Sunteți pe pagina 1din 44

MUTATII GENETICE

Cuprins
Mutatii genetice si cromozomiale
Modificari patologice ale cariotipului uman
Maladii genetice
1. Polidactilie
2. Sindactilie
3. Diabetul insipid
4. Hemofilia
5. Daltonismul
6. Tipatul pisicii (Cri du chat)
7. Sindromul Marfan
8. Albinismul
9. Clonarea
10. Sindromul Down sau Trisomia 21
11. Malformatii fetale
12. Anemia falciforma
13. Guta
14. Sindromul trisomiei 18 (Edwards)
15. Sindromul trisomiei 13 (Patau)
Mutatii
Mutatia -cu un termen mai larg,schimbarea-este un atribut al tuturor
fiintelor vii.Acestea toate au capacitatea de a transforma si astfel de
a se schimba,de a se transforma si astfel de a evolua. Mutatia
este,de fapt,raspunzatoare in mare masura de variabilitatea lumii vii.
Mutatiile, aceste schimbari bruste care au
loc in materialul genetic al unui individ si
care se transmit ereditar, reprezinta
intr-adevar sursa de variatie si temelia
pe care se cladeste evolutia.
Ele se acumuleaza in timpul a zeci de mii de generatii,pe
parcursul formarii si constituirii speciei respective.

Mutatiile pot aparea spontan cu o anumita frecventa in


mod natural la orice fiinta vie sau poate fi rezultatul
inducerii experimentale cu ajutorul diferitilor agenti
mutageni - artificiala. Fie ca sunt naturale sau induse,
ele pot afecta practic orice organ al plantei sau al
animalului respectiv. Omul nu este nici el ferit de aceste
schimbari si este supus acelorasi efecte pozitive sau
negative, dupa cum mutatiile sunt: folositoare sau
daunatoare.
Mutatiile genice

Potafecta intreaga gena sau doar anumite


perechi de nucleotide din segmentul de ADN
Mutatiile cromzomiale

Sunt determinate de modificari structurale


Ca urmare apar cromozomi restructurati ca:
marime, continut si pozitie a genelor
Se pot manifesta sub forma de: deletii,
duplicatii, inversii, translocatii
Inversie Translocatie

a b
b a
Mutatii genomice

Afecteaza genomul sau complementul


cromozomial in totalitate
Determina marirea sau micsorarea numarului
de cromozomi dintr-un genom (ex. Poliploidii,
aneuploidii)
Factorii mutageni
I. Factori fizici
- Radiatiile ultarviolete, Rontgen, gamma, alfa,
beta, X

II. Factori chimici


- Substante chimice, medicamente, droguri

III. Factori biologici


- virusuri
Modificari patologice ale cariotipului
uman
Cariotipul uman normal
La om exista 2n=46 cromozomi, asezati in sapte
grupe notate cu majuscule de la A la G. Se
presupune ca, cariotipul uman provine din
cariotipul maimutelor antropoide, care au 2n=48
cromozomi.
Modificarile patologice ale cariotipului uman sunt
aberatiile numerice: POLIPLOIDIE,
ANEUPLOIDIE si RESTRUCTURARILE
CROMOZOMIALE.
Cromozomii umani
Poliploidia reprezinta multiplicarea numarului de
genomuri. Este letala la om si nu s-a intalnit
decat la embrionii eliminati prin avort spontan.
Aneuploidia reprezinta variatia numarului de
cromozomi dintr-o anumita pereche. Aceasta
este de doua tipuri: autozomala, cea care
afecteaza cromozomii corpului si heterozomala,
cea care afecteaza heterozomii (cromozomii
sexului).
Restructurarile cromozomiale reprezinta maladii
genetice: maladia Tipatul pisicii, are loc
pierderea partiala a bratului scurt a
cromozomului 5.
Maladiile genetice ereditare

Pot fi:
- dominante: polidactilia, sindactilia, diabetul
insipid
- recesive: albinismul
- Semidominante: anemia falciforma
Maladii metabolice dominante
1. Polidactiile sunt malformatii congenitale,
in general ereditare, caracterizate prin existenta
unui deget supranumerar la mana sau la picior,
rareori mai mult de unul.
Femeile insarcinate vor avea de acum
incolo un motiv in plus sa se lase de fumat.
Intr-unul dintre cele mai mari studii de acest
tip, chirurgii plasticieni au descoperit ca
fumatul in timpul sarcinii creste riscul de a da
nastere unui copil cu deficiente la degetele
de la maini sau de la picioare.
2. Cunoscute sub numele polidactilie, sindactilie si
adactilie, aceste deformatii sunt printre cele mai intalnite
anormalitati congenitale. Polidactilia implica prezenta a
mai mult de cinci degete, sindactilia se manifesta prin
lipirea degetelor, iar adactilia - prin lipsa lor.
3.Diabetul insipid denumeste o perturbare
a bilantului hidrosalin datorita reabsorbtiei
deficitare a apei la nivelul renal ca urmare a
secretiei insuficiente de hormon antidiuretic din
hipofiza posterioara (DI central sau neurogen)
sau a lipsei de raspuns a rinichiului la ADH
(diabet insipid nefrogenic) si care se
caracterizeaza prin poliurie cu urina de densitate
joasa (<1005),hiperosmolaritate plasmatica si
polidipsie.
Maladii recesive autozomale
Albinismul este o maladie aparuta
la nastere si consta prin disparitia
totala a pigmentului pielii.Persoanele
cu albinism au pielea si parul alb,
ochii roz si culoarea obrajilor roz sau
albastru deschis. Sunt sensibile la
razele soarelui. Boala este provocata
de o gena recesiva, autozomala, Albinismul la oameni
ceea ce inseamna ca frecventa
maladiei este aceeasi la ambele
sexe.
Abilitatea unei persoane de a-si forma pigment in piele,
par si ochi depinde de prezenta unei alele particulare
(A);lipsa acestei abilitati duce la albinism care este
cauzat de o alta alela (a) a aceleasi gene. Efectele alelei
A sunt de dominantaale alelei a, de recesivitate. Asadar,
persoanelor heterozigote (Aa), ca si cele homozigote
(AA) pentru alela producatoare de pigmenti, au
pigmentatie normala. Persoanele homozigote pentru
alela ce rezulta din lipsa pigmentului (aa) sunt albinotici.

Albinismul la animale
Hemofilia A
Maladii recesive
- se caracterizeaza prin absenta
unor factori (factorul VII) heterozomale
necesari pentru coagularea
sangelui. Hemofilia tip A
este un sindrom hemoragipar
sever care apare la copii de
sex masculin si este
dependenta de transmiterea
unei gene anormale legata de
cromozomul X.
Daltonismul, este o stare
patologic, o tulburare a
vederii cromatice, constnd
n incapacitatea de a
deosebi unele culori de
altele (mai ales roul de
verde), deoarece fie
receptorul responsabil
pentru culoarea verde fie
cel pentru culoarea roie
nu funcioneaz deloc.
Daltonismul este o boal
congenital cauzat de o
defeciune a retinei sau a
unei poriuni din nervul
optic. Dei boala este
motenit pe linie matern,
de daltonism sufera n
special brbaii.
este o maladie determinata
de o gena recesiva X
linkata
Maladii autozomale recesive
Anemia falciforma
- consta in inlocuirea
hemiglobinei normale
(HbA) primtr-o mutatie
intro- hemoglobina
anormala (HbS).
- Eritrocitul ia forma de
secera
- In forma homozigota
acest caracter este letal
Tipatul de pisica, un nume
sugestiv pentru un sindrom cu
totul caracteristic. Foarte probabil
s-a observat de mult ca la cateva
de mii de nou-nascuti apare un
copil al carui planset seamana cu
mieunatul unei pisici. Tipatul de
pisica este conditionat de
dezvoltarea anormala a laringelui,
mai exact de o hipoplazie
laringiana. Este un tipat slab si
ascutit. Dupa cateva saptamani
dispare, de obicei. Foarte rar se
mai aude si la copii de un an sau
putin mai mari.
- maladia se datoreaza deletiei
partiale a bratului scurt a
cromozomului 5
Sindromul Marfan este
determinat de o anomalie a
genei fibrilin localizat pe
cromozomul 15.
E cunoscut pentru producerea
staturii mult prea inalte,a
oaselor fragile iar la
persoanele grav afectate,a
bolilor de inima.Osteogeneza
imperfecta produce oase usor
de fracturat,statura
scunda,dinti galbeni sau
maro,piele subtire si surzenie
la maturitate.Face albul
ochilor sa devina sangeriu.
Maladiile scheletice si
musculare sunt adesea
transmise de o singura
gena.Distrofia muschilor,ca si
atrofia muschilor,maladii care
variaza de la usoara la
grava,sunt de asemenea
rezultate ale afectarii unei
singure gene.
Sindromul Down (trisomia 21) este o
boala genetica, cromosomiala
Organismul uman are 23 perechi de cromosomi: 22
autozomi si doi cromosomi sexuali (la femei 22+ XX,
la barbati 22+ XY). Fiecare celula din organism
poseda deci 46 cromosomi cu exceptia celulelor
sexuale (ovul/spermatozoid) care au jumatate din
setul cromosomial (ovulul: 22+X, spermatozoidul:
22+X sau 22+Y).
La unirea dintre spermatozoid si ovul
va rezulta o celula cu un set complet
cromosomial (44+XX sau 44+XY).
In cazul Trisomiei 21 fiecare celula al organismului
poseda trei cromosomi 21. Acest extra cromosom 21
provine din ovul sau spermatozoid. Se presupune ca in
timpul formarii celulelor sexuale cei doi cromosomi 21 nu
se separa (nondisjunctie). In timpul fertilizarii, la fuziunea
dintre ovul si spermatozoid (in mod normal fiecare cu 23
cromosomi) unul va avea un cromosom in plus in pozitia
21 rezultind o celula cu 47 cromosomi. Aceasta celula,
cu dezvoltarea embrionului se multiplica, fiecare celula
va avea 47 cromosomi, dezvoltindu-se sindromul Down.
Cauze
Au fost emise mai multe teorii in legatura cu
etiologia acestei boli dar cauza exacta nu este inca
cunoscuta. Probabil intervin mai multi factori ca: tulburari
hormonale, radiatii, infectii virale, probleme imunologice
dar factorul cel mai implicat este virsta mamei.
Probabilitatea ca copilul va avea sindrom Down creste
direct proportional cu virsta mai inaintata a mamei. La 20
ani riscul este 1 la 1600, la 35 ani
1 la 365, la 40 ani 1 la 100. Riscul
ca si al doilea copil sa se nasca
cu sindrom Down este 1 la 100.
TESTE PRENATALE PENTRU IDENTIFICAREA
SINDROMULUI DOWN
Teste screening: se determina din singele matern
alpha-fetoproteina, hCG (human chorionic gonadotropin)
si estriolul neconjugat. Rezultatul acestor determinari
impreuna cu virsta mamei ne permite sa estimam riscul
aparitiei sindromului Down. Aceste teste se efectueaza
intre saptamina 14 si 16 al sarcinii.
Echografia abdominala: permite detectarea unor semne
caracteristice acestei boli: ingrosarea pielii pe partea
posterioara a gitului, modificari ale membrelor,
diminuarea diametrului capului, boli congenitale ale
inimii, probleme gastrintestinale.
Teste diagnostice: se aplica daca testarile amintite mai
sus trezesc suspiciunea sindromului Down.
Amniocenteza si CVS (chorionic villus sampling-
examinarea vilozitatilor coriale) sint testele diagnostice
cel mai des utilizate.
Malformatiile fetale sunt produse de anumite
substante chimice, infectii, stari alterate ale sanatatii
materne, si care actionand asupra fatului pot afecta
dezvoltarea normala intrauterina a acestuia. Toate
aceste cauze enumerate anterior poarta numele de
AGENTI TERATOGENI. Inducerea malformatiilor fetale
de catre acesti agenti depinde de predispozitia genetica
materna si fetala, de stadiul dezvoltarii fatului la
momentul expunerii, de calea de actiune si durata in
timp a expunerii la respectivul agent teratogen.
Initial exista o perioada rezistenta care dureaza din ziua 0 pana
in ziua a 11-a a vietii intrauterine, perioada in care fatul respecta
legea totul sau nimic si anume fie va fi omorat de catre agentul
teratogen, fie va supravietui neafectat. Apoi urmeaza perioada
de maxima susceptibilitate, din ziua a 11-a pana in ziua a 57-a a
gestatiei, perioada in care are loc formarea organelor si care
este deci cea mai sensibila la efectele adverse ale teratogenului.
Din ziua a 57-a, organele sunt formate si doar cresc in marime.
Urmeaza perioada de susceptibilitate redusa in care un agent
teratogen produce doar tulburari ale cresterii sau ale functionarii
organelor.

Cauzele malformatiilor sunt foarte variate dar este deosebit de


interesant ca in proportie de 65 % ele au cauze necunoscute.
Aproximativ 25 % au cauze genetice si
doar in 10 % din cazuri pot fi incriminati
factori ca medicamentele si substantele
toxice, radioactivitatea, anumite infectii
intrauterine, tulburari ale metabolismului
matern.
Factori teratogeni
1.IRADIEREA. Expunerea la radiatii poate fi acuta si in doze
mari, ca in cazul unui accident nuclear, sau poate fi cronica,
repetata dar in doze mici, ca in cazul iradierii la locul de munca sau
a radiografiilor efectuate in scop de diagnostic medical. In primul
caz pot apare avort spontan sau o serie
de probleme ca retard mental, dezvoltare
necorespunzatoare, leucemie fetala.
In ceea ce priveste iradierea cronica
in scop de diagnostic medical, riscul
de aparitie a malformatiilor este destul
de redus chiar si in situatia efectuarii
a mai multor radiografii.
Explozia de la Cernobil a provocat
mutatii genetice transmisibile
Oamenii de stiinta au anuntat ca au obtinut
dovezi potrivit carora doze reduse de radiatii pot
provoca modificari multiple ale ADN-ului uman,
care se transmit la generatiile urmatoare.
Observatiile au la baza studiile facute in randul
copiilor nascuti dupa accidentul nuclear de la
Cernobil.
Savantii au descoperit o crestere "neasteptat
de mare" a numarului mutatiilor in randul copiilor
ai caror parinti au participat la operatiunea de
curatire a reactorului ce a explodat in 1986 si care
au fost conceputi dupa aceasta data.
Ei au precizat ca, desi s-a banuit de multa
vreme ca expunerea la radiatii ionizante provoaca
mutatii in ADN-ul uman, evenimente de tipul
bombelor atomice detonate in Japonia nu pareau
sa aduca dovezi in privinta unor defecte genetice
semnificative.
2.MEDICAMENTE SI DROGURI. In ceea ce
priveste medicamentele si drogurile, exista o lista
surprinzator de redusa de agenti dovediti a avea un
potential teratogen. Anumite substante insa trebuie
evitate cu grija atunci cand o femeie doreste sa ramana
insarcinata. Doze mari de vitamina A, alcoolul, cafeina,
steroizii. O serie de vaccinari cum ar fi cea impotriva
rubeolei nu trebuie facute la femeia insarcinata sau care
are de gand sa procreeze in urmatoarele 3 luni.
3.HIPERTERMIA. Studii
recente sugereaza ca
temperatura corpului
matern la valori de peste
39 grade Celsius intre
saptamanile 4 si 14 de
gestatie ar putea avea un
efect teratogen.
Malformatiile care pot sa
apara din aceasta cauza
sunt tulburari de
dezvoltare, defecte
neurologice si retard
mental, anomalii faciale si
ale membrelor. Este bine
de asemenea ca in
aceasta perioada, sa fie
evitata folosirea saunelor.
4.AFECTIUNI MEDICALE MATERNE.Femeile cu anumite
afectiuni medicale ar trebui sa fie prevenite de riscul
teratogenic al acestora, risc produs atat de tratamentul
necesar bolii respective cat si de boala in sine. Una
dintre aceste afectiuni este diabetul. Femeile cu diabet
insulino-dependent au o incidenta crescuta de producere
de malformatii fetale cum ar fi : defecte ale scheletului,
gastrointestinale, neurologice, renale, cardiace si
nervoase. Cele mai multe probleme apar daca intre
saptamanile 3 si 6 de gestatie exista valori crescute ale
glicemiei. Cele mai frecvente malformatii care apar sunt
defectele septale cardiace si insuficienta dezvoltare a
portiunii terminale a maduvei spinarii si a membrelor
inferioare. Evaluarea riscului se poate face fie prin
determinarea alfafetoproteinei, fie a anumitor lanturi
constituiente ale hemoglobinei. Supravegherea
echografica este necesara.
5.INFECTIILE. Expunerea la infectiile virale in timpul
graviditatii a fost recunsocuta ca fiind o cauza
semnificativa a aparitiei malformatiilor. Rubeola
determina pneumonii, encefalite, tulburari neurologice ca
microcefalie, retard mental si motor, tulburari
cardiovasculare ca defecte septale sau stenoze arteriale,
defecte oculare precum cataracta, orbirea, modificari
retiniene, microoftamia.
Citomegalovirusul este un virus vedeta foarte
raspandit si care infecteaza aproximativ 1 %-2 % din feti.
Cele mai mari defecte apar in primele saptamani de
sarcina : microcefalie si hidrocefalie, tulburari retiniene,
calcificari cerebrale, retard mental, afectiuni cutanate,
cardiace. Totusi, dintre mamele seropozitive cu o infectie
recurenta, doar 1 % vor transmite infectia la fat, 99 %
dintre acestia fiind normali la nastere.
Alte infectii virale cu potential teratogen sunt
cele date de varicela sau enterovirusuri. Toate
aceste probleme apar datorita faptului ca
virusurlie enumerate anterior pot sa strabata
bariera feto-placentara si sa intre in circulatia
fetala determinand malformatiile respective.
Sindromul trisomiei 18 (Edwards)

Sindromul trisomiei 18 afecteaza


unul din 8000 de nou-nascuti. Copiii
afectati au greutate mica la nastere,
iar capul, gura si falcile lor sunt mici.
Mainile lor, de obicei, au pumnii
stransi,
cu pozitii anormale ale degetelor. Pot
avea si malformatii ale coapselor si
picioarelor, probleme cu inima si
rinichii,
precum si retard mintal. Cam 5% dintre
acesti copii traiesc mai mult de un an.
15.Sindromul trisomiei 13
(Patau)
Sindromul trisomiei 13
afecteaza unul din 20000 de nou-
nascuti. El duce la aparitia buzei
despicate, a degetelor flexate, cu
degete suplimentare, a
hemangioamelor (malformatii ale
vaselor de sange) pe fata si pe
gat si la multe anomalii structurale
ale craniului si fetei. Poate
provoca si malformatii ale
coastelor, inimii, organelor
abdominale si ale organelor
sexuale. Supravietuirea pe termen
lung este putin probabila.
Guta este una dintre cele mai frecvente forme de artrita, adica
de inflamatie a unor articulatii. Este de fapt o boala a intregului
organism, provocata de cresterea nivelului de acid uric, care la
nivelul articulatiilor provoaca inflamatie, edem (umflare) si durere.

Acidul uric este produsul final al catabolizarii purinelor din corp


si a celor din alimentatie. Purinele sunt structuri proteice care intra
in compozitia acizilor nucleici, deci sunt caramizile ce formeaza
AND-ul. Practic, purinele exista in toate alimentele de origine
animala, in special carnea si organele.Problema cu acidul uric este
ca acesta nu poate fi metabolizat, ci trebuie eliminat ca atare.

Guta apare fie atunci cand ficatul produce in exces acid uric,
fie cand alimentatia este bogata in carne rosie si exista un exces de
acid uric ce nu poate fi eliminat prin filtrare renala. In ambele situatii
se instaleaza hiperuricemia. In timp, acidul uric cristalizeaza la
nivelul articular, in special la nivelul articulatiei metatarso-falangiene
(adica degetul mare de la picior) si la nivelul gleznei.Pe langa
cauzele de natura genetica si excesul de alimente de origine
animala, obezitatea, consumul de cantitati mari de alcool, unele
medicamente pot fi cauze de guta.
Asa cum spuneam, simptomele
cele mai frecvente ale gutei sunt
inflamatia, edemul si durerea articulara,
ce apare in special la mobilizare.
Manifestarile pot aparea la 2-3 articulatii
simultan, insa de obicei afecteaza cate
o articulatie pe rand.Exista pozibilitatea
ca dupa primul atac de guta, pacientul
sa beneficieze de o perioada fara
manifestari, care dureaza si 5-10 ani.O
alta manifestare a gutei sunt tofii gutosi,
adica niste depuneri de acid uric sub
piele, in special la nivelul pavilionului
urechii, degete, mana, corzi vocale,
inima.
SFARSIT