Sunteți pe pagina 1din 4

Motto: "Din punct de vedere istoric, thatcherismul

va fi vzut ca un lucru mplinit"


Margaret Thatcher

Thatcherismul reformele conservatoare ale singurei femei


in functia de premier britanic
Princialele elemente ale gandirii conservatoare sunt:
Omul ca fiinta eminamente religioasa, intruchipare a ratiunii, a instinctului si a
emotiei, iar religia elementul fundamental al societatii civile;
Comunitatea ca element teologic anterior individului;
Drepturile ca urmare fireasca a obligatiilor individuale;
Raul considerat inradacinat in fiinta umana si nu in institutiile statului;
Inegalitatea umana ( nu si din punct de vedere moral) ca urmare a organizarii sociale
complexe;3
Conservatorismul, avand o forma reformata, a devenit popular incepand cu anii 1980, cand
accentul va cadea pe libertate, proprietate, limitarea puterilor statului si unele valori
comunitare, mai degraba decat elitele, traditia sau autoritatea, valor tipice versiunii originale
burkeene. Schimbarea societatii americane a avut ca reactie adaugarea versiunii de
conservatorism social si cultural, declinul unor traditii, ideile miscarii pentru drepturie civile;
ambele curente iau amploare in timpul administratiei Reagan.
Adeptii noului conservatorism, fiind inspirati de increderea in eficienta pietei libere, au
promoat politicii de privatizare a serviciilor publice, combaterea inflatiei, reducere a puterii
sindicatelor si incurajarea inovatiilor tehnologice. Utilizand acest model, doamna de fier a
Marii Britanii, Margaret Thatcher, a redus cheltuielile guvernamentale civile, aceasta reducere
fiind acompaniata de cresterea somajului dar si de scaderea taxelor directe si sporirea celor
indirecte. De asemenea, a reformat sistemul de sanatate pentru realizarea unor competitii mai
intense si implicarea sectorului privat. Din punct de vedere social, a pus accentul pe familie,
considerat baza societatii, intr-o interpretare traditionala (urmarind modelul victorian) a
rolurilor de gen.
O atentie speciala a fost acordata securitatii nationale, astfel fiind crescute cheltuielile
militare, investitiile in tehnologi noi, astfel fiind intarita eficacitatea statului de supravegherea
interna cu scopul combaterii terorismului. Noii conservatori au desfasurat o politica externa
mai activa, inclusiv prin intermediul armatei, si si-au manifestat scepticismul in legatura cu
functionarea organozatiilor internationale. Intarirea frontierelor pentru combaterea migratiei
reprezinta o alta caracteristica intalnita la politica noului conservatorism.5
Margaret Thatcher este prima, si singura, femeie ce a detinut scaunul de premier al Marii
Britanii. De asemenea, aceasta este si primul premier ce a avut trei mandate consecutive,
performanta realizata mult mai tarziu de Tony Blair. Datorita reformelor sale, politicilor ferme
si inovatoare avea sa ramana in istorie drept una dintre cele mai proeminente figuri politice
ale secolului XX, reusind sa ramana in memoria colectiva drept cea mai puternica femeie lider
din lume. De asemenea, gratie neclintirii sale in cea ce priveste crezurile si principiile sale
dupa care si-a creat reformele au facut-o cunoscuta ca femeia de fier a Europei, fiind numita
prima oara astfel de catre rusi. Aceasta a fost o adevarata personalitate inovatoare care a avut
1

o contributie majora la modernizarea Marii Britanii si, implici, la modernizarea viitorului


Europei.
Perioada guvernului conservator sub conducerea lui Margaret Thatcher a fost una de
schimbari profunde pentru procesele si structurile politicilor publice. Datorita reformelor
drastice si inovatoare, perioada in care Margaret Thatcher a fost premier al Marii Britanii a
fost denumita Thatcherism.
Conceptul de thatcherism a fost inventat si folosit pentru prima oara de catre oponentii
sai pentru a evidentia forta cu care masurile luate de premierul britanic erau impuse, aceste
masuri nefiind agreate nici de populatie nici de membrii Partidului Conservator7 pentru ca,
intr-un final, termenul de thacherism sa fie cu precadere folosit de catre sustinatorii
masurilor luate. Actualmente, termenul desemneaza masurile politice, sociale si economice
adoptate in timpul celor trei mandate de Thatcher. Pentru membrii Partidului Conservator,
thatcherismul reprezinta o ideologie caracterizata ca nefiind conservatoare8 desi a fost
dezvoltata in cadrul partidului mai sus amintit, fiind in acelas timp un fenomen economic si
politic.
Marea Britanie a trecut de lacea ce Hughes numea o era a Administratiei publice la cea
de Management public. Prin acceptarea acestei premise, altii au caracterizat reformele
fundamentale implementate in aceasta perioada ca reprezentand disparitia vechii administratii
publice si inlocuirea sa cu noul Management Public.
Putem descrie administratia publica traditionala ca fiind o administratie sub controlul
formal al conducerii politice, ce se bazeaza pe un model strict ierarhic de birocratie, avand
functionari permanenti si neutrii, motvati numai de interesul public, servind orice partid aflat
la guvernare in mod egal. Aceasta nu contrbuie la elaborare politicilor publice, ci doar
administreaza acetse politici decise de politicieni.
Administratia publica traditionala, in miezul sau, cauta sa se asgure ca exista o distinctie
clara intre functionarii publici numiti pana la politicienii alesi. Desi sunt condusi de
politicieni, functionarii trebuie sa actioneze obiectiv, conform cu regulile si procedurile
stabilite, facand o scrupuloasa distinctie intre interesele personale si cele ale serviciului lor.
O data cu inceperea anilor `70, acest model a inceput a fi atacat din diferite perspective
politice, unii considerandu-l elitist si birocratic, fiind departe de a servi politicienilor alesi,
birocratii permanenti formand un grup puternic servind doar intereselor sale. Acestia au fost
acuzati de a incurca politicile publice elaborate si adoptate de cei alesi pentru a favoriza
propria lor agenda corporatista de prosperitate. Acest asalt sustinut al acestor manageri noi a
fost hotarator in decizia luata de mai multe tari de a-si reforma sectorul public, insa nu au fost
atat de determinate si hotarate ca Margaret Thatcher in timpul mandatelor sale.
Intre 1979 si 1990, guvernul conservator condus de Margaret Thatcher a solicitat o noua
abordare a sectorului public in Marea Britanie, devenind cunoscut ca Noul Management
Public. Acesta:
acorda o mai mare atentie rezultatelor si responsabilitatilor personale ale fiecarui
functionar sau manager;
creaza o trecere de la ierarhiile inalte la structuri de management mai plat, mai
felexibil;
sunt mai clar definite obiectivele institutionale si individuale, acestea incluzand
stabilirea unor noi indicatori principali de performanta fata de care sa se poata masura
rezultatele obtinute;
o mai mare atentie se va acorda economiei, eficientei si eficacitatii, incluzand un mai
mare angajament fata de proceduri precum tastarea pietei si licitatiile concurentiale
obligatorii.
reducerea rolului statului, asigurarea serviciilor in favoarea companiilor privatizate si
stabiliea de piete in zone considerate in trecut ca prezervare de monopoluri sau
administratori publici.
2

Reformarea guvernului central dar si a altor sectoare, sub guvernarea lui Margaret Thatcher,
a continuat sa puna accent asupra obtinerii de valoare, sub forma eficientei si eficacitatii
diminuand prin descentralizare si delegarea puterii, dar si o atentie sporita asupra rezultatelor
si produselor. Un important pas la reprezentat delegarea autoritatii Trezoreriei si Oficiului
Cabinetului catre departamente, de la departaente la unitati contabile (precum agentiile) si de
la unitatile de persoane la manageri de varf catre managerii de linie.
Privatizarea si testarea pietei, cea mai inaintata dintre aceste reforme, a avut ca rezultat
reducerea cu mult a numarului de functionari publici. Cele mai inaintate reforme au avut in
veddere urmatoarele aspecte:
scrutinele de eficienta (incepute in 1979)
initiativa ManagementluiFinanciar (inceputa in 1982)
lansarea initiativei Pasilor urmatori (1988)
Scrutinele de eficienta au inceput la scurt timp dupa alegerile din 1979. Acestea au constat
in controale scurte si concentrate, vizand activitatea departamentelor recent introduse si aveau
ca scop gasirea unei modealitati de economisire a banilor in cadrul bugetelor respectivelor
departamente. Aceste controale au fost folosite cu succes in acest scop in toata administratia
centrala.
Initiativa Managementului Financiar (FMI) a devenit o initiativa revolutionara, din aceasta
luand nastere toate celelalte fie in totalitate, fie in parte. FMI a avut ca obiectiv general
imbunatatirea managementului in cadrul administratiei publice prin asigurare ca toti
managerii stiu care sunt obiectivele pe care trebuie sa le indeplineasca, dar si cum vor fi
evaluate realizarile lor
Succesul FMI in crearea unei reforme financiare si manageriale a convins guvernul sa
stabileasca etapa urmatoare care trebuia parcursa in aplicarea reformei. Aceasta avea sa se
constituie in Pasii Urmatori.
In februarie 1988, Margaret Thatcher a lansat initiativa Pasilor Urmatori, in urma unui
raport intitulat Imbunatatirea Managementului in guvernare: pasii urmatori. Aceasta a adus
schimbari majore in modul de conducere al administratiei publice, dar si in cultura
manageriala a structurilor executive ale serviciului public.
Venirea lui Margaret Thatcher la putere a reprezentat intoarcerea partidului conservator
britanic la teza de ca plecasera, si anume legatura puternica dinte libertatea economica si cea
politica. Andrei ranu, in lucrarea sa Doctrine politice moderne i contemporane spunea:
Capitalism este singura form de economie care conduce la fericire pentru c este singura
form economic dreapt i liber.
Thacherismul are la baza concepte fundamentate pe problemele cu care societatea britanica
s-a confruntat mai ales dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, acestea fiind inderptate de catre
guvern.
Supunerea in fata normelor si a regulilor reprezinta ideea in care credea cel mai tare
Margaret Thatcher. Aceasta era de parere ca valorile Victoriene trebuiau respectate si ca
razboiul a facut ca oamenii sa uite de disciplina, valori si respect. Pentru Thatcher, valorile
Victoriene
defineau nu doar sensul sensul principal al acestora, ci importanta lor in modelarea spiritului
uman. Altfel fiind spus, prin pretuirea acestor valori va (re)aparea respectul fata de munca, iar
munca va fi perceputa ca un scop social.
Reformele thatcheriste au avut grija de sindicatem de privatizari, de impunerea
monetarismului, castigand intr-un final suportul si simpatia britanicilor.
Primul pas al revolutiei thatcheriste a fost transformarea chiriasilor in proprietari, masura
luata chiar de la inceputul perioadei thatcheriste, ce a avut ca rezultat vinderea a peste un
3

milion de imobile in aproape sapte ani (1980-1987). Aceasta masura a facut ca cei care inainte
erau chiriasi, devenind proprietari sa inteleaga impotanta inevstitiei facute, astfel crescandu-le
interesele dar si modul deperceptie asupra ideii de bunastare.
De asemenea, privatizarea industrie a ocupat un loc important pe agenda Thatcher. Ideea
de baza a privatizarii era aceea de retragere a statului din industrie, lasand oamenii sa o
conduca. Aceasta masura a favorizat cresterea economica. Aceasta masura a privatizari
accentua increderea oamenilor, deja formata prin cumpararea de case, si le sporea
responsabilitatea. Faptul ca lucrau pentru ei, oamenii nu mai sunt dezamagiti, sentimentul de a
fi obligati sa lucreze pentru binele statului dispare. Retragerea statului din politica sociala lasa
loc liber dezvoltarii iniiativei, a economiei private, modernizand atat economia cat si
societatea. De asemenea, aceasta masura incurajaza spiritul competitiv si intreprinzator,
scotand in acelas timp cetatenii din starea de letargie adusa de beneficiile serviciilor sociale.16
Ofensiva impotriva sindicatelor este un alt pas important facut in revolutia thatcherista.
Urmand dictonul divide et impera, Margaret Thatcher a incercar si a reusit sa scada
importanta sindivatelor, numarul membrilor din sindicate scazand considerabil. Desi aceasta
luta a facut ca Thatcher si Partidul Conservator sa piarda mult din popularitate, pemierul nu a
renuntat la lupta, iesind invingatoare. Inchiderea unui numar de mine neproductive a facut sa
apara divizarea sindicala. Ca si consecinta, apar greve ce se intetesc. Aceste proteste neluate
in seama de Thatcher au durat un an de zile, avand ca si consecinta pierderi economice mai
mult decat importante. Dupa aceasta perioada, minerii invinsi de intorc la lucru pierzand
puterea pe care o detinusera si avand un sindicat destramat.
Desi la inceput s-a crezut ca schimbarea sistemului de taxe va fi o masura care nu va crea
probleme, pe parcurs aceasta s-a dovedit a fi total nepopulara. Aceasta masura a fost urmata
de greve si nemultumiri ce au atins apogeul prin blocarea Londrei (protesstul din Trafalgar
Square).
Cu toate ca societatea britanica a inteles avantajele pe care le aduce scaderea implicarii
statului in cadrul comunitatii si adoptarea unei atitudini mai responsabile a cetatenilor,
revolutia thatcherista nu a fost niciodata prea populara. Populatia britanica, marea sa
majoritate, nu era pregatita pentru aceasta modernizare subita sa societatii, nu era pregatita
pentru urmarile negative la nivel social si chiar economic ale programului de reforme creat de
Thatcher. Cu toate acestea, nu putem nega succesul in alegeri al lui Margaret Thatcher, care se
datoreaza insa mainii de fier cu care a stiut sa conduca statul, politicilor din domeniul
taxelor si impozitelor, al politicilor finaniciare, al unei opozitii slabe si, am putea adauga, al
circumstantelor (victoria din Rzboiul din Insulele Falkland din 1982). Cu toate acestea,
perioada Thatcher a marcat istoria, devenind o ideologie, un model care continua sa traiasca la
zeci de ani de la retragerea lui.