MINISTERUL EDUCAIEI, CERCETRII, TINERETULUI I SPORTULUI

Conform Anexei 1 la Ordinul Ministrului Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului nr.3331/25.02.2010

AUXILIAR CURRICULAR

MODULUL II : STUDIUL MATERIALELOR

PROFILUL :TEHNIC
DOMENIU:MECANIC
CLASA a-IX-a

AUTORI:
PROF. GR I: ing. RADION IVAN, COLEGIUL TEHNIC,,MIHAI BACESCUFALTICENI
PROF. GR I: ing. MAIDANIUC JEANETA, COLEGIUL TEHNIC ,,LATCU VODA SIRET
PROF.GR.II: sing. PADURARIU MIOARA, COLEGIUL TEHNIC ,,MIHAI BACESCU
FALTICENI

COORDONATOR: PROF. GR I: ing. MAIDANIUC JEANETA, COLEGIUL TEHNIC

,,LATCU VODA SIRET

Recenzia realizata de:

Prof. Ing. MUSTA ANTONIO, GRAD I, COLEGIUL TEHNIC LACU VOD SIRET
Prof. Ing. POPESCU SORIN, GRAD I, COLEGIUL TEHNIC RDUI
 MODULUL II: STUDIUL MATERIALELOR

UNITATEA DE COMPETENTA 14
Materiale specifice construciei de maini

COMPETENTE CRITERII DE PERFORMANTA

1.Identifica proprietatile Expunerea proprietilor
materialelor metalice materialelor metalice feroase
utilizate in domeniul mecanic
Expunerea proprietilor
materialelor metalice neferoase

2. Recunoate simbolurile metalelor Recunoaterea n documentaie

i aliajelor a simbolurilor metalelor i aliajelor

Identificarea metalelor
i aliajelor dup simboluri

3. Descrie procedeele de elaborare a Explicarea procedeelor de elaborare a

semifabricatelor semifabricatelor

Recunoaterea diferitelor categorii de

semifabricate dup procedeul
de elaborare

Precizarea exemplelor
de livrare a semifabricatelor

4. Enumer utilizrile materialelor

metalice n funcie de proprieti Denumirea materialelor metalice
utilizate in domeniul mecanic

Ordonarea materialelor
metalice dup proprieti
 OBIECTIVE

Dup parcurgerea acestui modul elevii vor fi capabili s:

identifice materialele tehnice n funcie de proprieti i ncercrile mecanice.

defineasca materialele metalice feroase;

aleaga materialele metalice feroase i neferoase n funcie de modul de elaborare,

simbolizare, utilizare.

justifice necesitatea modificrii structurii i proprietilor materialelor metalice;

identifice metodele adecvate de protecie anticoroziv.

identifice tehnologiile de elaborare i asamblare a materialelor avansate

identifice procedeele de reciclare i recuperare a materialelor tehnice;

descrie msurile de protecie ambiental.

CUPRINS
1. Stabilete legtura ntre materialele tehnice, structura i proprietile lor.
Structura materialelor tehnice:
- cristalin;
- amorf
Proprietile materialelor tehnice:
- fizice;
- chimice;
- mecanice;
- tehnologice.
2. Recunoate materialele metalice feroase i neferoase n funcie de modul de
elaborare, simbolizare, utilizare
Materiale metalice feroase: oeluri, fonte;
- clasificarea, elaborarea, simbolizarea i utilizarea oelurilor(nealiate, aliate);
- clasificarea, elaborarea, simbolizarea i utilizarea fontelor(nealiate, aliate);
Materiale metalice neferoase:
- cuprul i aliajele sale: clasificarea, simbolizarea i utilizarea materialelor neferoase
- aluminiul i aliajele sale: clasificarea, simbolizarea i utilizarea materialelor neferoase
3. Recunoate procedeele prin care se modific structura i proprietile
materialelor
Modificarea structurii i proprietilor materialelor metalice:
- deformri plastice;
- tratamente termice;
Coroziunea metalelor i aliajelor.
Protecia anticoroziv.
4. Recunoate materialele avansate(inteligente) utilizate n domeniile industriei de
vrf
Materiale avansate:
- materiale plastice;
- materiale ceramice;
- materiale compozite;
- materiale cu memoria formei.
- materiale refractare si termoizolante
5. Alegerea materialelor n concordan cu protecia ambiental
Protecia ambiental:
- recuperarea i reciclarea materialelor;
- msuri de protecie a mediului specifice materialelor reciclabil
 CAPITOLUL I
Fisa de documentare I

Stabilete legtura ntre materialele

tehnice, structura i proprietile lor

Materiale sunt materii prime sau semifabricate care sunt folosite pentru executarea
diverselor bunuri. Fiecare material au nsuiri proprii care l definesc.
Studiul structurii materialelor metalice este impus de faptul ca aceasta determina n mod
hotartor proprietatile si modul de comportare a materialelor n exploatare, respectiv
domeniile de utilizare ale acestora. n tehnologia metalurgica moderna, pe baza
cunoasterii temeinice a structurii, se pot obtine noi materiale metalice, cu caracteristici
fizico-mecanice si chimice precise, impuse de utilizarea acestor materiale.

Structura metalelor reprezinta proprietatea pe care o au metalele de a fi alcatuite dintr-o

inlantuire de cristale, marimea,felul si componenta lor diferind de la un metal la altul. In
structura diferitelor metale si aliaje, ca fonta, otel, zinc, alama, cositor etc.,privite cu
ochiul liber sau cu o lupa,se va observa ca suprafata lor nu este neteda,ci
grauntoasa.Granulele fiecarui metal sau aliaj au diferite forme geometrice,care poarta
denumirea de cristale.
Metalele si aliajele cristalizeaza in cateva tipuri retele cristaline.

a)retea cubica volum centrat;

b)retea cubica fete centrate;
c)retea hexagonala
 Cristalizarea sau solidificarea reprezinta trecerea metalului sau a aliajului din stare lichida
in stare solida.
Starea amorfa se caracterizeaza prin existenta unei distributii dezordonate a particulelor
elementare (molecule, atomi, ioni), ntre care nu exista relatii de orientare, simetrie si
periodicitate. Corpurile amorfe sunt izotrope (proprietatile lor sunt aceleasi n toate
directiile).

Proprietile materialelor tehnice:

I. Proprietatile fizice :
a) Culoarea-variaza de la cenusiu-inchis la alb stralucitor . Exceptie fac Cu,Al si
aliajele lor,care au culoarea roscata sau galbena.
b) Luciul metallic-apare la taietura proaspata si se accentueaza prin
lustruire.Exceptie fac metalele nobile.
c) Densitatea unui material este masa unitatii sale de volum.
d) Fuzibilitatea proprietatea de a se topi la anumite temperature.
e) Dilatarea termica-proprietatea meterialelor de a-si mari dimensiunile la
cresterea temperaturii.
f) Conductibilitatea termica-proprietatea materialelor de a permite trecerea
caldurii prin ele.
g) Conductibilitatea electrica-proprietatea materialelor de a conduce curentul
electric.
h) Rezistenta la coroziune- proprietatea materialelor de a rezista la actiunea de
degradare lenta sub actiunea agentilor chimici din mediul inconjurator.
i) Magnetismul-proprietatea materialelor de a atrage materiale feroase.

II. Proprietatile chimice :

a.) Rezistenta chimica.-proprietatea metalelor si aliajelor de a rezista la agentii
chimici externi,sintetici.
b.) Refractaritatea-este proprietatea metalelor si aliajelor de a rezista la
temperaturi mari

III. Proprietatile mecanice :

a.) Elasticitatea-propritatea materialului de a-si schimba forma sub actiunea unor
forte exterioare si de a revenii la forma initiala dupa ce acestea nu mai actioneaza.
b.)Plasticitatea-proprietatea materialelor de a-si schimba forma sub actiunea unor
forte exterioare si de a ramane deformat dup ace acestea nu mai actioneaza.
c.)Duritatea-proprietatea materialului de a se opune patrunderii uni corp strain mai
tare decat el care tinde sa le deformeze suprafata.
 d.)Rezistenta-proprietatea materialelor de a se opune deformarii sau ruperii sub
actiunea unor forte exterioare.
e.)Rezilienta-proprietatea materialelor de a rezista la socuri.

IV. Proprietatile tehnologice :

a.) Capacitatea de turnare-proprietatea de a curge si a umple golurile formei in care s-a
turnat.
b.) Forjabilitatea-proprietatea materialelor de a se deforma plastic , la cald sau la
rece,prin lovire sau presare.
c.) Prelucrabilitatea-proprietatea materialelor de a se prelucra prin aschiere
:gaurire,strunjire,frezare etc.
d.) Maleabilitatea- proprietatea materialelor de a putea fi prelucrate in foi subtiri,prin
procedeul numit laminare.
e.) Ductilitatea- proprietatea materialelor de a putea fi trase in fire foarte subtiri,prin
procedeul numit trefilare.
f.) Sudabilitatea - proprietatea materialelor metalice de a se imbina prin topire sau prin
presare.
 ACTIVITATEA I
FISA DE LUCRU

LUCRU INDIVIDUAL

Exercitiul I.1

In tabelul de mai jos inscrieti proprietatile materialelor metalice

Proprietati fizice
Proprietati
chimice
Proprietati
mecanice
Proprietati
tehnologice

Exercitiul I. 2

Denumiti materialele metalice in functie de culoarea acestora in sectiune:

a)Cenusiu inchis-.
b)Alb stralucitor-..
c)Roscat-.
d)Galben-
e)Cenusiu-.

Exercitiul I.3
Incercuiti raspunsul corect.
7.1.Proprietatea materialelor metalice de a rezista la socuri se numeste
a)Plasticitate
b)Duritate
c)Rezilienta
7.2.Rezistenta la oboseala este capacitatea materialelor metalice de a :
a)Rezista la solicitari mecanice variabile
b)Reveni la forma initiala dupa indepartarea fortelor
c) Se opune deformarii
 ACTIVITATEA II
ACTIVITATE IN LABORATOR

LUCRU IN ECHIPE

Exercitiul II.1

Pentru a analiza rezistenta la oboseala a materialelor metalice, se propune urmatoarea

activitate.
In tabelul de mai jos sunt trecute cinci tipuri de bare confectionate din materiale metalice
diferite
Realizati indoirea repetata a celor cinci tipuri de bare si treceti in tabel numarul de indoiri la
care barele se rup.
Nota :Toate barele au aceleasi dimensiuni respectiv lungime si diametru.

Tipul barei Numar de indoiri

Bara de otel
Bara de cupru
Bara de aluminiu
Bara de fonta
Bara de plumb

Concluzii:

.
Sarcini de lucru pentru elevi:
1.Selectati cele cinci tipuri de bare .
2.Definiti actiunile pentru fiecare membru al echipei
3.Repartizati sarcini pentru fiecare membru al echipei
4.Pregatiti locul de executie a lucrarii

Sugestii:
-alegeti un lider al grupei
-Notati concluziile si argumentati-le in functie de cerinta de lucru
Evaluare
La evaluarea activitatii se va tine seama de :
-colaborarea intre membrii echipei
-impartirea echitabila a sarcinilor
-organizarea activitatii
 ACTIVITATEA III

TEST DE EVALUARE

LUCRU INDIVIDUAL
Exercitiul III.1

30 pcte I 1.Completati tabelul de mai jos si realizati clasificarea materialelor metalice.Dati

cate doua exemple de materiale metalice din fiecare categorie,pe care le treceti in tabel
in dreptul fiecarui material metalic.

MATERIALE METALICE

Exercitiul III.2

20 pcte I.2.In figurile de mai jos sunt prezentate trei tipuri de celule cristaline elementare.
a)Identificati cele trei tipuri de celule cristaline elementare.
b)Numiti caracteristicile materialelor care cristalizeaza astfel
Cu aceste date completati tabelul.

CELULE CRISTALINE
 Denumire Caracteristicile metalelor care
cristalizeaza astfel
Fig.a
Fig .b
Fig.c

Exercitiul III.3
15 pcte I.5. Completati spatiile punctate cu enunturile corecte.
5.1. Elasticitatea este proprietatea materialelor metalice de(1).. sub
actiunea fortelor exterioare si de(2)dupa ce fortele nu mai actioneaza.
5.2. Prin repetarea in spatiu a celulei cristaline se formeaza(3)
5.3 Rezistenta la oboseala a metalelor creste cu cat acestea au o structura
mai(4).

CAPITOLUL II
Fisa de documentare II
Recunoate materialele metalice feroase
i neferoase n funcie de modul de
elaborare, simbolizare, utilizare
Materiale metalice feroase
Materialele metalice feroase se impart in doua mari grupe:
1. Fonte
2. Oteluri
Fontele sunt aliaje fier-carbon cu un continut de carbon de peste 2,14% si cu
elemente insotitoare(siliciu, mangan, fosfor, sulf etc.) Atat fontele cat si otelurile sunt
nealiate si aliate.

1.FONTA

Fontele sunt aliaje fier-carbon cu un continut de carbon de peste 2,14% si cu elemente

insotitoare(siliciu, mangan, fosfor, sulf etc.
Fierul pur nu prezinta importanta practica.In schimb , aliajele fierului cu carbonul fonta si
otelul- sunt materialele metalice cele mai utilizate in tehnica.
Fonta se obtine prin topirea si reducerea minereurilor de fier in cuptoare speciale numite
furnale.Fontele obtinute in furnale se numesc fonte brute .Dupa compozitia chimica se
deosebesc in fonte brute obisnuite si fonte brute aliate.Ele pot fi folosite in:
-elaborarea otelului(fonte pentru afinare)
-turnarea pieselor (fonte pentru turnatorie)
Fonta prezinta urmatoarele caracterisrici generale:
-se toarna bine,
-se lucreaza prin aschiere,dar nu se poate prelucra plastic(nu se poate lamina sau
forja)si nu se poate suda.

2.OTELUL

Otelurile sunt aliaje ale fierului cu carbonul in procent de 0,04 pana la 2,14% carbon.

Otelul se obtine din fonta si fier vechi (deseuri),prin topire si afinare( proces de oxidarea a
elementelor insotitoare si de eliminarea lor) in cuptoare speciale: Siemens-
Martin,convertizoare cu oxigen , cuptoare electrice, etc.

Otelul se toarna bine ,poate fi prelucrat prin deformare plastica laminare (in profiluri
laminate,rotund patrat , cornier :table ,tevi sarme groase), tragere(in sarme subtiri ),
 forjare (in piese)-poate fi prelucrat prin aschiere ;otelul cu continut mic de carbon poate
fi sudat.

Proprietatile mecanice ale otelului sunt superioare celor ale fontei si ale majoritatii metalelor
si aliajelor utilizate in tehnica .Aceasta este cauza pentru care majoritatea fontei nu este
transformata in piese ,ci constituie materia prima din care se obtine otelul.

Dupa compozitia chimica se deosebesc:

-oteluri-carbon si
-oteluri aliate

a)Oteluri-carbon

Otelurile-carbon sunt otelurile care,in afara de fier,carbon si elemente insotitoare(mangan

,siliciu ,sulf , fosfor),mai contin si alte elemente insotitoare (introduse in mod voit).

In functie de destinatie ,se deosebesc:

-oteluri-carbon pentru constructii;
-oteluri-carbon obisnuite
-oteluri-carbon de calitate
-oteluri-carbon pentru scule;

Otelurile carbon obisnuite pentru constructii (simbol OL 00.,OL 70) sunt produse folosite in
mod curent fara tratament chimic,la constructii metalice(sarme,nituri, table , suruburi
,cuie ,otel beton,balamale,etc.) si in constructia de masini,putand fi livrate cu garantarea
caracteristicilor mecanice si cu garantarea compozitiei chimice.

Otelurile carbon de calitate pentru constructii (simbol OLC 10OLC 60)sunt oteluri
elaborate mai ingrijit carora li se garanteaza atat caracteristicile chimice cat si
compozitia chimica.Se folosesc cu tratament termic sau termochimic in constructii de
masini (pentru piesele care lucreaza in conditii mecanice grele).

Otelurile-carbon pentru scule(simbol OSC 7OSC 13)sunt oteluri carbon superioare carora
li se garanteaza caracteristicile mecanice , compozitia chimica si structura. Sunt
destinate executarii sculelor de lacatuserie, de tamplarie, a ferastraelor, a daltilor etc.
(adica a sculelor care prelucreaza metalele mai putine dure ,lemnul si materialele
plastice etc.).

b) Oteluri aliate
Otelurile aliate sunt oteluri care,pe langa fier,carbon si elementele insotitoare,contin si
elemente introduse in mod voit(crom ,nichel, wolfram) pentru a le conferi anumite
proprietati.Ele sunt destinate:
-constructiilor cu solicitari mecanice mari;
-sculelor si uneltelor care prelucreaza metale si aliaje dure;
-unor utilizari speciale (fabricarii :arcurilor ,rulmentilor , pieselor rezistente la
temperaturi inalte, la uzura, la coroziune, etc)

Dintre otelurile aliate cele mai importante sunt :

-otelurile cu crom(pana la 5%)care sunt inoxidabile si foarte rezistente la tractiune;

-otelurile cu nichel (pana la 36%Ni)care sunt foarte rezistente la coroziune , la

tractiune ,au coeficient de dilatatie foarte mic si rezistenta electrica foarte mare;

-otelurile cu wolfram(oteluri rapide )care sunt destinate executarii pieselor de aschiere

rapida.
FIS DE DOCUMENTARE III

Materiale metalice neferoase

 Metale care nu contin fier se numesc metale neferoase. Acest grup include aproximativ
70 de elemente, de la aluminiu- metalul cel mai raspandit in scoarta terestra pana la
elementele artificiale cum este plutoniul, care nu se gaseste niciodata in natura.

In industrie, cele mai importante metale neferoase sunt aluminiul, cuprul, zincul,
plumbul, staniul si nichelul. Metalele pretioase aur, platina si argint au, pe langa rolul lor
decorative si comercial, multe utilizari industriale importante.

Cuprul

Cuprul a fost unul dintre primele metale folosite, deoarece cantitati mici din el apar in unele
locuri in stare libera. Principalele minereuri ale cuprului sunt: calcozina, calcopirita sau
criscolul, cupritul si malachitul si azuritul.

Cuprul este folosit la fabricare conductelor de gaz si apa, a materialelor pentru acoperisuri,
a ustensilelor si a unor obiecte ornamentale. Deoarece cuprul este un bun conducator de
caldura, se utilizeaza la boilere si alte dispozitive ce implica transferul de caldura.Cuprul mai
pur este utilizat pentru aplicatiile electrice

Aliajele cuprului

Cele mai importante aliaje ale cuprului sunt alamele , bronzurile si aliajele cupru-nichel-zinc.

Alamele sunt aliaje ale cuprului cu zincul ,al caror continut in cupru este de maximum
55%.Aliajele care contin peste 80% cupru se numesc tombacuri.Zincul introdus are rolul
de a mari rezistenta ,plasticitatea si capabilitatea de turnare.Culoarea alamelor este cu
atat mai galbena cu cat contin mai mult zinc . Tombacul are culoarea roscata.Din el se
fabrica alame laminabile si alame de turnatorie.

Bronzurile - sunt aliaje ale cuprului cu staniu(Cu+Sn),de cupru cu aluminiu(Cu+Al) sau de

cupru cu plumb(Cu+Pb)

-bronzurile cu staniu contin maximum 14% Sn ,sunt foarte rezistente la coroziune ,au
caracteristici mecanice bune si exceptionale calitati antifrictiune(coeficient de frecare
mic).Bronzurile cu staniu se simbolizeaza prin
 literele Bz(bronz) urmate de un numar care indica continutul procentual de staniu
(Exemplu Bz 6).Din bronzurile cu staniu se fabrica bare,benzi , armaturi , lagare,
obiecte de arta.

-bronzurile cu aluminiu contin 5-10% Al ,iar restul cupru.Sunt bronzuri cu proprietati

mecanice si chimice foarte bune.Se simbolizeaza prin literele Bz(bronz),Al (aluminiu )cu
un numar (procentul de aluminiu).Din bronzurile cu aluminiu se fabrica bare ,profiluri
,benzi, lagare , roti dintate , armaturi ,monede, conductoare electrice.

-bronzurile cu plumb sunt aliaje cupru-plumb cu 10-40 %Pb .Se folosesc numai pentru
turnare de lagare sau piese speciale .Exemplu de simbolizare :Bz Pb 25

Aliaje cupru-nichel-zinc sunt foarte numeroase , constituentii principali putand intra in

diferite procente . Cel mai cunoscut este alpacaua care se intrebuinteaza pentru
tacamuri ,instrumente de masura,instrumente chirurgicale,obiecte de arta etc.,avand
aspect placut si proprietati foarte bune de coroziune

Aluminiul

Aluminiu este metalul cel mai raspandit din scoarta terestra,dar o mare parte din el nu
poate fi extrasa economic. Aluminiul este un metal ce reactioneaza usor cu alte substante,de
aceea nu se gaseste niciodata singur in stare libera.Majoritatea aluminiului este combinata
chimic cu elemente de care nu poate fi separat cu usurinta. Argila contine aproximativ 25%
aluminiu in greutate, metalul fiind combinat cu siliciu si oxigen in compusi ce se numesc
silicati de aluminiu. Totusi extractia aluminiului din argila este mult prea costisitoare pentru a fi
interesanta comercial.

Principalul minereu din care se extrage aluminiu este bauxita care este bogata in
alumina hidratata oxid de aluminiu combinat cu apa

Produse din aluminiu:piese usoare pentru aeronave, cabluri pentru retele electrice,
tocuri de fereastrasi panele de protectie pentru cladiri, ustensile, folii pentru gatit, metalizarea
sticlei pentru obtinerea oglinzilor, vopsele de aluminiu, etc.
 Aliajele aluminiului

Aluminiul se intrebuinteaza foarte mult sub forma de aliaje aliaje de aluminiu pentru
turnatorie si aliaje de aluminiu laminabile.

Aliaje de aluminiu pentru turnatorie

-aliaje de aluminiusiliciu(denumite siluminuri):sunt cele mai intrebuintate, prezentand

proprietati foarte bune de turnare si caracteristici mecanice satisfacatoare.Procentul de
siliciu in aliaj ajunge pana la 15%;

-aliaje aluminiu cupru :prezinta proprietati mecanice superioare ;

-aliaje aluminiu-magneziu:sunt aliajele cele mai usoare si mai rezistente ,se prelucreaza
prin aschiere si se lustruiesc foarte frumos.

Aliaje de aluminiu laminabile

Cel mai cunoscut aliaj din aceasta grupa este duraluminiul..Este un aliaj complex, continand
:aluminiu , cupru, magneziu ,siliciu si fier.Este foarte usor ,dur cu o rezistenta buna la
tractiune.Se intrebuinteaza mai mult sub forma de semifabricate : table ,bare, sarme, tevi.
 ACTIVITATEA I-

FISA DE LUCRU

Exercitiul I.1
30 pcte I 1.Completati tabelul de mai jos si realizati clasificarea materialelor metalice.Dati
cate doua exemple de materiale metalice din fiecare categorie,pe care le treceti in tabel
in dreptul fiecarui material metalic.

MATERIALE METALICE

Exercitiul I.2
Completati spatiile punctate
Pe langa fier si carbon aliajele fier carbon mai contin si alte elemente si anume:
a) elemente..
b) elemente

Exercitiul I.3
Completati tabelul de mai jos

ALIAJE FIER CARBON

Grupa Continut de carbon (%)

ACTIVITATEA II
 FISA DE LUCRU
LUCRU INDIVIDUAL
Exercitiul II.1

a) In diagrama de mai jos realizati clasificarea otelurilor

Clasificarea
otelurilor

. . .

. . . . . . .

b)In diagrama de mai jos realizati clasificarea fontelor

Fonta maleabila

. . .

Exercitiul II.2
Incercuiti raspunsul corect
1. Otelurile contin:
a) pana la 2,14% carbon
b) pana la 6.67% carbon
c) pana la 3% carbon

2. In compozitia otelului cromul este un element:

a) de baza
b) de aliere
c) insotitor

3. Prin cresterea continutului de carbon din compozitia otelului creste

a) alungirea
b) duritatea
c) sudabilitatea
4) Tratamentele termice a otelulurilor se efectueaza cu scopul
a) de a modifica forma
b) de a modifica dimensiunile
c) de a modifica structura cristalina

Exercitiul II.3

Completati coloana 2 din tabelul urmator

GRUPA OTELULUI SIMBOL

otel carbon obisnuit

otel carbon de calitate
otel carbon turnat
otel carbon pentru scule

Exercitiul II.4

Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator:

1. Aliajele Fe-Fe3C cu continutul de carbon cuprins intre 2,14-4,3 % se numesc:
a) oteluri hipoeutectice; b) fonte hipoeutectoide; c) fonte hipoeutectice.
2. Aliajele Fe-Fe3C cu continutul de carbon cuprins intre 0,01-0,77 % se numesc:
a) oteluri hipoeutectice; b) oteluri hipoeutectoide; c) oteluri hipereutectiode.
3. Care constiutenti structurali din diagrama sunt solutii solide: a) cementita; b)
ferita; c) austenita; d) ledeburita; e) perlita.
4. Care constiutenti structurali din diagrama sunt amestecuri mecanice: a)
cementita; b) ferita; c) austenita; d) ledeburita; e) perlita.
5. Linia eutectoida este; a) linia ECF; b) linia PSK; c)linia HJB.
6. Linia eutectica este; a) linia ECF; b) linia PSK; c) linia HJB; d) linia MO.
7. Punctul eutectoid este: a) punctul C; b) punctul S; c) punctul J.
8. Punctul eutectic este: a) punctul C; b) punctul S; c) punctul J; d) punctul E.
9. Urmatorii constituenti structurali sunt cu plasticitate mare: a) ferita; b) perlita; c)
austenita; d) cementita; e) ledeburita.
10. Cine cristalizeaza in cub cu volum centrat:a) Fe ; b) Fe ; c) Fe .
11. Minereurile de fier contin intre: a) 20-30% Fe; b) 30-60% Fe.
12. Cocsul metalurgic are urmatoarele functii: a) furnizeaza caldura necesara
topirii; b) carbureaza o parte dintre oxizii de fier; c) reduce o parte dintre oxizii de fier.
13. Fonta obtinuta in furnal se numeste: a) fonta de prima fuziune; b) fonta bruta.
14. Otelurile se obtin din fonte de afinare: a) FK 0, FK 1, FK 2; b) FAK 0, FAK 1,
FAK 2; c) FX 1, FX 2, FX 3.
15. Blumurile, taglele, sleburile si platinele sunt: a) semifabricate; b) produse laminate
finite; c) piese profilate.
16. Culoarea fontelor cenusii este data de prezenta: a) cementita; b) perlita; c) grafitul.
17. Culoarea fontelor albe este data de : a) cementita; b) perlita; c) grafit; d) ledeburita.
18. Otelurile sunt aliaje Fe-C cu continutul de carbon cuprins intre: a) 2,11-4,3% C; b)
0,01-2,11% C; c) 0,77-2,115 C.
19. Fontele sunt aliaje Fe-C cu continutul de carbon cuprins intre: a) 2,11-4,3% C; b)
0,01-2,11% C; c) 0,77-2,115 C; d) 2,11-6,67% C.
20. Care aliaje prezinta capacitate de deformare plastica mare: a) fontele; b) otelurile.
 CAPITOLUL III
FIS DE DOCUMENTARE I

3. Modificarea structurii i
proprietilor materialelor metalice

3.1. Modificarea structurii i a proprietilor prin deformri plastice;

COMPETENE SPECIFICE:
Enumerarea tipurilor de procedee prin care se modific structura i proprietile metalelor i
aliajelor;

Justificarea necesitii modificrii structurii i proprietilor metalelor i aliajelor.

DEFORMAREA PLASTIC
Proprietile materialelor metalice pot fi mbuntite, prin modificarea structurii sale, care se
poate realiza fie prin deformare plastic, fie prin tratamente termice i termochimice sau prin
aliere.

Deformarea plastic este procedeul de prelucrare prin care un corp din material
metalic solid este supus aciunii unor fore exterioare aplicate ncet sau prin loviri
repetate pentru a i se modifica forma.

Deformare plastic se aplic materilaelormetalice cu plasticitate mare: oelurilor.

Deformarea plastic se poate efectua la:
- temperatura mediului ambiant (deformare plastic la rece)
- temperatur nalt (deformare plastic la cald)
Prin deformare plastic la rece ferita poliedric se alungete i structura
oelului devine fibroas i dur, crescnd caracteristicile de rezisten i scznd
plasticitatea; oelul de ecruiseaz. Gradul de ecruisare (ntrire) depinde de
gradul de deformare aplicat.
n stare ecruisat oelul nu mai poate fi deformat la rece,
deoarece poate crpa. Pentru a-l nmuia, se supune unei nclziri
la 6500-7500 C, n urma creia ferita devine din nou poliedric.
 Deformarea. plastic la cald se efectueaz nclzindu-se
otelurile la temperaturi nalte la care ele au structura format n
totalitate din austenit. Majoritatea oelurilor se deformeaz la cald
la temperaturi cuprinse ntre 1150 0C i 9000 C i apoi se rcesc n
aer linitit.
Structura oelurilor deformate plastic la cald este normal,
adic aceea care rezult din diagrama Fe Fe 3 C; ferit
poliedric+perlit la oelurile hipoeutectoide, perlit la la cel
eutectoid i perlit + cementit secundar la cele hipoeutectoide.

3.2. Modificarea structurii i a proprietilor prin tratamente termice;

Tratamentele termice sunt operaii de nclzire, de meninere la o anumit

temperatur i de rcire a aliajelor n stare solid, efectuate cu scopul de a le
schimba structura cristalin i proprietile fizice, mecanice i tehnologice, fr a le
modifica forma i dimensiunile.

Prin tratamente termice care se aplic aliajelor fier carbon se

urmrete mbuntirea aliajului prin transformarea anumitor proprieti ale
acestora, modoficnd:
Structura;
Duritatea (oelul poate deveni mai
moale sau mai dur);
Plasticitatea (oelul poate deveni mai
plastic sau mai puin plastic);
Elasticitatea (oelul poate deveni mai
elastic).
Orice tratament termic poate fi reprezentat n coordonate temperatur-
timp, reprezentare grafic care se numeste ciclu de tratament (fig. ). Un
ciclu de tratament termic este caracterizat de urmtorii parametri:
- temperatura de tratament termic;
- durata i viteza nclzirii;
- durata meninerii;
- durata i viteza de rcire;
- mediul de ncltire;
- mediul de rcire.
 Clasificarea tratamentelor termice n funcie de scopul urmrit

Preliminare: recoacerea

Tratamente
termice

Finale(secundare):
clirea, normalizarea,

Tratamentele termice preliminare:

recoacerea fr transformari de faz n stare solid
recoacere cu transformri de faz n stare solid
Tratamentele termice finale sau secundare:
clirea
normalizarea
revenirea

carburarea

alitarea

Tratamente nitrurarea
termochimice

cromizarea

carbonitrurarea

Fi de lucru I

Completai schema de mai jos:

 Tratamente
termochimice

. . . . .

Fi de lucru II

Test de evaluare

Subiectul 1
Completai n mod corespunztor definiiile:
Tratamentul termic este ..........................................aplicat metalelor i aliajelor,ce
const n...................,meninerea i rcirea lor.
Tratamentul termochimic este .................................aplicat metalelor i aliajelor,ce
const n .................... unor..............strini n stratul .........................de metal.

Subiectul 2
Plasai n mod corespunztor n tabelul de mai jos,prin sgei,tratamentele termice i
termochimice:

Tratamente termice de Tratamente termice Tratamente

recoacere finale termochimice
T.t. de clire T.t de cementare T.t. de regenerare
T.t. de normalizare T.t. de revenire T.t. de nitrurare
T.t. de globulizare T.t. de globulizare T.t. de normalizare
T.t. de carbonitrurare T.t. de detensionare T.t. de recristalizare
T.t. de carbonitrurare T.t de cianurare T.t. de aluminizare

Subiectul 3
Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,noiunile introduse n tabelul de mai jos:

A B
1. recoacerea de regenerare
2. recoacerea de recristalizare
3. recoacerea de normalizare
4. recoacerea de detensionare
5. recoacerea de globulizare
GSE
TEST DE AUTOEVALUARE
LUCRU INDIVIDUAL
a. temperatura de nclzire cu 500C peste linia PSK
b. rcirea pieselor se face n cuptor
c. temperatura de nclzire este sub linia PSK
d. se aplic pieselor deformate plastic la rece
e. temperatura de nclzire este cu 500C peste linia
f. se aplic pieselor turnate i deformate plastic la
cald
g. se elimin tensiunile interne
h. se reface capacitatea de deformare plastic la
rece
i. rcirea se face n aer liber
j. cementita lamelar trece ntr-o form globular
k. cristalele alungite,turtite, redevin poliedrice
l. durata de meninere de ordinul orelor
m. durata de meninere max. 1 or
n. se aplic pentru oelurile dure,extradure
 Timp de lucru 10 minute.
Stabilii valoarea de adevr pentru enunurile urmtoare i notai n coloana cerut A dac
enuntul este adevrat sau F dac enuntul este fals.
Adevrat
Soluie Soluie
Nr.crt. Enunuri sau Punctaj
Corect greit
Fals
1. Tratamentele termice ale oelurilor se
efectueaz cu scopul de a modifica
structura cristalin ,proprietile
fizice,mecanice i tehnologice
2. Un ciclu grafic de tratament termic
reprezint grafic variaia procentului de
carbon n unitate de timp
3. Tratamentul termic constituit din
clire urmat de revenire se numete
recoacere
4. Dup tratamentul termochimic
suprafaa pieselor ii modific structura i
compoziia chimic cptnd proprieti
diferite de ale miezului
5. Alitarea si cromizarea se utilizeaz la
acoperirea pieselor metalice
6. Cifrele din simbolul OLC 45
reprezint rezistena minim la rupere
7. Carburarea este un tratament termic

8. Fontele nu pot fi deformate plastic

Se acord 10 puncte din oficiu

Total

FIS DE DOCUMENTARE II

Coroziunea metalelor i aliajelor

 Generaliti. Tipuri de coroziune;

Coroziunea este un procedeu de degradare lent i progresiv a materialelor

metalice (feroase sau neferoase), de la suprafa spre interior, sub aciunea
mediilor chimice active.

Dup modul n care se produce atacarea materialelor metalice, coroziunea poate fi:
superficial,
local
intercristalin
Coroziunea superficial const n corodarea ntregii suprafee a produsului metalic. Ea
poate fi uniform, dac se produce pe aceeai grosime pe toat suprafaa, sau neuniform,
dac adncimea de corodare este inegal.
Coroziune local cuprinde anumite zone din ntraga suprafa a produsului metalic, formnd
puncte, pete, adncituri sau umflturi.
Coroziune intercristalin const n ptrunderea coroziunii pe marginea ggrunilor cristalini.

Din punct de vedere al factorilor care provoac coroziunea, aceasta poate fi:
coroziune chimic
electrochimic
atmosferic
Coroziunea chimic se produce prin reacii chimice obinuite ntre agentul coroziv i
materialul metalic. Agenii corozivi sunt gaye uscate sau substane lichide care nu
conduc curentul electric.
Coroziune electrochimic are loc atunci cand metalele vin n contact cu anumite
substane lichide , capabile s conduc curentul electric, numite electrolii.
Coroziunea atmosferic se produce, n special, pe cale electrochimic, deoarece n
atmosfer exist ntotdeauna o anumit proporie de ap (umiditate).

Protecia anticoroziv
 Prin protejarea suprafeelor metalice se au n vedere mai multe aspecte i
anume:
aprarea de distrugere, prin oxidare, a pieselor fabricate din oel;
mpiedicarea formrii de oxizi otrvitori
obinerea unui aspect plcut, prin acoperirtea metalelor cu un strat subire dintr-un alt
material, ca: Sn, Pb, Zn, Ni, Cr, etc

Metodele folositre la protejarea metalelor sunt urmtoarele:

-cositorirea
acoperirea unui metal cu un strat dintr-un alt metal;

- galvanizarea

acoperirea suprafeei metalice cu materiale nemetalice anorganice:

- oxidarea metalelor feroare - brumare

1. Acoperirea cu un strat de oxizi

- oxidarea aluminiului i aliajelor

2. Acoperirea cu fosfai a fontei i oelului fosfatare chimic

3. Emailarea termochimic - smluire

grunduri
acoperirea metalelor cu materiale nemetalice organice.

Lacuri, vopsele

Fi de lucru III

Test de evaluare
 Subiectul 1

Completati spatiile goale cu notiunile corespunzatoare definitiei:

Coroziunea este ......................fizico-chimic de ...........................lenta a suprafetelor
metalice de la exterior catre..................sub actiunea unor......................corosivi.

Subiectul 2

Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator:

1. Coroziunea influenteaza :
a) rezistenta mecanica a pieselor;
b) mentinerea constanta a dimensiunilor pieselor;
c) structura cristalina a metalelor si aliajelor.
2. Dupa modul de manifestare,coroziune este:
a) coroziune locala;
b) coroziune generalizata;
c) coroziune intercristalina.
3. Procesul de coroziune influenteaza:
a) gradul de siguranta in exploatare a pieselor;
b) gradul de poluare al mediului;
c) rezistenta la uzura si la oboseala.
4. Coroziunea la autovehicule se datoreaza actiunii urmatorilor agenti:
a) aerosoli;
b) suspensii elastice;
c)stropiri ;
d) precipitatii atmosferice.
5. Coroziunea chimica poate fi :
a) solida;
b) lichida;
c) gazoasa;
d) uscata.
6. Coroziunea electrochomica are loc in prezenta de:
a) curent electric;
b) sarcini electrice;
c) electrolit.
7. Fenomenul de pasivare este specific pentru:
a) oteluri carbon nealiate ;
b) oteluri aliate;
c) aliaje de aluminiu.
8. Coroziunea chimica uscata se datoreaza actiunii urmatorilor agenti corosivi:
a) CO2 ;
b) H2SO4 ;
c) SO2
d) N2 .
9. Coroziunea de contact este specifica pentru:
 a) metale cu potentiale electrice egale;
b) metale cu potentiale electrice diferite;
c) metale cu conductivitate electrica redusa.
10. Coroziunea filiforma se intalneste pentru urmatoarele categorii de materiale:
a) oteluri;
b) aliaje de cupru;
c) aliaje de aluminiu.
11. Coroziunea filiforma are loc la in urmatoarele conditii:
a) umiditate 50% ;
b) umiditate 65-95% ;
c) temperatura 400 C ;
d) temperatura 15-300 C.
12. Factorii interni care influenteaza procesul de coroziune sunt:
a) temperatura;
b) umiditatea;
c) compozitia chimica a metalelor;
d) structura cristalina a metalelor si aliajelor.
13. Viteza de coroziune a unei suprafete metalice creste daca:
a) suprafata metalica este lucioasa;
b) suprafata metalica este rugoasa.
14. Structura cristalina grosolana determina:
a)cresterea vitezei de coroziune;
b) reducerea vitezei de coroziune.
15. Care tratament termic favorizeaza procesul de coroziune:
a)tratamentul termic de calire;
b) tratamentul termic de revenire;
c) tratamentul termic de recoacere.

Fi de lucru IV
Test de evaluare

Subiectul 1
 Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false
(F).

1. Precipitatiile atmosferice produc coroziunea imbinarilor elastice,la praguri,la aripi

( )
2. Aerosolii produc coroziunea ornamentelor, a barelor de protectie ( )
3. Suspensiile solide produc coroziunea capotei, a pavilionului ( )
4. Stopirile produc coroziunea la nivelul podelei, a aripilor ( )
5. Condensatele apar si cauzeaza procesul de coroziune in zona peretilor dubli
( )
6. Produsele datorate coroziunii lichide nu se dizolva ( )
7. Coroziunea atmosferica poate fi asociata cu coroziunea electrochimica ( )
8. Coroziunea datorata curentilor de aer este mai redusa fata de placi orientate inclinat
( )
9. Coroziunea salina si coroziunea alcalina sunt doua concepte similare ( )
10. Prin pasivizare apare o pelicula de oxid protector,densa ( )

Subiectul 2
Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,noiunile introduse n tabelul de
mai jos:

A B
1 La piesele din aluminiu si otel a prezenta umiditatii in zona metal-
vopsea
2 Coroziunea filiforma se explica b coroziunea electrochimica
3 Coroziunea de contact se manifesta c condensate
4 Pilele galvanice apar d nu se folosesc vopsele pe baza de
plumb
5 Coroziunea la contraaripi se e intre arborele motor si platoul
datoreaza ambreiajului

4. Recunoate materialele avansate

(inteligente) utilizate n domeniile
industriei de vrf
 FIS DE DOCUMENTARE III

4.1. Materiale avansate

4.1.1. Materiale plastice

Materialele plastice sunt materiale organice solide constituite pe baz de

compui macromoleculari naturali sau sintetici, care se prelucreaz sub form
de piese prin deformare plastic la cald (presare, turnare sub presiune,
matriare) n condiii normale de temperatur i presiune (la temperatura
ambiant i presiune atmosferic).

Piesele din materiale plastice sunt corpuri rigide i elastice, proprietatea de

plasticitate manifestndu-se numai la nclzire, n cursul operaiilor de prelucrare prin
presare.
Materialele plastice sunt alctuite din mai multe materiale componente i
anume:
liantul sau masa de baz;
materiale de umplutur;
plastifiani;
colorani.
Liantul (masa de baz) este constituit din compusul macromolecular (rina), care
determin caracterul i comportartea materialului plastic, n ansamblu.
Umplutura poate fi costituit din substane organice (fin de lemn, esturi de
bumbac, esturi de fibre sintetice) i anorganice (azbest, sticl, talc, caolin, mic, etc).
Umplutura determin proprietile mecanice (rezistena la ntindere, la ncovoiere, la oc)
i n mai mic msur caracteristicile electroizolante ale materialului plastic.
Plastifianii sunt substane organice micromoleculare cu temperatur nalt de
fierbere care au rolul de a mri plasticitatea la cald. Se folosesc , n special, la
materialele pe baz de rini termoplastice.
Coloranii sunt substne organice, introduse cu scopul de a da culoare produselor
obinute din materiale plastice.

4.1.2. Materiale ceramice

Materialele ceramice substane obinute prin modelarea n stare plastic

a unor amestecuri de substane minerale, care apoi se nclzesc i se ntresc
prin ardere.
 Substana de baz este argila, care conine o cantitate mare de silicat de aluminiu i de
ali oxizi metalici.
Cele mai obinuite materiale ceramice utilizate pentru fabricarea aparaturii de laborator i
ca izolatoare electrice sunt porelanul (amestec de caolin, cuar i feldspat) i steatitul
(amestec de talc, cuar i feldspat).
Alte materiale ceramice utilizate sunt:
materiale ceramice antiacide
materiale ceramice refractare
materiale ceramice electroizolante
materiale radioceramice

4.1.3. Materiale compozite

Materiale compozite sunt realizate din dou sau mai multe componente.
Fiecare component i meine caracteristicile individuale, iar materialul compozit are
proprieti superioare componentelor.

Materialele compozite sunt realizate dintr-o matrice (material de baz) armat cu

elemente de rezisten. Matricea poate fi: ceramic, polimeric sau metalic.
Semifabricate compozite stratificate sunt de tip ,,sandwich formate din:
- material de baz;
- material de adaos;
Semifabricate compozite armate cu fibre formate din:
- matrice material moale i plastic;
-fibre material dur i fragil
Materialele compozite se utilizeaz n urmtoarele domenii:
-aerospaial (aeronave, elicoptere, centrale termice);
-marin, transporturi (autoturisme- caroserii, panouri de comand,
suportul radiatorului);
-electronic i electrotehnic (diode, circuite imprimate);
-telecomunicaii (izolaii de cabluri);
 -medical (proteze);
-farmaceutic, cosmetic, alimentar , tehnic, etc.

4.2. Materiale cu memoria formei

Este clasa de materiale inteligente din care fac parte urmtoarele 3 categorii:
Aliaje cu memoria formei (aliaje nichel - titan);
Compozite hibride cu memoria formei;
Polimei cu memoria formei.

4.4. Materiale refractare i termoizolante

Materiale refractare sunt compuse dintr-un singur element chimic , cum sunt
metalele Wolfram, Platin , Cromul, sau nemetale cum este carbonul sub forma de grafit,
etc. Altele sunt sub forma de aliaj cum sunt oelurile refractare cu coninuturi ridicate de
crom i wolfram.

Fi de lucru V
Test de evaluare

1. Ce rol are rina epoxidic n sinteza materialelor compozite de tip laminat, armate cu
fibre?
a) agent de reticulare
b) agent de armare
c) agent de rigidizare
d) matrice polimer
e) material de umplutur
2. Care este ordinea corect de adugare a componentelor la obinerea materialelor
compozite armate cu pulberi anorganice?
a) rin epoxidic, dibutilftalat, trietilentetraamina, creta
b) rina epoxidic, dibutilftalatul, creta, trietilentetraamina
c) creta, dibutilftalat, rina epoxidic, trietilentetraamina
d) dibutilftalat, rina epoxidic, cret, trietilentetraamina
3. Ce rol are miezul unui material compozit cu structur de tip sandwich?
a) preia eforturile axiale i cele de forfecare
b) agent de reticulare
c) reacioneaz cu matricea polimer
d) separ cele dou fee i asigur transmiterea eforturilor de la o fa la alta

4. Acetona i etanolul, utilizai la obinerea soluiei de impregnare a esturii de fibre de

sticl au rol de:
a) ageni de reticulare pentru matricea polimer utilizat
b) a mri elasticitatea materialului compozit
c) catalizatori pentru reacia de reticulare dintr rina epoxidic i diciandiamida
d) solveni
5. In structura unui material compozit, n calitate de agent de ranforsare, se pot utiliza:
a) amine sau anhidride
b) pulberi anorganice
c) stiren sau derivai ai acestuia
6. Principalul avantaj al materialelor compozite fa de materialele clasice este :
a) rezisten mecanic mai ridicat
b) rezisten termic mai mare
c) rezisten chimic superioar
d) proprieti specifice superioare
7. Compozitele structurale tip "sandwich" pot avea miez din:
a) pulberi anorganice sau fibre scurte
b) structuri de tip fagure (de aluminiu, hrtie, materiale plastice) sau spum
(poliuretanic, polistirenic)
c) compozite pe baz de estur din fibre de sticl i rin poliesteric nesaturat
d) polimer termoplastic compact
8. Utilizarea spumelor poliuretanice pentru compozitele tip "sandwich" este datorat:
a) rezistenei bune la foc (material ignifug)
b) folosirii freonului drept agent de expandare
c) bunei izolari termice si fonice
d) duritaii deosebite a acesteia
9. Tratamentul de finisare a fibrelor de sticl se efectueaz cu o soluie ce conine :
a) agent de finisare, lubrifiant, agent de cuplare, agent de reticulare
b) lubrifiant, agent de cuplare, agent de reticulare, agent de ranforsare
c) agent de finisare, antistatizant, agent de reticulare, lubrifiant
d) agent de finisare, lubrifiant, antistatizant, agent de cuplare
10. Spuma poliuretanic se obine prin reacia dintre :
a) poliizocianat i polialcool
b) rin poliesteric nesaturat i stiren, n prezen de freon
c) poliizocianat i polialcool, n prezena unui agent de expandare
d) poliizocianat i rin epoxidic, n prezena unui agent de reticulare

CAPITOLUL V

Alegerea materialelor n concordan cu

protecia ambiental
Protecia ambiental:
- recuperarea i reciclarea materialelor;
- msuri de protecie a mediului specifice materialelor reciclabil

Fisa de documentare V

Resursele naturale mondiale sunt limitate -a contribui la conservarea si refolosirea

resurselor existente este mai mult decit o buna politica civica, este exact ceea ce
trebuie facut. Dezvoltarea durabila este o strategie prin care comunitatile cauta cai de
dezvoltare economica, beneficiind de asemenea de mediul inconjurator local sau care
sa aduca beneficii calitatii vietii.

6. Protecia ambiental:
6.1. Recuperarea i reciclarea materialelor;
Lumea intr ntr-o er a conservrii din care reciclarea este o parte integrant.
Reciclarea nu este o nou tehnic, dar a devenit o certitudine odat cu revoluia
industrial. Materialel refolosibile, metalice i nemetalice, au devenit materiale standard
pentru industrie.
Fr reciclare, circuitul materialelor n natur ar deveni o serie de evenimente fr
o rezolie logic. Recilclarea contribuie la mbuntirea mediului ncorujator. Folosirea de
materiale deja prelucrate implic economii substaniale de energie n comparaie cu
utilizarea materialelor brute. Produsele secundare sunt mai putin poluante dect materiile
prime.

Oel 74%
Aluminiu 95%
Cupru 85%
Plumb 65%
Hrtie 64%
plastic 80%
 Reciclarea i asanarea. Asanarea este definit ca procesul inlturrii materialelor
de la fluxul deeurilor i prepararea lor pentru recilclare. Reciclarea este colectarea,
separarea, curarea i reprocesarea acestui material asanat sprea a obine conversia
acestuia spre un nou material destinat pieei. Materialele comune reciclabile includ
aluminiu, sticla, hrtia i plasticul.

DEFINIREA RECICLARII

Reciclarea reprezinta reprocesarea materialelor in produse noi.

In general, reciclarea previne pierderea unor materiale potential folositoare, reduce
consumul de materii prime si reduce consumul de de energie si astfel producerea de
gaze cu efect de sera. Reciclarea este un concept modern in gestiunea deseurilor.
Materialele reciclabile pot proveni dintr-o gama larga de surse, incluzand gospodariile
particulare dar si industriile. Ele includ sticla, hartia, aluminiul, asfaltul, fierul, textilele si
plasticul. Deseurile biodegradabile, cum ar fi cele alimentare sau de gradina sunt de
asemenea reciclabile cu ajutorul microorganismelor prin compost sau digestie
anaeroba.
Materialele reciclabile trebuie sortate si seprate pe tipuri de produse. Contaminarea
lor cu alte materiale trebuie prevenita pentru a le creste valoarea si a facilita
procesarea. Sortarea poate fi efectuata de producator sau la centrele de colectare.
Colectarea deseurilor se poate face in doua moduri:

-la firma care le proceseaza le ia direct de la producator (care, in prealabil, le-a

pregatit in pungi sau saci, pe categorii),

-producatorul le duce prin mijloace proprii la centrul de colectare.

Reciclarea nu include refolosirea materialelor care isi pastreaza forma initiala pentru
alte scopuri decat cele initiale.

AVANTAJELE RECICLARII

Reciclarea elimina poluarea si conserva resursele naturale. Cel mai mare beneficiu de
mediu al reciclarii este legat nu de depozitarea reziduurilor, ci de conservarea energiei
 si a resurselor naturale si prevenirea poluarii prin utilizarea, in procesul de fabricatie, a
materialelor rezultate din reciclare si mai putin a celor primare. Materialele recuperate
au fost deja purificate si prelucrate anterior, astfel incat utilizarea lor in procesul de
fabricatie presupune o activitate mai curata si un consum mai mic de energie. Analize
detaliate au evidentiat faptul ca aceste beneficii de mediu ale reciclarii sunt cu mult mai
eficiente decat orice alte actiuni de protejare a mediului.

Reciclarea conserva energia. Mult mai putina energie este necesarapentru a transforma
materialele reciclate in produse noi, comparativ cu a incepe productia cu materiale
primare, brute. Prin reciclarea unei tone de materiale intr-un program obisnuit de
reciclare, sunt economisiti cel putin 187 USD prin realizarea de economii la electricitate,
petrol, gaze naturale si carbune, chiar in conditiile in care tinem cont de consumurile
datorate colectarii si transportarii materialelor.

Reciclarea elimina costurile depozitarii reziduurilor sau a incinerarii lor. Costurile

reciclarii sunt partial amortizate prin evitarea cheltuielilor de depozitare sau incinerare si
prin vinderea materialelor rezultate. Preturile de depozitare variaza foarte mult in functie
de zona, si piata materialelor reciclate este intr-o crestere exploziva.

Programele de reciclare proiectate adecvat si implementate complet pot fi deplin

competitive cu depozitarea sau incinerarea reziduurilor. In prezent sunt disponibile
numeroase tehnici de eficientizare a reciclarii, unele din ele fiind in curs de testare si
implementare

Reciclarea creaza noi locuri de munca si creste competitivitatea industriei

manufacturiere. Reciclarea ofera industriei manufacturiere resurse mai ieftine,
avantaje economice pe termen lung care se translateaza in valoare pentru consumatorii
care cheltuiesc mai putin pe produse si ambalaje. Efectele reciclarii asupra dezvoltarii
industriale sunt semnificative.

STIATI CA:
O cutie de aluminiu dispare natural in 100 de ani
Cojile de banane si cotoarele de mere dispar in 2 ani
Mucurile de tigara dispar in 2 ani si contin chimicale periculoase
Pungile de plastic dispar in aproape 30 de ani
 Sticlele de plastic nu se biodegradeaza complet niciodata; se descompun in granule
care sunt mancate de diverse vietati ca pesti, pasari sau viermi, si raman in stomacul lor
pana mor.
Gunoaiele de pe plaja ca ace, cioburi sau deseuri toxice pot fi periculoase pt oameni si
animale. Sondajele arata ca gunoaiele lasate de turisti pe plaja s-au marit cu 99% fata
de anul 1994.In Marea Britanie, intr-o actiune de curatare a plajilor in 2003 s-au adunat
peste 17 000 de mucuri de tigara
Se estimeaza ca 4,5 trilioane de mucuri de tigara apar in mediu in fiecare an.
O tona de chips-uri din cartofi alcatuieste 12 000 de pungi de chips-uri, ceea ce
inseamna 12 000 de pungi goale de aruncat la gunoi
Hartia este reciclabila, dar un functionar obisnuit arunca la gunoi 55-70 de kg de hartie
pe an. Americanii folosesc cca 4 milioane de tone de hartie la birouri pe an, destula cat
sa se construiasca un zid de hartie inalt de 4 metri de la New York pana in California
25% din ce aruncam fiecare este hartie sau carton
Cutiile si foliile de aluminiu reprezinta cam 2% din deseurile domestice ca volum, dar
aproape 25% din deseurile reciclabile
Gunoiul dauneaza vietii salbatice si calitatii estetice a mediului
In perioada de 30 de luni in care un copil poarta scutece, se folosesc 4500 de scutece
de unica folosinta sau 48 refolosibile
Este nevoie de 200 de ani pt un scutec de unica folosinta sa se descompuna
in Marea Britanie se produc 15 milioane de sticle de plastic in fiecare zi;
in 2003 doar 3% se reciclau 35-40% din deseurile domestice provin din primele 5
lanturi de supermarketuri
Plasticul reprezinta 11% din totalul deseurilor domestice
Cantitatea de deseuri produsa intr-o zi in Marea Britanie este suficienta pentru a umple
Trafalgar Square
Peste 20000 tone de gunoi sunt aruncate anual in Marea Nordului. 70% se depun pe
fund
O tona de plastic inseamna 20000 de sticle de 2 litri sau 120000 de pungi
Recicland 1 kg de aluminiu se salveaza 8 kg de bauxita , 4 kg de chimicale si 14 kwh
de electricitate
200 de borcane de sticla sunt aruncate in fiecare secunda in Marea Britanie
Folia de aluminiu reciclata este folosita pentru a face componente pentru masini noi
3500 cosuri de gunoi sunt aruncate in fiecare minut in Europa.
Daca ati aduna tot gunoiul pe care il produceti intr-un an , ar cantari de 10 ori mai mult
decat dvs.
3 din 4 conserve pe care le gasim la supermarket sunt facute din otel
Conservele din otel mai sunt numite si tinichele pentru sunt captusite cu un strat fin de
tinichea, un alt metal
Anumite telefoane mobile si accesoriile lor contin unele dintre cele mai periculoase
substante cunoscute de om
 Este nevoie de 1,5 litri de ulei pentru a face un cartus de imprimanta
Aproximativ 17 milioane cartuse laser de imprimanta au fost reciclate in Europa in 2002,
insemnand 6 milioane de litri de ulei virgin salvat, suficient pentru a umple 3 bazine
olimpice. Cerneala de imprimanta costa mai mult decat combustibilul pentru navele
spatiale sau sampania veche
Aproximativ 1,3 milioane cartuse sunt fabricate in Europa in fiecare luna. Acestea puse
cap la cap se intind de pana la 5 ori distanta de la la cea mai mare adancime a
oceanului pana la suprafata si inapoi

Aproximativ 450 milioane de telefoane mobile au fost cumparate in intreaga lume anul trecut

GHID DE RECICLARE:

Ce se poate recicla?
Sticla Recipiente de sticla (sticle, borcane). Cele mai valoroase sunt cele transparente.
Sfat: in general e bine sa fie sortate dupa culoare.
Hartie Ziare curate, tiparituri, reviste, carti vechi, ambalaje de carton de la detergenti, pantofi
etc., fotocopii de la birou.
Sfat: pastrati hartiile pentru reciclat uscate. Atunci cand le duceti la centrul de reciclare
ambalati-le in hartie si legati-le cu sfoara.
Ambalaje de plastic Pet-uri ("sticlele" din plastic), pungi de plastic, recipienti de detergenti.
Sfat: trebuie triate - pungile fosnitoare se recicleaza intr-un fel iar cele normale in alt fel.
Se gasesc foarte greu centre stradale care sa le recolteze.
Cutii de metal De la bauturile racoritoare, bere, conserve
Sfat: metalul poate fi reciclat la nesfarsit.
Uleiul de motor si anvelopele
Sfat: Uleiul de motor este foarte toxic. NU IL ARUNCATI IN CANALIZARE!!!
Bateriile auto, acumulatori etc.
Sfat: continutul acestora este deosebit de toxic. Este ideal sa incercati sa gasiti un
centru de reciclare.
Cartusele de la imprimantele laser si inkjet
 Sfat: Majoritatea firmelor furnizoare de toner pentru imprimante au serviciu de reciclare
a cartuselor. Pentru cartusele uzate primiti bani!

Ce nu se poate recicla
Materiale ceramice, Spray-uri, Ambalajele materialelor toxice (de exemplu, de la
anumite vopseluri) Abtibildurile, servetelele, hartia cerata, hartia de fax
Partile metalice atasate magnetilor
Sfat:
Atunci cand va hotarati sa reciclati materiale, luati mai intai legatura cu centrele
de reciclare si informati-va care sunt cerintele acestora. Respectati cu strictete
regurile de reciclare!

RECICLAREA CONSERVA RESURSELE NATURALE SI ELIMINA POLUAREA!

EVALUARE FINALA

FI DE LUCRU NR.1

MATERIALE SPECIFICE CONSTRUCIILOR DE MAINI

REBUS

La o rezolvare corect pe verticala A-B va reiei proprietatea metalelor de a putea fi sudate

uor.
DEFINIII :
1. Proprietatea metalelor de a se deforma permanent i fr a se produce fisuri sub aciunea
unei fore exterioare.
2. Proprietatea metalelor de a umple bine o form de turntorie.
3. Proprietatea metalelor de a transmite cldura sau de a conduce curentul electric.
4. Proprietatea metalelor de a reveni la forma i dimensiunile iniiale dup ncetarea forelor
care au produs deformarea.
5. Proprietatea materialelor metalice de a se topi.
6. Proprietatea materialelor metalice de a se opune ptrunderii unui corp strin.
7. Proprietatea unui material metalic de a se prelucra prin achiere.
8. Proprietatea materialelor metalice de a se opune deformrii sau ruperii sub aciunea
forelor exterioare.
9. Proprietatea materialelor metalice de a-i mri volumul prin nclzire.
10. Proprietatea materialelor metalice de a se rupe sub aciunea unei fore dup deformaii
permanente.
11. Materiale care au o rezisten mare la temperaturi nalte.
12. Materiale care pot fi laminate uor sub form de table subiri.

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

9.
10.
11.
12.

FI DE LUCRU NR.2
Asociai n mod corespunztor noiunile introduse n tabelul de mai jos (coloanele a
si bse completeaza)

Nr. Fonte si oteluri Denumire Semnificatie Utilizari

crt. numere
Marca a b c
1 Fc 200 1/9c fonta cenusie cazane
2 Fgn 400-5 tevi, conducte
3 Fm 350n pile
4 Fonta alba 4/12c fonta alba 2,14 -4,3% C burghie, filiere, cutite
de strung
5 OL 42 arbori cotiti,axe cu
came
6 OLC 45 0,45% C suruburi, piulite
7 AUT 20 bucse,cuzineti,batiuri
8 OLT 35 scule pentru
prelucrare lemn
9 OLT 35K bucse, cuzineti
10 OSC 13 constructii metalice
sudate
11 OSP 6 osii, arbori, roti dintate
12 OSL 3 alice, cilindru de
laminor

FI DE LUCRU NR.3
Asociati in mod corespunzator precizarile din coloana B cu una dintre cele doua pozitii ale
coloanei A:

Coloana Coloana B
A
a culoare cenusie

b cel mai dur material natural(diamant)

1 c densitate 7860 kg/m3

Fierul
d foarte moale(grafit)

e in ferita este de maximum 0,1%

f 1538 (1539) 0C

g duritate 60-70 HB

2 h la 770 0C devine paramagnetic

Carbonul i are proprietatea de polimorfism

j temperatura de fierbere 2880 0C

FI DE LUCRU NR.4

Subiectul 4.1
Completai n mod corespunztor definiiile:
Tratamentul termic este ..........................................aplicat metalelor i aliajelor,ce const
n...................,meninerea i rcirea lor.
Tratamentul termochimic este .................................aplicat metalelor i aliajelor,ce const
n .................... unor..............strini n stratul .........................de metal.

Subiectul 4.2
Plasai n mod corespunztor n tabelul de mai jos,prin sgei,tratamentele termice i
termochimice:

Tratamente termice de Tratamente termice Tratamente termochimice

recoacere finale
T.t. de clire T.t de cementare T.t. de regenerare
T.t. de normalizare T.t. de revenire T.t. de nitrurare
T.t. de globulizare T.t. de globulizare T.t. de normalizare
T.t. de carbonitrurare T.t. de detensionare T.t. de recristalizare
T.t. de carbonitrurare T.t de cianurare T.t. de aluminizare

Subiectul 4. 3

Precizai ce reprezint desenul de mai jos i aducei corecturile i completrile de rigoare:

temperatura

0
C

rcire