MUTATII

GENETICE

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.

Cuprins

Mutatii genetice si cromozomiale

Modificari patologice ale cariotipului uman
Maladii genetice
Polidactilie
Sindactilie
Diabetul insipid
Hemofilia
Daltonismul
Tipatul pisicii (Cri du chat)
Sindromul Marfan
Albinismul
Clonarea
Sindromul Down sau Trisomia 21
Malformatii fetale
Anemia falciforma
Guta
Sindromul trisomiei 18 (Edwards)
Sindromul trisomiei 13 (Patau)

Mutatii

Mutatia -cu un termen mai larg,schimbarea-este un atribut

al tuturor fiintelor vii.Acestea toate au capacitatea de a
transforma si astfel de a se schimba,de a se transforma si
astfel de a evolua. Mutatia este,de fapt,raspunzatoare in
mare masura de variabilitatea lumii vii.
Mutatiile, aceste schimbari bruste care au
loc in materialul genetic al unui individ si
care se transmit ereditar, reprezinta
intr-adevar sursa de variatie si temelia
pe care se cladeste evolutia.

Ele se acumuleaza in timpul a zeci de mii de

generatii,pe parcursul formarii si constituirii speciei
respective.

Mutatiile pot aparea spontan cu o anumita frecventa

in mod natural la orice fiinta vie sau poate fi
rezultatul inducerii experimentale cu ajutorul
diferitilor agenti mutageni - artificiala. Fie ca sunt
naturale sau induse, ele pot afecta practic orice
organ al plantei sau al animalului respectiv. Omul nu
este nici el ferit de aceste schimbari si este supus
acelorasi efecte pozitive sau negative, dupa cum
mutatiile sunt: folositoare sau daunatoare.

Mutatiile genice
Pot afecta intreaga gena sau doar
anumite perechi de nucleotide din
segmentul de ADN

Mutatiile cromzomiale
Sunt determinate de modificari
structurale
Ca urmare apar cromozomi
restructurati ca: marime, continut si
pozitie a genelor
Se pot manifesta sub forma de:
deletii, duplicatii, inversii,
translocatii

Translocatie

Inversie

a
b

b
a

Mutatii genomice
Afecteaza genomul sau
complementul cromozomial in
totalitate
Determina marirea sau micsorarea
numarului de cromozomi dintr-un
genom (ex. Poliploidii, aneuploidii)

Factorii mutageni
-

I. Factori fizici
Radiatiile ultarviolete, Rontgen, gamma,
alfa, beta, X
II. Factori chimici
Substante chimice, medicamente, droguri

III. Factori biologici

- virusuri

Modificari patologice ale

cariotipului uman
Cariotipul

uman normal
La om exista 2n=46 cromozomi, asezati in
sapte grupe notate cu majuscule de la A la
G. Se presupune ca, cariotipul uman
provine din cariotipul maimutelor
antropoide, care au 2n=48 cromozomi.
Modificarile patologice ale cariotipului
uman sunt aberatiile numerice:
POLIPLOIDIE, ANEUPLOIDIE si
RESTRUCTURARILE CROMOZOMIALE.

Cromozomii umani

Poliploidia reprezinta multiplicarea

numarului de genomuri. Este letala la om
si nu s-a intalnit decat la embrionii
eliminati prin avort spontan.
Aneuploidia reprezinta variatia numarului
de cromozomi dintr-o anumita pereche.
Aceasta este de doua tipuri: autozomala,
cea care afecteaza cromozomii corpului si
heterozomala, cea care afecteaza
heterozomii (cromozomii sexului).
Restructurarile cromozomiale reprezinta
maladii genetice: maladia Tipatul pisicii,
are loc pierderea partiala a bratului scurt a
cromozomului

Maladiile genetice ereditare

Pot fi:
- dominante: polidactilia, sindactilia,
diabetul insipid
- recesive: albinismul
- Semidominante: anemia falciforma

Maladii metabolice
dominante

1. Polidactiile sunt malformatii

congenitale, in general ereditare, caracterizate
prin existenta unui deget supranumerar la
mana sau la picior, rareori mai mult de unul.
Femeile insarcinate vor avea de acum
incolo un motiv in plus sa se lase de fumat.
Intr-unul dintre cele mai mari studii de acest
tip, chirurgii plasticieni au descoperit ca
fumatul in timpul sarcinii creste riscul de a da
nastere unui copil cu deficiente la degetele de
la maini sau de la picioare.

2. Cunoscute sub numele polidactilie,

sindactilie si adactilie, aceste deformatii sunt
printre cele mai intalnite anormalitati congenitale.
Polidactilia implica prezenta a mai mult de cinci
degete, sindactilia se manifesta prin lipirea
degetelor, iar adactilia - prin lipsa lor.

3.Diabetul insipid denumeste o

perturbare a bilantului hidrosalin datorita
reabsorbtiei deficitare a apei la nivelul
renal ca urmare a secretiei insuficiente de
hormon antidiuretic din hipofiza
posterioara (DI central sau neurogen) sau
a lipsei de raspuns a rinichiului la ADH
(diabet insipid nefrogenic) si care se
caracterizeaza prin poliurie cu urina de
densitate joasa (<1005),hiperosmolaritate
plasmatica si polidipsie.

Maladii recesive autozomale

Albinismul este o maladie aparuta la
nastere si consta prin disparitia totala
a pigmentului pielii.Persoanele cu
albinism au pielea si parul alb, ochii
roz si culoarea obrajilor roz sau
albastru deschis. Sunt sensibile la
razele soarelui. Boala este provocata
de o gena recesiva, autozomala,
Albinismul la oameni
ceea ce inseamna ca frecventa
maladiei este aceeasi la
ambele
sexe.

Abilitatea unei persoane de a-si forma pigment in

piele, par si ochi depinde de prezenta unei alele
particulare (A);lipsa acestei abilitati duce la
albinism care este cauzat de o alta alela (a) a
aceleasi gene. Efectele alelei A sunt de
dominantaale alelei a, de recesivitate. Asadar,
persoanelor heterozigote (Aa), ca si cele
homozigote (AA) pentru alela producatoare de
pigmenti, au pigmentatie normala. Persoanele
homozigote pentru alela ce rezulta din lipsa
pigmentului (aa) sunt albinotici.

Albinismul la animale

Hemofilia A
- se caracterizeaza prin
absenta unor factori
(factorul VII) necesari
pentru coagularea sangelui.
Hemofilia tip A este un
sindrom hemoragipar sever
care apare la copii de sex
masculin si este
dependenta de
transmiterea unei gene
anormale legata de
cromozomul X.

Maladii recesive
heterozomale

Daltonismul, este o stare

patologic, o tulburare a
vederii cromatice,
constnd n incapacitatea
de a deosebi unele culori
de altele (mai ales roul
de verde), deoarece fie
receptorul responsabil
pentru culoarea verde fie
cel pentru culoarea roie
nu funcioneaz deloc.
Daltonismul este o boal
congenital cauzat de o
defeciune a retinei sau a
unei poriuni din nervul
optic. Dei boala este
motenit pe linie
matern, de daltonism
sufera n special brbaii.
este o maladie
determinata de o gena
recesiva X linkata

Maladii autozomale recesive

Anemia falciforma
- consta in inlocuirea
hemiglobinei normale
(HbA) primtr-o mutatie
intro- hemoglobina
anormala (HbS).
- Eritrocitul ia forma de
secera
- In forma homozigota
acest caracter este
letal

Tipatul de pisica, un nume

sugestiv pentru un sindrom cu
totul caracteristic. Foarte
probabil s-a observat de mult
ca la cateva de mii de nounascuti apare un copil al carui
planset seamana cu mieunatul
unei pisici. Tipatul de pisica
este conditionat de dezvoltarea
anormala a laringelui, mai
exact de o hipoplazie
laringiana. Este un tipat slab si
ascutit. Dupa cateva saptamani
dispare, de obicei. Foarte rar se
mai aude si la copii de un an
sau putin mai mari.
- maladia se datoreaza deletiei
partiale a bratului scurt a
cromozomului 5

Sindromul Marfan este

determinat de o anomalie
a genei fibrilin localizat pe
cromozomul 15.
E cunoscut pentru
producerea staturii mult
prea inalte,a oaselor fragile
iar la persoanele grav
afectate,a bolilor de
inima.Osteogeneza
imperfecta produce oase
usor de fracturat,statura
scunda,dinti galbeni sau
maro,piele subtire si
surzenie la maturitate.Face
albul ochilor sa devina
sangeriu. Maladiile
scheletice si musculare
sunt adesea transmise de o
singura gena.Distrofia
muschilor,ca si atrofia
muschilor,maladii care
variaza de la usoara la
grava,sunt de asemenea
rezultate ale afectarii unei
singure gene.

Sindromul Down (trisomia 21) este o

boala genetica, cromosomiala

Organismul uman are 23 perechi de cromosomi:
22 autozomi si doi cromosomi sexuali (la femei
22+ XX, la barbati 22+ XY). Fiecare celula din
organism poseda deci 46 cromosomi cu exceptia
celulelor sexuale (ovul/spermatozoid) care au
jumatate din setul cromosomial (ovulul: 22+X,
spermatozoidul: 22+X sau 22+Y).
La unirea dintre spermatozoid si ovul
va rezulta o celula cu un set
complet
cromosomial (44+XX sau 44+XY).

In cazul Trisomiei 21 fiecare celula al organismului

poseda trei cromosomi 21. Acest extra cromosom
21 provine din ovul sau spermatozoid. Se
presupune ca in timpul formarii celulelor sexuale
cei doi cromosomi 21 nu se separa
(nondisjunctie). In timpul fertilizarii, la fuziunea
dintre ovul si spermatozoid (in mod normal
fiecare cu 23 cromosomi) unul va avea un
cromosom in plus in pozitia 21 rezultind o celula
cu 47 cromosomi. Aceasta celula, cu dezvoltarea
embrionului se multiplica, fiecare celula va avea
47 cromosomi, dezvoltindu-se sindromul Down.

 Cauze

Au fost emise mai multe teorii in legatura cu

etiologia acestei boli dar cauza exacta nu este
inca cunoscuta. Probabil intervin mai multi factori
ca: tulburari hormonale, radiatii, infectii virale,
probleme imunologice dar factorul cel mai
implicat este virsta mamei. Probabilitatea ca
copilul va avea sindrom Down creste direct
proportional cu virsta mai inaintata a mamei. La
20 ani riscul este 1 la 1600, la 35 ani
1 la 365, la 40 ani 1 la 100. Riscul
ca si al doilea copil sa se nasca
cu sindrom Down este 1 la 100.

TESTE PRENATALE PENTRU IDENTIFICAREA

SINDROMULUI DOWN
Teste screening: se determina din singele
matern alpha-fetoproteina, hCG (human
chorionic gonadotropin) si estriolul neconjugat.
Rezultatul acestor determinari impreuna cu
virsta mamei ne permite sa estimam riscul
aparitiei sindromului Down. Aceste teste se
efectueaza intre saptamina 14 si 16 al sarcinii.
Echografia abdominala: permite detectarea
unor semne caracteristice acestei boli:
ingrosarea pielii pe partea posterioara a gitului,
modificari ale membrelor, diminuarea
diametrului capului, boli congenitale ale inimii,
probleme gastrintestinale.
Teste diagnostice: se aplica daca testarile
amintite
mai sus trezesc suspiciunea
sindromului Down.
Amniocenteza si CVS
(chorionic villus sampling-examinarea
vilozitatilor coriale) sint testele diagnostice
cel mai des utilizate.

Malformatiile fetale sunt produse de

anumite substante chimice, infectii, stari alterate

ale sanatatii materne, si care actionand asupra
fatului pot afecta dezvoltarea normala
intrauterina a acestuia. Toate aceste cauze
enumerate anterior poarta numele de AGENTI
TERATOGENI. Inducerea malformatiilor fetale de
catre acesti agenti depinde de predispozitia
genetica materna si fetala, de stadiul dezvoltarii
fatului la momentul expunerii, de calea de
actiune si durata in timp a expunerii la respectivul
agent teratogen.

Initial exista o perioada rezistenta care dureaza din ziua 0

pana in ziua a 11-a a vietii intrauterine, perioada in care
fatul respecta legea totul sau nimic si anume fie va fi
omorat de catre agentul teratogen, fie va supravietui
neafectat. Apoi urmeaza perioada de maxima
susceptibilitate, din ziua a 11-a pana in ziua a 57-a a
gestatiei, perioada in care are loc formarea organelor si
care este deci cea mai sensibila la efectele adverse ale
teratogenului. Din ziua a 57-a, organele sunt formate si
doar cresc in marime. Urmeaza perioada de
susceptibilitate redusa in care un agent teratogen produce
doar tulburari ale cresterii sau ale functionarii organelor.

Cauzele malformatiilor sunt foarte variate dar este

deosebit de interesant ca in proportie de 65 % ele au
cauze necunoscute. Aproximativ 25 % au cauze genetice si
doar in 10 % din cazuri pot fi incriminati
factori ca medicamentele si substantele
toxice, radioactivitatea, anumite infectii
intrauterine, tulburari ale metabolismului
matern.

 Factori

teratogeni

1.IRADIEREA. Expunerea la radiatii poate fi acuta si in doze

mari, ca in cazul unui accident nuclear, sau poate fi cronica,
repetata dar in doze mici, ca in cazul iradierii la locul de
munca sau a radiografiilor efectuate in scop de diagnostic
medical. In primul caz pot apare avort spontan sau o serie
de probleme ca retard mental, dezvoltare
necorespunzatoare, leucemie fetala.
In ceea ce priveste iradierea cronica
in scop de diagnostic medical, riscul
de aparitie a malformatiilor este destul
de redus chiar si in situatia efectuarii
a mai multor radiografii.

Explozia de la Cernobil a provocat

mutatii genetice transmisibile
Oamenii de stiinta au anuntat ca au
obtinut dovezi potrivit carora doze
reduse de radiatii pot provoca modificari
multiple ale ADN-ului uman, care se
transmit la generatiile urmatoare.
Observatiile au la baza studiile facute in
randul copiilor nascuti dupa accidentul
nuclear de la Cernobil.
Savantii au descoperit o crestere
"neasteptat de mare" a numarului
mutatiilor in randul copiilor ai caror
parinti au participat la operatiunea de
curatire a reactorului ce a explodat in
1986 si care au fost conceputi dupa
aceasta data.
Ei au precizat ca, desi s-a banuit de
multa vreme ca expunerea la radiatii
ionizante provoaca mutatii in ADN-ul
uman, evenimente de tipul bombelor
atomice detonate in Japonia nu pareau
sa aduca dovezi in privinta unor defecte
genetice semnificative.

2.MEDICAMENTE SI DROGURI. In ceea

ce priveste medicamentele si drogurile, exista

o lista surprinzator de redusa de agenti
dovediti a avea un potential teratogen.
Anumite substante insa trebuie evitate cu
grija atunci cand o femeie doreste sa ramana
insarcinata. Doze mari de vitamina A,
alcoolul, cafeina, steroizii. O serie de vaccinari
cum ar fi cea impotriva rubeolei nu trebuie
facute la femeia insarcinata sau care are de
gand sa
procreeze in urmatoarele 3 luni.

3.HIPERTERMIA.
Studii recente sugereaza
ca temperatura corpului
matern la valori de peste
39 grade Celsius intre
saptamanile 4 si 14 de
gestatie ar putea avea un
efect teratogen.
Malformatiile care pot sa
apara din aceasta cauza
sunt tulburari de
dezvoltare, defecte
neurologice si retard
mental, anomalii faciale
si ale membrelor. Este
bine de asemenea ca in
aceasta perioada, sa fie
evitata folosirea saunelor.

4.AFECTIUNI MEDICALE MATERNE. Femeile cu

anumite afectiuni medicale ar trebui sa fie prevenite
de riscul teratogenic al acestora, risc produs atat de
tratamentul necesar bolii respective cat si de boala
in sine. Una dintre aceste afectiuni este diabetul.
Femeile cu diabet insulino-dependent au o incidenta
crescuta de producere de malformatii fetale cum ar
fi : defecte ale scheletului, gastrointestinale,
neurologice, renale, cardiace si nervoase. Cele mai
multe probleme apar daca intre saptamanile 3 si 6
de gestatie exista valori crescute ale glicemiei. Cele
mai frecvente malformatii care apar sunt defectele
septale cardiace si insuficienta dezvoltare a portiunii
terminale a maduvei spinarii si a membrelor
inferioare. Evaluarea riscului se poate face fie prin
determinarea alfafetoproteinei, fie a anumitor
lanturi constituiente ale hemoglobinei.
Supravegherea echografica este necesara.

5.INFECTIILE. Expunerea la infectiile virale in timpul

graviditatii a fost recunsocuta ca fiind o cauza
semnificativa a aparitiei malformatiilor. Rubeola
determina pneumonii, encefalite, tulburari
neurologice ca microcefalie, retard mental si motor,
tulburari cardiovasculare ca defecte septale sau
stenoze arteriale, defecte oculare precum cataracta,
orbirea, modificari retiniene, microoftamia.
Citomegalovirusul este un virus vedeta foarte
raspandit si care infecteaza aproximativ 1 %-2 % din
feti. Cele mai mari defecte apar in primele
saptamani de sarcina : microcefalie si hidrocefalie,
tulburari retiniene, calcificari cerebrale, retard
mental, afectiuni cutanate, cardiace. Totusi, dintre
mamele seropozitive cu o infectie recurenta, doar 1
% vor transmite infectia la fat, 99 % dintre acestia
fiind normali la nastere.

Alte infectii virale cu potential

teratogen sunt cele date de varicela sau
enterovirusuri. Toate aceste probleme apar
datorita faptului ca virusurlie enumerate
anterior pot sa strabata bariera fetoplacentara si sa intre in circulatia fetala
determinand malformatiile respective.

Sindromul trisomiei 18 (Edwards)

Sindromul trisomiei 18 afecteaza
unul din 8000 de nou-nascuti. Copiii
afectati au greutate mica la nastere,
iar capul, gura si falcile lor sunt mici.
Mainile lor, de obicei, au pumnii
stransi,
cu pozitii anormale ale degetelor. Pot
avea si malformatii ale coapselor si
picioarelor, probleme cu inima si
rinichii,
precum si retard mintal. Cam 5%
dintre
acesti copii traiesc mai mult de un
an.

15.Sindromul trisomiei
13 (Patau)
Sindromul trisomiei 13
afecteaza unul din 20000 de
nou-nascuti. El duce la
aparitia buzei despicate, a
degetelor flexate, cu degete
suplimentare, a
hemangioamelor (malformatii
ale vaselor de sange) pe fata
si pe gat si la multe anomalii
structurale ale craniului si
fetei. Poate provoca si
malformatii ale coastelor,
inimii, organelor abdominale
si ale organelor sexuale.
Supravietuirea pe termen
lung este putin probabila.

Guta este una dintre cele mai frecvente forme de artrita,

adica de inflamatie a unor articulatii. Este de fapt o boala a

intregului organism, provocata de cresterea nivelului de acid
uric, care la nivelul articulatiilor provoaca inflamatie, edem
(umflare) si durere.

Acidul uric este produsul final al catabolizarii purinelor din

corp si a celor din alimentatie. Purinele sunt structuri proteice
care intra in compozitia acizilor nucleici, deci sunt caramizile
ce formeaza AND-ul. Practic, purinele exista in toate alimentele
de origine animala, in special carnea si organele.Problema cu
acidul uric este ca acesta nu poate fi metabolizat, ci trebuie
eliminat ca atare.
Guta apare fie atunci cand ficatul produce in exces acid uric,
fie cand alimentatia este bogata in carne rosie si exista un exces
de acid uric ce nu poate fi eliminat prin filtrare renala. In ambele
situatii se instaleaza hiperuricemia. In timp, acidul uric
cristalizeaza la nivelul articular, in special la nivelul articulatiei
metatarso-falangiene (adica degetul mare de la picior) si la
nivelul gleznei.Pe langa cauzele de natura genetica si excesul de
alimente de origine animala, obezitatea, consumul de cantitati
mari de alcool, unele medicamente pot fi cauze de guta.

Asa cum spuneam, simptomele

cele mai frecvente ale gutei sunt
inflamatia, edemul si durerea
articulara, ce apare in special la
mobilizare. Manifestarile pot
aparea la 2-3 articulatii simultan,
insa de obicei afecteaza cate o
articulatie pe rand.Exista
pozibilitatea ca dupa primul atac
de guta, pacientul sa beneficieze
de o perioada fara manifestari,
care dureaza si 5-10 ani.O alta
manifestare a gutei sunt tofii
gutosi, adica niste depuneri de
acid uric sub piele, in special la
nivelul
pavilionului urechii, degete,
mana,
corzi vocale,
inima.

SFARSIT