Ministerul Educaţiei, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți

Facultatea Ştiinţe Reale Economice şi ale Mediului
Catedra Ştiinţe fizice şi inginereşti

STUDIUL ȘI TEHNOLOGIA MATERIALELOR

Lucrare de laborator nr. 8 și 9
Turnarea în forme metalice (cochile) și
turnarea în forme temporare

A efectuat: studenta grupei TP11Z

Sadovei Cristina

A verificat: Guzgan Dorin, asist. univ. 

Bălţi, 2020
Scopul lucrării: obținerea capacităților de manevrare cu formele și realizarea unor forme
temporare.
Teoria lucrării:
Turnarea este un procedeu tehnologic de realizare a pieselor prin intermediul introducerii unui
material metallic în stare lichidă într-o formă executată special. După solidificare, piesa
reproduce forma și dimensiunile formei.
Formele permanente pot fi executate din fontă, oțel, aliaje neferoase și pot fi folosite de mai
multe ori pentru executarea unei piese.
Formele temporare sunt făcute pentru o piesă anumită și sunt folosite o singură dată.
Turnabilitatea este proprietatea tehnologică a materialelor de a putea fi turnate în piese.
Aceasta depinde de fuzibilitate, fluiditate, mărimea contracțiilor procentuale la răcire.
Metodica efectuării experimentului:
a) Reguli de securitate:
1. Verificarea izolației cablului, înainte de punerea acestuia în priză.
2. Lucrul atent cu materialele topite, întrucât să nu ne traumatizăm și să nu ne frigem.
3. Manevrarea atentă cu formele, întrucât acestea sunt grele.
b) Aparate și materiale necesare:
Experimentul 1: cuptor electric cu potențiometru și termocuplu, forme metalice (cochile), praf de
izolație, metal destinat pentru topire.
Experimentul 2: cuptor electic cu potențiometru și termocuplu, amestec de formare, metalul
necesar pentru topire, pâlniile de turnare, pâlniile răsuflătoarelor, praf de izolație.

c) Mersul lucrării:
Experimentul 1:
1. Studierea cochiliilor, formei cavității, mărcile, miezurile și canalele de aerisire.
2. De topit metalul.
3. De turnat metalul în forma.
4. De studiat suprafața piesei extrase, apreciind rugozitatea și observând defectele apărute în
procesul turnării.
5. Compararea calității piesei turnate în cochile cu cea a piesei turnate în forme obișnuite.

Experimentul 2:
1. De executat fazele de realizare a unei forme utilizând succesiunea fazelor.
2. De topit metalul.
3. De turnat metalul topit în forma confecționată.
4. De studiat piesa rezultată și defectele care au apărut în procesul cristalizării.

Experimentul 1:

Fig. 1. Extragerea piesei din cochilie Fig. 2. Piesa în cochilie

Fig. 3. Piesele în forme Fig. 4. A doua piesă din formă metalică

Experimentul 2:

Fig. 5 Executarea formei temporare Fig. 6. Forma temporară

 Fig. 7. Piesa obținută în forma temporară

Concluzii:
În urma efectuării acestei lucrări, am făcut deosebirea dintre formele temporare și
cochilii. Astfel, cochiliile pot fi utilizate pentru executarea pieselor de mai multe ori. Formele
temporare sunt întrebuințate pentru o singură executare a piesei.
O asemănare marcantă între execuțiile dintre cele două forme constă în anume procesul
de turnare a materialului topit în forme, procedeul care este identic în cele două cazuri.
Formele temporare și cochiliile trebuie prelucrate cu grafit foarte bine, întrucât metalul
topit să nu se lipească. Însă, în pofiga prelucrării asidue a formelor, pe piesă se formează un șir
de defecte. Un exemplu ar fi retasura. Aceasta se formează mereu și nu poate fi evitată. Pentru a
nu influența asupra calității piesei, partea în care este prezentă retasura este una auxiliară și în
urma executării, aceasta se taie (se elimină).