aliere indicat [zecimi'de %]

%J

de carbon [sutimi de %]

slrnboluri ale componentelor

11I1111111tuiultimLllui
component

--'

'## .......

, aUa;te~

continutul de. carbon tutlmI:de.%]simboluri ale componentelordealiere

-'

-otel beton nealiat STAS 438-80

aliat

pentru seule

nealitate

d,

( 'II

a)Dupa criteriul destinatiei:

b) Dupa compozitia

'If / /11/\1111/'(1/1

dealiere

de aliere indicat [zecimi de %]

##

'I

14..!.!.:!!.!!!!tlle

,!!.elil//CC

lalll.f/ie

'Ir ("(I1/.<lrtI':(/((

tie ma~III/.

M,,/nl,,/t' ""'I"I/,.~

I"""'/~ ,,,

"//'/',4/

"11" "",

tnt

I-stare;'suprafe~ei (L-Jamina~ la cald; C-coj~t; T-tras)

- eventuala prezenta a manganului
1+-------,
conti.nutu! d.e ~arbo.n [sutimi de %] .
1+-----,

.
----

- S1 mbol

literal

-oteluri nealiate pentru automate

.
. STAS1350-80
- oreluri aliate eu plumbpentruautomate'I----hL#
STAS J 1521-80
simbol literal

rezistonta minima Ja rupere prin tractiune [daN/111m2]

continutul.de carbon [sutimi de %J
. simboluri ale componeutelor de.aliere .
continutul

principalului

,ltimui.tzecimi de %]

component. de aliere indicat

.'

,.'

'.

garantarea

## (Mn)~..
#Pb gau # # ... ##Pb

.. AUt

u
d 'stina~ic

I 'nerala
pl'ocizata

rezistenta

altor proprictatl

mccanicc

minima Jarupere prin traqiune[daN/mm2]

prezenta vanadiului (0.05 ... 0:07%)

simbol literal

## ....
RV##
## .

-##

I"

""'/11/1",'1"/1/,//,,

I/III,',J"I,'

in

(''''",IIII,'!II'.!.'''

------.
r~-'--'--g
zrosimea nominata
L.~Il'rderile

/II/I~"~'

generala

[j

- simbol literal
zistenta
re minima la rupereprin tractiune ]daN/inm2]
- cIa sa de izolatie(CO~Iara izolatie.Cs- izolatie organica;
, C5- Izolatie anorganica)

- otelud pentnr,autot:\lrisme IDfWiid30b

(miitci asiIpil,ate dupa l.icenfe frap.ceze),

,", """"",/"
pt'lIll1

pl!ntrtl . cuh

x II

1/00 IHI

recizata

, ,:9u

r (II luri carbon

[sutimi, de W/Kg1

- simbol literal

- otel electrotehnic pentru table ~i benzi eu

graunti orientati STAS 11526-80
si neorientati STAS 11508-80
,

~destinatie

11I,,/,,1/, "/11,,111,

2.2. l. 0ll-hll'l

a tablei [sutimi de mm]

s pecifice standard de magnetizarc

--

M"I",/"/,'

.'

Fe M# # -# #
TEM 1*#....
BEM## ... ,

- continutul

- simbol literal
de carbon [zecinii de %]

-ote1uri aliate pemtru scule STAS 3611-88 't-------j

L--,-_-.-_-,---J
- continutul de carbon [sutimi de %] ,
- simboluriale
componentelor de aliere
~ continutul principalului component de aliere indicat
,
ultimul [zecimi de %]
: ,

I~

- oteluri rapide pentm scule STAS 7382-801--:---;------1

::..;

\lestinafie

,., "'- simbolliteraI

:"speci~la'

h'

- Quniartii de ordinedin

I,

STAS

-oteluri .' pentn;..).;,.

pUe ST.f~S~'lG69-68,
.
.
~.,
.'.

, "Z.2.2. Oteluri de constructie turnate

,
,

'

.1. Clasificarea materialelor

1.

metalice neferoase,

Simboluri standardizate

uprul ~i aJiajele sale

=simbol ;iiepil';
:' '-';
~ radul de puritate (cohf~ilUttirdeCu)

,,:.

[o/~J l+--------1

I"

"'"1,',1"1.

"".1,111", 111111,1(,'f"

"III/'(III/'rl"

d.,

IIIII~/I/l

/II/fr/"/f'

",,-(,,1/. 1"""/11' '" ",,, IfII'i"'" ",., III'

2..1.2. Alumlnlu!

InJllljrlc

Aluminiul

1"

III

tchnic pur STAS 7(,07 7)

,~

- simbolliteral
- gradul de puritate (continutul de AI)
- bronzuri ell staniu deforrnabile

STAS 93-80
Aliaje de aluminiu deformabile

A Ii ajc cI~
cupru
dt'l'on:~_l~ile

. - simbol literal
- continutul de staniu (max 10%)."
. - e~nfirrutul de componemte de aliere[%}
- bronzuri de alurniniu deformabile
STAS 203-75

- continutul

ST AS 7608-71

- simbol literal
de carbon [sutimi de %}

Aliaje de aluminiu turnate in pieseSTAS

.in forme pennanente
'in forme permanente
sub resiune

201~8b

.ATN. .. # #

#.# ... # #
Te ...# # # # .. ,# #
TP~,;'..# #, .. # #~.. # #

... 3. Zincul si aUajele sale

Zincul t~ic:p1l:r:STAS;648-68

- 'simbol ce"pqpr,iuge'certtinutul
alurniniu; restiil reprezentfuid
1

..

~~

de, ~ihc'~i'~
cuprul[%]
,f<iI.
1----.:...---1

. .4. Aliaje antifrlcttune

Aliaje antifrictiune
STAS 202-80

- bronz cu plumb STAS 1512:76

- simbol literal
- conjinutul de plumb [%]
- 'OlqilllHlII

(O'll1POIl

nt d ali

- simbolliteral
~continutul de componente de all re [%]

20

metutice fotoslte 'f/ COf/Slmer/a

Mala/afe

fie 11I11$1111

2.3.5. Aliaje de lipit

ntru lipirea rnoale (Sn-Pb)

ST AS 96-80

d -, ~~

___
=-lPl
~
,

pentru lipirea tare' (Cu-Zn)

ST AS 204-77

r
~

ltud nt: ....................

I I I I

H B Pb # # Sn ... # # # - # # # '\
B Cu # # Zn ... # # # - # # #

'I

An ....

t. DcOnitii ~i notiuni de bad:

- simbol ce cuprinde continutul

In componente de aliere [%]
- temperatura liniei lichidus (0C)
..,temperatura liniei solidus (9

2.3.6. Alte metale ~i aliaje

Alte metale si aliaje

Magneziul si aliajele sale

Titanul si aliajele sale
Plurnbul si aliajele sale
Niehelul ~i aliajele sale

3. Exemple de simbolizare standardizata

a materialelor

metalice
2. Simboluri de materiale (Ia indicatia cadrului didactic)

INTERPRETAREA SIMBOLULUI

SIMBOL'
FX3
OL32
Fe 400
TEM43
RCA37

\.

Fouta speciala pentru turnatorie eu numarul de ordineJ In STAS

Otel de constructie eu destinatie generals neprecizata avand
rezistenta minima la rupere !a tractiune de 32 daN/mm2
Fonta cenusie avand rezistenta minima de rupere la tractiune de
,
400N/mm2
.
Otel de table pentru electrotehnica ell graunti neorientati eu
rezistenta minima la rupere de 43 daN/mm2
Otel rezistent la e~:~~~~~~ ~~~s~~!:2rezist:nta

minima

r---------~r_------~
t-A
__U_T__1_2
__
-+
---'0'--1)t_~el_'p_'e_n_tru__'automate
eu O.l2%C
. OSC 8
Otel carbon pentru seule eu 0.8%C
13 Cr Ni 17
Otel aliat cu cram si nichel avand 0.13 %C si 1.7%C
R 37
Otel pentru table de recipiente sub presiunepentru
temperaturi
.
.
scazute eu rezistenta la rupere de 37 daN/mm2
OLT35
Otel pentru tevi avand rezisfenta minima
la rupere prin traetiune de 35 daN/mm2
Fr Cr 1.5
F onta refractara aliata ell 1.5%Cr
40 Si 17 A
Otel aliat pentru arcuri avand O.4%C si 1.7%Si
Aliai de aluminiu pentru tumare sub presiune eu 5%Si
AT PSI 5
T 105 Mn 120
Otel aliat tumat In piese ell 1.05%C si 12%Mn
Alama eu 28%Zn
_Gu Zn 28
1I Sn 10 Zn 2
Bronz eu staniu avand 10%So si 2%7.n

---------=~~~~

Imbol

Semnificatie

rupa

22

Materiale me/flllet'jolnsile

1'11'\" 111/1/,<

fn constructla fie nra..!!"/.

Sernnificatie

, Lucrarea
PlESE

1l1111ucdirii: cunoasterea

fabricatie,
I.Notiuni

"

FINITE

pieselor finite in vederea stabilirli tehnologiei

'

de

generale

I, t. Deflnitii

~i termlnologie

J>lesA - elementul

de baza al unui ansamblu

care constituie

un produs (masina,

1"\1lit, bun de consum etc.).

Pies A finita - piesa rezultata In urma unui proces de fabricatie
~i car
pllneste conditiile pentru a fi montara intr-unsubansamblu
sau ansamblu
I 11110 lm: pies a gata).
lit!

ompozitla

, tructura

piesei .; compozitia

materialului

piesei - structura metalografica

piesei.

a materialului

piesei.

lormi
(a piesei) - notiune complexa incluzandv configuralia suprafetelor,
r a (dimensiunile)
acestora, precizia geometries (tolerante, abateri de forma,
ulllli ri de pozitie), rugozitatea suprafetelor, Insu~irile stratului superficial (durificat,
"I' I, metalizat, etc.).'
' ,
III llit

Punere
1111lilt

in forma

modalitatea

de realizare

practica

a conditiilor

impus

l piesei .
aracterizarea

unei piese

finite

se poate

face prin

forma, ' compozitl

Ilmlllf .

Structura

/'/"\"///11/,

24 Plese flnite

2.Analiza morfologico-fuDcfionala a une] plese (exemplu: " Corp de tagiir ")

2.1. Identifi.carea suprafetelor piesei
Se schiteaza piesa.

Se identifica suprafetele distincte. ~i' se

( 81, " Sn), cain figura L

aeordafiee.~.a,

un, simbel

2.2. ApI

,tf "'1'11

'"

'ul II [Ii suprafctelor (vt'/.i

1\11~
,t\

'1'., I )

Pcn(I'LI ficcarc suprafata In parte se apreciaza rugozitatca pl'iJl. '()I~lP(lI'IIIi' '\I

rugozitatea unor suprafete etalon. Cornparatia sc race ell 0 hiul lib 'I' WIll (,\1
microscopul stereoscopic.
Se inscriu valorile rugozitatii in tabelul 1.

2.3. Analiza functionala a piesei

Suprafetele

pieseise

impart in categorii, dupa schema:

functionale

Suprafete

de lucru

de legatura
tehnologice

de asamblare

Definitii:
81-

Fi'g.'1~Idenf.ificarea Sui~,rafefelor

- suprafata de lucru - suprafata care asigura piesei indeplinirea

rolului
functional. In figura 1, suprafetele 8 11 ~i 810 care vin in contact cu arborele care
lucreaza in lagar (fig.3);

Se inscriu in tabelul f:' ;inib'@lul; .feiul~i dimensiunile supFafefelor: Se. pot

f@losi,schite'ajtltatearein eare,se'trey.dimimsitilnil~RiCilsefor;(fig.2);ModuIde
reprezentare gntficapoatefi orieare: pt0ieGfiea'xorio~etrita:; .~rtegoR!}l! etc.

Fig. 3. Rolul functional.

- suprafilta de asamb!are ~ suprafata care serveste la p~zitionarea
lte piese ale ansamblului. In figurile 1 si 3, suprafetele S 1 ~l 85;

Fig. 2. Intinderea

suprafefe'lor

piesei fata de

- suprafa!a de legatura - suprafata auxilia:a care face legatura intre celelalt

uprafete sau asigura grosimea peretilor piesei. In figura 1, to ate celelalte suprafe]
\' If' , nu intra intr-una din categoriile
de mai sus;

"It, 11"'1
.
. ~ s.uprafata teh~ologica - suprafata care are drept scop usurarea prelucrarii
piesei printr-un anum It procedeu tehnologic. In exemplul de fata nu exista asemenea
suprafete.
.

4.ldc:n.

~e an~1i7eaza supr~fetele. functionale ~i se identifica elementele care asigura

indeplinirea rolului functional:
.
. - rugozitatea (anexa T2.l);
- abaterile de forma (anexa T2.2);
- abaterile de pozitie '(anexa T2.3).
,
~e inscriu in tabel valorile recomandate pentru aceste marimi.
In exernplul de fata se identifica urmatoarele conditii ~i se fac urmatoarele
recomandari:
- rugozitate mica pentru S 11 (de ex. Ra= 0,8 ... 1,6 urn) pentru a avea
suprafata de frecare neteda;
.
.
- rugozitate mica pentru SI (de ex. Ra = 1,6 ... 3,2 urn) pentru a avea
asezare buna a lagarului pe suportul sau;
.

ex.

W );

IIIe cl

Sv lulo t I 111111 tonrele surse de informatii:

- ntln, l' III .tnlograflce:
- proprietatile materialului (aspect, duritate);
- rolul functional

al piesei.

Se inscrie structura in tabelul centralizator.

In exemplul de fata, structura probabila este specifica

fontei cenusii cu

grafit lamelar.
5. Stabilirea posibilitatilor de punere in forma

- planitatea suprafetei S 1 ( de
""',o="'-, 0-,1-0~1);
.
.

- paralelismul suprafetei S 11 cu baza S 1 ( de ex. I// I O,OSiIOO

- perpendicularitatea
suprafetelorS 10 ~i S11(de exl.t.1 0.021 Blvezi fig.4).

1I

x.

Forma piesei se poate obtine prin:

- schimbarea starii fizice a materialului (de ex., prin turnare);
- schimbarea starii chimice concomitent cu schimbarea starii fizice (d
cazul pieselor din materiale plastice);
- prin redistribuirea materialului (de ex., prelucrarea prin deformare
plastica);
- prin indepartare de material (de ex., prelucrarea prin aschiere);
- prin adaugare de material (de ex., sudare, Iipire, metalizare etc.).
Pentru a alege una din variante se folosesc urmatoarele surse de informatli
- forma piesei;
- natura materialului piesei;
- existenta unor suprafete tehnologice.
Se inscriu In tabelulcentralizator,
procedeele de prelucrare care asigura
obtinerea formei.
~n cazuI corpului de lagar, procedeele sunt: - turnarea;
- prelucrarea prin aschiere.

6. Modul de lucru .

Fig. 4. Conditi! pentru suprafetele functionale

. 3. Identificarea

materialulut

piesei

Se folosesc. urmatoarele surse de informatii:

'.'
'- proprietatile materialului (culoare, aspectulsupraiete10t
prelucrate,
duritate etc.);
.'
.'
.
, . .
. - rolul functional al piesei;
.
- documentatia care Ihsote~te piesa,

se stabileste

cIasa materialului si; eventual, se specifica marca acestuia.

Acestea se inscriu in tabelul centralizator. Pentru piesa din exemplu,
materialul este 0 fonta cenusie, marca posibila Fe 300.

Studentii se pot afla In una din urmatoarele situatii ( la precizarea cadrului

didactic ):
- sa caracterizeze 0 piesa finita pe baza unui desen de executie complet;
- sa caracterizeze 0 piesa finita reala, in vederea refabricarii ei.
Indiferent de situatie, se vor parcurge etapele 2 ... 5 din prezenta lucrarc,
datele obtinute fiind inregistrate ca in tabelul 1.

")

~('.\I.'J'''II'.

I'kft! fln/".

Tabelul 1.

AII~

,,'I' .1.

Rugozitatea suprafetelor
Rugozitatea suprafetelor este definite de absamblul microncrcgularit!~i1or
forme diferite, relativ apropiate, luate la scara microgecmetrica,
pe 0 lungim
"

>-l

>6'

d
d

referinta "I ".

'
Pentru evaluarea cantitativa a rugozitiitii pieselor se folosesc criteriilo d
masurare stabilite de STAS 5730/2-85 si ST AS 5730/3-75, dintre care eel rnai d
folosit criteriu este abaterea medie a microneregularitatilor
R, (criteriul Ra)
Abaterea medie a microneregularitatilor
R, reprezinta
valoarea medi
ordonatelor Yb Y2, ... , Yn ale punctelor profilului efectiv fata de linia medi

II

II

profilului:

+y

Linia exterioara a profilului

-Y

iti

i.o--

STAS 5730/2-85

Fig.I. Criteriul n..

48 de valori pentru Ra (intre 0,008!-Lm ~I

sunt prevazute

400!-Lm), prezentate In tabelul 1.1.

Valorile, in um, ale parametrului
,0' oci&/,
0,010

":~ : : t .D'O:S,O.t"",: "l,,"

;'O,OI;:!',.;,:h

0063

};,::' 0,080

'0 l00;~,,!!>:~JC '

0016
0125
0020
"0 02S' '1'"~',;,,~
_ 0,160
:0 20'0 ,'i":,;" ~~~.
00'32
,0250
00'40'

2 0'00'
2500
,320'0
4000
,d' '~, 5,000
,6300
8,000
1'1 qoo':~'('~~4){,10000

0' 320
6;400'
0500
0630
!~OI\DD~;
1,000
1,250

,i,

Tabelul1.l.

R,
' 1250'0
16 000
20 DaD
250'00
32 0'00
40' 00'0
50 000
63 000'

80 000
)00 000
125 000
160' 000

200 oM
t~~I()O()
J () OO()

~O()000'

Legends: - valorile din casutele evidentiate sunt folosite frecvent.

Pentru notarea rugozitatii pe desene se foloseste un simbol de bur. (/1 . ,(1)-1
d ua simboluri derive t pentru indicarea faptului ea suprafata rcsp ctiv (Ilg. ,11)
II' 'buie prelucrnt
sau fnptul 1\. uprafata trebuie mentinuta la tarca r 'zultHt
I- I,
tiP 'ratiile ant tillar (Ii , " . \\ pol III -lude ~i alt inforrnatii In simbol (fig. ,d).

.HI PIc.HfllI/It

A /I t

Anexa T2.1.

\7'-'

3.2

Denurnirea

Nr,

'.I

nO,tarepe desen

pri~cipiu

Uter.al' . Geafic

.~al,

AFr

Abaterea

Fig.2. inscl"ierea rtigozitatii pe desen

Excmplu d

Simbol

Schema de

abaterH de
, f<>rmlf

crt,

deJa
reetllinitate .

AFr

'1

----

Rugozitatea suprafetelor in functie de procedeele tehnologice de prelucrare

Tabelull.2.
Rugozitatea
50
25
A'

32

'L-,'

'."'",

Abaterea

,de la
planitate

ml

surafetei R.
125
6,3.

08

16

04

02.

0 I

AFp

t---t--+--t--+--t---t---;

APe

qela

circula:ri..

----

'",W"'"
@""

6'1

tate
.,.ilI

"J-

"

-.rl~ r-v-"

;"

,il'i(~

: .;

"

, Ovalitate .

r.,,'-.,~,~I--+--+--+---t
..' - '-=-"b""""""-'!i-c<r""""",,,,~~,-.,=I
,.

!"~r- '-"'~.<;'I,vb

":

", /:,'t

1/..

, Abaterea

'

AFI

de Ia

Honuire

"'".:' '.' '"

Lepuire

l.:::"

ciiindri-

.
.~ .:."

-:

f.~~~:
....
:~

J-O:'R;.::,o'.::;da:::,r-:-e
""de.:..'
.:..:ftn:.:;i"'sa:::.r..:..e"_--t-_--t-_--t-_..,-f-_t-'--,---t-_-+4_"i-t-!."..,.'
~-;,: , _L..'
Superfinisare
ki, .~,'o,;.~ c,.,,_
":~iJ
de formare

Poiigoriitale

'j

,~J,

~~

in amestec

Prefil teoretic

AFe

'il! '

/-R""o'-'d"'alC!'e~==':::::"':=~--+-=--+-+---'"-+-,--+:",,,,'~r.-""l'

Tumare

Abaterea

/-A=-:-:le:.:L7..a=r":'e----~---+--+--+---;t-\f";''-=;;;:.,
....=:-:==,:;.-;.......---.,-----t---t---t--,---.-j..,-::;,.--il-,..
Struniire alezare eu cutitul
'1- ,~:.ii '~,

obisnuit
Laminate la cald

AFp

~""l

005.

~B~r~o~s,a~re~--------t---+--~~~I~~",~~"~;"
':h--~"~~~~+---t-~t---~

Lustruire electrolitica
Roluire

.1.

Abateri de forma

5862HRC

Denumirea procedeului
tehnoloaic de nrelucrare
~,are
cu flacllrll
Curatire eu polizorul
Debitare cu ferastraul
Rabotare
Gaurire
Electroehimie
Electroeroziune
Frezare

II

If ~"~'"

citate

;".

'. 'II

,'. -,

t'"~;":" ,.:.~.,~:~,.;I

Abaterea
dela .

If~
" ?'",- ",'" r!~!"-''''~
=';.I--+'---t'---:+--;--;.,--;---;

I~~'''':''~
, : ",,;;.),1;

AFf

forma

C"'I

data a
pmfiltllui'
Abaterea
6

Legenda: ~

- valori obtinute mai putin frecvent prin procedeul respectiv;

- valori obtinute frecvent prin procedeul respectiv.

Profilreal

de la
AFs

fonna

l
.

'data a

suprafetei

~~~~

__~ __-L__~------'

J2

,.'t, 1'""
Plese flll/le.

tudcnt:

......................

Anexa T2.3.
An ....

Abateri de pozitie
Nr.
crt.

0
I

Denumirea
abaterii
I
Abaterea
dela
paralelism

Schema
de principiu
2

REFERAT
Exemplu de notare pe desen

Simbol '.
3

API'

5
. 1111002011 00 AI

/I

lf1

WJ.

~/,

Abaterea
dela
perpendicularitate

APd

'~

..
I

,,'iff:'
..Lio.olo

Abaterea
de la inclinare

Abaterea
de la coaxialitate
si de la
concentricitate

Bataia radiala ~i
bataia frontala

\80<:

Abaterea de la
simetrie

Abaterea de Ia
intersectare

APe

_.l.

'~r/'

Bf

------

-.

A,

~h""~'1

APs

,A

APx

Ahaterea de la
pozitia nominata

.'

1O:t8:8r8
-

L&iiQ:o:mH

0
~~~.I(////////.:

I
APp

..

"$~

2.Schitapiesei (Ia Indicatia cadrului didactic):

6-

W
~

<

Br

~'-2' ,,....
e-,:Ji
3
\

IA I

~ < IO,040[AJ

@)f'
-.,

APi
.'

'l'///

I
..e:....:- ..$

l.Definitii ~inothml de baza:

..$_ ..-#
@IOO20Y

Grupa

34

/'/e,fllj1I1IIC,

"

'11lh ,I centralizator
!'-'

~
e

V>

3'
0-

C'
c
..l
0'

<0

=
~

>-I

-6

:-'

=a
c
~'

Lucrarea

"0

~.
~.

SEMIFABRICATE
o
0
:'":z,
~

I,

.~

ullucrarH: cunoa terea semifabricatelor

0'

i a documenta 'eicare Ie inso e t .

Co
:

~'

1):

1. Notiuni genera Ie

!.II

I+'~
3 3 ~

~g;

rJJ
0

.,

l'

.,..,

'"
'"

~f'

I
I

~t

1= ~.

or

~"

"!

..C
!'!'

,.
"!

'(;'

.,
.,

0;
II>

3'

.,

co

'8NO')-

-a: S
'"

,.:c-.
.,=

{?
0-

Piesa finita - piesa rezultata in urma unui proces de fabricatie, car

indeplineste
conditiile pentru a fi montata intr-un ansamblu sau subansarnblu
( inonim: piesa gata).

;:l

"!

8
~~::J,

1.1. Definitii ~i terminologie

!"

;i::
~
~

Q.

(3l~

C
"0

f"

Semifabricat - 0 bucata de material sau 0 piesa bruta, mai mult sau mai putln
propiata ca forma si dimensiuni de piesa finita, care a suferit 0 serie de prelucr ri
va fi supusa altora, inainte de a ajunge piesa finita.

Adaos de prelucrare - surplusul de material eare trebuie inlaturat d

uprafetele semifabricatului, pentru a deveni piesa finita.

IH

::J,
C-

"
~
,

Adaos tehnologic - surplusul de material existent pe semifabricat, p 111111

lace posibila obtinerea lui printr-un anumit procedeu tehnologic de semifabricmx .

"
g;--d

...8 ~~
6'

Desen de executie (al piesei finite) - desen in care sunt trecut datcl Jl oct III'
obpnerii form l: onfiguratie, dirnensiu.iile cu abaterile lor, abatcrilc d II PllI'q \I
I ciproca a SliP' lit II 101, ih Ih" J I (Ie forma, rugozitatea
supra f ~('IOI. plllpi it I I h
II

uului

supelllliid

,,".11111

dfl '\"'llIlIondari.

~.
1.2. Caracterizarea

1/

Piesa finita.

semifabricatelor

20
~IO

Semifabricatul se obtine printr-un procedeu de semifabricare, care se

considera cu atat mal bun cu cat dimensiunile ~i forma semifabricatului se
apropie mai mult de cele ale piesei finite.
Asadar, masa semifabricatului M sf este mai mare ca masa piesei finite Mpf:

34

10

Desenul semifabricatului se intocmeste pe baza desenului piesei finite

ca in figura 1. Peste conturul semifabricatului, desenat cu linie continua, se
suprapune conturul piesei finite, reprezentat cu linie-punct; adaosurile de
prelucraresi cele tehnologice se hasureaza dublu.

2. Modul de Jucru:

--(@.,
~ .~-.

Fiecare student are la dispozitie 0 piesa finita, semifabricatul folosit la

obtinerea unei asemenea piese si mijloacelede masurare necesare.
Se parcurg I'lnniitoarele etape:
Se mascara dirnensiunile piesei finite si ale semifabricatului. Se intocmeste
desenul semifabricatului, notandu-se dimensiunile si marimea adaosurilor '
de prelucrare urmindu-se exemplul prezentat in figura 1.
Se noteaza datele referitoare la materialul piesei ~i semifabricatulni
(simbol, standard de referinta, cornpozitie chirnica, caracteristici mecanice).
Se cantaresc semifabricatul si piesa finita ~i se calculeaza coeficientul de
utilizare a materialului:
Mpf

11M

= --

100

','

120

-"--~-@G -,!--- ------ --~:@-.~'.-~

I'

Semifabricatul.
2.0

37
13

[%].

Msf

120

Pentru valori ale lui 11M mai mari ca 75%, se considera ca piesa se obtine in
conditii de economicitate din punctul de vedere al consumului de material.

94

Se deterrnina rugozitatea suprafetelor piesei finite si semifabricatului Ra.

prin observarea la microscopul stereoscopic a microgeometriei suprafetei si
compararea cu etaloane de' rugozitate ~i aite piese cu rugozitatea
determinate, Se inscrie parametrul Ra in desene.
Se schiteaza schema de obtinere a semifabricatului.

Studentii vor realiza toate aceste activitati completind referatul anexat lucrarii.

25

----$ ..
~

I' .1 I"

11'111111'

mifubricat

~j

piesa finita

Student:

REFERAT

An ....

Grupa

I.Stab~li~eapr~cedeului de semifabricare si a procedeului de prelucrare ~

mccaruca ultenoara:.
;
Procedeul de semifabricare:

-Procedeele de prelucrare mecanica ulterioara:

2. Calculul coeficientului de utilizare a materialului.

Masa semifabricatului: M sf=
Kg
Masa piesei finite:
. Mfn =
Kg
Coeficientul de utilizare a materialului:
0

'1M

or

Mp'
=--~
100= ---100

%.

Msf

'oncluzie:
. Analiza rugozitatii suprafetelor piesei si semifabricatului.
- Rugozitatea suprafetelor semifabricatului: ...
- Rugozitatea suprafetelor prelucrate mecanic:

0.

-pentru suprafetele fararol functional ale piesei:

-pentru suprafetele functionale ale piesei:

.
.

II

/"cwdlrl de dttl'/t(I/'"
40 SI'III/Jithricate.

4.S~hitase~ifabricatului'
a) Piesa finita. '

~i a piesei finite (la indicatia cadrului did~ctic):

,,',',,',."

, ' ,

Lucrarea

INCERCARI DE DURITATE
~copullucd'irii:

Cunoastcrea modului 'in care se concepe ~i se conduce ;-incercare mecaniea a untti material.
~
~

1. Notiuni generale
t.LDefinttit

~i terminologie

Incercare
nracteristici
,

b) Semifabricatul.

,\

_ operatic tehnica de
ale unui produs 'in eonformitate

Incercare
obiectului

mecanica

avand la baza

mai

multor

solicitare mecanica a

controlat.

Duritate

_ proprietatea unui material de a se opune la patrunderea

train In suprafata

de

unui corp

sa,

Echipanlent
materialele

- incercare

determinare
a uncia sau
eu 0 procedura specificata.

de masurare

referinta

- toate mijloacele

si instructiunile

care

sunt

de masurare,
necesare
pentru

etaloanel ,
efectuarca

nl~surarii (sinonim: sistem de masurare).

Eralonare - ansamblu de operatii care stabilesc, In conditii specificate, relatia
dintre valorile indicate de un mijloc de masurare sau de un sistern de masurare ~l
vulorile corespunzatoare
ale unei rnarimi, stabilite cu un etalon de referinta.

Raport

de incercare

~ document care prezinta rezultatele incercarii si altc

I1hservatii relevante pentru incercare

1.2. Incel'cari de duritate

Plecand de la definitia

nictode de inccr art' a durjiiitii.

duritatii,

enuntala

la punctul

1.1"

all llral'lIt

II III

niul t

'I

,
42 Incercan

----_ .. -

..

"

..

Metoda ~garierii (Mohs)

n tabelul 1 sunt indicati parametrii

Tabelull:Simboluri

Parametrii
lncerdrii

Schema de principiu
.

duritatilor Mohs:
1- taic;
II- gips;
(
III - calcit;

) ~.

V~,

IV :. fluorit;
V - apatit;
VI ~ feldspar;

II

)1

A mai dur decat B

Metoda Brinellr

, .:

penetrator

'.

t
I min
.,~.

'
8h
.

apasare;
K - grad de
'lncarcare:

2F

.JD

2 -

d2)

min 3.d-"'-"':
[N/mm

30

0,6

liB 1011500/30

10

1500

liB 2,5/93,7/30
HB 5/375/30

...

. l

apasarii,
I
IJ

80 ...300

4,8

Cupru,
bronz

375

2,5

'2,5

93,7

1,2

aliaje
usoare

HB 2/60/30 ..

60

0,9

HB 1/15130

15

0,5

JIB 1011000/30

10

.1000

IIB 5/2;50/30

HB 2,5/62,5/30

2,5

4,2

Cupru,

250 .

2,1

bronz,

62,5

1,0

aliaje

0,8

usoare

HB 2/40/30

40

HB 1110/30

10

60 ...300

27 ...35

0,4
3,2 .

Aluminiu,

125

1,6

magneziu

2,5

31,2

0,8

HB 2120/30

20

0,6

HB 115/3.0

0,3

lIB 10/250/60

10

250

lIB 10/~00/30

10

500

HB 5/125/30

HB 2,5/31,2/30

HB 5/62,5/60

I t - timpul de
rnentinere

fonta

netratata

27 ...33

Ote],

3,2

HB 1130115

F '

D2

HB=-=
S 1tD(D~

750

6,4

1,3

K=-=ct.

~~

170 ...400

120

de tip

D - diarnetrul
penetratorului;
F - fortade

--- --_.

L'min4d--

10...15

sfera dinotel sau

.n

3000

HB 2/120/15

carburi metalice;

,prenm

10

1,6

Parametrii
.incerdrii .

~!

HB

Domeniul de anlicare
Grosimea
Duritatea
minima a Materialul
Brinell,
piesei,
incercat
HB
mm

187,5

IX - corindon;
X - diamant,

Penetrator

Sarcina
[daN]

duritatii Brlnell.

2,5

metoda statics

Schema de prineipiu

Simbolul

Timpulde
mentinere
[see]

liB 2,5/187,5115

V III - topaz;

A zgarie pe B

~i parametri coresnunzatori

Diametrul
bilei
[mmJ

HB 5{750115

vn - cuartit;

:/.

corelati ~i simbolul duritatii:

Scara

.~

-II

IIII'rrdlrlllf 1/llr/(lIlr.

.-~

de durtuue.

35 ... 160

27 ...33

10...100

55 ...65

62,5

1,2

Aliaje de

0,6

frictiune

0,3

lIB 2,5115,6/60

2,5

15,6

HB ;2110/60

10

0,15

. HB 1/2,5/60

2,5

0,18

HB 10/1 001 J 20

10

100

liB 5/25/120

ua 2,5/6,2/1JO

2,5

lIB 2/4/1. (I
1111 JlIII)(I

0,6

Plumb,

25

0,3

stanlu

6,2

0,16

0,13

0,06

115 ...125

10 ...35

Im'M/'IIrf

tie durttute:

1\ I III('crcllrl

in tabelul

Metoda Vickers: metoda statics, metoda universals

pili

Schema de principiu

~~~~~~~~.J

d
d= I

+d
2

.
F 2Fsin68
[mrn]; HV=-=--A

d2

Parametrii
incerdil ii

1,5d

Penetrator: piramida
de diamant;
.
o; - unghiul la varf
al piramidei,
oc = 136',
F .: forta de apasare
a penetratorului,
F = 9,8 ... 981 N,
conform
standardului;
t - timpul de
apasare;
t= 10...125 see,
conform
standardului.

----

11_dUTII/ltt'.

2 sunt indicate scarile, notate conventional

HR=E-e

'I'

muri,

Tabelul Z: Scar! de masurare a duritntl\til.

Pene-

Seara
Iluritiifii

trator

Rockwell
C

Conde
diamant

Sarcina
totala

Sarcina
inifialli

Fo

F=Fo+F!

K1!f/daN

Kg:f/daN

10 0,2

150 0,9
1471 8,83

a= 1200

Constanta

arbitrara
E, mm

0,002

0,20

Bila din otel

sau carburi
98,71,96
metalice
D=1,58mm

Valoarea
unitati]
Rockwell
mm

Domeniul de
aplicare

30 ...60 HRC
Oteluri alintc,
metalc durc
54 ... 100 II 1(11

Otclur]
obisnuit
netratatc,

100 0,65
980,7 6,37

neferoasc

tuhh

Metoda Poldi: metoda dinamica, metoda prin comparatie

Parametrii
mcercarii

Schema de principiu

[N/mm]

duritatea
Brinell a etalonului;
Hetalon -

Metoda Rockwell: metoda statics

Schema de principiu

cu lit

unetrii corespunzatori incercarilor de duritate a materialelor:

Parametrii

incerdirii

Penetrator: sfera din

otel/con de diamant;
D - diametrul sferei;
a - unghiul conului, a
= 120',
F - sarcina initiala;
F 1 - suprasarcina; .
. F = F0+ F I - sarcina
totala;
.
E - constanta carac- ,
teristica aparatului de
incercare,
(E = 0,20 mm).

rezistenta la
rupere a etalonului,
2
Retalon = 70daN/mm ;

Retalon -

bara etalon
din otel
,
sfera din otel calit

K, - factor de
proporj:ionalitate.

1---..,

piesa examinata

H piesa" K H etalon
Metoda permite si aprecierea rezistentei la rupere a materialului pe baza

uproximative:
R

0,35 HB [daN/mm ].

I'Citqill

Inc~rc/Jrl (/( III/ritate.

46 /"ccrchrl tie durltnte.

2. Modul de lucru
Pentru efectuarea unei incercari de duritate se aplica intocrnai
standardelor in vigoare (vezi documentele de referinta).
in mare, problemele care trebuie rezolvate sunt urmatoarele:

prevederile

Fiecare metoda are un anum it domeniu de aplicare asa cum rezulta din tabelulJ:

Tabelul 3: Domenii de aplicare a meto did

e or

. alii.
surare a d urit

em

Domeniul de aplicare
Orice material, In special nemetale

Mohs
Brinell

fat a pentru m1isurare

fata
etalonului
prevazuta

NU SE INCEARCA
PEACEASTA
SUP!4FATA
RB lr49-74

pentru
masurare.

2.1. Alegerea metodei de illcercare'

Metoda

-Se mascara
duritatea pe

si minerale.

Materiale metalice de la moi pana la semidure

(HB < 450).

Rockwell

- scara B

Oteluri obisnuite netratate, neferoase,

(HRB = 10 ... 54).

- scara C

Oteluri aliate, tratate, metale dure (HRC

-Valoarea

"/"./'-./~

..

_.

- - - - - --

cititanu
trebuie sa se
abata cu mai
mult de
2% fata de
valoarea
marcata pe
etalon,

--0----"
87,4iHRB

Fig. 1. Etalon de duritate

table

2.4. Efectuarea
=

masurarii

30 ... 60).
. Se aseaza stabil proba (piesa) pe masuta aparatului

,Vickers

Toate materialele

Poldi

Aceleasi ca la metoda Brinell,

Corespunzator
materialului
obtinerea unui rezultat concludent,

2.2. Pregatirea

metal ice de la moi la dure..

supus incercarii,

se adopta metoda optima pentru

'
,

probei de incercat

Proba (piesa) careia trebuie.sa i se masoare duritatea se curata sise examineaza

vizual.
Locul in care se face masurarea se prelucreaza ingrijit prin procedee de
prelucrare imecanica prin aschiere de tipul strunjirii frontale de finisare sau al
rectificariil(Ra

< 3,2 urn).

2.3. Verificarea sistemului de masurare

Echipamentul
din figura 1.

de masurare

se etaloneaza

folosind etaloane

speciale ~reeum eel

astfel incat forta sa fit,

aplicata perpendicular pe suprafata probei.

"
~,
Se selecteaza parametrii incercarii (vezi tabelele 1 $1 2) ~l se regleaza III mod
corespunzator aparatura.
Se efectueaza trei determinari respectand conditiile geometrice indicate 10
schemele de principiu.
, Se inregistreaza cele trei valori si se analizeaza pentru a se ved~a daca
exista valori aberante (valori care sa difere fata de celelalte cu mal mult
2% ). Daca sunt asemenea valori, incercarea se repeta, '
,
Se face media aritmetica a celor trei valori i se inregistreaza. ,

2.5. Raportarea

1111
III

rezultatelor

Rezultatele incercarii efectuate se raporteaza clar si precis ill con.formitl-~t~ I"

cerintele standardelor
de incercare, aflate 'in vigoare, sub forma unui buletin II
'lneercare (vezi anexa T 3.1).
.
Raportarea valorii duritatii se face, conform standardelor, astfel:
_ pentru duritatea Brinell, conform simbolurilor din tabelul 1.
.
Exemplu: 280 HB 51750/30 (duritatea Brinell masurata cu 0 "11 ('\I
liametrul de 5 mm sub 0 sarcina de 750 Kgf (7350 N) timp de 30 s;

43 IlIccrcllrili<! dllrllllll'.

I"

- pentru duritatea Vickers, cu notatia:

Exemplu: 736 HV 30/20 (duritatea Vickers masurata sub 0 sarcina de
30 Kgf (294,2 N) timp de 20 s;
- pentru duritatea Rockwell:
Exemplu: 45 HRB sau 61 HRC;
- pentru duritatea Poldi:
Exemplu: 200 HB.
Studentii vor intocmi buletinulde
incercare inclus in referatul de finalizare a
lucrarii,

1'/

crcl1rl de durll"IO:.

Student:
R E .F ERA

~i notiuni de baza:

3. Documente de referinta
Pentru efectuarea corecta
urmatoarelor standarde:

a unei incercari

STAS 10251-80
SR EN 10003-1: 1997
STAS 492/1 ~i STAS 492/2
STAS 493-91

Incercarea
Incercarea
Incercarea

de duritate

de
de
de
Incercarea de

duritate
duritate
duritate
duritate

se vor respecta

prin zgariere;
Brinell;
Vickers;
Rockwell.

T
An ....

l.Definitii

prevederile

2.8chita

piesei / probei

de incercat:

3. Calcule pentru determinarea duritatii.

.
Grupa

SO ill<'("'l/r/ tit! tlurltntr.

ln '/lfl''''

,,/., '". III ./, I

Universitatea Politehnica din Bucuresti

Catedra Tehuologia Materialelor si Sudare
Laboratorul de defectoscopie

/'11"

"'

Lucrarea

Corp CF 105
Spai ul Independeniei 313
Sector 6, Bucuresti
cod 77206 tel. 4104384/445

iNCERCAREA

Scopul lucrarii

BULETIN DE lNCERCARE
Nr

PRIN SOC

: cunoasterea modului in care se concepe ~ise conduce 0

mecanica a unui material.

inl't'l'llli

A DURITApI

1. Notiuni generale

Cornanda nr
./
, client:
:
Proba incercata:
'.'
Material:
~
Data primirii probei de incercat:
Data efectuarii incercarii:
Caracterizarea si starea probei:
Modul de pregatire a probei:
Denumirea metodei:
Standard de metoda:
Procedura nr.:
Etalonulutilizat:
nr
Valorile masurate:
.
Rezultatul incercarii:

LA INCOVOIERE

'"

Precizia rezultatelor ~i incertitudinea de masurare:

Observatii:

. I

.
.

....................................................................
...................................................................

.
.
.
.
.
.
.
.
.

1.1. Definitii ~iterminologle

f

. Incercare: operatic tehnica de determinare

a uneia sau mai multo!'
earaeteristiei ale unui produs in conformitate eu 0 procedura specificata,
incercare

mecanica:

incercare avand la baza

solicitare mecanica u

obiectului controlat.

Echipament
de masurare: toate mijloacele de masurare, etaloancl ,
materialele de referinta ~i instructiunile care sunt necesare pentru efectuarea
masuratorii ( sinonim: sistem de masurare ).
Etalonare: ansamblu de operatii care stabilesc, in conditii specificate, relatia
dintre valorile indicate de un mijloc de masurare sau de un sistem de masurare ~i
valorile corespunzatoare ale unei marimi, stabilite eu un etalon de referinta .
Raport de incercare: document care prezinta rezultatele incercarii si all!
observatii relevante pentru incercare.

Operator,
Numele
Semnatura

Verificat,

Aprobat, sef laborator

Rezilienta: rezistenta la tncovoiere prin soc determinata prin incercarea UIIII'

pruvete eu crestatura in forma de"U".Se noteaza cu KCU~i se exprima in J / em ,
Tenacititte sau energia de rupere: energia consumata la ruperea 1111111
pruvete eu crestatura in forma de "V".Se noteaza cu KV si se exprima in jouli (J).

f/lcercarlJu
52

iIlCt:r("lfl!"

10 tncovoiere prln

soc.

/" fIlCQI'II/erc fir/II :fIlC.

1.2.2. Utilajul folosit

1.2. Principiul incercarii

1.2.1.Schcma de principiu:
Incercarea consta i11 ruperea unei epruvete prismatice prevazuta cu 0
crestatura in zona de mijloc prin Jovirea ei cu un ciocan (ciocan Charpy ) in partea
opusa crestaturii. Acest Iucru se poate observa in figura 1 in care se prezinta schema
de principiu a incercarii.

ciocan-placa

Pentru realizarea practica a incercarilor de incovoiere prin soc se folosc

utilaje dotate cu ciocane-pendul, denumite pe scurt ciocane. In figura 4 se prczint
schema de principiu a ciocanului Charpy.

2
G=mg

lovire

reazeme

1
<,

l'
I

Se disting urmatoarclc
parti ccimponente:
1 - placa de baza
2 - montanti (suporti)
:3 - cadran
4 - ac indicator
5 - ciocan- placa
6 - epruveta

epruveta
Fig.4. Schema ciocanului Charpy

Fig.1. Schema de principiu a incercarii.

b)Epruvete folosite :
Pentru realizarea incercarilor la incovoiere prin soc sunt folosite epruvete
standardizate si anume:
-epruvete cu crestatura In "U" ( fig.2 );
-epruvete cu crestatura in "V" ( fig.3 ).
A

A-A

Tenacitatea KV
Rezilienta KCU

furtIOO.II.

1.1

27.5OA2

h=2;3;S

R= I D.07

'-----\-'I...,..--~
127.5 OA2

A:
-t

R = 0.25 .O.07

b = 10 ; 7.5 ; 5 ; (2.5)
rectificat

N,8 ...

0A

Fig.2. Epruveta cu crestatura in "U".

2.1. Alegerea tipului epruvetei

Tipul epruvetei se alege in functie de proprietatea
d termina, astfel:
Proprietatea principal a

A-A

, --j 55 ~O.6

2. Modul de lucru
Pentru efectuarea unei incercari la incovoiere prin soc se aplica intocmai
prevederile standardelor in vigoare (vezi documentele de referinta).
In mare, problemele care trebuie rezolvate sunt urmatoarele:

Fig.3. Epruveta cu crestl'itllrii in "V".

rn

r J / cm

principal a care . l

Tipul de epruveta folosit

cu crestatura in "V"
cu crestatura in "U"

2.2. Pregatirea epruvetei

Epruveta trebuie sa indeplineasca toate conditiile de precizie dimensional a ~i
I II Iitate a suprafetei conform standardelor in vigoare (vezi documentele
de referinta).
Se acorda atentie deosebita zonei cu crestatura,
2.3, Veri fica rea sisternuluide masurare
Echipamentul de masurare se etaloneaza folosind etaloane speciale. Valoar
I Hit nu trebuie sa se abata mai mult de 2% fata de valoarea marcata pe ctalon,

(I

I". ""'/Ire'"
2.4, Efectuarea incercartl

{II ("('/II'II/at'

pr/"

~'IIC.

('II dt cste mai mare contractia

transversals specifics se apreciaza ca plaslit:illll\'
nuucriulului este mai buna si fragilitatea este mai mica .

astfel incat sa fie lovita cat rnai exact

In spatele crestaturii;
- se ridica ciocanul eliberandu-se spatiul de actiune al acestuia;
- se pozitioneaza acul indicator la valoarea maxima de pe eadran;
- se declanseaza caderea ciocanului numai la eomanda personalului din laborator
sau a cadrelor didactice,

- dupa rupereaepruvetei,
eioeanul se opreste eu ajutorul franei.
- dupa oprirea ciocanului se recupereaza epruvetele,

. se-aseaza epruveta pe reazemele aparatului,

- Caracterul

ruperii epruvetei poate tifragii sau ductil.

Aprecierea earacterului ruperii se face dura aspectul macroscopic al acesteia.

'eeliunea de rupere fragila (cristalina) are aspect cristalin, grauntos si lucios.
, cctiunea de rupere ductila (ten ace) are aspect fibres, mat.

- Cristalinitatea
Se determina

- Tenacitatea

urmatoarele

proprietati

We = Gh, - Gh2
,

We- energia efectiva.consumata

- Rezilienta

F'b

e pot determina prin mdsurare sau prin comparare.

Metoda prin masurare ( fig.6 )

(pentru epruvete cu crestatura In "V")

KV

C, si fibrozitatea

si marimi:

[J]
"

Relatiile de calcul folosite ..

sunt:
C;> (Sf / So) x 100 [%]

la ruperea epruvetelor;

(pentru epruvete eu crestatura

= We/ So [J / ern"]

In "U")
,

KCU

So - aria sectiunii de rupere a epruvetei (cea din dreptul crestaturii);

So = b x a" = b ( 1 - h) [cm2]
- Contractia

transversala

Sf= S firagi'1-a

specifica T.

Dupa ruperea epruvetelor incercate la incovoierea

rupere a acestora (fractura) arata ca in figura 5,

prin

soc, sectiunea

de

Fig.6. Stabili.rea cristalinitatii

l----.{

hltimea initiala

bi

Contractia transversala
spee~fica se calculeaza

' t'"
c~~t.'

relatia:

" .

= [( b - bl ) / b ] x i00[%]

= af x

b,

[mm"]

Sd

So - Sf

[mm"]

$i flbrozitatii.

Metoda prin comparare consta 'in compararea eu ochiul Iiber a aspc (II h II
rupturii eu scari de apreciere a earacterului tenace, constituite pentru fiecarc lip tI.
I pi uveta ~i prezentate
'in standarde.

2.5. Raportarea

rezultatelor

RczultateleIncercarii
efectuate se .raporteaza clar ~i precis In conformitate ru
Ill'intele standardelor ,de incercare, aflate In vigoare, sub forma unui bulctin
II
111 1,'" are prezentat
In referatul T5.
Raporta =a rezultatelor
incercarii de incovoiere
prin $OC se face,
olllilll1l

lundurdclor,
Fig 5. Sectiunea de rupere'a probei

Sf

astfe I:

III,.,.,,'''''u lu '""III~" , 1"111 '"

-Pentru epruvete cu crestatura in "U" se precizeaza:
-valoarea rezilientei, [ J / ern"];
. .
-energia disponibila a ciocanului, [ J ];
-adancimea crestaturii, [mm];
-grosimea epruvetei, [mm].
Ex.: KCU300f215 7" 150 J / cm\ KCU30013IIO = 250 J / cm2.

Student:

REFERAT

_~
l

l.Definitii ~i notiuni de baza:

L:aloarea
rezili~ntei
- groslmea epruvetei
adancimea

crestaturii

energia disponibila a ciocanului .

-Pentru epruvete eu crestatura in "V" se precizeaza:
-valoarea energiei de rupere, [J];
-energia disponibila a cioeanului, [J];
-grosirnea epruvetei, [mm].
Ex.: KV300/5 = 70 J; KVl5015 = 40 J.

L'L

2.Schifa piesei / probei de incercat: .

~a1oarea energ~ei de .;
grosimea epruvetei
energia disponibila a' eioeanului
Se folosesc simbo1uri1e simplifieate:
KCU 5 = KCU30015110 ;
KCU 3 = KCU3001311o ;
KCU 2 = KCU300/2IIO ;
KV = KV3001IO.
Studentii vor intocmi buletinul de incercare

inclus in referatul

de finalizare

lucrarii.

3. Documente de referintar..
Pentru efeetuarea corecta a unei incercari
prevederile urmatoarelor standarde:
'
STAS 1400-75
ST AS 7511-81

Incercarea
U.

de incovoiere

de incovoiere

prin soc se vor respecta

prin soc pe epruvete crestate in

Incercarea de incovoiere prin soc pe epruvete crestate in

V.
ST p.s 10026-75
Incerearea de incovoiere prin soc pe epruvete crestate in
U si V. Determinarea cristalinitatii si fibrozitatii rupturii.
SR EN 10045-1: 1993 Materiale metalice. Incercarea la incovoiere prin soc pe
eeruveta Charpy. Partea 1 : Metoda de Incercare.
~
4
M
pe
epruvete
Charpy. I..:..l1:.:;.c.:.;.e;r.c:c,,-aO-r_ea_la_i_n_c_o_v_oi.ere
Partea 2 : Verifiearea prin
masinilor
SR_EN10045-_2_:1_9_9_ --L..:::: .:.;a:.,:t.:..er.:.;i;;;::a.:..le->.ill..:.::.;:et:..:a..::,li;:.;:c.:..e.<:,.
see de
incercare (ciocane pendul),

An ....

,"

Grupa

~_.'.!!.!."'TIllr"i!.11I rll!!!"IJI,~1!. prtn

sac.
..:..;;.;..!.::..:.:..------~.~--,---.-----

Universitatea

Politehnica Bucuresti

Catedra Tehnologia materialelor

Laboratorul de defectoscopie
COl'P CF 105
Splaiul Independentei 313
Sector 6; 77206 Bucuresti

Lucrarea

si sudare

. INCERCA.RI TEHNOLOGICE
Scopullucral'ii:Cunoa~terea

Tel: 4104384/445

desfasurare

L......

BULETIN DE iNCERCARE
A REZISTENTEI LA INCOVOIERE

Nr,: ,
Cornandn

nr.:

PRIN SOC

incercare

(data)

~~~!:i~~~~~~~~~:,
, ' ,,
, ,
Data primirii probei de incercat:
~~racterizarea .~i starea probei:

, .. ,
:.,

; Client:

1.Notiuni generale

ipul epruvetei:

,./

.1

.,

, .. "

"

,."
,

;'
,

.
.

.
'.
, , .. ,

,
"
; ; Fibrozitatea:
de rnasurare:

Observatii:

.'

Raporf de
Incercare

;,

:
..

:.. ~
.
.

'. :: :: :~:::::::: ~::: :: :::::: :::: .: :: :'.'

Ecllipamellt
de miisurare

. :"':"~":':".:..;''.:,.':",:"~":.:.'.:..;"~:':':"~":.:.'...:..;,;..:.:..~ :.;:..:
I";':";":";';"':";'':'"
~:.:..':";"';"';';:'.~:.:..,;.:..
',;..':":"~":.:.':,,:",:..:"(.

Caracterul ruperii..
,.,.,
"
Cristalinitatea:
Precizia rezultatelor si incertitudinea

fllcercare
tehnologicii

;.
.

Marimea masurata: rezilienta; energia de rupere.

Temperatura la care s-a efectuat incercarea:
StandarduI de metoda:
;
Procedura .~. :
Valorile
masurate:
Rezultatul
incercarii:

Te-

rolului incercarilor tehnologice ~i a modului

a acestora precum si utilizarea informa~iiior obtinute.
_

....................................................................................................

~: incercarea

_ operatie tehnica de determinare

a unuia
caracteristici ale unui produs in conformitate

sau mai multor

cu 0 procedura

specificata,
-incercare
avind drept scop determinarea
capacitatii unui
material
de' a se prelucra
printr-un
anumit
procedeu
tehnologic, In conditii tehnice bine determinate.
Exemple: - incercarea de turnabilitate;
- incercarea de deformabilitate;
- incercarea de sudabilitate; etc.
_ toate mijloacele de masurare, etaloanele,
materialele
de
referinta si instructiunile care sunt necesare pentru efectuarea
masura.torii ( sinonim: sistem de masurare) .
_ document ce prezinta reultate!e incercarii si alte observatii
relevante

pentru incercare.

tehnologica de turnabilitate

a materialelol'

rnetalice.

TurnabHitatea
este proprictatea tehnologica a materialelor de a fi. tU1"I1111l' III
uare lichida si de a se solidifica obtinind configuratia formei de turnare realizutr III
aeest seop. Aceasta proprietate
se apreciaza
eu ajutoruI calificativelor
(hllil
satisTacatoare,etc)
~i depinde In principal de urmatoarele
proprietati
lizil'l II
materia1elor:

,............

Operator
NumeIe

Semnatura

Verificat

Aprobat

Sef laborator

Fuzibilitatea

- propritatea

materialelor de a trece In stare lichida print:

aport minim de caldura din exterior. Din acest punct
vedere deosebim materiale greu fuzibile (Thill?' 1)00"(')
W; V; Ti; Co si materiale usor fuzibile ('1'11\1'<1000(') l':I
Pb; Sn.
.

\111

It,
(II

('/

Tensiunea
supetficialii.
Fluiditatea

Contrac(ia

Accesul materialului
Incc prin sisternul de canale

- forta care se exercita la isuprafata

lichidelor
datorita
interactiunii dintreatomii de la suprafata lichidului ~i cei din
interiorul lui.
' ..
.
- proprietatea naterialelor de a curge cu u~i.tril'lta in state
lichida ~i de a umple 'cavitatea in care sint turnate. En
influenteaza
in cea mai
mare
masura
proprietatea
tehnologica detumabilitate a materialelor,
- proprietatea naterialelor metalice de a se contracta la
trecerea din starelichida In stare solida si ulterior, in tlrnpul
racirii plna la temperatura ambianta.

metalic in stare lichida III interiorul

forme] de
ce forrneaza reteaua de turnare ca ill Iigura l.b.:

plan de

cavitatca

separatie

formei

retea de
turn are

~r-:--\~:~+l--:-:
".

II' =:': \":.,

f,onnare ------i!.'.,'"
J..

W---. ".

'

' .. \.

1. ::" ".'

..

fi ltru
/
/

---T--I'-.:', y.-/.'-'-,/7/'---,

amestec de

-l~,-'}-serniforme

7"',~, ;

.'.

IIJlIl;!ll' ',('

... ' '7

.'.

.i

ILl

1,. '.

Fig. 1.b.: Forma

de turnare

r-c,

probei-spirah

I
I

In general,
intre proprietilile fizice
dependenta prezentata ill tabelul de maijos:

~i turnabilitate

prezentate

exist!

.'
,',

,.'

. .. ~..

'

.:

.:'

..

.',

'.'

.'.

Atunci cind:

Temperatura de topire-solidiicare
Tensiunea superficiala
Fluiditatea
- Contractia
Legenda:
-"'cre~tere

-'"

Turnabilitatea

i1C

2.2.Contractia

-'"

Valoareacontractiei
specifice se poate estima in raport cu volumul materialului
tumat (contractia volurnica) sau In raport cu dimensiunea
(Iungimea) unei probe
special realizate in acest scop (contractia liniara).

scadere

Deaceea,
diferite procedee

pentru a putea apreciaturnabilitatea

proprietatile fiziceenuRtate anterior.

2.1. Fluiditatea,

unui material,

se mascara

prin
.

'
.

'

Fluiditatea
unui materialmesic se poateaprecia
folosind metodaspiralei.
Aceasta consta ill masurarea lungim] portiunii din spirala umpluta de materialul .
metalic pe parcursul trecerii sale. din stareJichi,p~ ill stare solida. Pentru apreciereacu'
usurinta a lungimii spiralei, inlungulacesteiaS';.au practicat repere de lungime din 50
in 50 mm.
.',
. .
..
-.
Forma de turnare a
probei-spirala se realizeaza din
amestec de formate obisnuit
.
conformtehnologiei
aplicate
, formelor nepermanente.
Pentru
aceasta se _foloseste 0 placa"
m6del ca cea din figura J .a :
,

It..:

specificii

2,2.1.Contractia

Ca urmare a contractiei metalului turnat in forma la trecerea din stare lichida In

tare solida, in piesele tumate apar retasuri interioare sau exterioare.Cunoaster
f1
volumului retasurii $i a. mecanismului
formarii eipennite
luarea unei masuri
tehnologice
sau constructive
pentru prevenirea
lor ca de exemplu preveder n
maselotelor la elaborarea semifabricatelor prin turnare,
Forma probei conice pentru determinarea volumului retasurii pre cum si forn II 1
Ie turnare a acesteia se prezinta in figura 2.:
.

l]t

<::>

~.

b7'

R -

Fig. 2.: Proba

zonn !II'
aparltkretasuril

~.

I,

icesteia

>

1!OO
.

II

.~

rnodelul retelei de
tumare

modelul probei

Fig. I.a, Placa model

prnbel-spiraht.

volumicii

pentru

determinarea

velumului

retasurii

~i forma

de turnnre

II

~
2.2.2.Contractia

== __~===

.n'

liniara

cornparatorului
porneste de la rcperul "I 00" catrc rcp "'ld "O",
la un moment dat fiind diferenta dintre valoarea
100" ~i indicatia 1I1'1I1111
pc cadranul comparatorului.
Se inregistreaza
cresterea in timp a contractici ~i ('
Acul

Contractia

liniara In stare solids a unui aliaj eu

cornpozitie chirnica data se

determine eu ajutorul unui aparat alcatuit dintr-un ereuzet, 0 tija fixa, 0 tija rnobila si
ceasul comparator pe cadranul caruia se poate eiti valoarea absoluta a contractiei
liniare In sutirni de mm. Constructia aparatului pentru determinarea contractiei liniare
In stare solida se poate observa in figura 3.:
0

TIJA MOBILA

ontractia

.4

K - t a carui

tra eaza graficul contractie-timp

forma se observa In figura 4.:

K[mm]

TlJA FIX A

COMPARATOR
_______

. I _

Fig 4. Dependents
contractie liniara-tlmp

Fig 3.

CONTRACTIE~

Aparatul

1~====::;=:=====lIl=T/

pentru
determinarea
contractiei
liniare in
stare
solida.

Ka--

t[min]

CREUZET

------------~------~~

3. Modul
, de lucru
3.1. Masurarea

Se va calcula contractia

fluidWitii

Dupa turnarea materialului in forma ~i solidifiearea aeestuia, se realizeaza

dezbaterea
formei
si se determina lungimea spiralei -in em. Se cornpara apoi
lungimea spiralei astfel obtinuta eu lungimile altor spirale obtinute anterior in alte
conditii, tragindu-se eoncluzii ill legatura eu fluiditatea aliajului turnat In diversele
eazuri eomparate.
-

3.2.Masurarea

s, = -(x 100

liniara finala in stare solida in proeente cu relatia:

[%]

o
unde

Ka este oontractia absoluta [mm];

10 este distants initiala intre tije [mm].

Pentru cazul de fata lo=200mm.

compara valorile obtinute eu eele din tabelul 1:

contractiei specifice
Tab.l : Valori ale contractiei relative. pentru diferite mate rl

3.2.1.Contractia

volurilidi relativa

Dupa executarea
formei, turnarea ~i solidifiearea
aliajului, 'dezbaterea
~.
curatirea epruvetei, se determine volumul retasurii cu ajutorul apei turn ate dintr-un
cilindru gradat. Se va ealcula valoarea contractiei volumiee relative cu relatia:

K LS =

~.

xl 00

[%] unde Vr este volumul retasurii [crrr'];

Ve este
Valoarea

contractiei

volumul epruvetei

tara retasura [cm '].

volumiee variaza In intervalul (0.5 ... 13)%.

Nr.
crt .:

Aliajul

Contractia

1
2

Fonta eenusie

1.0
1.5
1.25
1.8-2,5
1.0-1.25

3
4
5

t Rnportareu
RI'/Illt

x,

Fonta maleabila, Aliaie Cu-Sn

Fonta eu zrafit nodular, Aliaie Cu-AI
Otel
Alinj AI-Mg' Al-Si

f%l

n'lult ill"
It('1 ' IIII I II !l11I1

1''''

I'

1"

1I1'Illllpkllll'V

I I '["1' 1IlIIId

1111'III.

65

~f~,~~a~c~ar~i~le~hl~lO~fu~gt~ce~
..
64 [lIcel'd!rilel1I1olvgice.

Student:

REFERAT

An ....

l.Definitii si notiuni de bad: .

2.Schite explicative. (dad este cazul se mai adauga

fila):

.
Grupa

______

Il'Imolll ./1'1111I"

fluiditiitii:

[mm]

Lungimea spiraJei deteminata prin

Determinarea

contractiei volumice relative

contractiei liniare relative

Califiea tivul
turnabilitatiu

[%]:

[%]:

si terminologie

Prod us - rezultatul unui proces de productie (piese, semifabricate, ansambluri,

, teme tehnice, bunuri de consum etc.)
Tehnologie - ansamblu de procese, metode, procedee, reguli, operatii, faze,
ionditii tehnice etc. aplicate, executate sau care se desfasoara, in scopul obtinerii
(Inbricarii) unui anumit produs.
Tehnologicitate - insusirea unui produs de a se putea obtine prin apliearea unoi
inumite tehnologii, intr-o etapa data, In conditii economice avantajoase.
Proiectare tehaologica - proces de proiectare a unui produs urmarind
I alizarea lui prin cea mai convenabila
tehnologie.

2.00
l.8U
1.60
1.40
1.20
1.00

1.2. Tehnologicitatea

0.80
0.60

0.40
0.20

a. cunoasterea influentei pe care 0 are tehnologia de obtinere

asupra configuratiei pieselor;
b. proiectarea tehnologica a unei piese din pulberi sinterizatc.

1.Notiuni generale
LlDefinitii

ACMMJ

Observatii:

TEHNOLOGICITATE
Scopullucrarii:

hI

Lucrarea

Variatia contractiei liniare absolute in raport eu timpul de racire a probei la

temperatura ambianta,
I

._

Calificativul
turnabilita ii:

t masurare:

peterminare

_,_--___r----.-- __ ---,-_
.

I }J)i~-!_-,!l-in-ari-t:-~~iO}!_ri!~~~
Dcrcrminarea

10

15

20

25

30

35

40

4550

unei piese

In procesul de proiectare a unei piese trebuie sa se rezolve urmatoarele

probleme:
- asigurarea rolului functional;
- alegerea unui material' corespunzator;
- adaptarea configuratiei piesei la 0 tehnologie convenabila,
Ce inseamnatehnologie "convenabila" ?
tehnologie care:
- saasigure to ate conditiile impuse piesei finite;
- sa fie compatibila eu materialul ales sau cu altul echivalent lui;
- sa.conduca la costuri de fabricatie minime.
Intre tehnologia de obtinere a unei piese si configuratia acesteia exists 0
str n. I atura: piesa poarta "amprenta" tehnologiei al card rezultat . t
Yn llIod oil nuit, analizand 0 piesa putem sa deducem tehnologia care s 1\
folo It I' 111111 ohl lit 1'1'/\ 1.
P nhu 1 "1'111 I I lit I. It II!I I III ic" 0 pi sa este necesara cunoasterea amanuntlt
/I It hllllill
I I I 1'111 Ill' I" 111111 'lln s-a optat, a avantajelor si limit -101'

I 11

68 1fhnu~J(wHnm

._
'I'"",,o{Ilirltnlt!::..'

10 {!<)J);inuJ;lre,se va studia, .ca exemplu, tehnologfchaeee pleselor obtinute p

ttglomcrtlrea ~l compectarea pulberilor.

+f

poans.on
supenor

2.TehnQlogi.cjtatea vieseJor obtinute din pulberi

matrita

comprimat

2.1. Pulbert

.poanson

un material granular format din rnetale pure, aliaje, compusi

ltltermetllJicH sau chimici, materiale nemetalice sau amestecuri mecanice ale mai
mulror component! din ceil enumerati, Dirnensiunile particulelor variaza frecvent
intre 1 ~l400 urn, pui!nd f ~imai mari,

/'. inferior

Pulberea este

10.compozltia pulberil in.tra:

Fig.I. Schema de principiu a proeedeului de fasonare prin presure

liant 1 .., 10%

Sinterizarea este procesul prin care comprimatul se consolideaza intr-un corp

I)Hd sub influenta caldurii, Ea seamana cu un tratament termic, dar este mult mai

.<ff:i:mv lubrlfiant 1 ... 10%

romplexa

pulberi'

din punct de vedere al fenomenelor

care se produc in materialul

umprimatului.

Z.2. Tehnologta de ob~inere a unet piese din pulber]

3. Configuratia

In mod obisnui! aceasta cuprlnde etapele:

pieselor din pulberi presate

In anexa T7.1 sunt prezentate familii de piese din pulberi presate In matrita ce
I" zinta detalii exterioare sau interioare d~tipul ~alturilo~ de dimensiuni si..schernelc
Ii . prin.cipiuale presarii acestor tipuri de piese.Prin combinarea configuratiilor
II' .stor piese simple se pot obtine piese foarte complicate.Tinand
seama de
1lIlllicularita!ile presarii si de existenta unei directii de presare, rezulta ca nu se pot
Ilhline anumite detalii cum sunt cele reprezentate in anexa T7.2.
.

4. Modul de lucru
Obiectivul final al rucrarii consta In proiectarea unei piese presate din pulbcri.
I' -ntru realizarea

acestui obiectiv studentii vor parcurge urmatoarele

etape:

Fas?oarea
(fig.I).

se realizeaza prin presarea pulberii in matrita, din doua parti

, .
'.'
.
.

Ceea ce se obtine ,in urma presarii este un comprimat,

mecanica, friabil.

rara rezistenta

Insusirea tehnologiei de presare a pieselor din pulberi ..

Studentii vor studia materialele care intra in compozitia pulberii si
I (Ill (lguratia pieselor obtinute prin presare.
,
Fiecare student va primi un desert al unei piese, si pe baza anexelor
prezentei lucrari VOl' rezolva urmatoarele prob1eme:
- alegerea directiei depresare;
., identificarea detaliilor care nu se pot obtine prin acest procedeu

I -linologic ~iintocmirea schitei comprimatului;

- intocmirea

schitei matritei pentru presarea comprimatului.Un

"

I 'l,01vare a acestor probleme este oferit in anexa T7.3;

_ rezultatele
I lIIi

obtinute
(schite,
,

model este atasat lucrarii.

mod 'I d'

, note , precizari) se inscriu 'in rcfcrutul

III

70 Te/trr%gicitQte.

Anexa T.7.

Ane

Familii de piese din pulberi ~i schemele de principiu

ale presari] pieselor in matrita
Nr.
eet.

fRmilii de piesc din pulber! presate

I----Piese

Scheme

in OlatrifA

de presare

pline de sectiune:

,.

- oarecare
Piese eu gauri de diferite

2.

-EBB-

- circulate

~e

- poligonale

- oareeare

1~

l-matrita (m)
2-poanson (p
superior
3-poanson
inferior

profilate

profilate

..

~'

~LOJ

,Uj

1~

'
I

detallu

rcrpendiculare pe
lirectie de presare.

f~
1;=
"

l-matrita (m)
2-poanson(p)
superior
3-poanson
inferior
4,5,6-detalii
suplimentare

'.

detalii

'lU

,_ .I.__

~_,=

1-

l-rnatritajrn)
, 2-poa~son(p)
superior
3-poanson
inferior
4,5-detalii
suplimentare

1141,.,,111 ,~pllmentare
Nr. element
"Ie pI 11 I

:-,

,P

perpendiculara pe
directia de presare

Muchiile se vor

tesi.

*
olD
::;I ;'i
.... ::

:,'

:; i ::

"

..

.,

to

ascutite,

Proeminente
v,P

It{tl-<:;

60YB
,P

P':}"\t

Golurile in
flansele pieselor
se vor executa
astfel incit sa se
evite contururi
cu muchii

Corcct

Gre~it

,\'

~D
I

-0 CD
D 11if
\: : li
':

.-~-

'-

'

;., I 'j

.~

-@
'-

10

II

Suprafetele
striate se vor
inlocui cu
profilate

. p

12

-j-------+--

suplimentare

5.

"

I,:

-.

Suprafete cilindrice
cu axa

Suprafete conice
limitate de
suprafete cu.
dirnensiuni, mai
mari la capatul cu
diametru rnic .
Gauri cu axa
perpendiculara pe
directia de presare,

suplimentar

@1

Plese eu adineituri.

t
.

,i~-:
Nr. elemente>=3+3
ale plesei: 3+3=(/

",

,"

:.:

l-rnatrita (m)
2-poanson(p)
superior
3-poanson
inferior
4-detaliu
suplimentar

Nr. elemente=3+1
81 piesei: 3+1=4

Tipul detaliului

suprafete

,:'i :,:.,
:.

interioare

detalli
ale plesei: 3+1=4

'~

diferit

,:." .

Degajari exterioare
SI;1U

Nr, clemente=3+nr.

Piese eu gaurl ~i salturi de

. dimensiune.

r!?' ct?

ascutite

I-matriIA (m)
2-poanson(P)
superior
3-poanson
inferior
4-detaliu
suplimentar

~~
-eu portiuni

rotunjite si colturi

----

..~~~

identic

Nr.

';.,'::'

Piese pline eu salturi de

dimensiune.
-cu portiuni

Muchiile exterioare
I

~
2

suplimcntare

Corect

Gresit

Nr, elementer 2p+Im-J

forme.

Tlpul dctuliului

'If,

crt.

- poligonal~

'1'7.

Solutli constructive pentru detaliile pieselor din pulberi

/II.,

a plese lor din pulbert,

+
+

- circulara

in matrlfl

II

cilindrice
perpendiculare
pe directia de
presare
Suprafetele
conice interioare
nu se VOl' executa
de la muchiile
piesei .

0P

---

rn

I!'> I'

E!J EillIJ
._(!

I II

Alezajele cu
diametru sub
2mm se vor
executa ulterior

Suprafetele
13

filetate se vor
executa ulterior.

:.'

I;
I

II I null:

l,.rpl~.
\'lP

dircctia de presare este continuta In planul dcscnului.

dltl'\,li I d . presarc cstc pcrpcndi '\flarl'l pc plunul tics .nului
.=

72

1'/II111II1SIrI(IIIt!.

TcI'lIolo!:ldlo(t!.

An('1(81'7.
Student:

Model de lucru pentru proiectarea

unei plese dln pulberi

REFERAT

An ....

Desenul piesei finite.

,.

'

....

.'.

',"

..

',

'.

,,'.',

L I)cfinitii ~i notiuni de baza:

..

,0,,'

Desenul comprimatului.
Nota:
directia de presare s-a ales identica cu
axapiesei;
detaliul punctat nu se poate obtine prin
acest procedeu tehnologic (degajarea
interioara este perpendiculara pe
directia de presare)

.Schita matritei pentru obtinerea comprimatului,

______
-2

.Desenul
~=~--3

l-matrita
2,3,4,5-p"ansoane
6-tijli fixa

= 3 + 3 detalii suplimentare ale piesei = 6

(Detaliile suplimentare ale piesei sunt: 2 gauri interioare +un salt de diametru exterior)

Nr. elemente

Operatiile tehnologice care urmeaza a

fi executate dupa presare:

- sinterizare j
.
se va executa degajarea interioara perpendiculara

pe axapiesei

prin strunjire interioara,

piesei finite (Ia indicatia cadrului didactic):

Grupa

1.ncscllul (;Omprinlfltului:

----------._-----------------Lucrarea

PROCES TEHNOLOGIC
4.Schita matritei folosita pentru obtinerea:comprimatului:'

Scopullucd'irii:

Cunoa~terea structurii unui proces telmologic.

1.Notillni genera Ie
Ll.Deflnitii

~itermrnologie

Procesul tehnologic - 0 parte componenta a procesului de producjie ill

decursul caruia se efectueaza logic si treptat rnodificarile si transforrnarilc
materialelor necesare obtinerii produsului.
Operatia - elementul de baza al oricarui proces telmologic si este definita en
fiind 0 activitate ordonata si limitate in timp efectuata de un muncitor sau 0 echipa de
muncitori :tara intrupere, la un singur loc de munca, cu uneltele ~i utilajele necesar "
asupra unuia sau rnai rnultor materiale in scopul modificarii proprietatilor fizicochimice, formei, dimensiunilor, netezimii si aspectului suprafetelor.
Faza - una din elementele constitutive ale operatiei care se realizeaza dintr-o
singura asezare si pozitie. a suprafetei de prelucrat, ell aceleasi unelte de 1ueru si LI
acelasi regim de lucru,
. Documentatia tehnologica - totalitatea documentelor i11 care este descrish
tehnologia de obtinere a unui produs. Aeeasta cuprinde: desenul de ansa 111bIII,
desenele de executie a reperelor, fisele tehnologice (materiale, timp etc.)
Fisa tehnologica - document ajutator in care sunt descrise operatiile " i IHZI'll
unui proces tehnologic de executie al unui reper sau produs.
5.0peratiiktelmologice

care urrneaza a fi executate dupa presare:

2. Procesul tehnologlc de executie al unui produs

2.1. Notiuni generale
Procesul rehnologic reprezinta totalitatea actiunilor care realizeaza un al1l11l1il
stadiu a1 transformarilor materiei prime in produs finit. Functie de felul pro sului
ichnologic, structura acestuia este diferita; astfel, de exernplu, pentru un procc:
tehnologic 0' PI' .lucrari mecanice, structura sa contine operatii, faze, tr ccri, 111IHlIII.
miscari, P '111111
pi ui('l'I:lI'('a unu i proces tehnologic este bine sa so urmjircnsc: l'all-y I
criterii:

I r .supune luarca tuturor masurilor pcntru I' Ilizare

produsului rata de performantele
prevazute in documentati
tchnica ~i tehnologica;
crit triul economic - presupune realizarea procesului tehnologic in condi
de cficicnta maxima;
criteriul social - impune proiectarea unui proces tehnologic care sa asigur
conditii de munca cat mai usoare pentru personalul de deservire.
Pentru laborarea unui proces tehnologic este necesar un proiect de executie
{'[lll' coniine
total itatea desenelor de executie necesare, desenul de ansamblu
produsului, desenele subansamblurilor, memoriul justificativ alte documente tehnice,
crit eriu]

I('/III/(

conforrnatici

fuller I Corll
Matcriai Ol.J?

Km~

UII

Material

(JJ

n,5 x 45"

18
&ll.Ll
OLe 10

Material

120

2.2 Exemplu
2.2.1. Analiza

de proces tehnologic

de executie

oj GEfii>

al unui ansamblu

ansamblului

Fig. 2 Elementele

Ansarnblul ( produsul ) "Suport" prezentat in figura 1 se compune din 3 reper

( fig.2):
.,'
'
- reperul 1 - corp - este 0 piesa cu suprafete de rotatie exterioare ~i interioar
.oaxiale, marginite de suprafete plane. Materialul din care urmeaza a fi realizat est
un ate! carbon (OL 37) ; raportullungime
/ diametru este aproximativ 1;
- reperul 2 - tija - este 0 piesa subtire cilindrica ell lungimea mult mai mar
tlt'cat diametrul( raportul lungime / diametru este mai mare de 7 ). Materialul din car
'" III 'uza a se realiza ~ste un otel carbon marca OL 37.
reperul 3 - placuta - este 0 piesa din tabla ( grosime foarte mica in raport e
It lnltc dimensiuni ). Materialul prevazut este un otel carbon de calitate OLe 10.
I

,--t--I

I
451

l-WC=r--1-=O_
~~ I l

_-2

- Reperele 1 si 2 se asambleaza
prin sudare cu arc electric

Produsul care urmeaza a fi fabricat trebuie realizat in numar de 100 buc 1\ i.

I'inand searna de dirnensiunile
si rnasa pie~elo~. pl:e~um ~j de gradul lor <It
.xmtplexitate, tipul de productie corespunde unet sern 011C1.
2.2.3. Schema

reper I

lac de protectie

logica de realizare

a ,produsului

Tinand cont de componenta ansamblului, procesul tehnologic de realizarc H

ucestuia va cuprinde realizarea eelor trei piese componente .~iasa.mb!area lor.
Se disting doua posibilitati de realizare a ansamblului ( a ~l b in figura 3 )
dintre care se va alege una considerata mai avantajoasa (b. este mai cornoda deoarcvv

Execu~~

- Reperul 3 se acopera cu

ale ansamhlullli

de fabricatie

2.2.2. Programul

previne lovireasi

- Reperele 2 si 3 se asambleaza
prin sudare in puncte

componente

t__

deformarea

la asamblare

a reperuiui 3).

Executie
reper 2

Asamblare

subansamblu

.~
2-3 .

b.
Fi~.3 Sdu.'JlIII 1(I~kl\ (1(' renlizarv

Ii' .,1. An umblu

H,

'up"I'I"

prod","111

I"

,~~.4I)ro~'es'dtcllDQloUlcde reallzare a produsulul

I ~I 11010 10 de ex.ecutie a reperului J
de e xecutle
t' a reperului 1 este prezentati in fi~a tehnologici
7

'I'chnologia

Fisa tehnologica nr.1

\I ntru suprafetele cilindrice interioare - gaurirea.

Operatii si faze

N - - -------------~

I _~__ D~~~:

I'm!E..!!.!!!! "'" 'I.

Alegerea semi fabrieatului: pentru 0 scrie mica si 0 pics1\ 1I 'ollll!-\1I111\ill
II pcrului, semifabrieatul
potrivit este 0 bara Iaminata sau obtinuta prin tru '1'1.' dill
I If
se va debita 0 bucata la lungimea de 21 mm. Pentru realizarea suprali:t'lol
ilindriee exterioare si a eelor frontale, proeedeul tehnologie ales este strunjirca iar

Masina .Dispoziti
unealta

Schita

Scula

Se vor nota eu : 1, 2, .. operatiile;

1.1,
ete; f '~ .avans longitudinal;
ft

1.2... fazele; a, b, e- prindcri It',

avans transversal;
n = miscai '1\

1\ 'prinderile,

Strunjire
a. prindere

IIrincipala de aschiere. .

Tehnologia de executie a reperului 2.

Semifabrieat: - sarma obtinuta prin tragere din otel <D4 rom.
Procedee posibile : - taiere prin forfeeare , taiere eu fierastraul,

1.1 strunjire
Universa

frontala

de executie este descrisa in fisa tehnologiea

trung.Tehnologia

Operatii si faze

cilindrica
Stnmg

exterioara

normal

Cutit
de

Nr

stnmjit
exterior

,.

[L"

I. Strunjire

1.1 Tesire
0,5 x 450

--

'~

t\c

1.3 Strunjire
1.2 Debitare

exterioara

Strung

nr .2.

de 35 mm.

Scula

Dispoziti

Cutit
Universa

profilat

normal
t

Cutit

Strung
normal

17-t

la lungimea

~ 12x 10

n
-=!=lI

177 Uf

a.desprindei'ep'rindere

cilindrica

Masina
unealta

Schita

.oenumire

pI'

Fisa tehnologica nr. 2

~~--.-t-----~
1.2 Stnmjire

debitarr

de

Universa

debitat

ft

Tehnologia de obtinere a reperului 3:

1.4 Debitare
la lungimea

Cutit

de 20.5 nun

de
debitat

Semifabrieat:
tablli decapata cu grosimea g = 0.5 rom. sau banda eu grosimca
g = 0.5 mmsi latimea b = 15 rom. Tehnoiogia de executie este descrisa in fisa
tehnologiea nr .3:
Fisa tchnologica nr 3

b.
desprindere

Schita

Denurnire

Nr

OJ

Debitare
Operatii ~i faze

4J
2

Masina ..
unealte: DiSpozitiv

Schita

~~numire

2.20aurire

'-@II

a. prindere

Scula

1.1 taiere .
\ I

~I

Strung
normal

burghiu
Universal clicoidal

I,

OJ'

-i'

b.. desprindere

Indoire
Strung
normal

~ lOx 8
b. desprindere

ontro)

..

" .ft "Foarfeca

ghilotina

t---E __

Scula

Dispozitiv

,.

Cutite

Qpritor

"

"(

"

.J

4J4

2.3 Gaurire

_._--_.

I.
Masina
unealta

Operatii si faze

Universal
.~' -'.-

burghiu
clicoidal
,10

~'

a. prindere
2

Dispoziliv

2.1 Indoire la
120

. de .

. b.desprindere

~,

\
\

indoll

/I'/II/h/,/I'

'1/

conform scheme: din f

'luden!:

~=~~~~~~~--.-------------------~

Suduru

In CUt~

J, Asamblarea tsusislsu:
J si 2:
Elernente componente:

-reper 1- corp
-reper 2 - t~ja
Procedeul de asarnblare:
- Sudare manuals cu arc
electric cu electrozi
lnveliti.

REFERAT

An ,'"

.. ',

Grupa

I-=--=---:-:--:--~--::--:--:--:---::----------------

I.Definitii

si notiuni

de baza:

Dimensiune de control:
45mm,

---------i

---,-----2, Asamblarea reDeruiui

3 cu'subansamblul
format din reperele 1 i

3 -~--

I //

2:

-1-:-'-----.---1'

..,,_--,-,_

dona puncrc /----

de sudurn

:Operaiia : Vopsire.

---:-

Elemente componente:
- subansamblul 1-2
- reper 3 - pHicu!a
Procedeul de asamblare:
- sudare electrica prin
presiunein puncte
- variants posibila : lipire
Dimensiune de control :
----'_3_mm
__ ,
---'

Elemente vopsite: - reperul 3 - placuta

Procedeul de vopsire: - scufundare sau pensulare
3. Modu! de lucru
Dupa documentare si urmarirea demonstratiilor de executie, In cadrul carora
flt~n~ii vor cauta sa identifice operatiile ~i fazele procesului, fiecare student va
prl!Pni cfLte un desen al unui ansamblu caruia Ii va intocmi tehnologia de fabrieatie.
I\c asta va cuprinde:
- dcsenul ansamblului si desenele reperelor;
H hema logica de realizare a produsului;
- flsele tehnologice pentru realizarea reperelor;
- J iscrierca operatiilor de asarnblare.
K~:I,U\hll I S In:; 'rill in referatul lucrsrii cuprinzand una sat! mai mull file,
PI' :llOlllt III continunr 1.

2.Schite explicative ( dad este necesar sa se mai adauge

fila):

' ..

,\I

"11""",'1//1,.
H'

"''",

111"""11/,1.

'", "'

/."1/'/1'''11''

I. I)('JIII mireu ansamblului:

Htp(>tc:

N...
Crt.

() 'nUmilZ

-------ITh~In.=::-:=--r-;-;-:~~-,::-----.J
Buc. Desen nr.
Material
Semifabricat

Lucrarea:

PARAMETRII

-------~~~---4~-+----~
Numar de bucati executate:
Schema Iogica de Obrin;e;r~e-;a~an;;;-;s~a;;;m;;]bhil~u;J.IU;;i;:-:--------------_J

Scopullucrarii:

REGIMULUI DE LUCRU

lntelegerea notiunii de regim de lucru. Realizarea unor corelatii

intre acesta si procesul pe care 11defineste.

1.Notiuni generale
1.1. Definitii i terminologie
_ Ansamblu de conditii extemeinvariabile care, pentru un
interval de timp, determina functionarea sau modul .de
utilizare a unui sistem tehnic (masina, instala!ie, etc.).
Denumirea se adapteaza si se :completeaza cu specificul
procesului in care este implicat sistemul tehnic.
Exemple: regim de a~chicre, regim de sudare, etc.
~ Marime fizica de natura mecenica. electrica, termica, etc.
proprie unui proces, prin reglarea careia un operator calificat
poate impune regimul de lucru dorit.
_ Succesiune determinata de ac!iuni care au ca scop

Regim de
lueru

Parametru

Proces
tehnologic
Monitorizare
esene: ansamblu; reper.

realizarea unui obiectiv.

_ Succesiune determinata de actiuni 'intreprinse in scopul
transformarii materiilor prime, energiei ~i informatiei in
semifabricat si apoi In produs finit.
_ Supravegherea permanenta a regimului de lucru a unui
proces si lntreprinderea unor actiuni corective 'in cazul
aparitiei unor abateri de la valori1e prescrise.
rocesului

1.2. Rolu)
Un proces tehnologic de realizare a unor produse poate fi privit ca.un si: t
cu intrari ~iiesiri conform figurii 1.

Materiale,

Energie

1 ~
]

_ nformane. .\~/
[1"

. [PROCES TEHNOLOGlC

'Ill,

[ii.",i.IO

I~ [
----.

En~gi'

Infoll'Ul\ic

\
k

Fig.I. Fluxul de intrarc ~ii sire In un (lrm:l'~ tdllwlll

8-1 Pnrametrl]

rel(/IIII1/II/

tie IlIerll.

Observatii:

2. Modul de lucru

Materialele la intrare sunt: semifabricate,

materiale auxiliare, medii de
lucru;
F011a de munca este de fapt cornpusa din energie (umana) si informatie
(cunostinte);
Materialele de iesire sunt: produse + deseuri;
Energia la iesire este energie disipata: pierduta sau recuperata;
Informatia la iesire reprezinta cunostinte noi, dobandite.

Conducerea
efectiva a unui proces tehnologic presupune interventia
operator asupra unor parametri specifici procesului respectiv, conform figurii 2.

,..------I

Reglar~]

'-----,-----'

intrari

I
. _

Corectare

I c=:) I ,PROCES TEHNOLOGIC I c=:) I

Reglare

ie~iri

al regimului

de lucru poate capata

IqI

Ii

(Upi II

identificarea parametrilor regimului;

stabilirea valorilor regimului de lucru nominal;
identificarea unor marimi de iesire care caracterizeaza procesul;
aprecierea valorilor marirnilor de iesire la functionarea In regim 1\0111111 II
modificarea "accidentala" a unui parametru a regimului;
t..aprecierea valorilor dtarimilor de iesire la functionarea In regim accld 111111
g. "elaborarea deciziei de reintrare a procesului In regim nominal sau U7.lI "
recomandate

penttu demonstratie

pot fi:

prelucrare prinaschiere
( strunjire, frezare, gaurire, etc.);
un proces de sudare ( rnanuala cu electrozi metalici inveliti, cu
electric in mediu protector de gaze, prin presiune, prin puncte, etc.)
un proces de taiere termica oxi-gaz.

, 0

inforrn8tii

valoare gresita :

printr-o reglare eronata; sau

accidental, datorita unor cauze interne sau exteme.

fi:

studentii vor urmari 0 demonstratie

In car'
de cativa parametri de lucru. Se vor parcurgc

a.
b.
c.
d.
e.

Orice modificare
a unui parametru al regimului de lucru conduce la 0
schimbare a valorii uneia sau mai multor marimi de iesire. Informatia dobandita in
urma constatarii variatiei marimii de iesire poate conduce la 0 decizie. de corectare a
parametrului modificat (manual sau automat).
.
. .
Din punctul de vedere al functionarii sistemului tehnic regimul de lucru poate

documentare,

Procesele

Fig.2. Schema conducerii procesului tehnologic prin

reglarea parametrilor
regimului de 'lucru
Un parametru

Dupa

prezenta un proces caracterizat

nominal, atunci cand sistemul functioneaza la parametrii optimi (stabiliti);

uzual, atunci cand sistemul functioneaza la parametri apropiati de cei
nominali, dar totusi acceptabili ;
.
.
accidental,
atunci cand sistemul functioneaza la parametri eronati, avand
drept rezultat marimi de iesire inacceptabile ( de exemplu produse rebut,
consumuri
x esiv de materiale, energie, avarii, etc.).

In timpul demonstratiei,

studentii vor completa referatul anexat.

II

1/1

1"1/111/1'

11111'

NII/II/IIII

iI,. 111111/

"u",,,,rrri/,,

111""11/

I I

1111

, tud .nt:

REFERAT
1. Definitii ~i notiuni de baza:

An ....

rupa

I'

I
\

1//,11/1,111/

"'III/lwllli

d"/II'"1

/'/1/1"/,,,

/11 ",,/11"111111

turunr,

----

In'lI prucesulul:
I.
,
1I1n proccsului:

hC'1111I11
1"

'W

Lucrarea:
PUNEREA iN FORMA PRIN TURNARE
Scopullllcrarii:Cunoafjterea
II)

" 1Ir1llllc.n
,

i id
I entiifiIcatl' (denumire

~i notare):

h) l~c~jmul de lucru nominal:

c) l\1arimi de iesire caracteristice

modului de pun ere in practice a unor procedee de

turnare, analiza comparativa a 'procedeelor de turnare din punct de
vedere al preciziei dimensionale ~i al calitatii suprafetelor obtinute
in strinsa Jegatura cu forma geometries a pieselor ce se pot realiza
prin aceste procedee, utilizarea informatiilor necesare intocmirii
tehnologiilor.de
tumare pentru cUvefse piese.
'
Ins)l~i.t:ea terminologiei 'speeif}ce, .
.
.

(denu~-;:ir=e:-~:-;i-n-o-:t;-a-r-e)::-:---------l

"

"

",

l.Notiuni generate
1,:1.r>efinitii ~i terminologie
Turnare

cl)

Vnlorile marimilor de iesire in regim nominal'

I

) PlIl'um trul modificat "accidental=s]

I)

'

valoarea sa:

V"l'iatia marimilor de iesire (valori):

) I,r~
r mularea deciziei de adoptare

illtoarcerea

a masurilor corective pentru

procesului in regim nominal sau uzual:

- procedeu
tehnologic
de realizare
a pieselor
prin
introducerea unui material metalic in stare lichida intr-o
forma de tumare special executata.
- ansamblu compus de obicei din doua parti (semiforme),
Forma de
turn are
care contine 0 cavitate avind configuratie
si dimensiuni
identice cu ale piesei care se toarna,
ReJea de turn are - ansamblu de canale prin care materialul topit patrunde In
cavitatea formei astfel lncit curgerea sa sa nu produca
defecte de structura in piesa turnata,
- element al formei de turnare realizat In scopul crearii
configuratiei interioare a pieselor care necesita aceasta,
Rasu[latori
- ansamblu de canale special executate in forma de turnare
prin care se asigura eliminarea aerului si a gazelor rezultate
la turnare .
.- operatia tehnologicamanuala
sau rnecanizata ce consta In
Fonnare
realizarea formei de turnare.
- element
folosit ..'. la formare,
avind
configuratie
~i
dimensiuniapropiiate
de cele ale formei tumate; el
compunedin una, doua (semimodele) sau mai multe parti,
- material
granular
folosit la materializarea
formelor
Amestecde
temporare, compus de obicei din nisip cuartos, argila si apa.
(ormare
- forma de tumare ce se executa din amestecuri de formarc
Forma
tem orara
obisnuite (nisip si argila) sau speciale (nisip ~i lian]i
sp ciali) si care sunt folosite la 0 "in ur~ IU/'IIHl'l
di 11'11 indu-sc p ntru : coat 'I' a pi '1H.'iun nnt.

11/1 /'11111'/1"'" f"I/'IIII,,11I

fo''!.!!!l!J.
SI'mil't'rlllflIlCl1tii

111111"'"

",IIl""'1I

- forma de turnare cc se executa din cirnent, ipsos, samota

folosita
la citeva
turnari
dupa
usoare
reparatii

fl' f"1/""

II

1"'III"I/I"fI'

T('hnoloJ,!hl de realizare

ll1:1nllllh\

a formelor

din amcstcc

de

fOJ'IIlIlI'l'

()hi~lluit

intermediare.
Formii
perf1/al1el1tii

SUpro[a(ll de
,'ieparatie
Pudrii de izola{ie

- forma de tumare metalica din fonta, otel sau aliaje

neferoase folosita la un numar foarte mare de turnari (sute,
mil) tara a neeesita reparatii intemlediare.
-suprafata, de obieei plana, care separa semifonnele.
- amestec

fin de nisip cuartos si anumiti alti aditivi ee

distrugerii formei de tumare la
,

serveste pentru prevenirea

extragerea modeJ.ului.
Lantetii

ClI.tie de miez
A.mestec de miez

Succcsiunea

obisnuit se prczinta

~'A$eZarea semimodelului
inferior si a ramei de turnare inferioara pe pJaca d
formare.
- Pulverizarea pudrei de izolatie si introducerea amestecului de model priu
cernerea amesteeului de fonnare.

- instrument
metalie ee se foloseste pentru netezirea
suprafetei pilniei retelei de tumare sau la remedierea
eventualelor deteriorari ale suprafetei formei de tumare.
- dispozitiv In care se realizeaza miezurile prin formare
din amestee de miez.
- material folosit pentru formarea
cuartos In amestee eu ulei de in ).

miezurilor

fazelor operatiei de formare manuala eu arnestec de Iorruurc

tabelar mai jos:

III

Semirnodel
inferior
"

%.'

(ex: nisip

/
/

Rama de

tumare

1.2.Tehnologii de turnare
1.2.1.Turnarea in forme temporare

II I

I"
ell

Turnarea metalelor ~i aliajelor ill piese presupune folosirea unui model al

njutorul caruia se realizeaza forma de tumare temporare. In figura 1 se
omparativ modelul de turnare ~i piesa ee.va rezulta dupa dezbaterea formei

('\I

/1111
11111\111' ';

~'Introducerea

amestecului

de formare

pina la urnplerea

acestuia. . ..
- inHituratea surplusului de amestec de formare eu ajutorul
idata e mar inile su erioare ale ramei.

Piesa ce se va
tuma

Marca
, Plan de
separatie
Fi~.J.Pj(,NR turna

Semimodel
inferior
Modelul

~imodelul ell t"I'1'"1

Placa de

formare

formei

si indesarea

. . 1 d 1
uner ng e e ernn

Semhnude]
Inferior

I) I

/'/11/,.,<'01 II/

larmn prt turnurr,

PUII,"""

~-------

I" ,,,,,,,,, I"f" ",""",

'I

c.

c.

- J\samblarea m~dellllll~ pe cepuri.pudrarea sa si a suprafatei de separatie.

.
- Montarea ramer supenoare eu asezarea In forma a modelelor retelei de turnare

- Dcschiderea formei ~iasezarea serniforrnelor ell suprafata de separatic in sus.

- Indeparlarea prin suflare a amestecului de formare cazut prin pieiorul pilnici
de turnare.

si a rasuflatorilor.

- I,!1trodueerea si indesarea amesteeului

- Indepartarea
exeesului de amestee
acrisire.
Model pieior
pilule de'
turnare

Model sect!?nat
""

Ill,

de model si de umplere.
de formare si exeeutarea

Model rilsufiniori

de

- Realizarea alimentatoarelor prin unirea eanalului de distributie sau pieiorului

pilniei de turnare eu eavitatea formei.
-Realizarea legaturii dintre favitatea fonnei si rasuflatori daca aeestea din urma
sint lasate in su rafa a de se ara ie a formei.
'

Rami! superloara

----t=~----;::.:::::3_--_!~--.""j

..

"

canalelor

Scmiforme

Model canal de
dlstributie

Canale de
aerisire

Bolt de
orientare
Plnd de form are

Pladi de rormaR

f.
-Demulare.

d.
Realizarea pilniei de turn are eu eupa respectiva,
,
Extragerea din forma a modelelor piciorului pilniei ~ierasuflatorilor.
Nctezirea su rafatei interioare a ilniei de turnare.
.

9J

Model picior pilol. de

turnare

~M'.'~"'~'
Pilule de turnare
C au ale de aerlslre
Placa de
formare
Rama superioara

Model canal d.
dlstributle
Mod.1 sectlonat
Rama lor.rloara
Plaea de formare

g.
- Formarea miezului

I)

1'1111",.,,, '"
III

1'1111""'1/ I"

------------------------------------------------

}1'II'II'/lflll

' "IItl prln turnarr.

-----------------------

h.
~ Y.arca miezului in marci

i asamblarea

turnorc.

2.2.Turnarea In forme pcrmanentc.Tehno\ogia

tnetaliee (eoehil~) fara supraprc~iune .

fonnei.

Tu,:narea In fot~ne metal ice tara suprapresiune

urmatoarelor.etape.dc lucru;
,
____

"a.

Pregatirea'

formei

de turnare ill forme

presupune

,
(co chile i)

metalice

parcurgerea
pentru

operatia

de

turriare.Curatarea
acesteia.
-'b. Pulverizarea pe suprafata formei a unui derivat al petrolului pentru a
,usura extragerea piesei tumate din forma. ,
, C~ Inchiderea ~i blocarea semifonnelOr:
d. 'I'urnarea propriu-zisa.
e. Extragerea piesei dupa solidificarea metalului turnat.
.f Taierea rete lei de tumaresi a rasuflatorilor.
_g. Curatirea piesei.
.
Doua exemplede cochile se prezinta in figura 2:

R.m~ superioarA
Cavitatea formel
Mlez

II

Pilnia de Rasuflatoare
turnare

Miez

l.

Turnarea propriu-zisa;
Dezbaterea fonnei de turiiare ~i extragerea piesei turnate:
Det.a~area mecanica sau termica a maselotelor ~i retelei de
Poh~~rea zonel?r piesei tumate In care s-a realizat operatia
Curatire mecalllfa (sablare; tobare; etc.);
Control final.

.
turnare:
precedenta;
, ' "
,
'

Piciorul
pilniei
de .

Piciorul ..::!@:-r--riT---r*",--ri-r--r-;I"
pilniei

turn are
de
Alimentator turnare

,
Canal
distributie

-,

~----------~

Suprafata
de
,-'--- separatie

b-Coehilii
eu doua
cavitati

a-Cochila
pentru
turnarea
unui
piston

Fig.1

-3.Modul de lueru
Studentii vor urmari doua demonstratii
descrise 'in lu~rare, apoi vor trece In revista
tumare. Fiecare student va primi apoi un desen
tehnologia de obtinere a piesei prin turnare

Retea de
turnare

Zone de taiere

'

formare obisnuit.
.
'
Se vor schita: piesa tumata

de turnare a unor piese prin proc d -I

piese obtinute prin alte proc do tll'
al piese din fonta cenusie si vor - -lIi\,
In forme tempon re din am . t
1\

cu precizarea

modelul, forma de tumare.

S hil'\ . deseneaza In referatul

An

xnt.

suprafetei

de

soparauc,

1111 /':111

~i

""

I'///"'/I,t

11/

",,,,,,l/,,III

11111I,'/1'
l'IIII"~"1/

III "IIII//l/'fill

turnarc.

-------------------------------Student:
REFERAT

lDefinirii

~j

An ....

.
Jrupa

notiunl de baza:

2.EtapeJe obtinerii unei piese prin turnare In forme din amestec obisnu
(enumerare, eventual schite ).

l'un

/1',/

I" /,.,,,'"

"Wl/",.,.,,",

,"111 11/1//,11.'

Uh' t'l\lIl pl(' cl turuate

\'IIc1ll1ll1lll1dnctic):

i IIwtlcllllui.

respect]

iiI'" ,1/11' ".,.'"1111/'

","./1,.,

'1'1

11I1 ,,"1111, (I I cI UI(11l

Lucrarea:
LEGILE PRELUCRARII
Scopullucri'irii:

PRIN DEFORMARE

Cunoasterea
legilor ce guverneazii
rin deformare
lastica.

procesele

PLASTICA
de prelucrare

1. Notiuni generale
1.1. Definitii si terminologie

III

'1\111 formei

de turnare:

Deformare
plastid
- proces de deformare permanenta a unui material sup us
unor solicitari ce depasesc limita de elasticitate a acestuia.
Prelucrare
prin deformare
plastid
- procedeu de punere in forma constind
din redistribuirea materialului prin deformarea plastica a acestuia .
1.2 Legile prelucrarii

prin deform are plastics

Comportarea materialelor metalice in timpul prelucrarii prin deformare plastics

respects anumite legi stabilite pe cale teoretica si experimentala.Acestea
sunt:

c:
1. Legea volumului constant: facind abstractie
de unele
pierderi
de
material prin ardere si prin indesarea materialului cu goluri interioare, se
poate considera ci'i volumul materialului
se pastreaza constant in timpul
deforrnarii: V semifabricat = V oiesa deformata
2. Legea coexistentei deformatiilor
elasticc si a eelor plastice: deformarea
plastica este insotita de aparitia defonnatilor
elastice. In urma inlaturarii
fortelor exterioare, deformatiile elastice dispar, ramanind numai cele plastice.
3. Legea rezistentei
minime:
deplasarea punctelor
corpului deformat,
situate pesuprafata
perpendiculars
pe directia fortelor exterioare, are loc pe
distanta cea mai mica la perimetrul sectiunii.
4. Legea aparitiei si echilibrarii tensiuniIor interne: in timpul deformarii
plastice, in interiorul materialului apar tensiuni ce se opun deformarii si care
tind sa se echilibreze reciproe.
5. Legea similitudinii:
la deformarea in conditii de similitudine a doua
corpuri geometric
asemenea,
acelasi material, eu aceleasi caraeteristiei
mecanice, presiuni specifice de deformare p si P: egale, intre fortele de
deformare P si P, si marimile lucrului mecanic necesar schimbarii formei W
si W, exista relatiile:
"
p = PI; PIP, = (l 11,)2; W/W, = (l/1,)3
unde 1 si IJ sunt marimile liniare earacteristice ale celor doua corpuri.

---

11111 J "11""/,"

'//1

,,1/1/

tI"/(ifI//II/"""/I/lnl,

/If/II

lill

LCI{/lcpn/llc,a,1I prl" deformare piastlctl,

. Modul de lucru
Student:
\\1\'

Ii

Dupa In usirea enunturilor celor 5 legi, studentii vorasista

la experimentele
VOl' ajuta sa inteleaga mai usor esenta unora dintre aceste legi.

Experimentul

nr.1.

Sc supune refularii 0 epruveta prismatica confectlonata dintr-un alia] neferos,

usor deformabil (fig, 1). Aceast experiment se executa In scopul punerii In evdenta a
Il' iii volumului constant si a legii rezistentei minime.
p
I

i
I

10

'--'-'

I
I

-_.+ ,;.
i
i

Masurindu-se

dimensiunile

probei

Dimensiuni:
10III - inal!imea probei inainte/dupa
deformare.
ao; bolal;bl - dimensiuni1e sectiunii
transversale a probei inainte/dupa
deformare.

inainte

~i dupa deformare,

se vor calcula

volumul initial si volumul final al acesteia. De asemenea se vor schita formele probei
In ele doua stadii.

Experimentul

nr.2.

Se supune indoirii 0 proba dreptunghiulara

din tabla subtire din doua materiale
diferite (fig.2). Se va observa fenomenul revenirii elastice In scopul sesizarii legii
.oexistentei deformatiilor plastice si elastice.
Se noteaza cu:
U - unghiul de indoire
al probei in dispozitivul
de indoire;
UI- unghiul de indoire
al probeidupa
inlaturarea ei din
dispozitivul de. tndoire.

S vor masura
IIII1 illl'O

unghiurile

si

UI

Fig.2. indoirea unei

probe din tabla'
pe rind, pentru fiecare proba ~ise va calcula

r v mirii clastice.

Ob. -rvnjiilc si c pli ajiilc relativ la aceste experimente

uu-x

11

se inscriu In referatul

REFERAT

1.DefiRitii~i notiuni de baz8;

,

An ....

.
Grupa

III

I"/J""

III III",lIrl/

1"'"

III I
""/"fII"If.,

II/I/It/.'II

Punerea

tn /rm",'1

pr/n aschlere:

Ji::~'---------------------'--:"--'

l-: perirncntul

,', hill! probei:

Dimensiuni masurate:
d ' de;:jf,~o:::rm=a:r:-:e:--TiDC'-:'up=-a;;--:;d-=-er.fo:-:::rm-:-ar-e----+~In~a~i~n~te~d~e~.
!P:D~~up!!a~~
..~

III Ii 11t '

~_~

i__-------~~d~e~fo~rm~a~re~~~d~e~fonnare

10 = .

an

Lucrarea

Ji == .
=

al

bo":"

bj= .
Vo';"

VI=

PUNEREA

I,

iN FoRMA PRIN ASCHIERE

II
Sopullucrarii:
.

Cunoasterea posibilitatilor
prelucrari prin aschiere.

de obtinere

a suprafetelor

prin

I(

I.Notiuni generale
1.1.Detinitii si terminologie
(II! ervajii referitoare

la marimile Vo si V I:'
:

','

.
: .. '

'

o :'"

i';1': ' '~~l~d~~~'

~~i~~~
.~~~~
'i~~~~i~:
:~~~ii~~~i
'd~~~;' .'.'..
I

I. I',

I',

_~;
II

~ :..' :..;.;..'

..............................

'. ..'

~ .

'

, Ungwuri
Materialul A

Sehita probei
Dupii lndoi,re

aA=
aIA='
.~aA

de indoire

.MaterialulB
aB=
,
alB =;
~aB.'= ai~ - <XB=
"

'.

= 'alA

aA.=

Punere in forma - modalitate

:.

de realizare practica a conditiilor impuse form i

piesei.

Semifabricat
defonnare

E pcrimentul 2:
Inainte

I~

plastica,

- produs obtinut prin procedee tehnologiee primarc (turn~I~',

sudare ete.) care urmeaza a suporta transformari
ale former in

seopul obtinerii piesei finite.

.'
Piesa finita - piesa rezultata In unna unui
proees de fabricati= si care
indeplineste conditiile pentru a fi montara intr-un subansamblu.
Prelucrare' prin aschiere - modalitate de punere In forma ee constf 111
modificarea formei semifabrieatului
initial prin indepartarea adaosului de prelucnm
sub forma de aschii eu ajutorul uneiseule aschietoare.
Adaos de prelucrare
- stratul. de material prevazut pentru supraf t'l
semi fabricate lor, eare urmeaza a fi indepartat printr-un procedeu de agchierc (~I,
degrosare sau finis are), in seopul obtinerii la aeeste suprafete a unOl" anumi!
parametrii prescrisi pe desenul de executie al piesei. Adaosurile de prelucrare sUllt: d
degrosare, intermediare si de finisare,
Degrosare
- operatic de prelucrare prin aschiere in care este lnde;:> irtal t' I
mai mare parte a adaosului de prelucrare, dintr-una sau mai multe treccri.
Finisare - operatic de preluerare prin aschiere prin care sun! ob\illlill
dimensiunile, preciziile dimensionale si rugozitatile finale sau apropiatc d
lc Iinlll

( '011
,

')1II,:1l j cxp lileatu:,

t"
.. ,

irnpuse suprafetelor pieselor.

Aschie - bucata de material
, .. ,

,.,

.;

"

,
0;

: ,'..:.'.
:
..

.,."
:

.
t

I' ...I.,.......

'

:.'

'"'

~'

..........................................

,~

sculei aschietoare,
Scula aschietoare

- unealta

detasata de pe suprafata de prclucrat In

prevazuta

masina-unealta, folosita In procedeele de pr

III

cu muchii taicto
prin nschi '\t.,

1'(11'

rc, montHt

tit 'lll

Jll' II

Punere

III I I'IIII~"'" (II/till/III 1'rll/ "Jl'hI"'l".

Muchic tiiictonre
\ III' \

- inters e\iu dintre doua suprafete ale p~r~ii activ

piltrunde in materialul

prelucrat,

indepartandu-I

ale scul

111\

prill a$c/ll~r~.

2,1. Precedee de prelucrare

sub forma de aschli (sinonim

Schernele

I i~).

Procedeu de prelucrare prin aschiere - totalitatea activitatilor speeific

xiesare generarii suprafetelor
prin combinarea
miscarii relative dintre scul
II:;> .hictoare ~i semifabricat,
Principalele procedee de preJucrare prin aschiere sunt

(lIjl,mld

de principiu

aschiere sunt prezentate

prin aschiere

ale celor

mai uzuale

procedee

de prelucrare

prin

in anexele Tll-3.

II

rul otarea si mortezarea, strunjirea, frezarea, gaurirea, rectificarea etc.

Generarea suprafetelor
- deplasarea unei curbe in spatiu dupa 0 anumita leg
care l~ischimba sau nu forma. Curba care se deplaseaza si care genereaza suprafa]
cste denumita generatoarea G, iar traiectoria descrisa de un punct oarecare al ei, i
tirnpul deplasarii, este denurnita directoarea D.In cazul generarii suprafetelor pri
aschiere, deplasarea generatoarei in lungul directoarei este data tocmai de miscare
U\j~ului sculei in lungul traiectoriei directoarei.
Miscarea principala de aschiere - miscare a sculei sau piesei care realize
procesul de desprindere al aschiei de pe suprafata semifabricatului.
Se executa cu
vltezd principald de aschiere Vc de catre scula sau piesa.
Miscarea de avans - rniscare a sculei sau piesei avand drept scop .aducerea
1\ III erea de noi straturi de material
In fata t~i~uJui sculei, deoarece acesta nu poat
-uprinde dintr-o data intreaga suprafata de prelucrat. Se efectueaza cu 0 viteza d
tvans vfi fie de catre scula, fie de piesa de prelucrat. Exista mai multe tipuri de avans

avans transversal
oarecare /0, etc.

Jr, avans

longitudinal fi, avans vertical

lv,

avans circular

3. Modul de lucru
0biectiv~1 final al lucrarii consta in alegerea procedelor pentru puner 'n III
forma prin aschiere a unei piese.Pentru realizarea acestui,obiectiv
studentii vor HNj lit
mai intai la 0 demonstratie practica 10 cadrul laboratorului de prelucrari prin aschi I
unde li se vor prezenta principalele procedee de prelucrare prin aschiere (strulIJiI
frezare,
gaurire,
rabotare,
mortezare,
rectificare),
precum
si rnasinile-un lit
corespunzatoare fiecarui procedeu.
.
Fiecare student va primi un desen al unei piese, ~i pe baza anexelor prezent .j
lucrari va rezolva problemele de la punctul 2 (subpunctele a-d) - alegerea procedeului
de prelucrare .prin aschiere a unei suprafete.in coatinuare este prezentat un model de
rezolvare a acestor probleme. Rrezultatele obtinute (schite, note, precizari) se inscriu
in referatul TIl al carui model este atasat lucrarii.

!C, ava

MODEL

DE REZOLVARE

Addncimea
de aschiere - stratul de material indepartat la 0 trecere a sculel
aschietoare, masurat pe perpendiculara dusa la suprafata prelucrata (se noteaza cu t).

2. Alegerea procedeelor de prelucrare

Desenul de executie al piesei finite

Pe schita desenului de ~xecutie al piesei, pe care fiecare student 0 transcrie in
referat.se vor nota cu cifre toaib tipurile de suprafete simple, conform exemplului d

prin aschiere

maijos.
Alegerea procedeului de prelucrare prin aschiere se face' astfel incat acesta sA
asigure conditiile
impuse
piesei (tipul, calitatea si precizia
dimensionala
a
suprafetelor preJucrate -v, anexele TIl-l si TIl-2).
.
Procedeul de prelucrare ales trebuie sa fie eel mai ieftin
materialului piesei.
.
"
.
.'
Pentru alegerea procedeelorde
prelucrare
prin aschiere
unei piese se
pr cedeaza astfel:
.
a. se identifica procedeele de prelucrare posibile pe baza tipului de
supr rat~(v. anexa TIl-I);
.
"
b. se selecteaza
precedeele
de prelucrare
luand .ca baza' calitatea
upr f ~oi (v. anexa TIl-2);
,
,
c. se identifies schema de prelucrare si scula aschietoare corespunzatoare
(v, IIn ca T11-3 );
.
d. se identifies masina-unealta (v. anexa TII-3).

~33,6_

90

V lv/\! /::j/

WI
III" 1'11111""" /11 /lIflllIl

Punere

11111lI~t''''''rt',

trccc apoi la complcturca tabelului din referat,

ibil ' prin care sc realizeaza fiecare suprafata in parte.

eu tipuril

SI: VlI

pC!

procedea

fit

fi"'''1J. pr/II

asciI/ere..

Se com leteaza punctul c de pe fisa de lucru e~ 0 seh~mli de pr~neipiu. In

alegere, a unuF procedeu de prelucrare prin aschiere folosit la obtinerea unei suprafe]
de pe piesa primita.

0, Procede

Nr.

posibile de prelucrare prin aschiere.

Suorafata
Tipul

Procedee oosibilede prelucrare prin aschiere,

Strunjire
MorteFrezare
Rabo- Gaurire
Rectizare
tare
ficare
x
x
x
x
X
,
x
x
x

Tt.

S,
S?
I--,~h

Sd
S~

S~
S7

SH
,

, 'I

'10

, II

c. Schema de principiu pe,ntru strunjirea cilindrica exterioard.

plana frontala
cilindrica ext.
cilindrica ext.
orofilata
conica ext.
conics int.
plana frontala
cilindrica ext.
cilindrica int.
conica int.
plana (canal)

x
x
x
x
x
x

.'

x
-

x
x

Ii

x
x

Piesa-semifabr.icat Suprafafa ~
//
/relucrata

---.----

I ~ __ .'_._._._.
-I

.~.i-I-I

\'

x
x

x
'x

z
/

;f

.Ii
-z
(

Yn continuare, utilizand anexa Tll.2 se selecteaza procedeele de prelucrare

priu aschiere dupa calitatea fiecarei suprafete, completandu-se
tabelul de la punctul b
din referat conform exemplului de mai jos.

-Ul

-L.

m~:j,carfade rotatie
a plesel
I
ft = avansul transver~a
fl = avansullongitudmal

-J

\~fitde

It

strung

~ tabelul eu ma"iriile-unelte
y

,1'111

de prelucrare

b. Selectarea procedeelor
rafetelor:

prin

aschiere .dupd calitatea

La etapa urmatoare se comp 1eteaza

fiecare procedeu de prelucrarej'rin
a~.chiere.

utilizate

d. Denumirea masinilori-unelte folosite

Suorafata
Nr. Ra (urn)
rL
S,

I
Strunjire

SHJ

63
63
08
63
63
63
16
63
63
6.3

32

S,

S,

~'I

~
S/,
SL
SlI

S,j

x
x
x
x

x
x

Frezare

..

Procedee alese.
MorteRabotare
zare

--

..
;

Gaurire

Rectificare

-."

.;

Procedeul ales
struniire
gaurire

Masina-unealta
Strum!
Masina de zaurit

Procedeul ales
mortezare
reetificare

Masina-unealta
Masina de mortezat
Masina derectificat

If!

11111

/'/11/"','/1 (11/",,,,,,,,,,,,

1/ ,101,'""

PlllII!rCU

III

ItI'l

["rm(1 prin (licit/ere,

AncxIlTII.2,

Anexa ILl,
'I'lpul
I'll

fctci

Struniire
R

lcll'id!

I'ioal"a

ldrica

Procedeul de prelucare prin aschiere

Frezare
Mortezare
Rabotare
Gaurire
R
R
R
0
N
N
0
0
0

'jour'a

R.

rioara
ic{l

( '1111 III

de

0
0
0
0
0

11(:

0
p

0
R

P
R

ie

1~
11'1("'11111: R

p.

Frezare
cilindrica
Frezare
frontala

Burghiere

Mortezare
Prelucrarea

ro tilor
dintate
Filetare
interioara

.p

0
0

0
0

0
0

N
N

recomundat; P - posibt! de executat,'N - posibil de executat dar

11/'" '{'(III/flllllllf,' () -

Rabotare

Filetare
exterioara

10111"-

'!lId

Strunj.re
interioara

Foarte fina
Q

'0
....

'0

'0

'0

'"

Ul

Semifina

Fina

...
0

Q
-:...

Qo

....
""

x
x

x.
x

x
x

lIt'apl/cob"

-..,:)

Rectificare
rotunda
Rectificare
plana
Honuire
Lepuire

'"<I.

x
x

x
x

'x

x
x

x
x

x
x

x
x

x
x

x
x

x
x

x
x

x
x
x

x
x

'-

:'_1=

--

I=~

-x

';'"

.~

Cu tarodul

Cu cutit

,~

x
x

x'

x
x
x

Degrosare
Finisare
Degrosare
Finisare
Rabotare
Frezare
Rectificare

pieotene
Cu filiera
Cu cutit
pieptene
Rectifieare
Degrosare
Finisare
Foarte fina
Finisare
Foarte fina
Semifinisare
Finisare
Foarte fina
Medie
Finisare

J)Cl!;rO~III'c

U.

'" '"'"

cD>15 mm

JI
IIJ
IIIrioar

'IO(1re
eluri
rioare
( '1111 cluri
inte; 'ioare
Dun turi
ext riaoare
f )1111 turi .
il1l'l 'ioarc
( '1111III'de
pHil In
1I1'h)ro

Dezrosare
Semifinisare
Finisare
Foarte fina
Dearosare
Seniifinisare
Finisare
Foarte fina
Alezare eu
cutitul
Degrosare
Finisare
Foarte fina
Dezrosare
Finisare
Foarte fina
cD<15 mm

iOal C

\'

P"

I1Ii1 I'
\

Strunjire

Iionrll
11.11

;oara

illltl'i

Grupa
Valoarea
R, (urn)

exterioara

id\

Rectificare

Procedeul
de
prelucrare

x
x
x

f-

x
x

1111

1'111I1''''11

In IOr/"d pr/" !!~~'.;;'''~/c::..'rc:.:',

Pu"~'1!4 fir [",mil /lrl" aschiere.

III

Anexa T II ..'.

Anexa Tll.3.
Scheme de prelucrare prin aschiere
I )('lIllIlIif:!

rDn:el=ll~II=I!~lf=ea~.
=ro~c-'e~d~~u7Iu~i-:~G~Ar,l~r~R~I~R~E~----'--~~---------------------~----~
Miscarea

?roeedeului: STRllN,JIRE

principala

executata de: seula

Miscarea de avans

A 1t,~I'(/r<!{/ principald
,''''''Il/Cllo de: piesa
II Iiscurea de avans

II

chietoare .;

executa/a de: icsa sau scula a~chiet9are (avans vertical)

sculei: burghiu
Denlllnirea mdi(;:'n:-;iI-:-'-~u:':n-l:eJ..~re~.'::
m=-:a:-::s-;:in~a;;-:;d;-c-g-:a;-u-r'7.it:-------:----------'----l
Denumil'ea

de:scula achictoare avarlS Ion itudinal, avans transversal

I umumirea sculei: cutit de strun
ltcnumirea ma,yinii-unelte: strung
Srhcma de principiu a proeedeului: .
"\I'Clllala

Schema de principiu

(J

procedeului:

Vo'

= miscarea principald

f,

= avansul vertical

de aschiere .
D = diametrul burghiului
n

= miscarea

de rotatte
a ptesei (turatia)
It = avansul
transversal

11=avansul

longitudinal

utit de
strung

Fig. L Schema de principiu a procedeului

Fig, 3. Schema de principiua procedeului de burghiere

de strunjire

~-------------------~--~------------------------~
Denumirea procedeului: RABOTARE .

I icnumirea rocedeului: FREZARE

MiS 'area principala
(' scutatd de: scula aschietoare

Miscarea principald
executata de: scula a chietoare

de:piesa sau scuta achietoare (aVaIlS transversal

Dcnumlrea seulei: freza
I trnnnumirea mminii-unelte: rpa ina de frezat

Ion itudinal

/' (,{,!llala

,)'('lj{'rn(~de principiu

de avans
(!Xeclltata de:piesii sau scula a~cbietoare (avans longitudinal i transversal)
Denumirea sculei: cutit de rabotat
=~=-.:.L_----~~--J
Miscarea

Mlscarea de avans
vertical

circular

Den1lll/irea ma,yinii-u~elte: masinii de rabotat (~epjng sau raboteza)

principiu a procedeului:

Schema de

a procedeului:

turatia sculei
ve

iZ= avansullongitudin~/
t

de aschiere

addncimea de aschiere

1'1 ',I'CI

1; = avansul

a procedeului

de frezare

transversal

t = addncini 'a de aschiere

Plos
1~1j.(.2. S 'hema de prtnciplu

= miscarea principalii

III , S('h

mil

de principlu

II

proccdculul

iI(' ruboture

II ' 1'1111I'1,,/,

/11/""""

fltI,,"~/'/i/I'l/"
l'IIIII',ta

All

I tcnnmlrec: procedelllui:
A 1I,\'('IIt'eGi principala

/l1I/lIl/lflll

1I'~\(.:.:.'' .:.:.It;:'r,.:;:.,

An xlITII .
Scheme de generare a suprafetelor
'Nr
crl

IIlln'u/'ea de avans
('I','(,lIlalii de: iesli sau scula a chietoare

Tipul
suprafetei

Schita

(morteza

-- --

Suprafete
I cilindrice

cutit de mortezat

exterioare

miscarea principald
de aschiere
longitudinal
t = addncimea de aschiere ,

Suprafete

2 cilindrice

01'= adaosul de prelucrare

interioare

a procedeului

de mortezare.

Suprafete
plane

itudinal, transversal, vertical

Detaliul B

II

-.-

F=====?-u~

II

prelucrarfi

-(jk

Suprafete

I,

excentrice

j)

___

G-E~~elf,

Ve = miscarea principala

de aschiere

It

J;

'

-1.---n '

conice

sferice

complexe

poligon~le

Suprafete

5
a procedeului

-~

_il

t =' addncimea de aschiere

prelucrat

~\

Suprafete

Iv = avansul vertical
Plesa de

Ie

:,"

= avansul transversal

~-s

"

Suprafete
8

/,1-- ~t

= avansul longitudinal

Suprafete
7

II

Suprafete

Piatrade
rectificat
Suprofata
prelucrata

Fig. 6. Schema de principiu

Schita

...

Tipul
suprafetel

II = avansul

l
n

, suprafata
prelucrata

,~

Nr.
crt.

prclucrarti

prin strunjire

transversal, vertical

Uenumirea sculei: cutit de mortezat

J)(,l1umir~a maiinii-unelte: masilla de mortezat
Schema de principiu a procedeului:

Fig. 5. Schema de principiu

II

'111.3.

MORTEZARE

de: scula llchietoare

I' ,','('IIII/Ia

In

de rectificare

<;1i('ol!llIl,'

@'
I

I~-

II.

Suprafete

---

;'"
17

10
profilate

rT1l1lTJ

II

( '1(//1

111 I'/111I1rl',,'" (lmlit

r/I/ "ferr/cr/!.

II

Punt'r~(' tn f"rfll/J prln asch lere.

Anexa TI l,("

An.,n TH.
Nr.
Tip"l
frl. elll~hII~i

Clltlt drt>pt

,,"RIm
llilllf6fan

S~bll~

STRUNGUL

pr,hltr.r!l

Clltlt f"lu'rll

/1

NORMAL

PF

iJf;jI>f!f!!t

/,

1!IS~I'kn'

1,

.t::=l

. Clltlt1q~oVQI~.t

pellt'fll

de.llro,~.

Cu(tt lie colt

pCfttru
3

'1'1'dllcraru
7.ollelnr IIreu
IICftSlblle

CII\cjt

poair.

cr>'. {fttflrl~r

~+J1:

---B

Cutlt lIfl\tnl
9

"epjaro

Fig. 7.10, Schema de principiu a strungului normal: B - batiu; GB - ghidajele batiului; PFpapusa fixa;
PM - papusa mobila; P - pinola; GpM - ghidajul piipu~ii mobile; AP .
ax principal; PS - piesa-semifabricat;
PC - port-cutit; SPC - suportul port-cutit;
ST - sania transversala;
SL - sania longitudinalii; U - universal de prindere.

bttel'teel'l

Cutitlamfi

ta

pcntrn I'dent

Clltlt peotnl
ftllt.at Inurlor

Ctltlt ~lith.;

Cllt!t ta( ....

II

11
".ntrll filII_at

nl$tllt

I,

",

('-tit It

ClItltclm

pt
1:1

"ron!

t.

lItit.
II

,f 11I.11
pr

'"'

Batiul B serveste la fixarea masinii pe fundatie si la asamblarea elementcl )1'

masinii
intr-un tot unitar, preluand toate fortele ce apar in sistemul tehnol
ic
masina-dispozitiv-piesa-scula.
In interiorul batiului se monteaza instalatia electri
<It
comanda ~i actionare, unele elemente ale instalatiei de racire-ungere a sculei ~iUII 1
par~i ale cutiei de viteze. Batiul este prevazut la partea superioara a patului C I JI ill'
ghidaje orizontale GB, Papusa fixa PF este asezata pe batiu, adapostestc
ulill Iiiviteze si este strabatuta de axul principal al strungului AP, pe care se prinde 1'1 II ell
prelucrat ps. Axul principal se construieste de regula tubular, pentru a. 1)('1111111
trecerea prin interiorul sau a semifabricatelor
bara, Papusa mobila PM, a~ :1.111 1'1
batiu, in partea opusa papusii fixe, serveste la centrarea pieselor lungi intre v rill!
la executarea gaurilor axiale In piese. Caruciorul se deplaseaza pe ghidajele batiulul i
serveste la realizarea miscarilor de avans ale sculelor, cu ajutorul celor trei sanil, dill
care c. I rOII11t1I:sania longitudinala SL, sania transversal a ST si respcctiv seniti IlIU I

"

1111

",'/1"",,,

'''jllfll'') 1,,111"/' hi,'"

"/IliUM

in """"

"/,,

lI$chlere:,

-~.--

ncxn ' "U!

Tipuri de freze folosite la operatiile de frezare

Suprafete prelucrate prin frezare

N"
crt,

Nr.
crt.

Tip,,1
suprnfetcl

Tipul
suprafetei

Suprafete

Suprafete
6

plane
orizontale

Schita

, prelucrArii

Nr.

Tipul

crt,

frezei

Nr.
crt.

Schita

plane
verticale

Schita

Freza

Freza

, 1

Tipul
frezei

cilindro-

cilindrica

frontala

Suprafete
2

Suprafete

complexe
de
dimensiuni

plane

disc

inclinate

drepti

Canale

Canale

de pana

de pana
8

cu freza
disc

ferastrau

10

Suprafete

profilate

profilate

interioare
de

pentru
canale

,~

,exterioare

de .

~r.,=

melc-modui
pentru
roti dintate

-.

Freza
profilata
5

dimensiuni

mici:

- - -- -

pentru
filetare

Freza
11

- -

12

pentru
roti dintate

Roti
, 10

111

Freza

Joe de

dintate
7

freze

deget
cilindrica
cu dinti
frezati,

Freza
13 disc-modul

Freza
deget-modu
roti dintate

Suprafete

deget
cilindrica
cu dinti
detalonati

D~.ffi-

L~'f/

Gdtul

Freza

pentru

pro fiJ ate

profilata

deget

Suprafete

mici

cu freza

dimensiuni

Freza
disc

Freza

Freza

unghiulara

cu dinti

mari

Freza
disc

Freza

14

cu coada

conica
pentru canalc

~,~
de lucru

1\ '1
II

"1/"",,, /"',,'''',' ,.,,"

/',lnlf'll' fir urm4 rln a~chlt!'t!.

11).1,/,'1"

Anexa 1'11.
MA~INA

DE FREZAT

UNIVERSALA

CU CONSOLA
/BS

-.::-

~~-----

Student: .. ,.. ,
Grupa: .. , ,

Rl:FERAT

/
AP

1.Definitii

~i notiuni de baza:,

l--'r-----f._y
B

PE

2. Schita piesei cu nota rea suprafeteior

.

'

Fig. 1. Schema de principiu a unei masini de frezat universale cu consoli: a .:pir1ile

principale componente; b - montarea capului de frezat vertical
Partile componente

de baza ale masinii universale

de frezat sunt: placa de baza

PB, pe care este -montat batiul B al masinii, 'in interiorul acestuia fiind cutia de viteze
~i d avansuri, actionate de motorul electric. De la cutia de viteze, axul principal AP
primcste miscarea principala n si 0 transmite sculei S, ce se fixeaza pe lID dom port scu It\ sustinut de bratul suport BS. Semifabricatul se prinde pe masa MP a masinii
poate executa miscarea de avails longitudinal, transversal ~i vertical.
Pentru functionarea
ca masina de frezat verticala,
bratul suport BS se
d 'p1nseaza la stanga, pe ghidajele orizontale G2 , iar pe ghidajele verticale G, (fig. 1.
I ) S monteaza capul de frezare vertical CFV, care preia miscarea de la axul principal
III II usinii si 0 transmite
prin intermediul unui angrenaj conic, la axul port-scula
vI'lli 'Ill ;1PV.
'
'(It'

,"',.,.,."'"
" ,..

I '0 {'II/I""',,)/I
3.

---------------------------------de aschiere

,Irlllil JI,{/I 11~('''Ic're.

Procedee

Sunrafata
Nr.
Tipul

1'1

fh {orlllil prill sudare

posiblle

Strunjire

Frezare

Procedee posibile
Mortezare l Rabotare

Gaurire

Rectificare

"Lucrarea

2
3
4
5
6

"

PUNEREAIN

FORMA PRIN SUDARE

"

b. Selectarea procedelor de aschlere dupa calitatea suprafetel

Suprafata

Nr.

I'urltm:a

s,

Strunjire

(urn)

Frezare
i

Procedee alese
Mortezare Rabotare

Gaurire

Rectificare

lSc'onullucrarii; Insusirea cunostintelor privind modul de obtincre semifabricatclor

si pieselor fi~ite prin sudare. Alegerea proeedeului de sudare.

L Notiuni .generale

1.1. Definitii ~i terminoiogie

2

3
' ~
r--+----+-----+--,--1r-----+----+-~--I-----,-----'4
5

6
c. Scheme de prelucrare

Sudare - procedeu de imbinare nedemontabila intre doua sau mai multe

componente, prin incalzire si/sau aplicarea unei presiuni eu sau rara utilizarea unui
material de adaos, 'in zona imbiriarii.Procedeele de sudare se clasifica, In doua grupe:
procedee de sudare prin topire; procedee de sudare prin presiune.
Sudura (cusatura sudata) - rezultatul operatiei de sudare.

(Ia alegere)

Sudare'prin topire - procedeu de sudare la care materialul de adaos 'sicel de

baza se topesc in zona imbinarii, iar prin solidificare formeaza sudura.
Sudare prin presiune - procedeu de sudare la care sudura se realizeaza prin
apasarea materialelor care participa la fonnarea ei, cu sau fara incalzirea acestora,
materialul putind ajunge in stare plastid. sau.chiar topita.
rt

Material de baza (m.b.)- materialul supus operatiei desudare.

d. Denumirile maslnllor uneltefolosite.'"
Procedee alese

Denumirea
masinii-unelte

Procedee alese

Denumirea "
masinii-unelte

Material de adaos (m.a.) ..:..metalul sau aliajul adus din afara sub forma de
vergele, sarma sau granule, care se topeste In procesul de sudare ~i participa la
realizarea sudurii.
"I

'

'

v
Metal depus (m.d.) - metalul provenit din topirea ~iamestecarea metalului de
baza ~i a celui de.adacs, care contribuie la realizarea sudurii.

I"","

Imbinare sudata - imb inarea realizata prin sudare; se compune lin sudura,
zona de legatura, linia de top ire (doar In cazul procedeelor de sudarc prin topir ).
zona influen~ata termic (ZIT) ~i metalul de baza neinflu nta; t I'l11ic (f 1.1).

I"

1'/1111""/1

11I}"fIt','

1"'" ,,,,,,,11'

l'IIIINI'"

link
de
topire

1/,}", ,/III/lflll_,lIlff!!!!

zona
de
imbinare.

ZIT
I

m.b.

ZIT

~;

.8/ ~ Drizon}-ala c

Sudarea
pnn
!2.Pire.

Sudarea
prin
presiune.

83=

l/n

Fe p/aron{pesrecap.J

Fig.t. Elementele imbinarii sudat

Rost - spatial format intre suprafetelepieselor,
metal in vederea forrnarii sudurii (fig.Z).
",

Schita
rostului
Simbol

CUiE

"vn

"I"

Imhinarel

Schita
rostului
~I)1bol
Imbinare

fly"

till

Sudabilitate - proprietatea tehnologica reprezentind capacitatea materialului

de a fi sudat in conditii de fabricatie impuse, intr-o structura specifica, special

Ill:

. h..

proiectata.

~.

~~

. "XU

Fig.3. Pozitii de sudare

ti

&
Et
0
- In cruce

cu

Sursa de caldura - sursa de energie folosita pentru producerea caldurii

flU"

"1I2X;K"

necesare sudarii.

Cap la cap

- ,f

ce urmeaza a fi umplut
"

2. Principalele procedee de sudare prin topire.

,
.

s,

Prin sunranunere

'''T''

De colt.

;.

f'

"

.Exista numeroase procedee de sudare prin topire. Ele se identifica dupa tipul
sursei de caldura, denumirea acesteia regasindu-se In denumirea procedeului <il
sudare.
.
Fiecare procedeu are anumite particularitati distincte, care ii fixe.aza d~m
de utiiizare. Toate aceste caracteristici ale procedeelor de sudare pnn topirc
raspindite sunt descrise in anexa T13.l.

'Ilill~
III \I

3. Principalele procedee de sudare prin presiune .

.Fig.2.Tipuri de rosturipehti"usi.dare
.;

Pozitia de sudare
x cutarii sudurii (fig.3).

modalitatea de acces. larostul.

lmbinarii, In timpul

Ca si procedeele de sudare prin topire si acestea s~nt d s ~jl de VIII' lit

Caracteristica lor comuna consta In faptul ca in timpul sudarii asuprn pi '~ Inl' \'111'
sudeaza se exercita 0 apasare care ajuta la intrepatrund
r a .lor dOIl!'i 111111"11 ii,

aflate In stare plastics si chiar In stare topita.

Caracteristicile
celor mai raspindite pro d . d
nd

III

in n xa T13.2.

sudnrc

priu

pil'.

1\111'

illl\

I ' I /',11/,"""'111"'11I111"'11

-====~~-'=:=~_

\/1,1"",

"Ulltf,/fil

rll

,"11I4

rill

I'

,l'/lIit"O

Allua'l'lJ.1
Denumirea
4. Alcgcf"(!l1 procedeului
Ficcare proccclcu

de sudare

de sudare

optim.

are un domeniu

de aplicare

J.:.1 alegerea .clui mai potrivit procedeu desudare

e tina
searna de mai multi, factori:
,
natura matcrialului de baza;
- grosimea materialului de baza;
- intinderea sudurilor si programul de productie;
- pozitia de sudare;
costul operatiei de sudare;
,
raspindirea echipamentului
de sudare.
III anexa T13.3 se prezinta caracteristicile
generale
il in practica.

,,,111'

pentru

mai mult sau mai

0 aplicatie

data,

'sa

ale procedeelor

de sudare

5, Modul de lucru

Dupa

0 prealabila
documentare,
studentilor li se VOl' prezenta procedeele de
echipamentele
aferente,
disponibile
in laborator.: Se vor executa
Ii -n on tratii practice si ~or fi prezentate exemple de constructii sudate.
, Fiecare student va primi in continuare un desen al unei constructii sudate ~iva
II 'go procedeul sau procedeele de sudare cele mai potrivite, folosind .tabelul 1 ~i
nuexcle Tl3.1. si T13.2.
'
P desenul structurii sudate sudurile se vor notacu simbolul S\",Sn' Toate
dut -I sc inscriu in referatul Tl3, al carui model este anexat acestei Iucrari.

lid \I'l'

SUDARE MANUALA.
INVELITI

cu ELI<~CTROil

Sursa de ciildura: arcul electric-'a:.:.::l=im.::.:..:.en:::ct.:..:ca"'t...cln:c:....:;c..:.:.a:.:.::.-CJ~.::.i

...:,c"".c:.,:..
_
Elemente specifice:
- electrod invelit - vergea din metal de adaos acoperita cu un strat (invelis) lit'
flux avind r61 multiplu in mentinerea arcului electric ~i asigurarea proprietatikn
cusaturi i sudate.
.
Elementele regimulul tltl
Schema de principiu :
sudare:
/ .
d - diametrul electrodulul,
/
~- .~
mm;
<--=::=::
~~
='-~I
Is - curentul de sudarc, A;
~
gaze de
~~~odul ",,",--"
Materiale de baza:
protectie
operator de
rezultate din - otel carbon;
sudare
arderea
crusta de
- otel slab aliat;
invelisului
zgura
- otel aliat;
c.c.
- fonta;
cordon de
(c.a.)
sudura
- Al si aliajele sale;
- Ni si aliajele sale;
0.
Grosime m.b. > 2mm.

pi II 111 rcstrins.
II 'h"i

procedeului:

si

Denumirea
rocedeului:
SUDARE AUTOMATA
SUB STRAT DE FLUX.
Surs,a de caldudi: arc electric alimentat in c.a. ~i c.c.
.' Elemente specifice:
.. -flux pentru sudare - material granular utilizat pentru protectia arcului, a baii
metalice si' a cusaturii in curs de solidificare
i entru alierea baii.
Schema de principlur
Elementele
regimului de
sinn!! electr

sudare:
D - diametrul sirmei -

electrod, mm;
rulou de slrma

de sudare

buncar ch

c.c,

(c.a.)

IL
'

material de, '

baza

------------------------------------_1.--

Is - curentul de sudare, A;
Ua- tensiunea arcului
electric, V;
VS - viteza de sudare, m/h;
Materiale de baza:
- otel carbon;
- otel slab aliat;
- otel aliat;
-AI ~ialiajele sale.

I 'Ct 1'/11"""",,,

JIII/II,1 pr/"

"

,fllt/IITI'

_,___________
.
Anexa T13.1continuare)
Denumlrea procedeulul: SUDA.RE CU A.Rc. ELECTRIC
N MEDIU
PROTECTOR DE GAZE
rocedeul MAG.
.
Sur-sa de caldura: arcul electric alimentat in c.a. i c.c.
li:lcmente specifice:
.
-, gaz .:de ~~otectj~
g.az.s~u a~estec de gaze aCtiv~ pentni pr~tejarea arcului
electric, ball metalice ~l cusaturii: (C02; CO2 + O2) - MAG - Metal Active Gas
- clectrod fuzibil
'
.
' '. "
Schema de principiu:
Elementeleregimului
de sudarer
Slrrnad - diametrul electrodului ' mm', '
~~:~~~d
Rulou de
Is - curentul de sudare, A;
Sistem de
sirrna de
Va - tensiunea arcului electric V,
untrenare a
sudare
'
,
slrrnei
Ys - viteza de sudare, m/h;
Patina de
unosfcrn de
~contact
Va - viteza de avans, m/min;
,
H"' pI rector
Q - d eb itul de gaz protector, lImin;
/'
~Pistolet
~
~
Materiale de baza:
Gaz~r
c.c,
(c.a.) - otel carbon;
- otel slab aliat;
-e-

Ancxa '1'13.1 (l'()IIj1I1I1I1I'1')

DCflumiren procedeului:' SUDARE CU ARC EL-ECTRic

iN MEmo
PROTECTOR DE GA?J.erocedeul WIG).,_,
_
Su-;;; de caid~ra: arcul electric alimentat 'in c.a. ~i c.c.
Elcmente specifice:
_ gaz de protectie - gaz inert (Ar) sau amestec de gaze (Ar + H2; Ar + He) pGJlt1'1I
protejarea arcului electric.baii metal ice si cusaturii ~ WIG - Metal Active GLI'
- electrod fuzibil
Schema deprincipiu:
V itcza de sudnrc V~
~..,..---:
,../

regimului
Elementele
sudare:
Is - curentul de sudare, A;
Ua - tensiunea arcului elc t!'il ,

Elcctrod ncruzibil(W)
,

,~

V',

viteza de sudare, m/h;

Q - debitul de gaz protector,

Vs -

Pistolet

l/min;

Materiale de baza:
- oteluri inoxidabile;
- Al si aliajele sale;
- Cu si aliajele sale;
- Ti si aliajele sale;

Denumirea procedeului: SUDARE'CU

ARC ELECTRIC IN MEDIU
Material de baza
PROTECTOR DE' GAZ rocedeul MIG
'
Sursa de caldura: arcul electric alimentat in c.a. i c.c.
Procedeu universal de sudare.
Elemente specifice:
'
SUDARE
.
PRIN
TOPIRE CD FLACARA
Denumtrea
procedeului:
- gaz d~ protectie - gaz inert pentru pr6tejarea'ar~uluielectric, M'jj metaiice'~i
OXIACETiLENICA
cusaturii (Ar); MIG -:-Metal Inert Gas
.
.
Sursa de caldura: fladira de combustie oxiacetilenidi.
- clectrod fuzibil
Element-;~iflce:
flacara oxiacetilenica oate atin ae 0 tern eratuta de 3150
Schema de-pri-;;:-::c:;:ip=:i::'u~,:
------:..-....:..rE::;:-le-m--'-en:...t-e-=-le---C:r-eg-i-m-u-)-ll.-j-d-e-s-u.:.-d-a-r-e-:
---I
Schema de principiu:
.
Elementele regimului de sudarc:
d - diametrul electrodului, riun; ,
,
. .
tipul
flacarii
(carburant
Is - curentul de sudare, A; ,
Arzator
nonnala,oxidanta); ,
StrmaVa:- tensiunea arcului electric
- QCH, debitul de acetilena, l/ora;
.
" V'
electro
'(5 - viteza de sudare,rrith;
fuzibil
_ d- diametrul sarmei de m.a.,
m.a.
Slstcm de
V8
vitezade
avans,
m/min;
amrenare a
mm;
slrmci
Q - debitul de gaz protector, I/min;
- Vs - viteza desudare, m/h;
.

i\ll1lo~furnde
111. P" rector

c.c.
(C.8,) .'

Materiale de baza: ' .

~ otel slab aliat;
;.oteluri inoxidabile; ,
- Al si aliajele sale;' '.,'
- Cu ~i aliajele sale;
- Ti ~i aliajele sale.

m.b.
Sudura
'~

Materiale de baza:
- oteluri;
- fonte;
- Cu si aliajele sale.

,I J

-,

L.

\
Flaearii oxiacetiienica

Proc xl u universal de sudurv.

"~co.

. l

I 'M ",l/IfII""

", }m/ll/'

J"/II

\II/I,,,

Punrr fn lI,mll

_
Anexil 'J' I3.1 (contlnuare)
1h'lIl1l11iJ'cllj>rocedeului:
SUDARE CU FASCICUL
LASER.
SII r II de caldura: fascicullaser
de obicei laser Cll az CO2

JI:kmcute specifice:
Iusciculul laser este focalizat in zona de sudare, obtinindu-se densit'iti de
'rgic de ordinul108W/cm2
Sepoate folosi siun gaz de protectie;
,
In(ltcrj~lu~ de baza nu trebuie sa reflecte fasciculullaser.
Schema de principiu:
Elementele regimului de sudarei
fascicul
puterea fasciculului, kW;
,
laser
- viteza de sudare, m/min;
'11

".-----.:Ancxa '1'13.1 coutlnullfl')

Denumirea
procedeului:
SUDARE CU PLASMA.
. Sursa de caldura: jetul (arcul) de plasma
Elemente specifice:
- prin strangularea
unui arc electric care arde intr-un mediu gazos (gaz
plasmagen) se obtine cresterea temperaturii la circa lO.OOOoC;
- un aldoilea
az Ar oate fi folosit entru rotec ie.
Schema de principiu:
Elementele regimuluide
sudare:
- tensiunea arcului, V;
gaz
- viteza de sudare, m/rnin; ,
plasmagen
debitul gazului plasmagen, IImin;
(Ar)
~"'-+--de

~I,

VS
I

m.b.

c==1L=::::J, '

----I)CI!umirea

rocedeului:

SUDARE

CU FASCICUL

DE ELECTRON]

ursa de caldura: fascicul de electroni

Elcmente specifice:
- clcctronii accelerati cedeaza energia cinetica la ciocnirea cu materialul sudat,
ajun IJ'ndu-se la densitati de energie de ordinul 5xl08W/cm2.'
,
- sudarea trebuie rncutii in vid.
' ,
'chcma de principiu:
Elernentele regimului de sudarei "
tensiunea de accelerare, kV;
i1Mi\1I1I~H
- puterea fasciculului, kW;'
- diametrul fasciculului, mm; ,
fascicul
- viteza de sudare, m/min;
de
electroni
', presiunea incintei, bar.

gaz
protectie
(Ar)

material de '
baza

Grosimi mici ale m.b.

, \'

11'1

r-

Materiale de baza:
- otel carbon;
- otel aliat; ,
-: metale si aliaje neferoase

'1

rln sudare.

de baza:

'L

sirmei

Materiale de baza:
- otel carbon;
- otel slab aliat;

- otelcarbon;

Is
r-----,,r-::~---::~m.b.
incintl'l
vi<lnlll

~~~;._~,r.~~.m.~~~~

- otel aliat; ';,

- metale si aliaje neferoast'l;'
brice grosime a m.b.

Grosimi mici, mijlocii (8-10mm).

Denumirea
rocedeului: SUDARE IN BAlE DE ZGURA
Sursa de caldura: efectul Joule; ,
Elemente specifice:
- baia de metal topit -este acoperita de 0 baie de zgura topita; la trecerea
curentului electric prin baia de zgura se produce caldura ce topeste m.a. si
marginile pieselor m.b.;
,- sudare e vertical a;
Schema de principiur
Elernentele regimului de sudare:
....:diametrul sirmei, mm;
Strma - intensitatea curentului, A;
electro'
~Ruloude
- tensiunea curentului, V;
fuzibil
strma de
- viteza de sudare, m/h;
sudare
Sistem de
- viteza de avans a m.a., m/min;
antrcnare a

m.b,

Materiale

Materiale de baza:
- otel carbon;
- otel aliat; , '
- metale si aliaje neferoase.

c.a.

Grosimi mari ~i foarte rnari.

I \I) I'I/II~II'/I

TIIJ",,1/I1 prill

1'1I1I.:rc" TII

1I11111t1'.

I
I

Materiale de baza:
punct de

I F

'U

"'""'"
rv

~\.l(

I
.'

III

."I/""~.

Denumi~a procedeului: SUDARE iN PUNCTE

Sursa de caldura: efectul Joule
Elemente specifice:
_ curentul electric introdus prinintermediul unor electrozi de contact incalzcsn
local materialul care ajuns 'in stare topita este apasat de aceeasi electrozi. L'
racire, in locul res ectiv se formeazaun
unct de sudura,
Schema de principiu:
Elementele regimului de sudare:
F
- densitatea de curent, Azmrn";
- presiunea de contact, daN/mmJ;
- timpul, s.

Sursa de caldura: efectul Joule

Klemente speciticc:
- la trecerea curentului electric prin piesa, se produce incalzirea materialului;
prin apropieri ~i indepartari succesive se produce topirea capetelor, urmata de
apasarea pieselor;
.
- in urma s~darii in zona de imbinare se produce 0 bavura.
Schema de principiu:
Elementele regimului de sudare:
- densitatea de curent, Azmm";
- presiunea de refulare, daN/mm2;
material de baza
zon/mbinare
- timpul, s.

"""

rill

Anexa '1'13.2 (conttuuure]

Anexa T13 2
SUDARE CAP LA CAP PRIN REZISTENTA

Dcnumirea
procedeului:
E1JC TRICA

"m,,1

m.b.

- otel carbon sau aliat;

- otel inoxidabil;

sudura

Materiale de baza:
- otel carbon;
.- otel slab aliat;
- otel aliat (rapid);
- Cu, Al

- Al ~i aliajele sale;
- Ti si aliajele sale:
1

electrod de
cupru

Grosimi mici ~ O,8mm, dar ~i mai

man.

Aceleasi materiale sau diferite,

I

,
Dcnumirea nrocedeului: SUDARE PRIN FRECARE
.t
Sursa de caldura: frecarea dintre niesele sudate
Elemente specifice:
- frecarea dintre 0 piesa fixa ~i a1ta aflata in miscare de rotatie produce
incalzirea capetelor acestora pilla 1a atingerea starii plastice sau topite, urmata
de oprirea rotatiei si apasare;
-,
- in urma sudarii in zona de imbinare se produce 0 bavura ..
Schema de principiu:
Elementeie regimului de sudare:
-presiunea initiala, dal-I/mm";
- timpul, s;
piess
- presiunea de refulare, daN/mm2.

"~'e

t"~

""

"

.r-

Materiale de baza:
- otel carbon;
- otel slab aliat;
- otel aliat;
- neferoase.
.'

Aceleasi materiale saudiferite.

1,1

Denumirea
rocedeului: SUDARE IN LINIE
Sursa de caldura: efectul Joule
Elemente specifice:
_ procedeu asemanator sudarii prin puncte, electrozii avind insa forma de role,
iar punctele de sudura practic fiind suprapuse unul peste altul;
- sudura asi ura etan eitatea.
Schema de principiu:
Elementele regimului de sudare:
F
- densitatea de curent, Azmrrr';
- presiunea de contact, daN/mm2;
- viteza de sudare, m/min.

Vs

Materiale de bad:
- otel carbon;
- otel slab aliat;
- otel inoxidabil.
Grosimi rnici S; 2,'i111111.

1I
l'unul!Q III IIr",a
I I

I/II/,'r,

1/

III }IIII/III

I'r//I

rln ,fuliarl!,

IIII/m,',

'luoonl : .. " .... , .. , .... , ..

rupu... , ...... ,

Anexa T13.3
REFERAT
Caracterlsticile

Raspindire
echipament

Grad de
automatizare

PI'c)(C dClilde
S 1(1

generale ale procedeelor de su~are

are

ludurc c 11
II 1('111'1'1
I

wcti lenica

':lIlilll'('

1.1

",

cusaturii
FB

(x)

1.Definitii~i notiuni de bad:

lutomatii"

de flux
, \II1.1I't'
'In mediu
Iliolt ('to r de
'II"

Asj-ectul

vitate

MN SA A
R
MJ
L
R
MJ
PROCEDEE DE SUDARE PRIN TOPIRE

I
Sudare c u
cl ctr z iJ_J?~eljti
x

CI

Producti-

11(\(

M AG

(x)

(x)

""

: 1IIIIIre 'i n

mediu
r de
IG

n mediu
x

r de
IG ...----

".

u
de

\-I--t

X"

t -

laser
n baie

2~Schita piesei.

-;-

--_.

PROCEDEE DE SUDARE PRINPRESIUNE

x
x
x
x
x
i

re in
cte
--

.. -

n11D.~,_.

topire

iaril
ap la

ap Is

--

: MN- manual;

I \I'

' i

frecare

J ,.

I; M-

SA- semi automat; A- automat; R- redus; MJ- mijlocie;

marc; FB- ~ art bun; B- bun; S- satisfacaror.

,'

,"'1

1 .1 /'/1//"""""

('Ollsj

/II//II"/lfl/l

~II"''',

/''''1'''

ructia sudata (Nchl(l):

~rialul

"/.,It/,.J,,,

III

II/hl'rl

de badl
--------~------.---~I

Lucrarea
STANTAREA TABLELOR SUBTIRI
imbinari sudate.
Simbolul

Tipul

Rostul
Schita

Intinderea
Simbol

Scopullucrarii:

Pozifia
'de' .
sudare

Cunoastereamodului
prin stantare.

In care se obtin piesele din tablasubtire

.' .
'

1. Notiuni generale,
1.1. Definitii ~i terminologie-

"

stantare

Procedeul de sudare.
Procedee de sudare posibile:

"

_ procedeu tehnologic de prelucrare prin taiere a tablelor subtiri cu

ajutorul stantelor;

"

scula taietoare avand doua parti active care intra una .in cealalta,
prevazute cu muchii taietoare cu profil identic (asociate, conjugate);

tabla subtire ~ tabla, avand grosimea mai mica de 4 mm (conventional);

:..pentru sudurile:

Procedeul principal: .... ; .. :

Procedee secundar~:
Schita de principiu
procedeu de sudare:

<: .

;........ ::.~..pe~tru ~udurii~::

a principalului

Motivele pentrucare s-aoptat pentru

.alegerea principalului procedeu 'de
sudare: " .'
,,"
,

I"

- modul de amplasare a pieselor stantate pe semifabricat pentru '/I

procesul sa asigure un cat mai mare coeficient de utilizare. a. materialului
si 0 tehnologie cat mai avantajoasa,

1.2. Stantarea ..'

"

..

"

.'

croire

~:., '~""~::~."'~; ~,'

.I,

schema tehnologica - reprezentare .grafica a procesului de' stantare, ' cuprinzand

. semifabricatul, etapele stantarii, piesele stantate si deseurile;

~ :

!'

,',"'

I,

In figura leste reprezentata schema stantarii cu elernentele active ale stnn] l:

poansonul ~i placa de taiere. '
Daca scopul.prelucrarii este acela dea executa 0 gaura in semifabri nt, utili II'
avem de-a face cu stantare de perforare (fig. 2, b).
.
I nc S urrnareste sa se decupezeo piesa din semifabri at, atunci pr -lur III I
e num II hlll~lIrtdll decupare (fig. 2, c).

Iin ,)""II{",,'"

,,,""

""

"I~{I' I

J I

f'anr"r!!a (ahldor sub,/r/.

1.4. Stantareacombina,ta

T - muchii taietoare
F - forta de taiere

Poanson

Semifabricat

Placa de
taiere

Piesele din tabla,' mai complicate, impun rnai multe operatii de taiere. De
exemplu, pentru 0 piesa relativ simpla - 0 saiba - sunt necesare doua operatii: 0
perforare ~io decupare. Aeeste doua operatii pot fi organizate 'in doua moduri:
succesiv sau simultan,
.
. Schemele tehnologice ale unor stante care lucreaza dupa cele doua modalitati
sunt prezentate in figura 3:
Semifabricat
banda

Semifabricat
banda .

Fig. 1. Schema stantari].

piesa

deseu

[Q}de~eu
G.

piesa

Fig. 2.$tantarea de perforare ~ide decupare

a -semifabricat; b - perforare; c ~decupare

t"

$$(

Deseu

Saiba

*~

:.~U

Fig. 3. : Schema tehnologica pentru stantarea succesiva (a) ~i simultana (b).

Datorita simplitatiiei, stantarea succesiva este preferata ..
Piesele stantate din tabla pot avea configuratie complicata, Acestea se pot
obtine prin:
_ configurarea muchiilor taietoare ate poansoanelor si placilor de taiere;
_ folosirea mai multor elemente active (poansoane si placi de taiere).

1.3 Denumiri
2. Obtinerea
~Dac.a stanta executa
executa mal multe operatii,

singura operatic, ea se numeste ~tanta simpla, iar da

.'

~taD1acombinata.

In continuare, denumirea stantei se completeaza .cu denumirea operati I

ex cutate: de exemplu, ~tanw simpla pentru decupare sau tan!a combinata pentru
perforare ~i decupare. Denumirea stanpelor combinate .trebuie sa includa ~i
prccizare a rnodului in care actioneaza stanta: succesiv sau combin~t (v. pet. 1.4).
Asadar, denumirea complete a unei stante combinate poate fk

,\tanta combinatd pentru perforat si decupat cu actiune succesivd,

unei piese prin stantare (exemplu)

2.1. Schita piesei.

Denumirea ~i cod~l piesei: garniturii G I

Material: Cuf
Grosime: 0,4 mm

/1'
IIflI!f/.

~'II/II/lfla IIIhI"/tlf

2.6.Calculul fortei de taiere F ,

.. Operatiile neccsare:
II'

F = k So 'to (daN], .

'i pcrforari (1) + 0 decuparc (11)

2.3. Denumirea sculei:

1- lungimea

conturului

taiat, [mm] (calculat sau/si masurat pe

desenul piesei);
.
g _ grosimea materialului [mm]; .,
'to _ rezistenta \a forfecare a materialului

!?ideeupare , eu ac tipune succesiva

. -

~tanta pentru perforare

Incare: So este suprafata de taiere [mm"];

2.4. Schema tehnologidi:

[daN/mm2] (v. anexa

T.14.1);

corectie (tine cont de eventualelele neuniformitat

ate grosimii ~i proprieUitilor materialului prelucrat) .

k _coeficientde

. De obieei k';" 1,3.

Directia de
avans a
scmifabricatului

In cazul

de fata:

F== k 1 g te

L_--'---__

----==r:::':..

])e~ell

2.7. Verificarea
Pentru

fortel presei.

executa

I)e!?e~

taierea, presa trebuie sa dezvolte

forts de taiere, adica:

de laborator

se foloseste

presa tip PELI 63, avand

2.8 Alte variante

poansoane
pcntru perforat

poanson pentru
decupat

<,

varianta A:

(GoooOl
,,;1

place. de
tiliere

de croire.

. _ banda mai ingusta;

_ ~tanta mai lunga ~i mai ingustii;
_ numarul de poansoane: 4;

variantaB:
_ utilizare neeorespunzatoare

'

rriaterialului;
._ banda mai lata;
_ ~tanta mai lata.
_ numar dublu de poansoane (8);
_ utilizare mai buna a mat rialuilli.

I
II

st rcp rezentat d esenul sumar al stantei,

/)

fort

Observatii:

Tn anexa T14.2

forta Fp mai mare decat

de presare de 63.000 daN (630kN).

In cazul nostru,
630 ~ 28,6
deci presa poate executa prelucrarea.

2.5. Schema stantei,

semifabricat

'

Incadrullucrarii

Piesa

+ 1t X 20 + 180) x 0,4 x 18 == 2860,4 [daN]

= 1,3 x (2 X1t x 10

,~IIIIII'/lj'" "1""

""

III

ill II I
Ill' XII

Valor ilc rezistcntei

I)up~ documcntare,

studentii vor asista Ia

demonstratie practica in care

la forfecare,

10

IdaN/mm\

'1'.1 U.

cfitcva mutcriale,

pentru

,V/lI'

ibscrva:
stantelor;
;
si functionarea presei cu excentric; _
- montarea stantei pe presa;
- modul de executie al stantarii;
- sistemul de croire.
- constructia
- constructia

Materialul

Marea

tabla subtire din otel carbon

obisnuit STAS 500 - 80
g==(0,5-4)mm
..
J

in

continuare, fiecare student va prirni 0 piesa sau un desen al unei piese din
tabla pentru care va rezolva problemele descrise la punctele 2.1. ... 2.7. Solutiile ~I
rczultatele obtinute se inscriu 111 referatul T 14.

,
-

tabla subtire din otel carbon de

calitate STAS 880,,80'
.
.g = (0,2 - 4)mm

tabla subtire din otelinalt aliat,

rezistentla coroziune !?i la
temperaturi inalte, STAS 3583
g - (0,8 - 4) rom
. .
alama

bronz

cupru

plumb
hartie si carton
carton tare
klingherit
piele
cauciuc

otelului

1"

OL32
OL34
OL37
OL42
OLC 10
OLe 15
OLC 20
OLC 25
OLC 30
OLC35
OLC40
OLC 45 .
OLC 50
10 NC 180
10 TNC 180

i'"

IdaNfulln1J
28 - 34
29 - 36
33 - 40
36 - 45
29
32
36
39
42
46
49
52
54
47
46

CuZn 37
Cu Zn 42
CuZn37 dura
. CuZn42 dura
CuSn6 moale
CuSn6 dur
CuSn6 f dur
Cu 9, Cu5 moale
dur
PbI
Pb2
Pb3

26
40
36
50
26
48
50
18
26
2-3

2-5
7-9
4-6
0,7
0,7
2-6

moale
tare

Iii
.~I""(IIr''II/I"~/'~'I::"",:::.'/~lh.:!:II~'rl::....
_-:-

__

._~~

__
Studcnt

Anexa T 14..

Grupa:

REFERAT

A
~I-+--j
j .Deflnitii

si notiuni de baza:

10

n
2. Schita piesei.

B-B

Stantl1 de perforare si deeupare, eu actiune succesiva

pentru garnituri ale pompei de benzina DACIA 1310 .
1.- dorn
2.- placa port-poansoane
3.- placa de fixare
4.- poanson pentru decupare
5.- placa de ghidare
6.- placa de taiere
7.- placa inferioara
8.- rigla de ghidare a benzii semifabricat
9.- suruburi fixare
10. - poanson pentru perforare

, .... , ..

, .

"

"""/111""

'"hldll/

"'''ril'
'o",rolill Cfllild,ii

oisssiu: ti semifabricatclor tuiu

tuetott: nedistructivc.

II

Uknulllin' ~icod:

I -t.MalcriaJ:
'i.Crosimc:
6.0pcratiilc

ncccsa~c~-

--------------

-------- --- --

Lucrarea
7.Dcnllmi~;;s~~ei: 8.SchematehnoJog~ic-ii-:---

~---------

CONTROLUL CALITATU PIESELOR SI

SEMIFABRICATELOR PRIN METODE NEDISTRUCTIVE
Scopul lucrarli:

Asimilarea notiunilor de control al calitatii si metode nedistructive

de control. Cunoasterea celor mai raspandite metode de acest fel.

1. Notiuni generale
Lf.Deflnitii
si terminologie

9.Schema

~tantei:

Cali tate - aptitudinea unui produs sau servrciu de a satisface necesitatile

uti Iizatori lor;
Controlul calitatii - tehnicile si activitatile cu caracter operational desfasurate
.
pentru stabilirea nivelului calitativ al produselor;
Control nedistructiv - ansamblul de metode de control al calitatii care nu
afecteaza integritatea obiectului controlat;
Sistem de control
.totalitatea
mijloacelor
de masurare,
etaloanelor
materialelor, normelor ~i instructiunilor de lucru, necesare
.
- pentru efectuarea controlului;
Indicatie - informatia oferita de 0 metoda de control nedistructiv, intr-o forma
accesibila simturilor operatorului ...
1.2. Schema

generala a unei metode de control nedistructiv.

1O.Forta de t:'iiere:
Actualmente
sunt cunoscute cateva sute de metode de control nedistructiv,
dar, indifetent de specificul fiecareia, toate au aceeasi schema de baza (fig. I).

sursa de
energie sau
materie

obiect
control at

Fig. 1. Schema

prelucrarca
detector
signatura
obiectului
generala

a unei metode

si
prczcntnr '0
r ';t;ultul .lor
de control

nedi II IIdh.

lit I /1"11,,1111, "'11"1"1",'11"11I

, I, 1/,1/,d" I, ,",

I", /'1/11 1II1("d,'I/,',//,/r,",,/I,.'

( 1/1

iJ.

II
'.l1.!.tI(/I (!k,c1oT Si .<emi(ilhTicaIL'loT prill

/II~/""<'

'I<'II/.\lfI/('I/".<:"'-

principiu, o metoda de C ntrol nedistructiv con ta 111 invcstigarca obit) tului

I !III (rol:i( <':1I 1111 llux de materie sau energie care-si modifica
parametrii in conta leu
nili Ttul, capiHand asifel inforrnatii despre starea acestuia (signatura obiectului), Un
d -t -ctor adecvat descifreaza informatia, care ulterior este prelucrata si prezentata intr1111
mod convcnabiJ 'in vederea interpretarii,
Dupa cum s-a afirmat mai inainte, nurnarul metoclelor de control nedistructiv
cxtc Ioarte mare, dar multe dintre acestea au un domeniu de aplicare destul de Jimitat.
Celc mal raspandite metode, fie datorita simplitatii lor, fie datorita performantelor
dovcdite in depistarea
discontinuitatilor
macrostructurale
ale materialelor
sunt

Aceasta etapa se efectucaza cu ajutorul etaloanelor !?i bl~eurilor d~ r 'krill\1I

(piese tipice cu defecte naturale sau artificiale) dupa reglaJe uneori standardlZl.lt '.

IIrl11~toarele:'

Doeumentul principal rezultat In urma controlului 11 ~onst~LI.ie buletinul

examinare, care, de regula, trebuie sa raspunda la urmatoarele intrebari:

111

I)

controlul
controlul
e controlul
., controlul
controlul
controlul
scrierea sumara
2. Aiegerea

"

optico-vizual;
cu lichide penetrante;
cu pulberi magnetice;
radiografic;
ultrasonic;
cu curenti turbionari,
a acestor metode este prezentata
metodelor

de control

in fisele 1 - 6 din anexa TIS.I.

Asadar, se vor desfasura etapele:

10 Verifiearea si etalonarea sisternului de control;
20 Efectuarea controlului;
j 0 lnterpretarea ~i adoptarea deciziei admis / respins;
40 lntocmirea raportului de control (buletin de examinare,
etc.).

cine si cand a efeetuat controlul?

(laboratorul,

ce s-a controlat? (obiectul, materialul etc);

In ee conditii tehnice s-a efectuat controlul?

care sunt rezultatele

important!

4. Modulde

lucru

De aceea, in practica se foloseste un complex de metode care, intotdeauna,

lncepe cu controlul optico-vizual, avand urmatoarea configuratie minim necesara:

control optico-vizual

controloptico-vizual

Aplicarea
tlpurl]

o metoda pentru detectarea

defectelor de suprafata,

De exemplu, pentru

piesa din aliaj de alurniniu,

unei metode

control cu lichide
penetrante

o metoda de detectare a
defectelor de profunzime

variants ar fi:

control
radiografic

de control

in practica a unei metode de control presupune la inceput validarea

capabilitatii " sistemului de control " de a pune In evidenta
d dcfo tc pc care le cautam.
.

-i, udic dcterrninarea

etc.

sa
Dupa documentare,

3. Aplicarea

institutia);

cine raspunde?
.'
Ca model, 'in anexa T1S.2 este prezentat un buletin de exammare.
.
.
Decizia admis / respins se adopta prin confruntarea rezultatelor controlulUi eu

nedistructiv.

Nu exista 0 metoda idealade control, adicd 0 metoda care

indice prezenta tuturor tipurilor de discontinuitati.

de

controlului?

conditiile impuse intr-o norma, standard, prescriptie

Foarte

.'
fise, hartl de dclccte

studentii vor asista la demon~tratii

.~iaparaturii specifice principalelor

~fectuate cu materiale

metode de control nedlstru~tl\~.

..,
.
in continuare, fiecare student va primi 0 schita a uner piese sau semlfabnc~t
avand unul sau mai mult defecte, pe baza careia va lntocmi referatul prezentat 111
finalul lucrarii.

I I~ (lII/f(/llIl

'1IlllilJJ1JJ/J'H'iars "Wi

!'/I<,,,,If!,hrli"ll(I'/,'r

.!!.almllil call1tltli ukl,'I"r

11;/11

Ill". I.

I)cnurni.rca

Anexa TIS.I.
metodei:

CONTROLUL

OPTICO-VIZUAL.

P.rillcipiul d~ bazii: Receptarea imaginilor de catre ochiul omenesc Iiber (control

vli'.ual) sau ajutat de aparate 0 tice control 0 tic.
Indicatia de defect: Imagini virtuale receptate sau reale inregistrate
.sau e banda video.
Oomeniul.de a.plicare.: Orice obiect, orice material, semifabricat,
ansamblun statIce sau III miscare.

pe fotografii

piesa finita sau

Perfor~ante:
Disc~~tinujtiiti
de suprafata (fisuri, pori, sufluri,incluziuni
nel~et~IJce, d~forma!ll), rupturi, parti lipsa, dimensiuni necorespunzatoare.
eel
mal mic detahu detectabil: sub O,lmm.
Reprezentarc

schematicii:

Nt" II/"/I"/"

II

,'''11Im "II','

Anexa 'liS."

Fi~a nr, 2.

('1111111

1/,1/

L.Qenumirea mctodci: CONTROLUL

CU LICHIOE PENEl'RA~TE ..
Principul
de baza: Patrunderea unor lichide cu puterc mar de umcc 11111'
(penetrare) in cavitatile discontinuitatilor,
indepartarea excesului de pen 'tl allt ' I
extragerea acestuia din discontinuitati de catre 0 substanta puternic absorbuntn
develo ant.
.
Indicatia
de defect: pete colorate ( rosii ) pe fond alb sau pete luminousc
( alben- alben verzui) e fond luminos albastru - violet
Domeniul de 'aplicare: obiecte din orice material (metalic sau nemetalic), l:1I
exce tia eelor oroase
Performante:
discontinuitati
de suprafata sau de interior deschise ( can,'
comunica eu exteriorul ): pori, sufluri, fisuri, suprapuneri de material etc.
'I
mai mic detaliu deteetabil: deschidere 2-3 !-tm.

Succesiunea operatiilor:
5. Examinare

1. Curatare - degresare.

a. in lumina alba pentru penetrant

observator

lupa maxX20

b. in lumina ultravioletd pentru

penetrant fluorescent.

40 em

Flux luminos
cca. 500-1000 lux

3. Indepartarea

-,

"",

excesului

de material.

/'

~.

~U
Obiect controlat

+.

4. Developare

6. Stergere-curatarc.

/
~~

\('/>/~'
,
..
...

'

I II ('.I/1.,III.IIIIIIIIIII'/

I'

II II I',

./,11

I"'III/llIbrll.II,'/tlf

/lfl/ll

"/!JrIIJIII

'tIll/(' 11t',//,111I Iii

Anc

J)\'lIl11l1ircn

mctodci:

CONTROLUL

CU PULBERI

II

(contlnuare).

TIS.l

,,111(11/11"/1'\ /., ~I", III/"/!//'/I/'lill

J rll/1IlI'/fllI\'

Ancxa '1'1..1

Flsn nr. 4.

metodei: CONTROLUL
RADlO';::.G.:::::.:.;R:.:..A:.:F:..:l~C:.:.. ~_
Principiul de baza: Impresionarea peliculei fotografice de catrc radiatiile X ~(\II
Y care au strabatut obiectul controlat. Discontinuitatile atenueaza diferit radiatiil '
si orice modificare de intensitate a acestora apare pe film.
Indicatie de defect: Zone cu innegrire diferite In raport cu cea a fondului (de
obicei, mai negre .
Domeniu de aplicare: Fisuri, goluri, incluziuni metalice sau nemetalice, defecte
de forma, corectitudinea asamblarii;
iese sudate, tumate, for' ate etc.
Performunte:
Discontinuitati
cu grosime sub I% din grosimea materialului
examinat.
Conditie: radiatiile
Fazele operatiei

sa strabata
de control

discontinuitatea

in lun ul ei.

radiografic.

1. Expunere.
2. Prelucrarea
filmului.
-'revelare

generator Rontgen

de control

cu pulberi

1. Magnetizarea.

magnetice.
2. Distribuirea
3. Examinarea.

magnetizare

circulara.

indicatie
de
pulbere
colorata

(J-

tn l
~l
. l~
b . tn umina u travio eta.
4. Demagnetizare.
magnenzare longitudinala

- spalare
- uscare
3. Examinare.

beclOOW

a. in lumina aIM.

revellirii

-developare

~d!b

iongitudinalii.

magnetizare

- stoparea

pulberil,

(1'(JIII/IIIIOI''')

Denumirea

MAGNETICE.

I'dlld"iuJ de baza: Magnetizarea

obiectului si producerea campurilor de
d L pcrsic (de scapari)
de catre discontinuitati.
Acestea
atrag pu'berea
11I1I~,11( tica, agl ll1erarile de pulbere mardind
locul discontinuitatilor.
ludicntia de defect: Pete colorate (rosu, albastru, verde, galben) pe fondul
uprnfct i sau pete luminoase (galben sau galben-verzui)
pe fond 'luminos
ulbastru-violet,
1)()llIcniul
de aplicare:
obiecte din materiale metalice feromagnetice
(fier,
01 '1 carbon, otel slab aliat, fonta, nichel, cobalt, unele alia'e ale acestora .
l'crformante:
discontinuitati
de suprafata
sau sub
suprafata
(fisuri,
II 'P, trunderi, sufluri,
suprapuneri).
\~O rnai mica deschidere a discontinuitatii: sub 5 urn.
Conditie: liniile campului magnetic trebuie sa taie perpendicular
sau oblic
I ifcctul.
Fazele operatiei

I I

Iwl/I//I/ 'r! '"

r--obiect
controlat

o
caseta cu

film

lampa UV

indicatie de
lb
pu ere
fluorescenta.

Obsesvator.

film
placa de Pb

1, Expunere

cu jug magnetic.

(schema de iradiere)

dmp de scapari

~~.

5. Curatare,

negatoscop

3. Exarninarca filmului.

I \
I '( 1I/II/I'/U/,ulll,I(II/

I'

I Ill',

/I'I,'/(/r

~/Il'llllltl!jr/I'II(

'WLiJr

0""ml/l1 cIIl/fall1 pl,'.1\'/'" 51se ",/{i,hrICll/r/(/r

/ /1I1l1/1'

Anexa TIS.I (continuare)

mctodei: CONTROLUL ULTRASONI

I ,I'III('.plUl de baza: Introducerea undelor
1
~.
,
njutorul unui traductor
pi
1
'
~ trasonore m materialul control at eu
I'
iezoe eetnc
Sl . reflex'
I I,' .outinuitatilor.
Reflexiile sunt In
'
ia acestora
pe soprafata
ultul.
registrate de acelasi traductor sau de un
l~l'.III1~n,~~a

Indicatia
de ' defect . bucla pi'e ecranu
.
scmnal acusnc sau 0 tic,
I)ClIllClliu\
de
"
.
'l~ll~'I,goJuri,

aplicare:
incluziuni,

Mater' 1al e meta l'Ice dar

delaminari etc,'

I
I'crformante:
Discontinuitati
I. .cimi de mm.
'onditie:
.stuia.

11('

fasciculul
'.

unUl oscil
I oscop,

ultrasonor

SI'

eventual

insotita

de

nemet I'
a Ice sau compozite,

.eu diam etru al suprafetei ' reflectante

de cateva

sa love asca defeetul perpendlcularpe

suprafata

'

metoda impulsului reflectat

"I,

/II

Anexa TIS.l

(conril7l1ore)

Fi~a nr. 6.
De~~
mctodci: eONTROLUL ell eURENTI TllRBIONARI.
Principiul de bazil: Inducerea de curenti turbionari In materialul control at ~i
perturbare.a acestora de catre disontinuitati,
Perturb area este 'inregistrata de
aceea i bobina care a Hicut i excitarea sau de 0 bobina se arata.
Indicatia de defect: deviatia unui ac indicator, 0 linie sau 0 bucla trasata pe
ecranul unui oscilosco , inso ite eventual de semnal 0 tic sau acustic ..
Domeniul de aplicare: obiecte din materiale met.alice (piese sudate, tumate,
matritate, tevi, bare, fire etc ; sortarea materialelor
Pcrformant :
Discontinuita~i
'in stratul superficial ( 'in special fisuri, cu
e
lungime minima de 2-3 mm, orice deschidere); variatii de dimensiuni sub 2%,
variatii de com ozitie chimidi,

structura, etc

Scheme de principiu.

palpator
inclinat

bobina de trecere
bobina aplicata
defect

miez

obiect
control at

,~~-~-,----.:::~-~v
-.

~"~

~~

Cor.

\-----_._--

------~:t

controlat.

ccou
initial

ecou de
defect

metoda ecoului repetat;

pi",

ecou de
fund

,Q

ecou de
defect

ecou
initial

pcrturbarea curentilor turbionari ( CI ) de catre

~~-----.l.....-yd'foct

indicator -

fisura

sursa de c.a.
f = 0,5 kHz - lMHz

tr 'JJJ.l !'a!llllllll1l~'

dlJltUl.lI'(

'I IVI.:RSI'I'A'n:A
POLITElJNI
A DIN BUCURE$TI
LABOHATORUL
DE DEFECTOSCOPIE
(SALA CF 105)
Splniul Indcpcndentei, 313, SECTOR 6
rt: o, BUCURESTI; Tel.: 410.04.00./445

REFERAT

Adresa

.................
:
Comanda nr.
.Data efectuarii examinarii
I I oba nr
; Materialul.
.
Procedeul de obtinere
:
Metoda de examinare
Modul de pregatire a produsului pentru examinare
Standardul de metoda folosit
Criteriul Admis / Respins
~

: .
~..;

.
:

.
.

.
.

( 'nuditiile tchnice de efectuare a examinarii:

l ipul (producatorul) lichidului penetrant
I' mperatura mediului ambiant
'I'ornperatura piesei examinate
'l'impul de penetrare (min)
:
:
~;
'\ .Il11pUI d e emu
. lsi
. )
.
.
sronare ('rntn
;
'l'irnpul de developare (min)
~
: .' .. ..........
ModuJ de spalare (indepartare a excesului de penetrant)
,
:
:
.\ ipul ~i puterea Iampii cu ultraviolete
~
Distanta dintre lampa si piesa (em)
~
E. uminarea s-a efectuat INAINTE / DUPA.. tratamentul termic.
Ii nminarea s-a efectuat*
:
;
:

.
,

.
.
.
.

.
.
.
.
.

I (\ztrltl.lteleexamillarii:
(denumire

/ simbol)

.
f

;,

( 'I ISH de cali tate prescrisa / constatata

1 .izia: ADMIS / RESPINS

' .

:~

I{II,SPO NSABILITATI:
EXAMINAT

VERIFICAT

APROBAT
. Sef de laborator

DATA

1 ~i
1111'1\111\ de
NIIIII

mn llIl'tl

) III I~lll sudurilor, 'io stare finala, dupa primul strat, pe stratul de didacina, etc.
, '!

win ",e/lllt.: IIcdMfl/Clil'.

Student:
Grupa:

t.Definitii ~i notiuni de baza:

Beneficial'

'1 fcm/(ahriCcllelor

Anexa T15.2.

BULETIN DEEXAMINARE
CU LICHIDE PENETRANTE
Nr
./
.

I) Io ,t constatate

. 1

.
..

I ,,( 1IIII,II/IU t'ltJl1ilfll /II<' dl(

I h" \'lHII picsci ~i a!

~J\'/'JJJ1!.al/C/('(/l!'{ur

aria

meWl,

"prins.

aedlm!'I""',

dcf;ctelor

Materialul piesei:

CUPRlNS
I

Pag.

Mc~a

si schema de control

Indemn catre studenti.

.
~uerarea
T 1: Mate;iale metaliee utilizate in constructie de masini.

Indicatie

---:' Luerarea T 2: Piese finite.

~~Luerarea T' 3: Semifabrieate,
" 'Luetarea T 4: Incercari de duritate. '
~ . ucrarea T S: !ncercarea la in.covoiere prin soc.
ucrarea
T 6: lncercari tehnologice., ' .
~
ucrarea T' 7: Tehnologicitate.
Lucrarea.T 8: Proces tehnologic.
~ j.ucrarea T 9: Para:metrii regirnului de [ucru. ~
__
- Zl>Lucrarea Tl 0: Punerea in forma prin tumare. . .'
.
;8)Luerarea T1t: Legile preluerarii prin deformare plastidi.
\
ucrarea T12: Punerea in forma prin a~chiere..
( / ucrarea T 13:.Punere.a In forma prin sudare.
\ ~'
ucrarea Tl4: Stantarea tablelor subtiri. .
Lucrarea T1S: Controlul calitatii pieselor si semifabri.catelor eu
,
metode nedistruetive.

'ontrol optico-vizual
I

( '01111'

cu pulberi magnetice

'

!l:

( 'ontrol eu liehide penetrante

(j) _, I? /

,',

, ntrol eu ultrasunete

"

'ontrol radiografic

"

,
'

oM fJt,fI

1/

11.

If

;7 .'D,"',

v.dM-fe

('xut. t~e"'

1.1/ -

Mihai Voicu
Claudia Borda
Alexandru Dumitrache-Rujinski
Marius Dumitra~
lonel Grecu
Marinela Marinescu

TEHNOLOGIA MATERIALELOR
INDRUMAR DE LABORATOR

ISBN-973-9427-20-0

Angela Minca
Dan Nitoi
Antoanela Stranutu
lonelia Tonoiu