Testu 1

1.Dr. si obligatiile vinzatorului pag 28

1.1.Enumerati oblig. vinzatorului.
Efectele contractului de v-c se prezinta prin 2 categorii de obligatii:oblige vinzatorului si obligatiile
cumparatorului.Prin contract de v-c vinzatorul se oblige sa-I predea cumparatorului un bun in proprietate.Daca
de jure efectul contractului de v-c presupune mai intii de toate transferul de proprietate asupra bunului
vindut,atunci de facto efectul principal al vinzarii este predarea ateriala a bunului catre
comparator.Astfel,obligate de baza a vinzatorului,care poate fi dedusa chiar din definitia legala a contractului de
v-c,este de a preda bunul vindut in proprietatea cumparatorului(art 753 al1CC).respectiva obligatie include un
sir de conditii,dupa cum urmeaza:
A)Predarea in termen a bunului
proprietate impreuna cu documentele de insotire a acestuia.
B)Asigurarea dobindirii dr. de proprietate asupra bunuluiC)Respectarea conditiilor cu privire la calitatea bunului.
D)Respectarea conditiilor cu privire la cantitatea bunului.
E)respectarea conditiilor cu privire la asortiment , completivitate, carnitura sau ambalaj.
1.2.Caracterizati urmatoarele oblig. ale vinzatorului: de predare a bunului, de predare a bunului fara vicii, de
al garanta pe comparator impotriva evictiunii.
a) de predare a bunului- prin contract de v-c vinzatorul se oblige sai predea cumparatorului un bun in
proprietate .De iure efectul acestui contract presupune mai intii transferul dr. de proprietate asupra bunului
vindut iar de facto efectul vinzarii este predarea materiala a bunului catre comparator.Dr. de proprietate in cazul
bunurilor imobile se transmite la data inregistrarii in registrul bunurilor immobile(art321 CC)iar in cazul
bunurillor mobile dr. De proprietate este transmis cumparatorului in momentul predarii materiale a bunului daca
legea sau contractul nu prevede altfel.Vinzatorul este obligat sa transmita bunul cumparatorului la data
prevazuta in contractul de c-v,iar in cazul cind partile nu au stipulat data in contract,transmiterea bunului trebuie
sa se faca la data care poate fi dedusa din contract sau intr-un termen rezonabil,calculat de la data incheierii
contractului,in celelalte cazuri.Vinzatorul e obligat ca la transmiterea bunului sa remita si documentele
referitoare la bun:documentele de transport,documentatia tehnica,certifiatul de calitate,certificat de conformitate
etc.
Pedarea bunului presupune remiterea acestuia catre dobinditor precum si catre caraus sau oficiul postal pentru a
fi expediat, daca acesta este instrainat fara obligatia de a fi transportat.
b) de predare a bunului fara vicii- vinzatorul este obligat sa transmita bunul fara careva vicii de natura juridical
sau materiala. Daca ne referim la vicii de natura juridical atunci vinzatorul este obligat sa predea cumparatorului
bunul liber de orice sarcini( de a nu fi gajat, de a nu fi instituit un dr. de servitude asupra bunului).Exceptie:
cazul cind cumparatorul a fost de accord sa primeasca bunul cu sarcini( gajat).Se considera vicii de natura
juridical si situatia cind registrul bunurilor imobile este inscris un dr. inexistent.Deasemenea vinzatorul este
obligat sa predea bunul fara vicii de natura materiale.Acesta nu are vicii materiale daca: corespunde destinatiei
stabilita in contract, corespunde destinarii obisnuite si aare caracteristici care in mod obisnuit au si alte bunuri
de acelasi fel sip e care cumparatorul le poate astepta tinind cont de tipul bunului.Se considera vicii materiale
cind ansamblarea convenita in contract a fost efectuata defectuos de catre vinzator si atunci cind cuparatorul
ansambleaza defectuos bunul din cauza indicatiilor eronate de ansamblare, deasemenea este viciu cind este
transmis o parte din bun ce nu corespunde cantitatii su exceptia cazului cind acest viciu nu are o influenta mare
asupra utilizarii bunului.
c) de al garanta pe comparator impotriva evictiunii-vinzatorul are obligatia de al garanta pe comparator
impotriva evictiunii. Daca un tert in temeiul dreptului sau asupra bunului aparut inaintea incheierii contracului
de v-c , intenteaza o actiune de evictiune impotriva cumparatorului, cumparatorul este obligat sa atraga ca
copirit pe vinzator si sa opuna exceptiile pe care acesta lear fi opus.Neatragerea vinzatorului in calitate de
copirit il elibereaza pe acesta de raspundere fata de comparator daca vinzatorul va dovedi ca atragerea sa ar fi
prevenit evictiunea cumparatorului.In cazul evictiunii cumparatorului in baza drepturilor unui tert asupra
bunului care sa constituit inainte de incheierea contarctului de v-c vinzatorul repara prejudicial cauzat
cumparatorului.
1.3.Stabiliti corelatia dintre notiunile ,,termenul predarii bunului,, si ,,momentul executarii obligatiei de
predare a bunului,,
Termenul predarii bunului este perioada de timp in care vinzatorul trebuie sasi onoreze obligatiile. Momentul
executarii obligatiei de predare a bunului este o categorie care trebuie indepplinita de catre vinzator intrun
anumit termen.Aceste doua expresii cu toate ca sunt diferite dupa continut ele sunt legate una de alta, deoarece
termenul este o perioada de timp in care vinzatorul trebuie sasi execute obligatia sa contractuala, adica

momentul executarii obligatiei de predare a bunului nu trebuie sa aiba loc in afara termenului predarii bunului.
Momentul executarii obligatiei de predare a bunului se manifesta prin predarea bunului catre comparator sau
catre persoana indicate de el, prin punerea bunului la dispozitia cumparatorului sau la oersoana indicate de el
daca bunul urmeaza sa fie predate la locul aflarii lui sau prin predarea bunului catre caraus sau oficiul postal
pentru a fi transportat la comparator daca contractul nu prevede altfel, iar termenul predarii bunului se manifesta
prin faptul ca vinzatorul este obligat sa transmita bunul cumparatorului la data prevazuta in contractul de v-c, iar
daca partile nu au prevazut data in contract transmiterea bunului trebuie sa se faca la data care poate sa fie
dedusa din contract sau intrun termen rezonabil calculate la data incheierii contractului.
2.Contractul de mandate.
2.1.Ce obligatii are mandatarul dupa executarea mandatului?
Dupa executarea mandatului mandatarul are obligatia de a transmite mandantului toate informatiile necesare
, sa dea lamuririle cerute de mandant asupra executarii mandatului ,iar la executarea acestuia sal informeze
neintirziat .O alta obligatie de asemenea este faptul ca mandatarul este obligat dupa executarea mandatului sa
remita mandantului tot ceea ce a primit pentru executarea mandatului si nu a uitilizat in acest acop, precum si
tot ceea ce a dobindit in executarea obligatiilor sale.Legea stabileste obligatii speciale ale mandatarului in ceea
ce priveste confidentialitatea informatiei detinute de el.In acest sens art 1042,al1CCprevede ca mandatarul este
obligat sa nu divulge informatia care i-a devenit cunoscuta in cadrul activitatii sale,daca mandantul are un
interes justificat in pastrarea secretului asupra ei
2.2.In ce cazuri mandatarul are dr. la remuneratii?Poate fi stabilita remuneratia in natura?
Obligatia principala a mandantului in cazul contractului de mandate oneros rezida in remunerarea
mandatarului.In acest sens art 1033 al1 CC prevede ca mandantul este obligat sa plateasca mandatarului
remuneratie numai in cazurile prevazute de lege sau de contract.
Modalitatea de remunerare a mandatarului se poate stabili prin acordul partilor in mod diferit.Aceasta se poate
face intro suma baneasca fixa platita integral la momentul incheierii sau executarii contractului , deasemenea
poate fi facuta esalonat prin achitare esalonata .Prin acordul partilor retributia partilor poate fi sub forma unor
beneficii patrimoniale.Remunerarea poate fi stabilita prin contract in baza legii , prin uzante sau in dependenta
de valoarea serviciilor acordate.
Odata ce prevederile CC referitoare la mandat nu stipuleaza nimic despre interzicerea remuneratiei in natura
atunci remunerarea in natura se permite.
2.3.Solutionati litigiul in esenta.
Reiesind din faptul ca mandatarul nu are dr. sa foloseasca in avantajul sau informatia pe care o obtine sau
bunurile care le primeste ori pe care este obligat sa le administreze si ca este obligat sa intoarca mandantului tot
ceea ce a primit pentru executarea mandatului sin u a utilizat in acest scop, in situatia noastra mandatarul B are
obligatia de a satisface pretentiile mandantului A.
3.Continutul contractului de donatie.
3.1.Enumerati obligatiile donatorului in cadrul contractului de donatie.
In cazul contractelor de donatie care contin promisiunea de a transmite un bun in viitor,principala obligatie a
donatorului consta in predarea bunului.In cazurile cind obiectul contractului reprezinta un lucru,executarea
obligatieie se realizeaza prin inminarea propriu-zisa a lui sau prin
a)Principala obligatie a donatorului consta in predarea bunului
b)Obligatia donatorului de a plati despagubiri la cererea donatarului in cazul in care donatorul a renuntat
unilateral la executarea contractului de donatie din alte motive decit cele de imposibilitatea executarii
contractului dat din cauza ca este periclitata propria intretinere sau executarea obligatiilor sale legale de
intretinere a unor alte personae.
3.2.Analizati drepturile donatarului in cadrul contractului de donatie conditionata
Unul din drepturile donatarului ce decurge din contractul de donatie este de a primi darul.Continutul acestui
drept este determinat de obligatia donatorului de a prelua bunul.In cazurile cind donatorul nu executa obligate
de predare donatarul este in drept sa solicite transmiterea bunului precum si repararea daunelor cauzate.reiesind
di faptul ca contractul de donatie conditionat este unul sinalagmatic acesta poate renunta la indeplinirea
sarcinii, insa acest drept este urmat de obligatia donatarului de a plati despagubiri donatorului.
3.3.Epuneti condiitiile in care donatorul poate renunta la promisiunea de a dona in viitor si argumentati
aceasta posibilitate legala.
In conditiile in care donatorul este in imposibilitate de a executa promisiunea de a dona in viitor acesta poate
renunta la executare.Starea de imposibilitate reiese din celelalte obligatii ale sale care le are si ca indeplinirea
promisiunii ar duce la pereclitarea propii intretineri corespunzatoare sau lapericlitarea executarii obligatiilor sale

legale de intretinere a altor personae.Astfel obligatiile donatorului care fac imposibil respectarea promisiunii de
a dona fara a pereclita propria intreyinere sau intretinerea altor personae trebuie sa nu existe la momentul
incheierii contractului de donatie ci sa apara dupa incheierea acestuia.Aceste obligatii trebuie sa inrautateasca
starea patrimoniala a donatorului.Aceasta imposibilitate poate aparea din reducerea veniturilor, inrautatirea
sanatatii, falimentul intreprinzatorului individual, etc.
Prin obligatii legale de intretinere a altor personae se are in vedere doar obligatiile instituite prin lege
(intretinere copiilor de catre parinti , a bunicilor de catre nepoti, etc.).In cazul in care donatorul isi asuma
obligatia de intretinere prin contrac aceasta nu permite de a renunta la executarea contractului fara a achita
despagubiri.
Posibilitatea de a renunta la execuatrea promisiunii de donatie acordata de CC este salutabila deoarece astfel
se apara interesele altor personae si se evita lezarea acestor interese (ex: se apara interesele copiilor minor ice
sunt la intretinerea parintilor de a duce un mod de viat corespunzator).
Testu 21.
Notiunea si elementele contractului de v-c.
1.1.Relatati notiune si elementele contractului de v-c.
Prin contract de v-c o parte (vinzator) se oblige sa predea in proprietatea celeilalte parti (comparator), iar
aceasta se oblige se preia bunul si sa preia bunul convenit.(art 753 al1 CC)In opinia mea merita atentie definitia
data de dan Chirica,care mentioneaza ca v-c este acel contract prin care una din parti(vinzatorul) transmite
celeilalte parti(cumparatorului) in schimbul unei sume de bani numita prt,un drept de proprietatea asupra unui
lucru anume cuprinzind dr si oblige.
Elementele contractului de v-c.:pagina 21 mai adauga te rog.
a)Partile-vinzatorul, cumparatorul
b)Obiectul-prestatia la care se oblige partile
c)Pretul
d)Continutul-drepturile si obligatiile partilor
e)Termenul contractului
1.2.Caracterizati elementele contractului de v-c.
Partile in contractul de v-c este vinzatorul si cumparatorul ce dispun de capacitate juridical
civila( capacitatea de folosinta si de exercitiu). Vinzatorul-persoane fizice si juridice, cetateni straini,
apatrizi.Vinzatorul trebuie sa aiba capacitatea de a contracta sis a fie proprietar sau sa aiba un alt dr. real asupra
bunului. In afara de proprietar pot fi de exemplu intrprinderile de stat si municipale ce au bunuri in gestiune
economica.Deasemenea calitate de vinzator o are comisionarul, administratorul fiduciar casa de amanet,
executorul judecatoresc in cazul bunurilor sechestrate.Cumparatorul-persoana care are capacitatea de a
contracta.De obicei acesta capata dr. de proprietate asupra bunului cumparat dar ca exceptie este cazul
comisionarului intreprinderilor de stat si municipale ce au bunuri in gestiune economica darn u devenind
proprietary.
Obiectul reprezinta prestatiile la care se obliga partile.Acesta are doua acceptiuni: obiect juridic-sunt
actiunile vinzatorului indreptate de a transmite dr. de proprietate asupra bunului; obiect material-este bunul
remis de catre vinzator cumparatorului.Referitor la bunurile obiectului material sunt citeva conditii: sa fie licitilicit este bunul daca actul juridic in privinta lui incalca dispozitiile legale si contravine bunurilor moravuri; sa
fie in circuitul civil-sa faca parte din categoria bunurilor neinterzise; sa fie alienabil, sesizabil si prescriptibil ;sa
existe in momentul incheierii contractului( e valabil contractul de v-c asupra bunurilor viitoare); sa fie
determinat sau detterminabil,macar in specia sa: sa reprezinte o prestatie posibila,deoarece este nul contractul al
caror obiect este o prestatie imposibila ( nimeni nu poate fi obligat la o prestatie imposibila).
Pretul reprezinta echivalentul obligatiei de predare a bunului care poate fi exprimat in plata unei sme de bani
datorata.Pretul trebuie sa fie exprimat in bani sau sa fie determinat sau determinabil.Este determinat cind este
stability cuantumul si determinabil atnci cind se convine asupra modului de determinare a acestuia.
Continutul contractului de v-c reprezinta dr. si oblig. Partilor.Dr. partilor este posibilitatea acestora de a
pretinde predarea bunului de catre partea adversa iar obligatiile partilor este conduita la care sunt impuse
acestora.
Termenul reprezinta un element esential, astfel vinzatorul trebuie sa predea bunul la data stabilita in contract
sau care poate fi dedusa din contract,in orice moment in cursul perioadei stabilita in contract, intrun termen
rezonabil.Contractul de v-c cu clause de executare stricta la data stabilita daca din contract nu rezulta clar ca la
incalcarea acestui termen cumparatorul perde interesul fata de executarea contractului.

1.3.Formulati particularitatile si specificul unor varietati ale contractului de v-c, cum ar fi(vinzarea
bunurilor immobile, vinzarea bunurilor de consum, vinzarea intreprinderilor ca un complex unic).
Particularitati ale contractului de v-c cu amanuntul :
In calitate de subiecti ca vinzator apare intotdeauna antreprenorul, iar in calitate de cumparator apare
consumatorul.Acestcontract are loc in baza ofertei publice. Este destinat satisfacerii necesitatilor masei populare
. Este , pe linga CC este reglementat de alte acte normative speciale (reguli de preschimbare a marfurilor
alimentare , reguli de comercializare cu amanuntul a bauturilor alcoolice).Acesta presupune prevederi speciale
cu privire la caracteristica bunului vindut. Pretul se stabileste in mod egal pentru toti cumparatorii.
Cumparatorul poate schimba bunul care nui convine dupa forma, gabarit, culoare, in termen de 14 zile
lucratoare. Se prezuma ca bunul cumparat pentru consum era viciat la momentul transferarii riscului daca in
termen de 6 luni cumparatorul constata viciul bunului.
Particularitatile contractului de v-c a bunurilor immobile:
Obiect al acestui contract sunt bunurile immobile, care pot fi terenuri, case, etc. In cazul terenurilor cu destinatie
agricola vinzatori pot fi doar cetateni ai RM si cumparatori deasemenea. In cazul imobilelor ce apartin statului
vinzator este statul. Pentru trecerea dr. de proprietate la comparator contractul de v-c trebuie inregistrat la
registrul bunrilor immobile, precum in scris si autentificat notarial. Vinzarea cumpararea terenurilor proprietate
publica se face la prt normative iclusiv in baza licitatiei.In cazurile vinzarii terenurilor pe care sunt amplasate
constructii se va forma din pretul terenului plus pretul imobilului amplasat pe acest teren.In cazul vinzarii
incaperilor de locuit specific este ca pot fi utilizate doar cu scopul de a locui sin u altul . In cazul privatizarii
este specific faptul ca bunul trece din proprietatea statului in proprietatea private.
Particulariatile de v-c ca un complex unic patrimonial:
Specific este faptul ca vinzatorul se oblige sad ea in proprietate cumparatorului intreptinderea ca un complex
patrimonial unic cu exceptia drepturilor si obligatiilor inalienabile(acesta cuprinde.cladirile si acareturile
acestora, edificiile, terenurile de pamint, inventarul, productia finala, cotele parti in alte intreprinderi, creante
datorii, etc.). Este folsit in vederea infaptuirii activitatii de antreprenoriat. Este un complex patrimonial dinamic
adica infaptuirea tranzactiei nu atrage suspendarea sau intreruperea activiatti de antreprenoriat infaptuite de
fostul proptietar. Contractul dat se incheie in forma autentica si se inregistreaza in registrul. Pentru incheierea
acestui contract se impune intocmirea actului de inventariere, bilantul contabil, lista de datorii,concluzia
auditului asupra valorii intrprinderii.
2.Raspunderea partilor potrivit contractului de transport de marfuri.
2.1. Care sunt particularitatile raspunderii transportatorului in transportul feroviar.
O particularitate a contractului de transport este faptul raspunderii sporite a carausului, clientului si
destinatarului, astfel conform codului transportului feroviar, in cazul deteriorarii sau pierderii vagoanelor si
conteinelor care apartin caii ferate sau clientilor si destinatarilor sau altor organizatii, partea care se face
vinovata de pierderea sau deteriorarea bunului este obligate sa plateasca o amenda in marimea incincita a valorii
vagoanelor si conteinelor deteriorate sau pierdute, conform preturilor acestora la momentul deteriorarii sau
pierderii.Pierduta se considera incarcatura daca nu a fost livrata in decursul a 30 zile de la expirarea termenului
de livrare sau 60 zile de la preluarea incarcaturii de catre caraus in caz incare nusa convenit asupra unui astfel
de termen.
2.2.Se poate de pretins plata penalitailor in speta.In ce marime se repara prejudicial.
Conform prevederilor legale pentru intirzierea transportarii incarcaturii la destinatie carausul poarte raspundere
in proportie de 100% din taxa de transport si este obligat sa repare prejudiciul cauzat astfel.Daca incarcatura a
fost livrata cu intirziere iar cel indreptatit sa dispuna dovedeste ca prin aceasta a suferit un prejudiciu, carausul
va plati o despagubire, insa numai pina la valoarea transportului. Cel indreptratit poate pretinde pentru
despagubirea datorata dobinzii in marimea stabilita de CC referitor la dobinda de intirziere. Dobinzile incep sa
curga din momentul reclamatiei fata de caraus sau daca nu a fost formulate o asemenea reclamatiei dim
mimentul chemarii sale in judecata. Deci plata penalitatilor poate fi ceruta de catre Ocolu silvicpentru intirziere
a carei marime(dobinda) nu poate fi mai mare de 9% peste rata de refinantare a Bancii Nationale a Moldovei
pentru anul dat.Astel Calea ferata a moldovei va repara prejudiciul cauzat marimea caruia nu poate depasi
valoarea transportului.
2.3.Solutionati litigiul in esenta.
In speta data instanta de judecata va da cistig de cauza carausului( ocolul sivic Breansk).astfel calea ferata va
plati penalitati de intirziere (dobinda) marimea careia nu va depasi 9% peste rata de refinantare a BNM a anului
respective, deasemenea aceasta va repara prejudiciul cauzat astfel clientului in marime ce nu depaseste valoarea

transportului marfii date .bobinda de 20000 va fi achitata in masura in care aceasta suma nu va depasi suma
permisa de CC de 9%peste rata de refinantare BNM , prejudiciul de 50000 va fi raportat la suma de bani a carei
marime va fi insa numai pina la valoarea transpotului .
3.Efectele contractului de comodat
3.1.Enumerati principalele dr. si oblig ale partilor contractante.
Comodatarul este obligat sa pastreze sis a ingrijeasca bunul primit in folosinta cu deligenta unui bun
proprietar.Este obligat sa ingrijeasca de conservarea bunului imprumutat. Este obligat de a folosi bunul numai in
scopul stability prin acordul partilor sau numai dupa destinatie.Are obligatia de a suporta chetuielile necesare
folosirii bunului. Raspunde pentru cauza neimputabila lui daca nu dovedeste ca prejudicial ar fi survenit chiar
daca el siar fi onorat obligatiile de conservare a bunurilor, este obligat sa repare prejudicial in caz de nerestiutire
la scadenta bunului .
Are dr. de a cere compensarea cheltuielilor extraordinare, necesare si urgente suportate in legatura cu
conservarea bunului primit.Cu acordul comodantului poate transmite bunul altor terti si raspunde pentru
deteriorarea bunului de catre terti.Are dr. de retentie a bunului in legatura cu cheltuielile suportate asupra
bunului primit in folosinta-cheltuieli ce trebuiau suportate de comodant.
Comodantul daca nu transmite bunul comodatarukui poate fi tinut numasi la repararea prejudiciukui cauzat,
acesta este obligat sa restituie comodatarului cheltuielile extraordinare si urgente.El poarta raspunderea numai
pentru intentia sau culpa grava.Raspunde pentru daunele cauzate comodatarului prin ascunderea viciilor
bunnului transmis.El deasemenea are dr. la restituirea imediata a bunului si repararea prejudiciului
cauzat.Acesta poate rezilia contractul in virtutea unor circumstante neprevazute cind comodatarul foloseste
bunul neconform destinatiei stabilite, comodatarul a decedat sau sia incetinit activitatea atunci cind este
persoana juridical
3.2.Determinati continutul obligatiei comodatarului privind restituirea bunului, precum si suportarea
riscului pierii fortuite a bunului
Obligatia de restituire a bunului primit de catre comodatar in folosinta gratuita acesta o are la expirarea
termenului contractului de comodat.In situatia cind in contractul de comodat nu este stipulate un termen
bunultrebuie restituit de catre comodatar la sfirsitul valorificarii lui in scopul mentionat in contractul
respective.In cazul in care a trecut o perioada suficienta pentru valorificarea bunului comodantului poate cere
restituirea acelui bun. Deasemenea daca termenul contractului de comodat nu poate fi stability in baza scopulor
de utilizare a bunurilor comodantul este in drept sa ceara restituirea acelui bun in orice moment.
In contractul de comodat comodatarul este acel care raspunde pentru cauza neinputabila lui ( cazul fortuity)
daca acesta nu dovedeste faptul ca prejudicial ar fi survenit chiar daca el siar fi indeplinit obligatia de a pastra si
ingriji bunul cu deligenta unui proprietar sis al foloseasca numai in scopul stability in contract sau determinat
prin natura bunului si alte obligatii pe care le are comodatarul.
3.3.Stabiliti corelatia dintre:
-incalcarea obligatiei de catre comodatar raspundere fara vinovatie
Intre aceste 2 categorii exista legatura si anume: comodatarul in conformitate cu prevederili CC are obligatia de
a pastra si ingriji bunul cu deligenta unui bun proprietar, sal folloseasca numai in scopul stability in contract, de
a nu da bunul in folosinta unor terti decit cu acordul comodantului , respectarea acestor obligatii il elibireaza pe
comodatar de raspunderea in cazul fortuit, iar neexecutarea unei obligatii dintre acestea il impune pe comodatar
de a raspunde si pentru cauza neimputabila lui , adica raspunde fara a fi vinovat
-obligatia de compensare a cheltuielilor extraordinare facute de comodatar pentru conservarea bunului-dr.
de retentie
In cazul in care comodatarul face niste cheltuieli extraordinare in cazurile necesare si urgente pentru a conserva
bunul si aceste cheltuieli sunt suportate de catre el , acesta are dreptul de a cere compensarea acestor cheltuieli
de la comodant iar daca comodantul nu doreste sa compenseze cheltuielile suportate de comodatar ultimul poate
recurge la retinerea bunului pina ce nui vor fi compensate cheltuielile mentionate mai sus.Pentru alte creante
fata de comodant decit cele mentionate comodatarul nu poate retine bunul.
-obligatia comodatarului de a plati contra valoarea uzurii bunului-caracterul gratuity al contractului
In cazul in care comodatarul in urma folosirii bunului in conformitate cu destinatia stabilita in contract, starea
bunului suporta modoficari sau inrautatire , acesta nu poarta raspundere, iar daca in urma folosirii de catre
comodatar a bunului gradul de uzura este mai mare decit sar fi uzat in conditii obisnuite (utilizarea neconform
destinatiei stabilite) atunci acesta este tinut de a plati contravaloarea uzurii bunului.Acest fapt nu afecteaza
caracterul gratuity al contractului ci asigura respectarea contractului de comodat , asigurind respectarea
drepturilor comodantului fata de bunul dat in folosinta gratuita

Testu 3
1.Contractul de prestari servicii
1.1.Notiune si caracterele juridice
Prin contract de prestari servicii o parte (prestator) se oblige sa presteze celeilalte parti (benificiar) anumite
servicii iar aceasta se oblige sa plateasca retributia convenita.
Caracterele juridice
Contractul de prestari servicii este un contract consensual care se considera incheiat din momentul cind partile
au convenit asupra clauzelor esentiale.Ca si in majoritatea contractelor civile , unica clauza esentiala legala a
contractului de prestari servicii este cea cu privire la obiectul contractului.
Partile contractului de prestari servicii se obliga reciproc si corelativ astfel incit contracrul de prestari servicii
este unul sinalagmatic, adica clientul trebuie sa achite retributia convenita pentru serviciul care este prestat de
catre prestator.
Prin caracterul oneros se intelege ca ambele parti urmaresc obtinere de foloase patrimoniale.
Este un contract intuitu personae-prestatorul este dator sa execute prestatia personal doar daca aceasta reiese
din contract din imprejurarile concrete sau din natura prestatiei.
Are un caracter de executare succesiva ceea ce ii este caracteristic rezilierea.
Are un caracter comutativ, astfel partile cunoscindusi dr. Si oblig. Din momentul incheierii contractului de
presttari servicii.
1.2.Particularitatile rezilierii contractului de prestari servicii
Caracteristic este faptul daca dupa inceperea relatiilor contractuale, contractul de prestari servicii se reziliaza
din motive intemeiate atunci prestatorul este indreptatit sa solicite o parte din retributie pentru serviciile prestate
pina in momentul rezilierii. Daca pplata sa facut in avans prestatorul restituie suma de bani proportional lucrului
facut.Daca rezilierea are loc nu ca rezultat a nerespectarii conditiilor contractului de catre benificiar , sau daca
benificiarul reziliaza din cauza ca prestatorul nu respecta prevederile contractului atunci prestatorul nu are
dreptul la retributie in masura in care serviciile prestate de acesta nu prezinta interes pentru
benificiar.Contractele de prestari servicii incheiate pe un termen mai mare de 5 anni pot fi reziliate din initiativa
prestatoruui doar dupa scurgerea unei perioade de 5 ani si cu previzare de 6 luni.Ca urmare a rezilierii a
contractului dat serviciile prestate si retributia platita prestatorului nu se restituie.
1.3.Formulati deosebirile si asemanarile contractului de prestari servicii in raport cu contractul de
antrepriza
Spre deosebire de contractul de antrepriza care are drept obiect rezultatul materializat al activitatii
antreprenorului ( producerea unui bun, prelucrarea lui), in cadrul prestarilor de serviciu activitatea prestatorului
este indreptata spre satisfacerea doleantelor clientului, indiferent de atingerea de catre acesta a scopului urmarit.
Astfel contractului de prestari servicii este caracteristic obligatiile de diligenta nu de rezultat ca in contractul de
antrepriza..O alta deosebire este ca prestatorul in cazul antreprizei executa pe propriul risc o anumita lucrare, in
timp ce la contractul de prestari serviciii astfel de prevederi nu sunt. La contractul de antrepriza remuneratie
depinde de rezultat, fapt ce nu exita in cazul de prestari servicii, deoarece in acest caz sunt obligatii de diligenta.
O alta deosebire este ca in antrepriza antreprenorul poate de sine statator sa-si aleaga modul de executate a
lucrarii, spre deosebire de antrepriza. Spre deosebire de prestari servicii, in cazul antreprizei bunul produs de
antreprenor ii apartine cu drept de proprietate pina la preluarea acestuie de catre client. Specific contractului de
antrepriza spre deosebire de prestari servicii este faptul ca in cazul unor lucrari complexe( constructiile) in afara
de forma scrisa a contractului clientul trebuie sa prezinte un sir de documente necesare pentru executarea
contractului.
Asemaneri dintre aceste contracte este faptul in ambele contracte este caracterul intuiti persone. Acest caracter
vizind numai organizarea si conducerea lucrarii, iar nu si executarea ei efectiva, cu exceptia cazului cind
contractul prevede aceasta sau reese din imprejurari.sau natura contractului.Deasemenea se deosebeste si prin
celelalte caracter: cu executare succesiva, consensual, oneros, sinalagmatic, cumutativ. In ambele cazuri, daca
legea cere precum si genul lucrarii atunci atit antreprenorul cit si prestatorul trebuie sa dispuna de licenta.In
cazul ambelor contracte se aplica regulile generale referitoare la forma actului juridic.
2.Contractul de comodat.
2.1.In ce forma trebuie de incheiat contractul de comodat.Care sunt consecintele nerespectarii formei
cerute.
Deoarece lacapitolul comodat nu sunt prevederi referitoare la forma contractului atunci contractul dat poate fi
incheiat in orice forma-oral, scris.Aici se aplica regulile generale si anume: daca costul bunului este mai mare
de 1000 lei se cere incheierea contractului in scris, nerespectare aceste forme nu afecteaza valabilitate a
contractului ci lipseste partile de a aduce proba cu martori.Cit priveste forma contractului de comodat in cazul

cind obiect al acestuia este un bun imobil,se aplica reglementarile specifice formei contractului de
locatiune.Astfel facind o anologie cu regulile stipulate la art 876 CC,mentionam ca contractul de comodat al
unui bun imobil trebuie sa fie intocmit in scrs.Daca termenul contractului de comodat al carui obiect este un bun
imobil depaseste de 3 ani,contractul urmeaza a fi inscris in registrul bunurilor imobil.
2.2.Care sunt consecintele nerespectarii de catre comodatar a obligatiilor sale.
Nerespectarea obligatiei de catre comodatar acorda comodantului dr. De a cere restituirea bunului si reparatia
prejudiciului cauzat.Nerespectarea obligatiilor duce la rspunderea acestuia si pentru cauza neimputabila lui daca
nu dovedeste ca prejudiciul ar fi survenit chiar daca el siar fi onoorat obligatiile.Raspunderea comodatarului
pentru cazul fortuit survine si atunci cind acesta nu restituie bunul in termen.pag 174
2.3.Solutionati litigiul in esenta.
In speta data instanta coect a admis actiunea prin care au obligat piritii la plata sumei solicitate in parti egale
deoarece acestia nu au respectat conditiile intelegerii si sau deplasat in alta localitate .Plus la aceasta
automobilul a fost deteriorat din neatentia piritilor fapt ce exclude cazul fortuit si impune raspunderea
acestora .ei raspund solitar deoarece au luat acel bun inpreuna.
3.Contractul de v-c a bunurilor imobile.
3.1.Notiune si caracterele contractului de v-c.
Prin contractul de v-c a bunurilor imobile o parte (vinzator) se obliga sa predea un bun imobil in proprietatea
celeilalte parti (cuparator), iar aceasta se obliga sa preia bunul si sa plateasca pretul convenit.
Caracterele juridice:
-caracter consensual care se considera incheiat din momentul cind partile au convenit asupra clauzelor esentiale.
-caracter sinalagmatic prin care partile au obligatii reciproce corelative si interdependente.
-caracterul comutativ partile isi cunosc dr. Si oblig. Din momentul incheierii contractului
-translativ de proprietate dr. De proprietate trece de la vinzator la cumparator
-oneros ambele parti urmaresc un folos patrimonial
-cu executare instantanee executarea acestuia nu dureaza in timp
3.2.Evidentiati specificul si particularitatile contractului de v-c a bunurilor imobile
Particularitatile contractului de v-c a bunurilor immobile:
Obiect al acestui contract sunt bunurile immobile, care pot fi terenuri, case, etc. In cazul terenurilor cu destinatie
agricola vinzatori pot fi doar cetateni ai RM si cumparatori deasemenea. In cazul imobilelor ce apartin statului
vinzator este statul. Pentru trecerea dr. de proprietate la comparator contractul de v-c trebuie inregistrat la
registrul bunrilor immobile, precum in scris si autentificat notarial. Vinzarea cumpararea terenurilor proprietate
publica se face la prt normative iclusiv in baza licitatiei.In cazurile vinzarii terenurilor pe care sunt amplasate
constructii se va forma din pretul terenului plus pretul imobilului amplasat pe acest teren.In cazul vinzarii
incaperilor de locuit specific este ca pot fi utilizate doar cu scopul de a locui sin u altul . In cazul privatizarii
este specific faptul ca bunul trece din proprietatea statului in proprietatea private.
3.3.Expunetiva assupra necesitatii evidentierii acestui contract ca un contract civil de sine statator avind o
reglementare proprie in CC
Necesitatea evidentierii acestui contract ca un contract civil de sine statator rezida din specificul obiectului
contractului.Potrivit legii privind pretul normativ si modul de vinzare cumparare a pamintului obiect al
contractului de vinzare cumparare a terenurilor pot fi: terenurile proprietate publica si terenurile propietate
privata.Terenurile proprietate publica sunt de 2 tipuri:terenuri proprietate de stat si terenuri ce se afla in
proprietatea unitatilor administrativ teritoriale.Importanta acestora deriva si din art. 127 alin. 4 Constitutia RM
care determina continutul proprietatii publice.Prin urmare proprietatea publica este protejata de catre stat si
anume prin reglementarile din legislatia in vigoare.Importanta terenurilor propriettate privata se manifesta prin
obligativitatea de inregistrare a acestora in registrul bunurilor imobile, in registrul cadastral al detinatorilor de
terenuri.Proprietatea privata este recunoscuta si protejata de stat (art. 46Constitutie).
Deasemenea in conformitate cu legislati civila incaperile de locuit sunt incluse in categoria bunurilor
imobile.Incaperile de locuit ca obiect al contractului prezinta importanta care deriva din necesitatea inregistrarii
acestora in registrul bunurilor imobile.
Legislatia civila prevede o reglementare proprie in calitate de contract civil a contractului de v-c a bunurilor
imobile, datorita specificului obiectului acestuia, care este protejat de stat fiind tinuta o evidenta stricta a
acestuia.
Testu 4
1.Continutul contractului de antrepriza.
1.1.Enumerati drepturile si oblig. Clientului

Clientul are urmatoarele drepturi:

- sa ceara de la antreprenor executarea unei anumite lucrari fata de care acesta are interes,- sad ea
antreprenorului indicatii referitor la mopdul de executare a lucrarii care sunt obligatorii pentru antreprenor,poate cere remedierea bunului daca acesta este cu vicii,- de a stabili un termen pentru inlaturarea viciilor,-poate
sa remedieze el insusi bunul sis a ceara compensarea cheltuielilor,-are dr. sa ceara rezilierea contractului din
cauza viciilor,- daca clientul nu a remediat viciile sau nu a reziliat contractul atunci acesta are dreptul de a
reduce retributia cu o suma corespunzatoare diminuarii valorii lucrului din cauza viviului.
1.2.Determinati continutul oblig. Informative ale antrprenorului precum si efectele nerespectarii acestora
O particularite a contractului de antrepriz o constituie obligaia informaional a antreprenorului, care trebuie
s fie onorat de acesta la ncheierea contractului sau, dup situaia real, imediat dup ce faptele respective au
devenit cunoscute antreprenorului. Aceast obligaie rezulrt din necesiatea evitrii unei pagube de la bun
nceput, cnd nc exist o asemea posibilitate.
Legea prevede patru circumstane depsre care antreprenorul este inut s-l informeze pe client, i anume:
a) materialul prezentat de client este inutilizabil sau necalitativ;
b) viciile materialelor vor face ca produsul final s fie afectat de vicii;
c) respectarea indicaiilor clientului amenin trinicia sau utilizarea lucrrii;
a) exist alte circumstane care nu depind de antreprenor i care amenin trinicia sau utilizarea
lucrrii
Ne onorarea obligaiilor informaionale de ctre antreprenor are efecte negative pentru el. Aceste efecte se
manifest prin faptul c n asemenea situaii clientul este n drept s cear repararea prejudiciului cauzat i,
respectiv, antreprenorul este obligatr s suporte acest prejudiciu, care a survenit din inaciunile sale proprii.
1.3.Stabiliti corelatia dintre:
a)riscul executarii lucrarii de catre antrprenor-dr. la remuneratie
Prin contractul de antrepriza , antreprenorul se oblige sa efectueze pe riscul sau o anumita lucrare. Daca
executarea contractului divine imposibila din cause de forta majora, antreprenorul nu are dreptul la plata
pretului, dat fiind faptul ca nu a predate clientului rezultatul munc ii sale. Antreprenorul are dreptul la retributie
numai in cazul cind imposibilitatea finisarii lucrarii are loc din cauza materialului necalitativ prezentat de client
sau a indicatiilor acestuia cu conditia ca antreprenorul si-a executat obligatiile de informare.
b)executarea lucrarii din materialele antreprenorului-dr. de proprietate asupra lucrarii
O particularitate a contractului de antrepriza este faptul bunul produs de antreprenor apartine acestuia cu titlu
de proprietate pina la preluarea acestuia de catre client. Astfel momentul trecerii dr. de proprietate de la
antreprenor la client la client este acel al predarii bunului catre client. Aceasta regula se aplica numai in cazul in
care antreprenorul efectueaza lucrarea din materialul sau, acesta trebuie sa transfere in favoarea clientului dr. de
proprietate asupra bunului.
c)riscul peirii fortuite a lucrarii-intirzierea receptionarii lucrarii de catre client
n noul Cod civil sunt difereniate cteva riscuri referiotare la contractul de antrepriz, i anume:
a) riscul pieirii bunului (materialelor)
b) riscul imposibilitii terminrii lucrrii
c) riscul pieirii sau deteriorii fortuite a obiectului contractului
d) riscul nttrzieri recepionrii obiectului de ctre client
Repartizarea riscvului este supus unor reguli speciale. Norma general const n faptul c riscul contractului
este suportat de antreprenor, deoarece el i-a asumat obligai de a efectua o lucrare pe riscul su. Acest risc s
pstreaz pn la transmiterea obiecului contractului clientului. Legea expres stipuleaz c riscul pieirii sau
deteriorrii fortuite a obiectului contractului pn la recepionarea lui l suport antreprenorul. Aceast regul se
aplic i n cazul ntrzierii recepiponrii din culpa antreprenorului.
Clientul poart riscul pieirii sau deteriorrii fortuite a bunului dac el este proprietarul acestui bun. Clientul
poart, de asemenea riscul pieirii fortuite a obiectului contractului din momentul recepionrii lui. Clientul
poart acest risc i n cazul n care el ntrzie cu recepionarea lucrrii. n acest caz riscul trece asupra clientului
de la data n care el s-a pus n ntrziere, adic de la data cnd recepionarea urma s aib loc.
2.Contractul de v-c
2.1.In ce forma trebuia sa fie incheiat contractul in speta?Aveau dr. partile prin contract sa stabileasca
astfel momentul transferului dr. de proprietate catre comparator?
Deoarece obiectul contractului de v-c are o valoare ce depaseste 1000 lei acesta trebuie incheiat sub forma
scrisa pentru a putea fi adus aproba cu martori, insa nerespectarea aceste forme nu afecteaza valabilitatea

contractului.Partile aveau dr. deoarece conform CC dr. de proprietate este transmis dobinditorului in
momentul predarii bunului mobil, daca legea sau contractul nu prevede altfel.
2.2.Cine va suporta prejudicial cauzat?Argumentati raspunsul.
Riscul peirii fortuite il suporta proprietarul bunului.Proprietar al bunuluieste Dumbrava deoarece el dobindeste
potrivit conditiilor contractului dreptul de proprietate la momentul incheierii acestuia. Deoarece incendiul a avut
loc din neglijenta fiului acestuia ceea ce nu constiutie caz fortuit, Dumbrava nu va fi tinut la repararea
prejudiciului respective.
2.3.Solutionati litigiul
Potrivit CC dr de proprietate este transmis dobinditorului in momentul predarii bunului daca legea sau contractu
nu prevede altfel.Potrivit datelor spetei partile au convenit dobindirea dr. de proprietate la data incheierii
contractului.Prin urmare Dumbrava a devenit proprietarul bunului in momentul incheierii contractului cind a
predate suma de 1500 lei urmind ca ulterior, peste 3 zile sa achite restul sumei sis a primeasca bunul. Pornind
de la datele spetei putem mentiona faptul ca Dumbrava nu sa prezentat la data stabilita in vederea primirii
bunului din motive intemeiate(motiv de boala).Astfel prezentarea lui ulterioara este justificata. Incendierea
bunului a avut loc din neglijenta fiului lui Ghimpu.Dumbrava este proprietarul bunului dar el nu va fi tinut la
repararea prejudiciului.Din potriva el poate cere repararea acestuia fiind proprietarul bunului.
Dumbrava cere de la Ghimpu restituirea a1500 lei, iar GHimpu cere plata a 1500 lei pe motiv ca Dumbrava
este dj proprietarul bunului.Astfel instant va hotari ca Dumbrava in calitate de proprietar al bunului sai achite
lui Ghimpu suma datorata cu posibilitate de a pretinde repararea prejudiciului cauzat de fiul major a lui Ghimpu
printro actiune separate,
3.Efectele contractului de concesiune.
3.1.Enumerati dr. si oblig.concedentului
3.2.Caracterizati oblig. Concesionarului
3.3.Evidentiati deosebirile si asemanarile efectelor contractului de concesiune cu alte contracte
asemanatoare.
Testu 5
1.Contractu de v-c de bunuri pentru consum.
1.1.Notiunea si caracterele juridice
Prin contract de v-c de bunuri pentru consum o parte (intrepriinzator) se oblige sa transmita dr. de proprietate
asupra unui bun pentru consum (bun mobil)celeilalte parti (consummator) iar aceasta se oblige sa achite pretul
convenit.
Caracterele juridice:
-caracter consensual care se considera incheiat din momentul cind partile au convenit asupra clauzelor esentiale.
-caracter sinalagmatic prin care partile au obligatii reciproce corelative si interdependente.
-caracterul comutativ partile isi cunosc dr. Si oblig. Din momentul incheierii contractului
-translativ de proprietate dr. de proprietate trece de la vinzator la cumparator
-oneros ambele parti urmaresc un folos patrimonial
-cu executare instantanee executarea acestuia nu dureaza in timp
1.2.Analizati continutul dr.cumparatorului de preschmbare a bunului pentru consum.
In conformitate cu CC cnsumatorul ce a procurat un bun pentru consum este in dr. Sa preschimbe bunul care
nui convine dupa dimensiuni, forma , gabarit, model, culoare sau ccompletare.Termenul limita in care
cumparatorul poate sa preschimbe bunul este de 14 zile care incepe sa curga din momentul receptionarii bunului
de catre cumparator, cu conditia ca vinzatorul nu a stabilit un termen mai mare.Pot fi preschimbate bunurile
nealimentare cumparate pentru consum.Bunul ppoate fi preschimbat cu un alt bun similar numai in locul unde
la procurat sau alt loc stabilit de vinzatorIn acest termen consumatorul poate preschimba bunul cu un alt bun
similar kiar daca exista diferenta de pret.In cazul diferentei de pret vinzatorul este obligat sa efectueze
recalcularea,.Daca bunul similar pretins de catre cumparator este mai scump atunci acesta plateste diferenta de
pret vinzatorului, iar daca bunul pretins este mai ieftin atunci vinzatorul este obligat sai restituie diferenta de
pret cumparatorului.Cheltuielile suportate de catre cumparator in legatura cu preschimbarea bunului le suporta
insasi cumparatorul.Daca bunnul nu poate fi preschimbat cu altul cumparatorul este in drept sal restiutuie si sa
ceara echivalentul banesc.Pentru a fi preschimbat bunul trebuie sa intruneasca urmatoarele conditii>bunul nu a
fost utilizat, nu sia pierdut calitatile de consum, cumparatorul dispune de probe ca bunul a fost cumparat de la
vinzator.
1.3.Evidentiati specificul si particularitatile contractului in raport cu alte varietati ale contractului de vinzare
cumparare.

Spre deosebire de alte varietati ale contractului de v-c la contractul de v-c de bunuri pentru consum apar in
totdeauna in calitate de parti antreprenorul(vinzatorul) si consumatorul(cumparatorul),in calitate de obiect al
acestui contract sunt bunurile pentru consum.Acest contract spre deosebire de altele se incheie in baza ofertei
publice, adica bunurile sunt expuse cu etichete in vitrina, punerea la dispozitie a meniului, descrierealui in
cataloage si alte propuneri adresate unui cerc nedeterminate de persoane.Specific este ca momentul incheierii
contractului se considera acel al alegerii marfii de catre cumparator sau din momentul alegerii si transmiterii
acestuia de catre vinzator la cererea cumparatorului.Un alt specific in raport cu alte contracte este ca bunul
pentru consum poate fi preschimbat de catre cumparator cu un alt bun similar, aceste bunuri fiiind in mod
exhaustiv enumerate in legislatie.
2.Contractul de antrepriza
2.1.In ce forma trebuie de incheiat contractul de antrpriza?Care sunt consecintele nerespectarii formei
simple scrise?
Fata de forma contractului de antrepriza se aplica regulile generale cu privire la incheierea actelor
juridice.Astfel acesta poate fi incheiat oral, in scris, in forma autentica, in dependenta de obiectul material al
contractului. ) Trebuie s fie ncheiate in scris actele juridice dintre persoanele juridice, dintre persoanele
juridice i persoanele fizice i dintre persoanele fizice dac valoarea obiectului actului juridic depeste
1000 de lei, iar in cazurile prevzute de lege, indiferent de valoarea obiectului.
Nerespectarea formei scrise a actului juridic face sa decada partile din dreptul de a cere, in caz de litigiu,
proba cu martori pentru dovedirea actului juridic.
Nerespectarea formei scrise a actului juridic atrage nulitatea lui numai in cazul in care acest efect este expres
prevazut de lege sau prin acordul partilor.
2.2.Cine este obligat sa prezinte materialele necesare executarii lucrarii?Cine suporta riscul peirii fortuite a
materialelor prezentate?Care sunt consecintele neexecutarii lucrarii in termen in speta?
Antreprenorul care efectuiaza lucrarile este obligat sa prezinte materiale necesare executarii lucrarii, iar riscul
peirii fortuite a materialelor prezentate le suporta proprietarul acestora. Neexecutarea in termen a lucrarii acorda
dreptul clientului de a rezilia contractul si a cere repararea prejudiciului cauzat astfel.Exista exceptie de
precaritate, atunci cind creditorul din imprejurarile existente, conchide ca lucrarea nu va fi executata in termen,
acesta poate rezilia contractul si cere repararea prejudiciului.
2.3.Solutionati litigiul in esenta.
In cazul in care B a aplicat exceptia de precaritate si a reziliat cobtractul cu A, atunci acesta poate cere
repararea prejudiciului cauzat astfel, iar daca B a contractat un alt antreprenor, in timp ce contractul cu A era
valabil si termenul de executare nu expirase, astfel incalcind clauzele contractuale cu A, stiind ca incapacitatea
nu duce la incetarea contractului de antrepriza, atunci A nu este tinut la repararea prejudiciului cauzat lui B.
3.Elementele contractului de leasing.
3.1.Enumerati elementele esentiale in contractul de leasing.
Elementele contractului de leasing sunt: partile, obiectul , pretul, forma contractului.
3.2.Caracterizati elementele esentialeale contractului de leasing.
Contractul de leasing poate genera atit raporturi bilaterale cit si tripartite.
Partile:
a) locatorul, persoana fizica sau juridica ce practica activitate de ntreprinzator si transmite, n conditiile
contractului de leasing, locatarului, la solicitarea acestuia, pentru o anumita perioada, dreptul de posesiune si de
folosinta asupra unui bun al carui proprietar este, cu sau fara transmiterea dreptului de proprietate asupra
bunului la expirarea contractului;
b) locatarul, persoana fizica sau juridica ce primeste, n conditiile contractului de leasing, n posesiune si
folosinta bunul specificat n contract pentru o anumita perioada n schimbul achitarii ratelor de leasing. n cazul
n care locatarul este persoana fizica ce nu practica activitate de ntreprinzator, operatiunea de leasing cade sub
incidenta legislatiei cu privire la protectia consumatorului;
c) vnzatorul (furnizorul), persoana fizica sau juridica ce vinde locatorului, n conditiile contractului de vnzarecumparare ncheiat cu locatorul sau ale contractului complex ncheiat cu locatorul si cu locatarul, bunul solicitat
de locatar.
Obiect al leasingului pot fi orice bunuri mobile sau imobile, cu exceptia:
a) bunurilor scoase din circuitul civil sau a caror circulatie este limitata prin lege;
b) terenurilor agricole;
c) bunurilor consumptibile;
d) obiectelor proprietatii intelectuale care nu pot fi cesionate.

Bunul mobil care face obiectul contractului de leasing conserva natura mobiliara pe durata contractului, chiar
daca este anexat sau incorporat intrun imobil, in masura in care nusi perde individualitatea.
Pretul:valoare de intrare - valoare la care a fost achizitionat sau produs bunul de catre locator, taxele vamale si
alte impozite prevazute de legislatia n vigoare (cu exceptia impozitelor care urmeaza a fi restituite agentului
economic de catre organele fiscale), precum si, dupa caz, orice alte cheltuieli aferente achizitionarii, livrarii si
punerii n functiune a bunului n corespundere cu contractul de leasing; valoare totala - valoare a ratelor de
leasing la care se adauga valoarea reziduala;valoare reziduala - valoare la care, la expirarea contractului de
leasing financiar, se face transferul catre locatar al dreptului de proprietate asupra bunului; rata de leasing - plata
periodica, efectuata de locatar catre locator, care reprezinta:
a) cota-parte din valoarea de intrare a bunului si dobnda de leasing, n cazul leasingului financiar;
b) cota de amortizare calculata n conformitate cu actele normative n vigoare si un beneficiu stabilit de partile
contractante, n cazul leasingului operational.
Contractul de leasing se incheie in forma scrisa
3.3.Categoriile cotractului de leasing (operatiunile de leasing, particularitatile lor si natura juridica)
Sunt cunoscute urmatoarele operatiuni de leasing:
a) leasingul financiar, operatiune care trebuie sa ndeplineasca cel putin una din urmatoarele conditii:
- riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate asupra bunului obiect al
leasingului sa fie transferate locatarului la momentul ncheierii contractului de leasing;
- suma ratelor de leasing sa reprezinte cel putin 90% din valoarea de intrare a
bunului dat n leasing;
- contractul de leasing sa prevada expres transferul dreptului de proprietate
asupra bunului obiect al leasingului catre locatar la expirarea contractului;
- perioada de leasing sa depaseasca 75% din durata de functionare utila a bunului
obiect al leasingului;
b) leasingul operational, operatiune care nu ndeplineste nici una din conditiile
contractului de leasing financiar;
c) leasingul barter, operatiune n cadrul careia locatarul achita valoarea ratelor de
leasing prin bunuri al caror proprietar este;
d) leasingul compensational, operatiune n cadrul careia locatorul primeste n
contul ratelor de leasing marfa produsa cu utilajul obiect al leasingului;
e) lease-back, operatiune n cadrul careia o parte transmite unei alte parti
proprietatea unui bun n scopul de a-l lua ulterior n leasing;
f) leasingul de consum, operatiune de leasing n cadrul careia locatarul are
calitatea de consumator, definita n legislatia privind protectia consumatorului;
g) leasingul direct, operatiune de leasing n cadrul careia locatorul ntruneste
concomitent si calitatea de furnizor al bunului;
h) leasingul intern, operatiune de leasing n cadrul careia toate subiectele snt
rezidenti ai Republicii Moldova;
i) leasingul international, operatiune de leasing n cadrul careia locatorul sau
locatarul nu este rezident al Republicii Moldova.
Testu 6
1.Cotractu de transport de marfuri.
1.1.Notiune si caracterele juridice ale cotractului de transport de marfuri.
Prin contractul de transport o parte(caraus, transportator) se oblige fata de cealalta parte (destinatar, pasager
sau client) sa transporte incarcatura la locul de destinatie,iar cealalta parte se oblige sa plateasca remuneratia
cuvenita.
Caracterele juridice:-sinalagmatic;-oneros;-consensual;-comutativ;-real se incheie numai la preluare marfii
pentru transport.
1.2.Caracterizati elementele contractului de transport de marfuri.
Subiectii: carausul si destinatarul.Destinatarul persoana fizica, juridical imputernicita cu receptionarea
marfurilor , bagajelor si mesageriilor.Caraus apare persoana fizica sau juridica caresi asuma obligatia de asi
transporta incarcatura catre destinatar (agentul transportator) cerinte fata de caraus: carausu tre sa fie inregistrat
intro forma organizatorico juridical ; carausul trebuie sa dispuna de o licenta corespunzatoare.

Obiectul este fgormat din 2 elemente: 1)prestarea serviciilor de deplasare in spatiu a incarcaturii;2)achitarea
platii cuvenite.Serviciile de deplasare in spatiu pe linga transportul incarcaturii presupune si incarcarea si
descarcarea marfii, cintarirea ei, pstrarea ei in cursul transportului.
Forma scrisa.Contractul de transport de marfuri este constatat printro scrisoare de trasura.scrisoarea de trasura
se intocmeste in cel putin 3 exemplare ce este semnat de client si caraus.Un exemplar se pastreaza la client, al 2
insoteste incarcatura, al treilea este transmis carausului.La scrisoare de trasura trebuie anexate documentele
necesare trecerii prin vama.
Termenul depinde de tipul de transport, viteza de deplasare a mijlocului de transport, de distanta la care
incarcatura urmeaza sa fie deplasat si alt circumstante.Legea admite incheierea contractului de pe termen
lung.Termenele sunt stabilite de lege sau de contract,in caz contrar transportare se va face intrun termen
rezonabil.
Pretul reprezinta taxa de transport care se stabileste prin acordul partilor daca legea nu prevede altfel.Taxa se
stabileste da catre organelle competente,in cazul nostrum de Ministerul Transportului si Comunicatiilor.
1.3.Stabiliti temeiul in baza caruia destinatarul dobindeste dr. si oblig. in comtractul de transport de marfuri.
Drepturi si oblig. se nasc pentru destinatar in momentul intocmirii scrisorii de trasura, in cazul in care clientul
face o mentiune in scrisorea de trasura in acest sens.Transmiterea incarcaturii si a scrisorii de trasura se face
cvontra unei recipise.Din acest moment contractul de transport este considerat executat si dr. de dispozitie
asupra incarcaturii trece la destinatar daca in scrisoarea de trasura nu este stipulate altfel.In baza acestora
destinatarul are urmatoarele oblig. :
- sa preia incarcatura sis a ferifice cantitate si calitateta , sa achite taxa de transport si alte parti, sa achite taxele
de transport restante sis a restituie carausului cheltuielile suportate pe parcursul transportarii incarcaturii;- sa
descarce marfa daca aceasta rezulta din contract;- sa elibereze mijlocul de transport de ramasite;
-deasemenea are dr. Sa ceara carausului contra unei recipise de primire cel deal 2 exemplar al scrisorii de
trasura si predarea incarcaturii; are dr. De a refuza receptionarea marfii numai in cazul cind calitatea ei a fost
diminuata prin vatamare sau alterare pentru care porta vina carausul;daca sa constatat pierderea incarcaturii sau
incarcatura nu a ajuns la desinatie destinatarul poate valorifica toate drepturile ce reies din contractul de
transport de marfuri impotriva carausului.
2.Contractul de v-c de bunuri pentru consum
2.1.Ce dr. Are consumatorul in cazul procurarii bunurilor cu vicii.
Daca un consumator cumpara de la intreprinzator un bun mobil si in termen de 6 luni de la transferul riscului
constata un viciu al bunului se prexzuma ca bunul a fost viciat in momentul transferarii riscului cu exceptia
cazului in care prezumtia nu este compatibila cu felul bunului sau al viciului.Astfel consumatorul are dr. De a
restitui bunul, preschimba bunul si cere repararea prejudiciului cauzat astfel.
2.2.In speta cine trebuie sa aiba calitatea de pirit?Argumentati rspunsul.
In speta data calitatea de pirit trebuie sa o aiba intreprinzatorul (magazinul) adica cel ce a vindut bunul pentru
consum,deoarece contractul este sinalagmatic partile au obligatii reciproce corelative si raspund reciproc.In
cazul nostru intreprinzatorul este vinzatorul care trebuie sa garanteze impotriva viciilor materiale.
2.3.Solutionati litigiul in esenta.Ce suma trebuie sa i se restituie cumparatorului?Argumentati raspunsul.
Reclamantului trebuie sa i se restitue suma integrala achitata pentru frigider precum si prejudiciul cauzat
acestuia.In cazul in care piritul a fost atras in instanta de catre reclamant in termen de 6 luni de la trecerea
riscului atunci se considera ca bunul a fost viciat in momentul incheierii contractlui.Insasi faptul ca bunul sa
defectat de 2 ori in termenul de garantie este un argument ca bunul nu a corespuns calitatii necesare.
3.Elementele contractului de antrepriza .
3.1.Descrieti componenta obiectiva si subiectiva a contractlui de antrpriza.
Partile contractului de antrepriza sunt: antreprenorul si clientul. Antreprenor este considerata persoana care isi
asuma obligatia sa efectuaze o lucrare in favoarea altei persoane. Client este considerata persoana ce
insarcineaza o alte persoana sa efectueze o anumita lucrare. In aceste calitati pot activa atit persoanele fizice cit
si cele juridice.In materia antreprizei sunt aplicabile regulile de drept comun in ce priveste capacitatea partilor
de a contracta cu aplicarea unor reguli speciale. In calitate de client poate aparea orice subiect de drept fara
ingradiri. Fata antreprenor insa se impune unele conditii speciale. Daca in aceasta calitate apare o intreprindere
ea trebuie sa aiba personalitate jur. Si sa fie inregistrata in modul cuvenut.
Obiectul contractului este rezultatul activitatii antreprenorului .Obiectul contr de antrepriza poate fi producerea
sau transformarea unui bun cit si obtinerea de alte rezultate prin efectuarea de lucrari . obiectul acestui contr

este un bun individual determinat in cayul producerii sau un alt rezultat material privitor la un bun individual
determinat in cazul transformarii sau executarii altei lucrari.
3.2.Clasificat termenii aplicati in contractul de antrepriza, precum si evidentiati importanta acestora.
In contractul de antrepriza partile pot stabili trei categorii de termene :-termenul general de executare a
lucrarii(perioada de timp in care lucrarea trebuie finisata integral, iar rezultatul ei predat clientului );-termenul
de executare a unor lucrari care poate fi prezentat sub forma unui program de executare a lucrarilor;- termenul
final la care lucrarea trebuie terminata si predata clientului. O data ce aceste termene au fost prevazute in
contract ele devin obligatorii pentru parti, iar incalcarea lor implica raspunderea partilor.
Termenul are importanta pertru ambele parti deoarece interesul clientului consta in receptionarea bunului la
timp a obiectului contr, iar pentru antreprenor , importanta termenelor se manifesta prin faptul ca dupa
executarea lucrarii si predarea ei clientului el are dreptul la remuneratie.
3.3.Formulati modul de determinare a retributiei si efectele pe care le genereaza.
Pretul sauremuneratie antreprenorului este suma de bani pa care clientul se obliga sa plateasca antreprenorului
pentru lucru efectuat. De regula pretul in antrepriza se stabiliste prin acordul partilor in momentul inchierii contr
si se stipuleaza in contract. CC admite si posibiulitateaq stabilirii pretului in mod tacit daca in raport cu
imprejurarile asemenea lucrari se fac numai in schimbul unei retributii. Daca nu este stabilt cuantumul
retributiei se considera ca sa convenit in cazul existentei unei tarife asupra retributiei tarifare, iar in cazul
inexistentei unor tarife asupra retributiei obisnuite. Daca contr de antrepriza prevede executarea unor lucrari
complexa de lunga durata pretul se determina prin intocmirea devizului . Devizul se intocmeste de regula de
catre antreprenor de comun acord cu clientul si constituie un cxalcul al materialelor ce urmeaza a fi utilizate si
al lucrarilor ce urmeaza a fi executate .CC stabileste 2 categorii de preturi :daca la momentul incheierii
contractului a fost posiubil de a determina cu certitudine pretul si volumul lucrarilor, se stabileste un pret
forfetar . In acest caz clientul poate pretinde o reducere pe motiv ca lucrarea a solicitat mai putine cheltuieli, iar
antreprenorul nu poate cere majorarea pe motiv ca lucrarea a solicitat mai multa munca sau mai multe cheltuieli
decit se preconizau. Pretul forfetar ramine acelasi chiar daca au fost aduse modificari termenilor si conditiilor
initiale de executare daca partile nu au cunvenit altfel; dac la momentul incheierii contractului este imposibil de
a determina cu certitudine volumul si pretul lucrarii se intocmeste un deviz estimativ care poare fi majorat, dar
pentru aceasta antreprenorul este obligat sa justifice majorarea retributiei. Clientul va fi obligat sa plateasca
devizul estimativ majorat daca aceasta majorare rezulta din lucrarile sau cheltuielile pe care antreprenorul nu lea
putut prevedea la momentul incheierii contractului.
Testu 7
1.Notiunea si caracterele juridice ale contractului de donatie.
1.1.Definiti notiune si enumerate caracterele juridice
Prin contract de donatie o parte( donator) se oblige sa mareasca din contul patrimoniului sau cu titlu gratuity
patrimonial celeilalte parti ( donator).
Caracterele juridice:-cu titlu gratuit;-translativ de proprietate;-comutativ;-sinalagmatic (donatia conditionata)
sin toate celelalte cazuri este unilaterl obligational-generind obligatii numai pentru o parte; consensual(cind
contine promisiunea de a dona in viitor) si real in toate celelalte cazuri;
1.2.Delimitati contractul de donatie in forma de plati periodice de contractul de renta cu titlu gratuit.
Contractul de donatie este unul real iar cel de renta cu titlu gratuit este unul consensual.In cazul contractului
de donatie functioneaza rezolutiunea acestuia in cazul starii de nevoie deasemenea si nulitatea acestuia in cazul
maladiilor prezumate a fi letale pentru donator,prevederi de care renta cu titlu gratuit nu dispune.In cazul
donatiei in cazul decesului donatorului platile periodice nu se mai fac iar in cazul rentei cu titlu gratuit platile
sunt facute de catre succesorii debirentierului.Contractul de donatie cu plati periodice se poate incheia sub orice
forma iar cel de renta cu titlu gartuit sub forma autentificata notarial in caz contrar fiind lovit de nulitate.
1.3.Determinati momentul incheierii contractului de donatie.Expuneti prevederile legale referitor la
momentul incheierii contractului de donatie.Identificati divergentele existente si propuneti modalitatea de
inlaturare a divergentilor.
Conform CC contractul de donatie se considera incheiat din momentul transmiterii bunului.Daca bunul mobil
este transmis fara acordul donatarului donatorul poate stabili un termen rezonabil in care donatarul trebuie sa
acepte sau sa refuze donatia.La expirarea acestui termen daca donatarul nu refuza bunul contractul se considera
incheieat.In cazul promisiunii de donatie pentru a fi incheiat nu este necesara transmiterea bunului ci
respectarea formei autentice.

In reglementarile privind donatia exista divergente referitor la reglementarile caracterului real si consensual al
acestuia.Astfel in definitia contractului de donatie se mentioneaza ca donatorul se obliga sa mareasca din contul
patrimoniul sau cu titlu gratuit patrimoniul donatarului.Aceasta reglementare ne da impresia ca are un caracter
consensual deoarece acesta se obliga pe viitor in timp ce contractul este deja incheiat.Aceasta prevedere se
refara anume la promisiunea de donatie in viitor, insa in celelalte cazuri se aplica o alta prevedere care spune ca
contractul de donatie se considera incheiat in momentul transmiterii bunului fapt ce confirma caracterul
real.Pentru elimina aceste divergente consider ca in definitia legala a acestui contract cuvintele ,,se obliga sa
mareasca,, sa se substituie cu cuvintul ,,mareste,,, iar in prevederile referitoare la promisiunea de donatie sa fie
inclus caracterul consensua, astfel incit definitia legala a contractukui de donatie sa devina o norma clasic
generala in raport cu promisiune de donatie care sa fie una clasic speciala.
2.Contractul de instrainare a bunului cu conditia intretinerii pe viata .
2.1.Care sunt temeiurile de rezolutiune a contractului de instrainare a bunului cu conditia intretinerii pe
viata si efectele rezolutiunii?
Benificiarul intretinerii are dr. Sa ceara rezolutiune contractului daca dobinditorul incalca obligatiile
contractuale.Deasemenea dobinditorul poate cere rezolutiune contractului in cazul imposibilitatii executarii
obligatiilor contractuale in virtutea unor circumstante independente de vointa lui.
In cazul rezolutiunii contractului de catre benificiarul intretinerii acesta are dr. Sa cear fie restituirea bunului
fie plata valorii lui, iar valoarea intretinerii prestate de dobindior nu se restituie.
2.2.Poate oare fi anulat contractul pe motiv ca benificiarul intretinerii a decedat pina la inceperea executarii
contractului din parte dobinditorului.
Decesul benificiarului nu este un motiv de anulare a contractului deoarece acesta a fost incheiat cu respectarea
conditiilor cerute (forma autentica) si este un temei de incetare a contractului.Ca argument poate fi si faptul ca
este un contract consensual pentru valabilitatea caruia este suficient acordul liber exprimat al partilor fara a fi
executata prestatia.In speta noastra lipsa discernamintului este motiv pentru anularea contractului.
2.3.Care trebuie sa fie solutia legala?
In situatia data instanta va acorda cistig de cauza fiicei lui Scrieru deoarece la momentul incheierii
contractukui de instrainare a buului cu conditia intretinerii pe viata tatal acesteia (Scrieru) la momentul
incheierii contractului nu avea discernamint.Astfel contractul va fi nul deoarece nu au fost repectae conditiile de
fond-discernamintul.
3.Contractul de v-c a intreprinderii ca un complex patrimonial unic.
3.1.Notiunea si caracterele juridice..
In baza contractuklui de v-c a intrprinderii vinzatorul se oliga sa dea in proprietate cumparatorului
intreprinderea in calitate de complex patrimonial unic, cu exceptia dr. Si oblig. Inalienabile.
Caracterele juridice:
-caracter consensual care se considera incheiat din momentul cind partile au convenit asupra clauzelor esentiale.
-caracter sinalagmatic prin care partile au obligatii reciproce corelative si interdependente.
-caracterul comutativ partile isi cunosc dr. Si oblig. Din momentul incheierii contractului
-translativ de proprietate dr. De proprietate trece de la vinzator la cumparator
-oneros ambele parti urmaresc un folos patrimonial
-cu executare instantanee executarea acestuia nu dureaza in timp.
3.2.Expunetiva asupra incheierii, formei si modalitatii inregistrarii de stat a contractului de v-c ca un
complex patrimonial unic.
Contractul dat datorita importantei pe care o are se incheie in forma autentica si se inregistreaza pentru ca
acesta sa fie valabil.Momentul incheierii contractului dat se considera inregistrarea de stat a acestuia.Incheierea
contractului presupune intocmirea de catre parti a unui sir de acte cum ar fi:actul de inventariere, bilantul
contabil, si altele.Deasemenea este necesar de a se face evaluarea patrimoniului intreprinderii in baza unei
concluzii a unui auditor independent.Intreprinderea se cinsidera predata catre cumparator in momentul semnari
actului de predare de catre ambele parti, moment din care riscul peirii sau deteriorarii fortuite a intreprinderiii
trece la cumparator.Partile au cerinta inregistrarii de stat imediate a trecerii dr. De proprietate.
3.3Evidentiati specificul si particularitatile contractului in raport cu alte varietati ale contractului de vinzare
cumparare.
Specific este faptul ca vinzatorul se oblige sad ea in proprietate cumparatorului intreptinderea ca un complex
patrimonial unic cu exceptia drepturilor si obligatiilor inalienabile(acesta cuprinde.cladirile si acareturile

acestora, edificiile, terenurile de pamint, inventarul, productia finala, cotele parti in alte intreprinderi, creante
datorii, etc.). Este folsit in vederea infaptuirii activitatii de antreprenoriat. Este un complex patrimonial dinamic
adica infaptuirea tranzactiei nu atrage suspendarea sau intreruperea activiatti de antreprenoriat infaptuite de
fostul proptietar. Pentru incheierea acestui contract se impune intocmirea actului de inventariere, bilantul
contabil, lista de datorii,concluzia auditului asupra valorii intrprinderii.
Testul 8
1.Raspunderea juridica civila in cadrul contractului de transport.
1.1.Conditiile si temeiurile generale ale raspunderii civile in cadrul raporturilor de transport.
Temeiurile de raspundere civile in cadrul transportului dat sunt cele generale si anume.neexecutarea obligatiei
sau executarea necorespunzatoare a acestuia.De aici reiese necesitatea existentei vinovatiei pentru cel ce
raspunde .In contractul de transport se aplica regula cu privire la prezumtia culpei carausului.
1.2.Caracterizati raspunderea carausului potrivit contractului de transport de incarcaturi.
In CC este stipulate ca carausul raspunde pentru distrugerea, pierderea totala sau partial , ori pentru deteriorarea
incarcaturii, in masura in care distrugerea, perderea sau deteriorarea a avut loc intre momentul preluarii sic el al
livrarii, precum si pentru depasirea termenului de livrare.Deasemenea acesta este tinut sa repare prejudiciul
cauzat prin neexecutarea altor obligatii contractuale.Marimea pretentiei de despagubire poate fi limitat prin
contract.Pentru intirzierea transportarii incarcaturii la destinatie carausul poarta raspundere in proportii de
100%. Din taxa de transport si este obligat sa repare prejudiciul.La deteriorarea incarcaturii carausul poarta
raspundere egala cu diminuarea valorii incarcaturii.DAca intreaga incarcatura este depreciate in urma
deteriorarii despagubirea nu poate depasi suma care ar fi trebuit platita in situatia perderii totale.Daca
transportarea este facuta de mai multi carausi succesivi fiecare din ei raspunde pentru executarea intregului
transport.Carausul este tinut sa repare prejudiciul cauzat pasagerului cu exceptia forte majore.Carausul raspunde
pentru perderea sau deteriorarea bagajului cu exceptia cind va dovedi forta majora, viciul bunului sau vina
pasagerului.
1.3.Stabiliti corelatia dintre :
a)prezumtia nevinovatiei carausului sarcina probatiunii
In contractul de transport este regula cu privire la prezumtia culpei carausului.Astfel sarcina probatiunii ii
revine carausului,insa exista de la aceasta regula si exceptii atunci cind carausul este exonerat de raspunderesi
anume cind ditrugerea, prederea, deteriorarea incarcaturii se datoreaza utilizarii unor vehicole deschise, lipsa
sau defectele ambalajului,incarcarea, descarcarea au fost facute de clientcare a actionat pentru destinatar sau de
o terta persoana care a actionat pentru client sau destinatar
b)depasirea termenului de transportare a incarcaturii-repararea prejudiciului sub forma beneficiului ratat.
DAca carausul nu transporta incarcatura in termenul stipulate in contract sau in termen rezonabil acesta incalca
termenul de transportare a incarcaturii.Astfel printro executare necorespunzatoare carausul cauzeaza prejudiciu
destinatarului.In aceasta situatie se naste dr.destinatarului de a pretinde repararea prejudiciului, si sub forma
acelui de beneficiu ratat.Acesta presupune foloasele patrimoniale pe care destinatarul trebuia sa le obtina dar din
cauza carausului care nu a transportat in termen incarcatura destinatarul nu a obtinut aceste foloase
patrimoniale.
2.Contractul de donatie.(Speta)
2.1. Care sunt exigentele legale referitor la forma contractului care contine promisiunea de a dona in
viitor?
In cazul contractului care contine promisiunea de a dona in viitor un bun pentru a produce efecte juridice
acesta trebuie incheiat in forma autentica. Nerespectarea acestei forme nu afecteaza valabilitatea contractului
daca promisiunea ete indeplinita cu exceptia cazului cind pentru instrainarea bunului se cere forma autentica.
2.2. Exista oare posibilitatea de a solicita execuatarea in natura a contractelor de donatie?
Prin executarea in natura se intelege transmiterea de catre donator a bunului ce face obiectul material al
contractului de donatie.Astfel, obligatiile ce reies din contractele de donatie se executa in natura , adica in mod
corespunzator.
2.3.Oferiti solutia legala.
In conformitate cu prevederile CC promisiunea de a dona in viitor un bun trebuuie sa imbrace forma
autentificata.Astfel, reiesind din acestea Zubco nu poate cere execuatrea obligatiei ce reiese din contractul de
donatie deoarece promisiunea de a dona un bun in viitor nu a fost incheiata in forma autentica.

3.Pretul-element al contractului de vinzare cumparare.

3.1.definiti pretul ca element al contractului de v-c.
Pretul ca element al contractului de v-c este suma de ban, adica echivalentul banesc, retributia pe care o
primeste vinzatorul in schimbul bunului vindut, de la comparator.
3.2.Caracterizati conditiile pe care trebuie sa le intruneasca pretul .
In conformitate cu CC pretul trebuie sa fie exprimat in bani.Deasemenea pretul trebuie sa fie determinat.Pretul
este determinat atnci cind in contract este stipullat cuantumul acestuia.DAca pretul nu este determinat contractul
este nul.O alta cinditie este ca pretul poate fi determinabil.Pretul este determinabil atunci cind in contract este
stipulate modul de calculare a acestuia.In contractile comerciale pretul poate san u existe.In situatia data se
considera ca partile in mod tacit sau referit la pretul practicat in mod obisnuit in momentul incheierii cotractului
in ramura comerciala respective, pentru aceleasi bunuri vindute in imprejurari comparabile.Daca nu exista
contracte similare se va considera ca partile sau referit in mod tacit la un prt practicat la data predarii bunului.
3.3.Stabiliti corelatia dintre:
a)prt-elementele esentiale a contractului de v-c
Pentru ca un contract v-c sa fie valabil acesta trebuie sa cuprinda toate elementele contractului pravazute de
CC si anume: partile, obiectul, continutul, termenul, si pretulAstfel pretul este un element essential al
contractului de vinzare cumparare.Daca pretul nu este determinat sau determinabil contractul este nul, iar daca
pretul nu este exprimat in bani acesta imbraca forma altui contract(contractu de schimb sau contracte nenumite)
b)nedeterminarea pretului intre comercianti-valabilitaeta contractului de v-c.
Referitorla prt in contractile dintre comercianti exista reguli speciale si anume: neidicarea pretului nu
afecteaza valabilitatea contractului deoarece se considera ca partile sau referit tacit la pretul parcticat in mod
obisnuit in momentul incheierii contractului in ramura comerciala respectiva pentru aceleasi bunuri vindute in
imprejurari similare sau comparabile, iar daca nu exista contracte similare in lipsa unor prevederi contrare se va
considera ca partile in mod tacit sau referit la un prt practicat la data predarii bunului.
c)nedeterminarea pretului intre comercianti-stabilirea acestuia potrivit prevederilor legale.
Cu toate ca avem economie de piata statul ppoate interven in domeniul privat stabilind preturi legale
obligatorii pentru parti, astfel asigurind protectia paturilor dezavantajoase ale societatii.Astfel normative este
stabilita lista marfurilor de importanta sociala comercializate la preturi libere cu aplicarea adaosului commercial
in marime de pina la 20% din pretul liber de livrare.

Testu 9
1.Elementele contractului de donatie.
1.1.Forma contractului de donatie.
Forma contractului de donatie depinde de obiectul acestuia.Daca obiectul contractului de donatie este un bun
pentru a carei vinzare este prevazuta anumita forma a contractului aceeasi forma este ceruta si pentru
donatie.Promisiunea de donatie pentru aproduce efecte juridice contractul acesteai trebuie sa imbrace forma
scrisa si autentificata notarial.Nerespectarea formei nu afecteaza valabilitatea donatiei daca promisiunea este
executata benevol cu exceptia acelor bunuri pentru a caror instrainare este necesar autentificarea.
1.2.Delimitati obiectul contractului de donatie in general de obiectul donatiei cu sarcina.
In cazul contractului de donatie fara sarcina constitue obiect al doatiei intregul bun donat,iar in cazul donatiei
cu sarcinadonatia reprezinta numai partea excedentara cheltuielilor de executare a sarcinii sau de atigere a
scopurilor.
1.3.Argumentati interdictiile legale stabilite pentru incheierea contractului de donatie.
Este interzisa donatia cu exceptia donatiei neinsemnate , pentru realizarea unor oblig. morale:
-in numele persoanelor incapabile;- proprietarilor,administratorilor sau lucratorior din institutiilor medicale,
educative de asistenta sociala si de alte institute similare din partea persoanei care se afla in ele sau din partea
sotului si a rudelor ecesteia de pina la gradul 4 inclusiv;-in relatiile dintre persoanele juridice cu scop lucrative.
2.Contractul de imprumut.
2.1.Care sunt exigentele legale referitor la dobinda in contractul de imprumut.
In baza unui contract de imprumut partile pot prevedea si plata unei dobinzi care trebuie sa se afle intro
relatie rezonabila cu rata de refinantare a BNM
2.2.Care sunt efectele incalcarii prevederilor legale referitor la marimea dobinzii.

Intelegerea asupra dobinzii prin care se incalca prevederile referitoare la dobinda si anume: plata unei dobinzi
trebuie sa se afle intro relatie rezonabila cu rata de refinantare a BNM, este nula.
2.3.Oferiti solutia legala la speta
Cuantumul dobnzii trebuie s fie ntr-o relaie rezonabil cu rata de refinanare a Bncii Naionale a Moldovei.
Astfel, daca dobinda de 10% este peste rate de refinantare, atunci cojocarul a pus o dobinda prea mare si grecu
nu va fi obligat sa plateasca lui cojocaru dobinda de 10% procente , daca in cele 10% au intrat si procentajul
ratei de refinantare, cuantomul dobinzii este in limitele prevazute de lege.
3 Contractul de transport
3.1 Notiunea si caractere juridice ale contractului de transport
Prin contract de transport o parte ( caraus, transportator )se oblige fata de cealalta parte sa o transporte
impreuna cu bagajele ei sau respective sa transporte incarcatura la locul de destinatie,iar cealalta parte se oblige
sa plateasca remuneratia cuvenita.
Caractere juridice:
-sinalagmatic, cu titlu oneros, comutativ, consensual.real(in cazul transportului feroviar de marfuri cotractul se
considera incheiat din momentul predarii bunului.
3.2.Clasificarea contractului de transport.
Cea mai raspindita clasificare a tipurilor de transport fundamentatat pe tipul (mijlocul) de transport folosit
sunt urmatoarele tipuri: feroviar, maritime, aerian, naval, si auto.
Mai sunt si alte tipuri de transport cum ar fi: urban, electric si prin conducte.In transportul auto sunt prevazute
urmatoele tipuri de transporturi : transportul de folos public-activitate de transport contra plata efectuata de
agentul transportator; pe rute regulate-transportarea pasagerilor conform peridiocitatii stabilite in oralul de
circulatie pentru care sunt percepute taxe, iar pasagerii sunt imbarcati si debarcati in statii prestabilite;
transporturi la comanda transportarea ocazionala a pasagerilor facuta in baza de contract incheiat in fiecare caz
concret; turistice-transportarea ocazionala a pasagerilor in scopuri turistice; in regim taxi-operatiuni de transport
effectuate contra plata cu autoturisme special amenajate; de folos propriu-operatiuni de transport fara incasarea
unei taxes au echivalentul in natura.
In functie de obiect transportul se distinge in:transporturi de marfuri, calatori si bagaje precum si cel postal.
Dupa criteriul territorial:national si international.
Dupa numarul de carausi:succesiv-efectuat de mai multi carausi care se succed utilizind acelasi vehicol;
combinat-in care carausii se succed utilizind mai multe vehicole.
3.3.Stabiliti particularitatile juridico-civile a contractului de transport.Evidentiind principalele deosebiri si
asemanari ale contractului dat cu alte contracte civile asemanatoare.
Ca particularitati ale acestui contract in raport cu altele pot fi evidentiate urmatoarele:
-reglementarea juridical a contractului dat se contine nu numai in CC dar si in alte acte normative speciale
-calitatea speciala a participantilor acestui contract mai ales numarul acestora(caraus, client, destinatar)
-obiect de baza a contractului dat il constituie serviciile care au natura nu de drept ci de fapt se manifesta prin
deplasarea in spatiu a incarcaturilor , bagajelor, persoanelor.
-contractul de dtransport poate fi atit consensual cit si real
-contractul de transport are menirea de a asigura executarea altor contracte ca de exemplu v-c, antrepriza.
-dr. si oblig. specifice ale participantilor la contractul de transport(intocmirea scrisorii de trasura)
-raspunderea partilor in contractul de transport au unele particularitati distincte(functioneaza prezumctia
perderii incarcaturii de catre caraus)
-se aplica reguli speciale cu privire la termini, modul si ordinea de prezentare a reclamantilor si actiunilor
Testu 10
1.Contractul de transport de personae.
1.1.Notiune si caracterele juridice ale contractului de transport de personae.
Prin contract de transport de personae o parte (transportator) se oblige fata de cealalta parte (pasager) sa o
transporte impreuna cu bagajele ei iar cealalta parte se oblige sa plateasca remuneratia convenita.
Caractere juridice>
-caracter consensual;-sinalagmatic;- cu titlu oneros;-comutativ;
1.2.Caracterizati dr. calatorului in contractul de transport de persoane.
Caltorul are dreptul:
a) s fie nsoit de un copil n vrst de pn la 7 ani inclusiv, care va cltori gratuit dac nu ocup un loc
aparte pe scaun; iar n cazul cnd este nsoit de civa copii cu vrste de pn la 7 ani inclusiv, pentru fiecare

copil, n afar de unul transportat gratuit, s achite 50% din costul total al cltoriei pasagerului matur, cu
dreptul de a ocupa un loc separat. Costul cltoriei pentru copiii cu vrste de la 7 la 10 ani inclusiv este achitat
n mrime de 50% din preul deplin al cltoriei pasagerului matur, avnd dreptul a ocupa un loc separat pe
scaun. Pentru cltoria copiilor n vrst de peste 10 ani se achit tariful deplin;
b) s restituie biletul n casa de bilete pn la plecarea autobuzului i s primeasc suma achitat n cazul
plecrii autobuzului cu o ntrziere mai mare de o or sau n cazul n care pasagerului nu i s-a acordat locul
indicat pe bilet sau i s-a acordat un loc de clas mai mic dect cea pentru care i-a fost vndut biletul;
c) s nnoiasc documentele de cltorie, achitnd suplimentar 25% din costul biletului, sau s-i recupereze
costul cltoriei minus 25% din costul biletului n cazul ntrzierii la autobuz n decursul a 3 ore, iar n cazul
ntrzierii din motive de boal sau din cauza unui accident - n decursul a 72 de ore din momentul plecrii
autobuzului. Pentru nnoirea biletului de cltorie n cazul ntrzierii cu peste 72 de ore, pasagerul depune o
cerere n scris pe numele efului autogrii (staiei auto), anexnd documentele ce confirm mbolnvirea sau
producerea accidentului;
d) s-i recupereze costul deplin al cltoriei minus comisionul achitat pentru vnzarea preliminar a biletului
la restituirea biletului n casa de bilete cu cel puin 2 ore pn la plecarea autobuzului, iar la restituirea biletului
dup acest termen, ns cu cel puin 15 minute pn la plecarea autobuzului, s-i fie rambursat costul cltoriei
cu reinerea a 15% din costul biletului i a comisionului achitat pentru vnzarea preliminar a biletului;
e) s transporte contra plat, la tariful stabilit, bagaje n mrimile prevzute de prezentul Regulament, animale
(cini, pisici), animale mici i psri n cuti, cu prezentarea actelor eliberate de serviciul veterinar al rii din
care se transport animalul (n cazul transporturilor internaionale) sau al Republicii Moldova (n cazul
transporturilor naionale) i cu condiia lipsei obieciilor fondate din partea celorlali pasageri referitor la
transportarea n salon a animalelor n cauz;
f) s declare valoarea bagajelor predate la transport, achitnd taxa stabilit;
g) s i se compenseze prejudiciul cauzat;
h) s obin gratuit i n timp util informaii complete despre serviciile de transport, condiiile i modul de
circulaie.
1.3.Stabiliti particularitatile juridico-civile ale contractului de tansport de persoane in raport cu contractul
de transport de marfuri.
In cazul contractului de transport de persoane ca subiecti apar pasagerul si transportatorul in timp ce
contractul de transport de marfuri are ca subiecti clientul, carausul si destinatarul.Spre deosebire de contractul
de transport de pasageri cel de transport de marfuri necesita intocmirea scrisorii de trasura.In contractul de
transport de marfuri incarcarea si descarcarea acestora poate fi facuta de catre un tert in interesul destinatarului,
in timp ce la contractul de transport de persoane pentru imbarcarea sau debarcarea aceestora nu necesita astfel
de prevederi.In cazul contractului de transport de persoane carausul nu are atitea dr. cite le are in cazul
transportului de marfuri(dr. de retentie asupra incarcaturii de care dispune carausului).Deasemenea nu are atitea
obligatii ca in cazul transportului de marfuri(sarcina probatiunii, prezumtia perderii incarcaturii).Contractul de
transport de persoane se confirma printrun bilet iar cel de marfuri prin scrisoare de trasura.Contracftul de
transport de persoane este unul consensual incheinduse prin simplu acord al partilor in timp ce cel de marfuri
este real in cazul transportului pe cale ferata potrivit caruia acesta se incheie numai la predarea marfii pentru
transport.Prin contractul de transport de persoane are loc deplasarea persoanelor dintrun loc in altul in timp ce la
cel de marfuri are loc transportarea marfii(incarcaturii) dintrun loc in altul.
2.Contractul de v-c.
2.1.Care sunt cerintele legale referitor la pretul contractului de v-c.Poate oare servi drept temei de declarare
a nulitatii contractului motivul invocat de reclamant referitor la ( neseriozitatea pretului)
Cerintele referitoare la pret si sunt stabilite in CC si anume ca pretul trebuie sa fie exprimat in bani
determinati sau determinabili.ca temei de declarare a nulitatii contractului, odata ce pretul este exprimat in bani
si determinat nu poate servi ca motiv neseriozitatea pretului.
2.2.Ce trebuie sa intreprinda Efros pentru apararea dr. sale.Care sunt conditiile inaintarii actiunii de
evictiune.
Pentru apararea dr. sale Efros trebuie sal atraga in calitate de copirit pe Postu si poate opune tertului toate
exceptiile care lear fi putut opune Postu.Neatragerea lui Postu in calitate de copirit il elibireaza pe acesta de
raspundere fata de cumparator daca va dovedi ca atragerea sa ar fi prevenit evictiunea cumparatorului.
Pentru inaintarea actiunii de evictiune terta persoana trebuie sa dispuna de un dr. asupra bunului ce sa nascut
inaintea incheierea contractului de vinzare cumparare.Deasemenea cumparatorul nu trebuia sa stie despre
existenta dr. asupra bunului, obiect al v-c, de care dispune terta persoana.

2.3.Oferiti solutia legala.

In situati data Efros este cumparator de buna-credinta deoarece la cumpararea bunurilor mobile se prezuma ca
exista si acordul sotiei(sotului). Faptul ca televizorul era proprietate excluziva a sotiei acesta nu avea de unde sa
stie.Astefel, Efros este obligat sal atraga in calitate de copirit pe Postu si sa opuna exceptiile pe care ultimul le
poate opune fata de tert.Asadar vinzatorul repara prejudiciul cauzat cumparatorului.Odata ce Efros este de buna
credinta acesta nu va raspunde fata de terta persoana ci vinzatorul va fi cel ce va repara prejudiciul cauzat asfel.
3.Notiuni despre contractul de renta.
3.1.Definiti notiunea contractului de renta si enumerati caracterele juridice alle acesteia.
Renta se constiutue printrun contrac in baza caruia o parte( debirentier) se obliga sa plateasca periodic cu titlu
gratuit sau oneros o redeventa celelalte parti( credirentier).
Caracterele juridice:
-consensual;-sinalagmatic;--aleatoriu; cu titlu gratuit(unilateral obligational) sau oneros(translativ de
proprietate); -cu executare succesiva.
3.2.Determinati particularitatile contractului de renta referitor la partile lui, obiect, forma si termen.
In cazul contractului de renta parti sunt debirentier ( care se obliga la achitarea redeventei) si
credirentier(benificiarul rentei).Credirentier pot fi orice persoane fizice cu capacitatea necesara si numai
organizatiile comerciale.Debirentier in cazul rentei gratuite poat fi persoane fizice precum si organizatiile
necomerciale.Renta poate fi instituita in favoarea unui tert care devine credirentier, iar cel ce instituie renta se
numeste constituitor, iar cu titlu oneros debirentier pot fi si societatile comerciale.
Obiectul material al rentei este redeventa care urmeaza a fi achitata de debirentier si respectiv bunul transmis
de credirentier.Specific este ca redeventa poate fi platita in natura.
Forma contractului ceruta de lege este cea autentificata notarial.
Contractul de renta poate fi incheiat pe un termen determinat si nedeterminat.Renta viagera termenul acesteia
este limitat prin durata vetii unei sau mai multor persoane.Specific este prevedera ca daca nu se poate stabili cu
certitudine termenul contractului acesta se considera incheiat pe durata vetii credirentierului.
3.3.Delimitati contractul de renta de:
-contractul de intretinere pe viata:
1) contractul de instrainare a bunului de intretinere pe viata se incheie in scris,numai daca pentru instrainarea
bunului se cere respectarea formei autentice, contractul se incheie in forma autentica,iar in cazul rentei forma
acesteia pentru valabilitatea contractului prin care se permite o renta este necesara atit forma scrisa cit si
autentificarea ei notariala.
2)renta poate fi si cu titlu gratuit, fapt ce nu poate fi in cazul instrainarii bunului cu conditia intretinerii pe viata
3)renta poate fi instituita in favoarea uneui tert spre deosebire de instrainarea bunului cu conditia intretinerii pe
viata
4)benificiar in cazul instrainarii bunului cu conditia intretinwerii pe viata poate fi numai persoana fizica spre
deosebire de renta unde poate fi si persoana juridica
5)termenul contractului de instrainare a bunului cu conditia intretinerii pe viata intotdeauna este limitat de
durata vetii benificiarului in timp ce la renta pe linga limitarea data termenul poate fi determinat
6)deasemenea ca dobinditor la contractul instrainartii bunului cu conditia intretinerii pe viata persoana juridica
nu poate fi.
-de contractul de donatie sub forma de plati periodice
1)in cazul contractului de donatie sub forma de plati periodice acesta obligatie inceteaza odata cu decesul
donatorului daca in contract nu este prevazut altfel,iar in cazul rentei decesul debirentieruluiobligatia lui trece la
succesorii care au mostenit bunul.
2)contractul de renta necesita autentificare notariala , fapt ce nu este prevazut la donatia cuplati periodice cu
exceptia promisiunii de a dona in viitor
3)contractul de donatie cu plati periodice parti ale acestuia nu pot fi persoane juridice cu scop lucrativ, in cazul
rentei cu titlu oneros parti ale rentei pot fi persoane juridice cu scop lucrativ.
4)in cazul donatiei exista prevederi speciale si anume dr. donatorului de a cere restituirea bunului donat pentru
ingratitudinea din partea donatarului, prevederi de care debirentierul nu se bucura.
5)in cazul donatiei apare rezolutiunea contractului spre deosebire de renta unde functioneaza rezilierea
contractului iar rezolutiunea se aplica numai debirentierului(acesta avind obligatia de a restitui bunul primit
credirentierului), daca in contract nu este prevazut altfel.

Testu 11
1.Elementele contractului de mandat
1.1.Descrieti elementele contractului de mandat .
Partile ca elemente a contractului de mandat apare mandatarul si mandantul.Mandatarul trebuie sa aiba
capacitate de exercitiu deplina deoarece acesta in actele pe care le incheie in numale sip e contul mandantului
trebuie sa manifeste un onsimtamint valabil exprimat(sa provina de la o persoana cu discernamint si cu intentia
de a produce efecte juridice). Legislatorul scoate n relief calitatea specific a mandatului ca form juridic de
intermediere.Mandatarul este persoana inputernicita de catre mandant de a incheia acte juridice in numele sip e
contul mandantului.Mandant este persoana care inputerniceste oalta persoana (mandatar) de a o reprezenta la
incheierea de acte juridice si de actiona in numele si pe contul mandantului, indreptate spre aparitia,
modificarea si stingerea dr. si oblig.civile.
Obiectul.Mandatul are ca obiect reprezentarea mandantului la incheierea de acte juridice de catre mandatar ,
adica savirsirea de catre mandatar actiunilor juridice in numele sip e contul mandantului.Astfel obiectul
contractului de mandate il formeaza serviciile juridice de reprezentare care nu pot fi materializate.Acesta trebuie
sa fie licit, adica actiunile pe care trebuie sa le savirseasca mandatarul in vederea incheierii actelor juridice nu
trebuie sa depaseasca limitele legii.Obiectul trebuie sa fie o prestatie posibila care presupune posibilitatea
executarii mandatului in mod obisnuit.
Pretul ca element al contractului de mandate apare numai cind e vorba de mandatul oneros ce reprezinta
remunerarea primita de mandatar de la mandant.
Termenul contractului se stabileste de catre parti in functie de perioada necesara executarii mandatului si de
particularitatile acestuia sau se incheie un contract pe un termen nedeterminat.
Forma mandatului este cea scrisa.In vederea oferirii tertilor posibilitatii verificarea a limitelor imputernicirilor
oferite de catre mandant mandatarului.In practica mandatul se exteriorizeaza printrun inscris constatator cu
denumirea de procura.Mandatul trebuie sa fie autentificat notarial.
Continutul mandatului reprezinta dr.si oblig. pe care le au partile.
1.2.Delimitati mandatul general de mandatul special si de reprezentare.
. Legislatorul denumete n funcie de volumul de mputerniciri mandatul special i mandatul general.
Mandatul general se perfecteaz pentru toate aciunile posibile de reprezentare ale mandatarului, i este
necesar formularea mputernicirilor reprezentantului. n calitate de exemplu putem aduce mandatul eliberat de
ctre o persoan juridic conductorului filialei sau reprezentanei sale, sau persoanei ce presteaz servicii
juridice. In timp ce mandatul special const n faptul posibilitii svririi de ctre mandatar a unor categorii
stricte (anumite) de acte juridice, care constau n acoperirea unei operaii juridice (ncheierea unui contract de
antrepriz capital) sau pentru anumite operaii determinate (de acelai gen), ca de exemplu, mputerniciri
pentru perfectare tuturor tipurilor de prestri servicii. Mandatul special urmeaz s fie expres determinat n
contract sau n procur.
Reprezentarea este acel procedeu prin care o persoan, numit reprezentant, ncheie un act juridic n
numele i pe seama altei persoane, numite reprezentat, astfel nct efectele actului se produc direct i nemijlocit
n persoana i patrimoniul acesteia din urm.
Astfel reprezentare se clasifica in:legala si conventionala.
Reprezentarea este legal atunci cnd legea mputernicete o persoan s svreasc anumite acte juridice
n numele i pe seama altei persoane. n aceast ipotez, cazurile i ntinderea mputernicirilor reprezentantului
sunt determinate prin lege.
Reprezentarea este convenional cnd mputernicirea se acord de ctre reprezentat reprezentantului printrun contract. Exemplul tipic de astfel de reprezentare l constituie mandatul.
Reiesind din acestea se constata ca reprezentarea este o notiune mai larga care cuprinde pe linga
reprezentarea legala si mandatul.
1.3.Comparati elementele contractului de mandat cu elementele contractului de intermediere.
In contractul de mandat parti sunt mandantul si mandatarul iar in contractul de intermediere parti sunt clientul
si intermediarul .Intermedierul avind menirea de a mijloci incheierea de acte juridice dorite de catre client,iar
mandatarul in cotractul de mandat este persoana imputernicita de a incheia acte juridice in numele si pe contul
mandantului.
Obiectul contractului de mandate il formeaza serviciile juridice de reprezentare in timp ce obiectul
contractului de intermediere reprezinta totalitatea actiunilor intermediarului indreptate spre facilitarea incheierii
contractului dorite de catre client cu tertul(studiul pietii si alte activitati de marketing, identificarea tertilor care
sunt potentiali contractanti cu clientul, etc).

Dupa prt contractul de intermediere se deosebeste prin faptul ca clientul plateste remuneratie intermediarului
in dependenta de rezultatul obtinut(oblig. de rezultat) in timp ce mandatul poate fi si gratuit.Nu se neaga faptul
ca remuneratia la contractul de intermediere poate fi stabilita intro suma fixa sau in dependenta de valoarea
obiectului contractului.
In cazul contractului de intermediere este suficienta forma scrisa fara a fi autentificata notarial ca in cazul
mandatului.
Termenul poate fi determinat sau nedeterminat la contractul de intermediere ca si in cazul contractului de
mandate.
Contractul de intermediere este unul sinalagmatic intotdeauna instituind dr. si oblig. reciproce interdependente
, correlative pentru ambele parti iar contractul de mandat cu titlu gratuit este unilateral cu exceptia mandatului
oneros.
2.Contractul de schimb.
2.1.In ce forma trebuie incheiat contractul de schimb a apartamentelor
Deoarece apartamentele fac parte din categoria bunurilor immobile pentru a caror instrainare se cere forma
scrisa autentificata notarial si contractul sa fie inregistrat in registrul bunurilor immobile aceeasi regula se aplica
si la contractul de schimb
2.2.In ce masura regulile vinzarii se aplica contractului de schimb?
Asupra contractului de schimb se aplica in mod corespunzator regulile de vinzare cumparare daca aceste
norme nu intra in contradictie cu esenta schimbului si cu regulile specifice aplicate contractului de schimb
2.3.Ce consultatie trebuie sa oferiti partilor.
In cotractul de schimb este necesar de a indica valoarea fiecarui bun schimbat.IN cazul nostru, este necesar de
a fi indicata valoarea apartamentelor, fapt necesar pentru ase vedea daca intre apartamentele schimbate exista
vreo diferenta de valoare, iar in caz de existenta a unei diferente, care se numeste sulta, aceasta trebuie
compensata printro suma de bani proportionala diferentei. ...
3.Contractul de transport maritim.
3.1.Notiunea contractului de transport maritim
3.2.Caracterizati conosamentul, stabiliti functiile lui.
3.3.Stabiliti deosebirile si asemanarile dintre contractul de transport propriu zis si contractul de navlosire
Test 12
1Continutul contractului de renta
1.1Enumerati obligatiile debirentierului
Debirentierul are obligatie de a plati redeventa. O alta obligatie este ca debirentiereul suporta si riscul pierderii
sau deteriorarii fortuite. Acesta nu poate sa renunte in mod unilateral la executarea propriilor obligatii restituind
bunul primit, chiar daca a renuntat la ratele de renta platite, deasemenea de a instraina, a ipoteca greva in alt
mod bunurile primate de le persoana care a constituit renta.Rezilierea contractului de renta in cazul contestarii
acestuia de catre un tert, debirentierul are obligatia de a restitui bunul primit credirentierului,
1.2Care este modalitatea de asigurare a executarii obligatiilor debirentierului in cadrul contractului de
renta? Ce poate intreprinde credirentierul in cazul neexecutarii contractului de catre debirentier?
Modalitatea de executare a obligatiilor debirentierului in contractul de renta este faptul ca asupra lui se
rasfring, in caz de reziliere, efectele rezolutiuunii, adica debirentierul este obligat se restituie bunul primit de la
credirentier fara a-I fi restituita prestatia acestuia facuta in fovoarea credirentierului. In caz, de neexecutare a
contractlui de renta de catre debirentier, credirentierul poate rezilia contractul, asfel acesta primeste bunul de la
debirentier fara ai restitui prestatiile facute de acesta in favoarea sa.
1.3.Este oare dator crederentiere sa garanteze debirentiere de evictiune si de viciile bunului
transmis.Argumentati raspunsul.
Lefislatia civila a RM referitoare la contractul de renta nu da raspuns expres la aceasta intrbare insa in
literature de specialitate se sustine ca transmitind un bun in proprietate in schimbul redeventei, credirentierul
este obligat sal transmita liber de vicii materiale si juridice.Respectiv ca si vinzatorul , credirentierul datoreaza
garantii de evictiune si de viciu.Cu toate ca in contractul de renta garantia de evictiune si de vicii nu este
prevazuta expres si luind in consideratie faptul ca in legislatia civila analogia legii se permite, prevederile de
garantie, de evictiune si de viciu prevazute la contractul de v-c se pot aplica in mod similar si contractului de
renta.

2. Contractul de donaie.
2.1. n spe, avea dreptul donatorul s revoce donaia? Este oferul donatorului persoan apropiat?
In speta data donatorul are dr. sa revoce donatia deoarece CC prevede ca donatia poate fi revocata daca
donatarul a atentat la viata donatorului sau a unei rude apropiate a acestuia, daca se face vinovat de o alta fapta
ilicita fata de donator sau fata de o ruda apropiata a acestuia, situatii care atesta o ingratitudine grava sau daca
refuza fara motive intemeiate sa acorde donatorului intretinerea datorata.In situatia noastra soferul donatorului
poate fi o persoana apropiata, adica una de care donatorul este legata sufleteste, iar daca intre sofer si donator nu
exista relatii de rudenii,adica soferul nu este o ruda apropiata
donatorului, atunci faptul ca B la batut pe sofer nu constituie un temei de revocare a donatiei , ci temei de
revocare a donatiei constituie ca B la insultat pe A, situatie ce atesta o ingratitudine fata de donator.
2.2.Cum are loc revocarea donatiei.
Daca donatia este revocata se poate cere restituirea bunului donat.Revocarea donatiei poate fi facuta doar in
decursul unui an din momentul in care cel indreptatit sa revoce a luat cunostinta de motivul de revocare.
2.3.Solutionati litigiul in esenta
In situati noastra bunul donat de catre A lui B va fi revocat de catre acesta pe motiv de ingratitudine fata de
donator fapt prevazut in CC.Faptl ca B la insultat pe A si la batut pe soferul acestuia peste un an din momentul
donatiei nu permite invocarea prevederilor CC referitoare la faptul ca revocarea donatiei poate fi facuta doar in
decursul unui an din momentul in care cel indreptatit sa revoce a luat cunostinta de motivul de
revocare,deoarece termenul de prescriptie de un an incepe a curge din momentul in care donatorul a luat
cunostinta de motivul de revocare,adica de actiunile de ingratitudine ale donatarului , dar nu din momentul
efectuarii donatieiAstfel instanta de judecata va da cistig de cauza donatorului incit acesta sasi revoce bunul
transmis prin donatie donatarului.
3.Efectele contractului de leasing.
3.1.Enumerati obligatiile locatorului.
Locatorul este obligat:
a) sa nu intervina n alegerea bunului si/sau a vnzatorului (furnizorului) facuta de locatar daca contractul de
leasing nu prevede altfel;
b) sa coordoneze cu locatarul cuprinsul contractului de vnzare-cumparare (furnizare) a bunului;
c) sa nu opereze modificari n contractul de vnzare-cumparare (furnizare) fara acordul locatarului;
d) sa dea locatarului contra plata bunul sau n posesiune si folosinta temporara;
e) sa ncheie, din nsarcinarea locatarului, contract de vnzare-cumparare (furnizare) cu vnzatorul (furnizorul),
sa plateasca pretul bunului si sa ncredinteze locatarului executarea obligatiilor sale privind receptionarea
bunului, formularea cerintelor care izvorasc din acest contract daca contractul de leasing nu prevede altfel;
f) sa primeasca bunul la expirarea contractului de leasing daca locatarul nu-si exercita dreptul de a achizitiona
bunul cu titlu de proprietate sau de a prelungi contractul conform prevederilor prezentei legi;
g) sa garanteze locatarului folosinta linistita a bunului;
h) sa respecte dreptul locatarului de a opta pentru achizitionarea bunului, prelungirea contractului ori restituirea
bunului.
3.2.Caracterizati obligatiile locatarului.
Locatarul este obligat:
a) sa prezinte locatorului informatii referitoare la bun si/sau la vnzatorul (furnizorul) lui n vederea ncheierii
unui contract de vnzare-cumparare (furnizare) daca contractul de leasing nu prevede altfel;
b) sa execute obligatiile de receptionare a bunului si de formulare a cerintelor ce rezulta din contractul de
vnzare-cumparare (furnizare) daca contractul de leasing nu prevede altfel;
c) sa informeze locatorul despre corespunderea bunului clauzelor din contractul de vnzare-cumparare
(furnizare);
d) sa asigure, pe durata contractului de leasing, integritatea bunului, mentinerea n stare de functionare si
folosirea lui numai n conformitate cu clauzele contractuale;
e) sa suporte toate cheltuielile de transport, receptie, montare, demontare, exploatare, ntretinere, pastrare,
deservire tehnica, reparatie, asigurare a bunului, precum si alte cheltuieli aferente, daca contractul de leasing nu
prevede altfel;
f) sa plateasca ratele de leasing n modul si n termenele stabilite n contractul de leasing;
g) sa permita locatorului verificarea periodica a starii bunului si a modului de exploatare a bunului obiect al
contractului de leasing;

h) sa l informeze pe locator n timp util despre orice tulburare a dreptului de proprietate venita din partea unui
tert;
i) sa restituie, la expirarea contractului de leasing, locatorului bunul n starea stipulata de contract, lundu-se n
considerare uzura normala, n cazul n care nu-si va exercita dreptul, prevazut de prezenta lege, de a achizitiona
bunul cu titlu de proprietate sau de a prelungi contractul.
Potrivit regulilor CC locatarul are dr. de a allege atit bunul care urmeaza sa fie cmparat si urmeaza sa fie
cumparat si dat in leasing cit si vinzatorul bunului beneficiind de acest dr. locatarul, totodata perde dr. de a
inainta pretentii locatorului in cazul nerespectarii obligatiilor contractuale de catre vinzator.Tinind cont de faptul
ca vinzatorul transmite bunul direct locatarului acesta va fi indreptatit sa exercite dr. cumparatorului aparute din
contractu de v-c dintre locator si vinzator. Cu exceptia dr. de a rezolvi sau modifica contractul pentru a caror
reziliere locatarul trebuie sa obtina acordul locatorului.
Din momentul preluarii posesiunii locatarul isi asuma toate riscurile pentru pierderea bunului inclusive in
cazul fortei majore, deasemenea suporta cheltuielile de intretinere si reparare a bunului.Locatorul care are
obligatia de asigura locatarului folosinta bunului pe tot timpul locatiunii in situatia in care nu mai poate asigura
din motive fortuite, folosinta, acesta nu mai suporta riscul contractului.Riscul va fi suportat de locatar el fiind
obligat sa continuie platile de leasing.
3.3.Stabiliti corelatia dintre:
-dr. de proprietate asupra bunului ce formeaza obiectul contractuluide leasing-sarcina suportarii riscului
pierii fortuite a acestuia :
Potrivit regulilor generale riscul pieirii fortuite a bunului il suporta proprietarului.In cazul contractului de
leasing locatarul poate obtine dr. de proprietate asupra bunului la expirarea contractului de leasing, in cazul in
care, exercitindusi dr. la obtiune locatarul cumpara bunul respectiv.Deasemenea potrivit prevederilor CC si a
legii cu privire la leasing locatarul isi asuma, din momentul preluarii posesiunii, toate riscurile pentru pieirea
bunului, inclusive cele datorate unei forte majore(daca partile prin contract nu au derogat de la prevederile
legale).Astfel in cazul contractului de leasing locatarul ne fiind proprietar al bunului suporta toate risurile pentru
pieirea bunului. Locatorul si mentine dreptul de proprietate asupra bunului dat locatarului n posesiune si
folosinta temporara.Riscul distrugerii, al pierderii sau al deteriorarii accidentale a bunului se transfera
locatarului n momentul n care acesta preia bunul daca contractul de leasing nu prevede altfel. Din acest
moment, locatarul poarta raspundere pentru orice prejudiciu suferit de locator. Daca locatarul executa contractul
de leasing, locatorul sau un tert nu poate pretinde la bun, cu exceptia cazurilor prevazute de lege sau de contract.
-alegerea bunului si a vinzatorului de catre locatar-raspunderea locatorului pentru neexecutarea obligatiilor
de catre vinzator
Potrivit legislatiei in vigoare locatarul are dr. sa aleaga independent bunul si/sau vnzatorul (furnizorul) ori sa
ncredinteze locatorului aceasta alegere.Daca bunul si/sau vinzatorul sint alese de catre locator atunci acesta
raspunde in cazul in care vinzatorul nusi executa obligatiile contractuale, in schimb daca locatarul isi exerrcita
dr. de a allege bunul si/sau vinzatorul atunci locatorul nuraspunde pentru neexecutarea obligatiei de catre
vinzator.Totodata partile contractului de leasing potrivit prevederilor CC pot prevedea si o alta situatie dupa
vointa.
-opozabilitatea efectelor contractului-exercitarea de catre locatar a dr. rezultate din contractul de vinzare
cumparare incheiate intre locator si vinzator:
Contractul de v-c incheiat intre vinzator si locator produce efecte atit intre parti cit si in raport cu tertele
personae.Astfel locatarul nefiind parte la contract exercita dr. rezultate din contractul de v-c incheiate intre
locastor si vinzator.Potrivit prevederilor CC vinzatorul bunului este obligat direct fata de locatar pentru garantii
legale sau conventionale inerente unui contract de v-c.In situatia cauzarii unui prejudiciu locatarul nu va putea
sa ceara repararea prejudiciului de la vinzator daca pentru acelasi prejudiciu vinzatorul a raspuns in fata
locatorului deoarece vinzatorul nu raspunde in fata locatorului si a locatarului pentru acelasi prejudiciu.
Test 13
1. 1
1Prin contr.de expeditie o parte(expeditor) se oblige pe contul si in numele celeilalte parti(lient)sau in nume
propriu sa incheie un contr.de transport sis a efectueze actele necesare in vederea efectuarii transportarii iar
clientul se oblige sa achite remuneratia convenita(comision).
Caracterele juridice:
-consensual deoarece se considera inchiat din momentul cind partile au convenit asupra clauzelor
esentiale.clauzele esentiale ale contr.de expedtie sunt cele cu referire la obiect si la marimea remuneratiei.

-sinalagmatic deoarece naste obligatii corelative pentru ambele parti.

-comutativ ,cu executare succesiva.
1.2Drepturile si obligatiil expeditorului
Expeditorul este obligat sa indepliniasca exact indicatiile clientului-atunci cind respectarea indicatiilor impedica
transportareaeconomica a marfii expeditorul trebuie sa aduca la cunostiinta clientului despre acest fapt..atunci
cind clientul insista asupra indicatiilor sale expeditorul trebuie sa le respecte dar riscurile leva suporta clientul.
Obligatia de asigurare a incarcaturii - aceasta oblgatie a expeditorului survine in cazul cind clientul remite o
indicatie,insa nu inseamna daca lipseste indicatia bunurile vor fi expediate fara a fi asigurate.expeditorul este
obligat sa efectueze asigurarea incarcaturii la discretia sa prin alegerea libera si neconditionata a companiei de
asigurare.
Expeditorul organiziaza transportarea marfurilor insa fara ca sa efectueze el deplasarea lor la destinatieodata cu
inchierea contr.de transport expeditorul este obligat sa comunice instructiunile pentru deplasarea marfii.
Dreptul expeditorului de a efectua transportul cu forte proprii-permite expeditorului sa execute el insusi
transportul activind in postura de caraus.
1.3 Stabiliti asemanari si deosebirii dintre contractual de expeditie si alte institutii
Asemanari cu contr. de transport:1.au aceleasi caractere:oneros ,sinalagmatic,consensual
2) ambele sint contr de prestari servicii...3) forma scrisa...4)ambele trebuie sa contina adresa partilor, obiectul
contr.,dr-le si oblig-le partilor,cumulul partilor pt transporturi,raspundrea partilor, alte clauze convenite de parti
deosebiri
1) calitatea speciala a partilor :la contr. de transport-caraus transpotator , pasager sau client... la contr de
expeditie-expeditor, client...
2)obiectul contractului
la expeditie- prestarea unui complex de servicii indreptate spre organizarea transportarii marfii
la transport-deplasarea in spatiu a marfii si predarea ei destinatarului
asemanari cu contr.de mandat
2)caracterele sinalg., consensual.oneros(in cazurile prevazute de lege)
1)termenul ambelor contr poate fi determinat sau nedeterminat. deosebirile
1)forma contr...la contr de expeditie-scrisa;;la mandat-se inkeie prin simplul acord de vointa a partilor
2)obiectul contr. ..la expeditie-totalitatea actelor juridice si materiale pe care se obliga sa le inkeie/ intreprinda
expeditorul pt a a asigura efectuarea transportarii marfiia al partior.
2speta
2.1 ---Cuantumul chiriei nu poate fi mai mic decit cuantumul minim al chiriei calculat conform legii bugetului
de stat .
2.2---legea cu privire la intreprinderile de stat in art 3 al 4 intreprinderea nu poate fara acordul fondatorului sa
dea in arenda,gaj,etc.
2.3---Este nevoe de acordul fondatorului-ministerului agriculturii.
3.1) consumator-orice subiect de drept civil care prucura bunul pt satisfacerea necesitatilor personale.
3.2Informarea consumatorilor despre produse se facein mod obligatoriu prin indicarea caracteristicilor care se
inscriu pe produs,pe eticheta ambalaj sau in cartea tehnica.se interzice plasarea pe piata aproduselor in lipsa
informatiilor complete veridice si complete.producatorul trebuie sa prezinte informatii despre denumirea
produsului,sa indice adresa acestuia ,masa ,volumul,compozitia,eventuali tiscuri,modul de utilizare,de
conservare,ect.pretul trbuie indicat la vedere intr-o forma clara si explicita
In caz de neexecutare a acestei obligatii vinzatorului I se aplica o amenda in marimea costului produsului,dar nu
mai putin de 270 uc.
3.3Termenul de garantie-perioada de timp care curge de la data achizitionarii produsului,in acest termen
produsul isi pastreaza caracteristicileiar producatorul,vinzatorul,prestatorul isi asuma remedierea sau inlocuirii
produsului daca deficientele nu sunt imputate consumatorului
TERMENUL DE VALABILITATE-perioada de timp stabilita pentru produse perisabile sau in scurt timp
devine daunator sanatatii.in acest termen produsul isi pastreaza caracteristicele cu conditia resp.regulilor de
transp,manipulare,depozitare,pastrare,utilizare si consum.
Durata de functionare-perioada de timp stab de producator pentru produse de folosinta indelungata in cadrul
careia produsele trebue sasi mentina car specificcu cond resp regulilor de
transport,manipulare,depozitare,pastrare,exploatare..
Testul nr. 14
Pentru examenul de curs la disciplina Drept civil, partea special

1. Coninutul contractului de mprumut.

1.1. Enumrai drepturile i obligaiile prilor n cadrul contractului de mprumut;
In cadrul contractului de imprumut conform codului civil parti ale acestui contract sunt: o parte este
imprumutatorul ce apare ca subiect tsinut sa transmita o suma de bani sau bunuri fungibile pe care sa obligat
sa le transmita celei late parti ce apare ca subiect in calitate de imprumutat. Acesta la rindul sau este obligat sa
restitue banii in aceiasi suma sau bunurile de aceeasi calitate si acelasi gen la expirarea termenului pe care ea
fost date. Partilor la rindul lor ii revin atit drepturi cit si obligatii aceste prevad si caracterul sinalagmatimc adica
egalitatea intre partii in drepturi si obligatii. Imprumutatorului ii apartine dreptul de a transmite bunul prevazut
de contract cit si de a renuntsa la transmiterea bunului la care a fost obligat sal transmita dar doar conform
art.870 cod civil sau cind exista premise suficiente pevazute pentru astfel de situatii. Imprumutatorului ii
apartine dreptul de a cere dobinda privazuta ce reese din contract si restituirea imprumutului conform
prevederilor art.644 cod civil. In ceea ce priveste obligatiile lui este obligat de a treansmite bunurile ce sunt
stipulate in contract in aceiasi cantitate si de acel gen asupra carui au convenit. La cererea imprumutatului sa
elibereze chitansta de restituire a datoriei sau a dobinzei.Imprumutatului ii revin dreptul de a primi bunul
transmis de catre imprumutator, de a cere chitansa pentru restituirea imprumutului de a inainta pretentii cu
privire la cantitatea sau calitatea bunului ce urmeaza sal preea , in obligatii principala de restituire a bunurilor
ce constitue obiectul contractului, de a reintoarce imprumutul in aceiasi cantitate si aceiasi calitate si acelasi gen
fara intirzieri doar daca ii permite conform contractului sau imprumutatorul
1.2. Evideniai particularitile mprumutului oferit de lombard i de asociaiile de economii i mprumuturi;
Lombardul apare ca o institutie de credituri care acorda imprumuturi garantate cu obiecte sau titluri de valoare.
Lombardul acorda imprumuturi monetare care sunt isotite de dobinde stipulate ce valoreaza in unele situatii
asupra persoanelor fizice si juridice.Dar si asociaiile de economii i mprumuturi ce apare ca organizatii sau
grup organizat cu un scop bine intarit ce de asemenea acorda imprumuturi monetare si care sunt insotite de
dobinzile inaintate ce de asemenea se difera intre subiectii carora se acorda acestea imprumuturi, asociaiile de
economii i mprumuturi necesita acel gaj sau obecte si titluri de valoare ca garant doar in cazuri si condiile
prevazute pentru oferirea imprumutului.
1.3. Care sunt eventualele dificulti ce pot aprea la aplicarea normei legale care stabilete relaia dintre
mrimea dobnzii n contractul de mprumut i rata de refinanare a BNM. Propunei varianta optim a normei
care reglementeaz mrimea dobnzii i argumentai.
..........................................................................................................................................................
2. Contractul de vnzare-cumprare.
A ia vndut lui B un ceas la preul de 500 lei. La momentul ncheierii contractului B ia pltit lui A 100 lei, restul
sumei urmnd s o achite peste 3 zile. Prile au convenit c pn la momentul achitrii integrale a preului
ceasul se va pstra la vnztor.
Din motiv c B nu s-a prezentat dup ceas timp de 2 sptmni, A ia vndut ceasul lui C. Ulterior s-a
prezentat B i a explicat c nu a putut lua ceasul n termen din motiv de boal. Aflnd c A ia vndut ceasul lui
C, B a solicitat restituirea sumei de 100 lei (considernd-o drept arvun) n mrime dubl i executarea
contractului n natur, prin transmiterea ceasului. Din motiv c a a fost de acord s restituie numai suma de 100
lei, B a depus aciune prin care a cerut de la A restituirea sumei de 200 lei, iar de la C transmiterea ceasului.
2.1. Care sunt exigenele legale referitor la forma contractului de vnzare-cumprare i a nelegerii cu
privire la arvun?
2.2. A dobndit sau nu B dreptul de proprietate asupra ceasului? Avea dreptul A s vnd ceasul lui C?
2.3. Soluionai litigiul n esen.
2.12.2 B nu a dobindit dreptul de proprietate asupra ciasuliu in motiv ca el na achitat suma convenita si nu ia
fost transmis de catre A ciasulin proprietate. Nu era in drept sa vinda ciasul A lui C in primul rind el a primit
arvuna dar arvuna coform art.631cod civil este un semn de confirmare de inchiere a contractului sau este
considerata ca avans.
2.3
3.Elementele contractului de locaiune.
3.1.Definii obiectul contractului de locaiune;
Obiectul contractului de locatiune poate fi un bun individual determinat neconsumtibil,adica cel care nu se
distruge sau nu se consuma prin folosinta conform destinatiei deoarecefolosinta temporara presupune restituirea
lor dupa incetarea contractului.

3.2
3.3
Test 15
1.1 notiunea contr.de imprumut si caracterele lui juridice
Contr.de imprumut o parte imprumutator se oblige sad ea in proprietate celeilalte parti imprumutatul banii sau
alte bunuri fungibile iar acesta se oblige sa restituie banii in aceiasi suma sau bunuri de acelasi gen calitate si
cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date.
Caracterile juridice
-consensual,sinalagmatic,titlu gratuit,translativ de proprietate
1.2 Elementele contr. de imprumut
Partile contr.sunt imprumutatorul si imprumutatul.deoarece contract.este translativ de proprietate
imprumutatorul trebuie sa aiba capacitatea respective- sa indeplineasca conditiile cerute de lege pentru actele
de dispozitie sis a fie proprietarul bunului care formeaza obiectul contractului.
Imprumutatul trebuie sa aiba siel capacitatea sis a indepineasca conditiile cerute de lege pentru acte de
dispozitie .Aceasta cerinta se explica prin faptul ca acesta va fiobligat dupa consumarea bunurilor imprumutate
sa restituie din patimoniulsau o valoare echivalenta
Obiectul contr.-constituie banii sau alte bunurii fungibile
Pretul-denumit dobinda apare ca element al contract, numai atunci cind legea sau contractual prevad plata ei
1.3delimtarea contr.de imprumut de contr.de comodat si locatiune
1)CONTR DE LOCATIUNEeste un contrce translativ de folosinta...,CONTR DE IMPRUMUT este un contr
tramslativ de proprietate
2) obiectul contr de locatiune-numai bunurile determinate individual si neconsumabile...OBIECTUL CONTR
DE IMPRUMUT- bunurile fungibile sau banii
3) contrc de lokatiune este cu titlu oneros...contr de imprumut este esetialmente gratuit
4) contr de lokatiune-termenul se incheie pe un termen de 1,3 sau 5 ani....contrc de imprumut- teremenul se
determina de catre parti adika este nedeterminat
3.1 Definirea sublocatiunii sicesiunii de locatiune
Un subiect specific al rap.de locatiune este sublocatarul acesta este persoana care ia in subchirie unele bunuri de
la locatar,oblig este acordul locatarului si proprietarului.
Cesiunea de locatiune-elib locatarului anterior de obligatii,cu exceptia cazului inkirierii unui alt bun decit un
imobil de locuit daca partile nu au convenit altfel.
3.2Caracterizarea conditiilor inprezenta caror este permisa sublocatiunea si cesiunea locatiunii.
conditiile in prezenta caora este permisa sublokatiunea:
a)existenta acordului locatorului
b) initial, pt a da bunul in sublokatiune,lokatarul este obligat sa-l informeze pe lokator despre intentia sa si sa
indice numele sau denumirea, adresa persoanei careia intentioneaza sa-i subinchirieze bunul
c) termenul contr de sublokatiune nu poate depasi termenul contr de lokatiune
d) daca locatorul nu consimte la sublokatiune, el este obligat sa comunice lcatarului in termen de 15 zile
motivate.In caz contrar, se considera ca a consimtit.
TEST 16
(1) 1.1. Prin contract de comodat o parte (comodant) da cu titlu gratuit un bun in folosina celeilalte
pri (comodatar), iar aceasta se obliga sa restituie bunul la expirarea termenului pentru care i-a
fost dat.
1.Este un contract real, deoarece pentru ncheierea lui fiind necesar att realizarea acordului de voin, ct i
predarea (tradiiunea) bunului care formeaz obiectul contractului. De regul este un contract unilateral,
deoarece din momentul ncheierii nate obligaii numai pentru comodatar, ns pe parcursul executrii
contractului se pot nate obligaii i n sarcina comodantului, dar asemenea obligaii nu se nasc din contract si
din cauze extracontractuale (gestiunea de afaceri, sau delictul civil).Este un contract cu titlu gratuit. Acest
caracter rezult expres din art. 859 CC: o parte (comodant) d cu titlu gratuit un bun n folosina. acest
caracter este unul esenial care d posibilitate de a face o distincie clar dintre comodat i locaiune, deoarece
dac contractul de comodat presupune o remuneraie din partea comodatarului pentru folosina bunului
asemenea contract va fi unul de locaiune ci nu comodatUn contract translativ de folosin i nu translativ de
proprietate. n temeiul contractului comodatarul dobndete numai dreptul de folosin, devenind un simplu
detentor precar, obligat la napoierea lucrului.caracter consensual-fiind valabil inkeiat prin acord partilor.

1.2.elem contr sunta.partile.comodantul-pers care remite bunul.comodatar-pers careia i se remite bunulcu titlu de propr.calitatea de
comodatar cit sh comodant o poat avea orice pers fizika/jur.legea nu prevede careva restriktii.
b.obiect- Comodatul poate avea ca obiect numai bunurile nefungibile, individual determinate, deoarece ele
urmeaz a fi restituite n natur, n individualitatea lor. Bunurile nefungibile sunt acelea care n executarea unei
obligaii nu pot fi nlocuite cu altele trebuind predate n natur, iar lucrurile neconsuptibile sunt acelea care pot
fi folosite n mod repetat fr consumarea substanei. Caracterul nefungibil al bunurilor poate rezulta din voina
prilor, fiind posibil ca bunuri fungibile prin natura lor s fie considerate de pri ca nefungibile (ex: o cantitate
de mere sunt ntrebuinate nu pentru consumaie ci pentru a oforma standul la o expoziie) n aceste cazuri
bunurile contractate sunt utilizate conform unei destinaii speciale prevzute de pri. La fel obiect al
contractului poate fi orice bun mobil sau imobil n msura n care transmiterea folosinei nu este interzis prin
norme speciale ori permis numai n anumite condiii.
1.3.comodat-arenda-ambele poseda car.translativ de folosinta.kalitatea partilor o poate avea orice pers.fiz/jursubiect de drept.arenda spre deosebire de comodat*are caract sinalagmatik,cu titlu oneros.*k obiect are bunuri
si teren agrikole.termen strict stab de lege intre 1-30 ani.pu plantatii multianuale se perevede termen mai mare
de 25 ani..pertul la arenda se stab prin acordul partilor fixat in kontract luinduse in konsid m.multe criteriisuprafata terenului,potentialu de produktie etc.
Comodat-lokatiune.ambele cons contracte ce au drept scop folosirea unui bun.kalitatea de lokator cit sh de
comodant o poate avea orice pers fiz/jur ce are dr propr asupra unui bun,kalitatea de comodatar si lokatar-orice
subiect de drept cu kapacit de exercitiu.deosebiri...la lokatiune termen nu mai mare de 99 ani.in kazul lokatiu
unui bun imiobil pe un termen m.mare de 3 ani treb inregistrat la reg bun imobile p/u a demontra opozabilitatea
fata de terti.*titlu oneros-plata numita chirie se plateste conform intelegerii intre parti sau in lipsa acestora de
prevederile legale.
Comodat-imprumut.ambele poseda carac consensual,gratuit,unilateral.
Deosebiri..imrumutul este contr translativ de propr.termen stab de parti daca in kontract nu este termen de
restituire,imprumutul treb restituit in decurs de 30 zile din moment ce imprumutatul a primit instiintarea d/e
restituire.
2.1. Cumprtorul este n drept s preschimbe bunul care nu-i convine dup dimensiuni, form, gabarit,
model, culoare sau completare, etc.
Legislaia n vigoare, prin intermediul articolului comentat, stabilete termenul limit, n decursul cruia
cumprtorul are dreptul la preschimbarea bunului cumprat pentru consum. Acest termen ncepe s curg din
momentul recepionri bunului de ctre cumprtor i sumeaz paisprezece zile lucrtoare cu condiia c
vnztorul nu a stabilit un termen mai mare n aceast vedere.
Legislatorul, n alin. (1) al prezentului articol permite preschimbarea doar bunurilor nealimentare,
cumprate pentru consum. Bunul cumprat pentru consum poate fi preschimbat cu un bun similar numai la
locul procurrii lui sau n alt loc stabilit de ctre vnztor. Alin. (1) al articolului comentat la fel ofer
cumprtorului posibilitatea de a preschimba bunul cumprat pentru consum cu un bun similar, chiar dac
acesta difer n pre cu primul. n cazul diferenei de pre este efectuat recalcularea. Dac bunul similar pretins
de ctre cumprtor n cazul preschimbrii este mai scump, atunci cumprtorul pltete diferena de pre
vnztorului. n cazul cnd bunul pretins este mai ieftin dect cel cumprat, vnztorul este obligat s-i ntoarc
cumprtorului diferena de pre obinut n urma recalculrii.
2.2.legislatorul stabilete condiiile necesare, existena crora determin dreptul cumprtorului de a solicita
preschimbarea bunului cumprat pentru consum sau restituirea acestuia cu obinerea sumei bneti, pltite la
cumprare. Respectivele condiii sunt urmtoarele:
- bunul nu a fost utilizat;
- bunul nu i-a pierdut calitile de consum;
- cumprtorul dispune de probe c bunul a fost cumprat de la vnztorul respectiv.
ntrunirea acestor trei condiii este necesar pentru a-i pune n sarcina vnztorului obligaia de a
preschimba bunul sau de a primi bunul restituit, n cazul dac exist cererea cumprtorului n aceast privin.
Lipsa mcar a uneia din ele fac pasibil de neexecutare cererea cumprtorului adresat vnztorului.Reieind
din faptul, c articolul comentat nu stabilete cerine speciale fa de probaiunea cumprrii bunului pentru
consum, dovada procurrii acestuia de la vnztorul respectiv se va poate face inclusiv prin depoziiile
martorilor.
2.3.cump i se va prescimba pantofii deoarece sunt respectate cele 3 conditii de preschimbare a bunului p/u
konsum..insa suma platita p/u pantofi nu va putea fi returnata deoarece ei au fost folositi sh siau pierdut
calitatile de consum.

3.1. Arenda este contractul ncheiat ntre o parte proprietar, uzufrucruar sau un alt posesor legal de
terenuri i de alte bunuri agricole (arendator) i alt parte (arenda) cu privire la expluatarea acestora
pe o perioad determinat i la un pre stabilit de pri.
1. 3.2. Subiecii acestui contract sunt arendatorul i arednaul, care pot fi att persoane fizice , ct i
juridice. De regul arendatorul este proprietarul obiectului contractului i care dispune de toate
documentele necesare de proprietate asupra acestui bun. Arendatorii terenurilor, care aparin statului i
unitilor administrativ-teritoriale sunt Guvernul RM i organele administraiei publice locale n
dependen de competena lor (art.41 al Legii 828/1991 ). n aceast calitate pot activa i ali titulari
legali, cum ar fi uzufructuarul, superficiarul, debitorul gajist sau alt posesor legal. Deoarece aceste
persoane poart o denumire general popsesor legal, se consider c ele dispun de titlurile prevzute
de lege, prin care este legalizat posesia, de regul, contractul respectiv. Arenda poate fi orice suciect de
drept al Republicii Moldova. n aceast calitate, n baza art.41 Legii 828/1991, pot activa i persoanele
fizice i juridice strine, organizaiile i asociaiile internaionale. Persoanele fizice trebuie s fie apte de
munc i n stare de a se ocupa cu acticitatea agricol. Pentru persoanele juridice aceast activitate
trebuie s fie prevzut de statut sau alt document constituitiv.
2. Obiectul contractului de arend este terenul de pmnt i alte bunuri agricole. O detalizare n
acest sens gsim n Legea 828/1991 n redacia Legii 1006/2002. Astfel, art. 41 stipuleaz, c obiect al
contractului de arend pot fi terenurile de orice categorie de destinaie, inclusiv dreptul asupra cotei de
teren echivalent. Dreptul de arend a terenului se extinde i asupra construciilor, instalaiilor,
amenajerilor, inclusiv asupra plantaiilor multianuale de pe terenul respectiv, dac contractul nu prevede
altfel.
Contractul de arend se ncheiei n scris.
1. Legislatorul a formulat acest criteriu fa de forma contractului de arend lund n consideraie
obiectul, scopurile prilor, termenul contractului i altele. Aceast norm este condiionat , de
asemenea, de necesitatea asigurrii intereselor patrimoniale ale prilor, de necesitatea evitrii
consecinelor negative n caz de nerespectare a obligaiilor contractuale.
Forma scris a contractului de arend se aplic indiferent de faptul cine este parte a contractului - persoan
fizic sau juridic. n afar de norma general stipulat n acest atricol fa de forma contractului de arend,
pentru acest contract se aplic de asemenea i condiiile suplimentare prevzute de lege n dependen de
obiectul i termenul contractului. Astfel, conform aliniatului 2 al art. 877 CC RM contractul de arend a unui
teren ncheiat pe un termen ce depete trei ani trebuie s fie nscris n registrul bunurilor imobile.
Plata arendei se face n natur, n bani sau n natur i bani, potrivit acordului dintre pri, i se execut
n termenul i n locul stabilit n contract. (2) Elementele n funcie de care se determin arenda pentru
fiecare categorie de folosin a bunului pot fi: suprafaa terenului, potenialul de producie, structura
parcelar, relieful i gradul posibilitii de efectuare a mecanizrii, posibilitile de acces, distana fa de
locurile de depozitare, industrializare sau de comercializare, starea cldirilor, amenajrilor sau altor
dotri, gradul de amortizare a tehnicii agricole arendate.
3.3. n contractul de arend prile contractante pot stabili, de comun acord, cazurile i limitele
suportrii prejudiciilor cauzate de calamiti naturale.(2) De comun acord, prile pot s prevad
repartizarea pierderilor totale sau pariale ale bunurolor arendate ca urmare a unor cazuri furtuite, sau
unor cazuri de for-major.1.Activitatea agricol este supus unor riscuri naturale, care pot surveni
independent de voina persoanelor implicate n aceast activitate. Articolul dat stabilete dreptul prilor
contractului de arend printr-un acord comun de a stipula n contract o condiie separat, care se refer la
consecinele calamitilor naturale.2.n primul rnd prile trebuie s convin asupra cazurilor i parametrilor
prejudiciilor cauzate de calamitile naturale suportate de fiecare din ele. De regul aceste cazuri pot fi
calamitile naturale, care au loc n Republica Moldova cutremure de pmnt, alunecri de pmnt, ngheuri,
grindin, revrsri de ap .a. Deasemenea prile pot conveni asupra limitelor n care fiecare din ele vor acoperi
prejudiciul cauzat. Proporiile pot fi diferite: 50%x50%, 40%x60% .a. La stabilirea acestor limite trebuie s se
in cont de faptul cine poart, de regul, riscul pierii fortuite a bunului i cine va fi obligat s asigure bunul
arendat. n alin.1 al acestui contract se prevd dou categorii de bunuri obiectul contractului i fructele. ) n
contractul de arend prile contractante pot stabili, de comun acord, cazurile i limitele suportrii
prejudiciilor cauzate de calamiti naturale.
(2) De comun acord, prile pot s prevad repartizarea pierderilor totale sau pariale ale
bunurolor arendate ca urmare a unor cazuri furtuite, sau unor cazuri de for-

major.1.Activitatea agricol este supus unor riscuri naturale, care pot surveni independent de voina
persoanelor implicate n aceast activitate. Articolul dat stabilete dreptul prilor contractului de arend
printr-un acord comun de a stipula n contract o condiie separat, care se refer la consecinele
calamitilor naturale.
2.n primul rnd prile trebuie s convin asupra cazurilor i parametrilor prejudiciilor cauzate de
calamitile naturale suportate de fiecare din ele. De regul aceste cazuri pot fi calamitile naturale, care au loc
n Republica Moldova cutremure de pmnt, alunecri de pmnt, ngheuri, grindin, revrsri de ap .a.
Deasemenea prile pot conveni asupra limitelor n care fiecare din ele vor acoperi prejudiciul cauzat.
Proporiile pot fi diferite: 50%x50%, 40%x60% .a. La stabilirea acestor limite trebuie s se in cont de faptul
cine poart, de regul, riscul pierii fortuite a bunului i cine va fi obligat s asigure bunul arendat. n alin.1 al
acestui contract se prevd dou categorii de bunuri obiectul contractului i fructele.
Locaiunea nceteaz:
a) la expirarea termenului contractului;
b) n cazul pierderii bunului nchiriat;
c) n late cazuri prevzute de lege sau de contract.
1. Legea stipuleaz dou temeiuri tradiionale de ncetare a locaiunii:
a) la expirarea termenului contractului;
b) n cazul pieirii bunului nchiriat.
2. Expirarea termenului contractului poate servi ca temei de ncetare a locaiunii dac prile au convenit astfel
i bunul nchiriat a fost restituit locatorului. n cetarea locaiunii din acest temei poate avea loc i n cazul,
cnd nici una din pri nu a declarat cu un preaviz prii opuse despre inteniile sale de a continua raporturile
contractuale i dac prin tcere prelungirea folosirii bunului dup expirarea termenului nu a avut loc.
3. Pieirea bunului nchiriat este un temei ondescutabil de ncetare a locaiunii, deoarece n acest caz dispare un
element principal al contractului nsui obiectul locaiunii. Prin urmare, dispare i interesul prilor.
4. Prin acordul prilor, n dependen de obiectul contractului, scopul prilor i alte circumstane, n contract
pot fi stipulate i alte temeiuri de ncetare a locaiunii. Acest lucur poate avea loc i n alte cazeri prevzute
de lege.
Art 915 cc prevede posibilitatea prelungirii tacite, sau prungirii de fapt a raporturilor
contractuale. Condiiile acestui fapt sunt:
a) expirarea termenului contractului;
b) arendatorul nu cere restituirea (napoierea) terenului;
c) arendaul continu exploatarea terenului arendat.
Legea stabilete i consecinele prelungirii tacite a contractului de arend: el se consider prelungit cu un
an. Aceast situaie poate fi repetat de nenumrate ori, dar cu condiia ca n ansamblu s nu depeasc
99 de ani.
Test 17.
1.1.Prin contractul de locaiune, o parte (locator) se oblig s dea celeilalte pri (locatar) un bun
determinat individual n folosin temporar sau n folosin i poseisune temporar, iar aceasa se oblig
s plteasc chierie.lokatiunea are urm caract-sinalagmatic,cu titlu oneros(Oobligaia de baz a locatarului
este achitarea chiriei, care se stabilete prin acordul comun ale prilor. La stabilirea cuantumului chiriei se iau
n consideraie un ir de circumstane, cum ar fi: termenul, obiectul i componena lui, uzura acestuia,
intensivitatea folosirii bunului i altele. Chiria se stabilesc, de regul, n bani, dar legislaia nu interzice i
achitarea ei n natur sau n alt mod. Dac obiectul locaiunii este utilizat pentru fabricarea unui bun sau
prestarea unor servicii, chiria poate fi achitat prin transmiterea unei pri a bunului produs sau prin prestarea
unor servicii,se plateste o kirie determinata sau determinabila in skimbul folosintei
bunului),comutativ,consensual,cu executare succesiva in timp,translativ de folosinta(spre deosebire de
vinz-cump lokat transmite nu un dr real ci un dr creanta.
1.2. cazul cnd obiectul contractului este un bun imobil, care se d n chirie pe un termen ce depete 3 ani, n
acest caz se cere nscrierea contractului n Registrul bunurilor imobile. Mai detaliat vezi Comentariul la
art.art.496-511 al prezentului cod. Nerespectarea acestei reguli are ca efect inopozabilitatea contractului fa de
ter. Prin urmare, acest contract are valoare juridic numai pentru prile contractului i nu poate fi invocat fa
de alte persoane.
1.3.contr lokat detine un rol important in sist contr civile.aceasta poate fi dedusa din insasi skopul contrfolosinta temporara sau folosinta si posesia temporara.beneficiul inkeerii unui asemenea contr il au ambele parti

a kontr.atit lokatorul kit si lokatarul obtine un oarecare profir in masura necesitatilor fiecaruia.astfel p/u lokatorlokat repr o forma de utilizare mult mai rationala si mai economika a unui bun de care temporar nu are nevoie si
nu necesta a fi folosit in activitatea sa gospodareasca kit si alte activitati,la fel permite acoperirea cheltuielilor
de exploatare si renta lunara.da posibilitatea sa obtii profit sau alt beneficiu.p/u lokatar rentabilitatea inkeerii
unui asemenea kontract se observa la nivel de viata zilnika exemplu in kazul unei nunti sau o alta activitate ce
necesiata un spatiu mai mare decit il detine pers..astfel ea poate sa inkirieze un lokal ku tot ku toate atributele
necesare nefind nevoita sal obtina ku dr propr,folosindul doar p/u perioada de care are nevoie.
2.1.in forma scrisa si inregistrat la reg bun imobile kind are k obiect un bun imobil.p/u acets tip de
contract aplikinduse normele aplikabile viz-cump in masura in kare nu kontravine specifikului
kontraprestatiei.
2.2.A are dr de a inlatura viciul bunului indiferent de natura lor sau sa dea un lat bun in schimb lipsit de
viciiiar in kazul in kare cealalta parte a contr kunoaste d/e viciu ultima este in drept sa ceara o micsorare
de pret in scopul efectuarii inlaturarii viciului.iar in kazul in kare cheltuielile p/u reparare sunt
neproportional de mari prima parte adik propr bunului poate refuza acest lukru.in kazul in kare in
kontract nu este prevazuta calitatea bunurilor skimbate aceasta se stab in konform ku prevederile legale
kare spun k kalitatea se va stabili luinduse in konsiderare kalitatea unui bun asemanator in momentul
actual adica treb sa detina calitatile care vor corespunde utilizarii obisnuite a bunului si sa prezinte
caracteristici pe care cumparat le poate astepta tinind cont de felul bunului.
3.1.termen de valabilitate-perioada de timp stab de agentul economic care fabrica un produs perisabil
care in scurt timp poate deveni periculos p/u sanatatea consumatorilor,in kadrul karuia produsul treb sa
si pastreze calitatile specifice,cu konditia respestarii regulilor de
transportare,depozitae,manipulare,pastrare utilizare si konsum.p/u produsele alimentare si medikamente
termen de valabil este data limita de consum.termenul de valab nu este aplikabil produselor de folosinta
indelungatafiind caracteristik produselor din industria alimentara. (hot plen csj nr 7)
3.2.termen de garantie-perioada de timp ,prescrisa sau declarata,care curge de la data achizitionarii
produsului,serviciului si in kadrul karuia produsul,serviciul treb sasi pastreze caracterstic prescrise sau
declarate,iar produkatorul,prestatorul,vinz isi asuma responsabilitatea remedierii sau inlokuirii pe
cheltuiala sa a produsului sau serviciului necorespunztor daca deficientele nu sint imputabile
consumator.p/u produktia alcoolika,termen de garantie cons perioada de tipm stab de produkator in
dokumentele normative,care curge de la data imbutelierii si in kadrul careia produsul treb sasi pastreze
calitatile prescrise sau declarate.
3.3.durata de funktionare sau de utilizare const perioada de timp stab de produkator in dokumentele
normative p/u produsele de folosinta indelungata,in kadrul careia produsele,altele decit cele p/u kare au
fost stab termen de valabilitate,treb sasi mentina caracteristicile specifice cu conditia rspect regulilor de
transportare....acest termen este specific produselor industriale...prin produs de folosinta indelungataprodusul tehnic complex,const din piese si subansambluri,proiectat si konstruit p/u a putea fi utilizat pe
durata de funktionare si asupra carora se pot efectua reparatii sau activitati de intretinere.
Test 18.
(1) 1.1. Locatorul este obligat s repare prejudiciul care rezult din perturbarea de ctre un ter a
folosirii bunului numai n cazul n care terul este un locator sau dac locatorul i-a permis folosina
bunului sau accesul la el.
1. Norma stabilit n acest articol admite posibilitatea folosirii unui bun de mai multe persoane avnd ca
baz raporturi contractuale sau alte temeiuri legale. Folorea bunului nchiriat de ctre una din aceste peroane
poate prejudicia careva pagube celorlalte persoane care au acces la acest bun.
2.Rspunderea pentru prejudiciul care rezult din perturbarea de ctre un ter a folosirii bunului fa de
ceicali o poart locatorul, dar numai cu condiia c terul este un locatar sau dac locatorul i-a permis terelui
folosirea bunului sau accesul la el.Locatorul este obligat s efectueze reparaia capital abunului
nchiriat dac legea sau contractul nu prevede altfel.
(1) Reparaia capital se efectueaz n termenul stabilit n contract sau cnd reiese dintr-o necesitate
strigent.
(1) Nerespectarea de ctre ocator a obligaiei prevzute la alin. (1) i (2) acord locatarului dreptul s
efectueze reparaia capital i s treac cheltuielile de reparaie capital n contul chiriei.alt drept al
Locatorului este dr de cere rezilierea contractului dac locatarul:
a) nu folosete bunul nchiriat la destinaie sau n conformitate cu prevederile contractului;

b) admite intenionat sau din culp nrutirea strii bunului ori creeaz un pericol real pentru o
asemenea nrutire;
c) nu pltete chiria pe parcursul a 3 luni dup expirarea termenului de plat dac n contract nu
este prevzut altfel;
d) ncheie un contract de sublocaiune fr acordul locatorului.
(2) Legea sau contractul pot prevedea i alte motive re reziliere a contractului de locaiune din iniiativa
locatorului.
(3)
Locatorul are dreputl s verifice bunul nchiriat, s efectueze lucrri asupra lui, n cazul
imobilului, s-l prezinte eventualilor cumprtori sau locatari, fiind obligat s-i exercite drepturi n
mod rezonabil. Locatorul este n drept s cear rezilierea contractului dac locatarul:
e) nu folosete bunul nchiriat la destinaie sau n conformitate cu prevederile contractului;
f) admite intenionat sau din culp nrutirea strii bunului ori creeaz un pericol real pentru o
asemenea nrutire;
g) nu pltete chiria pe parcursul a 3 luni dup expirarea termenului de plat dac n contract nu
este prevzut altfel;
(4) ncheie un contract de sublocaiune fr acordul locatorului
1.2. Dup ncetarea raporturilor contractuale, locatarul este obligat s restituie bunul nchiriat n
starea n care i-a fost dat sau n starea prevzut de contract.Prejudiciul cauzat prin nrutirea
strii bunului se repar de ctre locatar dac nu dovedete lipsa vinoviei sale. Locatarul poart
rspunbdere n aceeai msur pentru nrutirea admis de membrii familiei sale, de sublocatar
sau de de ter, crora le-a permis accesul la bunul nchiriar.Locatarul rspunde pentru deteriorarea
bunului n mrimea n care s-a micorat valoarea lui dac n contract nu este prevzut altfel.Cu
privire la soarta imbunatatirilor aduse bunului in lokatiune legiuitorlui prevede k La expirarea
termenului sau la rezilierea contractului de locaiune, locatarul are dreptul s separe mbuntirile,
efectute cu permisiunea locatorului, care pot f separate fr a se deteriora bunul ori s cear
compensarea valorii lor de ctre locator dac legea sau contractul nu prevede altfel.Locatarul are
dreptul s separe mbuntirile efectuate fr permisiunea locatorului dac pot fi separate fr a se
deteriora bunul i dac locatorul refuz s compenseze valoarea lor. n cazul n care mbuntirile
efectuate fr permisiunea locatorului nu pot fi separate fr a se deteriora bunul, ele devin
proprietate a locatorului.La cererea locatorului, construciile neautorizate de el urmeaz a fi
demolate de ctre locatar sau pe contul lui.
1.3.n cazul cesiunii locaiunii are loc schimbarea subiecilor locaiunii, deoarece n aceast situaie dreptuirle i
obligaiile contractuale ale locatarului pe deplin trec la un alt locatar. Din aceste considerente legea stipuleaz
c, cesiunea locaiunii elibereaz locatarul anterior de obligaii fa de locator. Aceast regul are un efect
imperativ numai pentru contract de lcoaiune a unui imobil de locuitDac obiectul locaiunii este un alt bun
dect un imobil de locuit prile sunt n drept de a se abate de la regula general n ce privete eliberarea
locatarului anterior de obligaiile sale fa de locator. Prin urmare, n cazul cesiunii locaiunii, locatarul anterior,
n baz acordului cu locatorul i poate pstra rspunderea contractual fa de locator. Ceea ce tine de cesiunea
de creanta cc prevede faptul ca o crean transmisibil i sesizabil poate fi cesionat de titular (cedent) unui ter
(cesionar) n baza unui contract. Din momentul ncheierii unui astfel de contract, cedentul este substituit de
cesionar n drepturile ce decurg din crean.Cesiunea creanei nu poate aduce atingere drepturilor debitorului i
nici nu poate face obligaia acestuia mai oneroasa.Cedentul este obligat sa remit cesionarului actele aferente
creanei i s-i pun la dispoziie informaia necesar realizrii ei.Snt incesibile creanele privitoare la ncasarea
pensiei alimentare, la repararea prejudiciului cauzat vieii i sntii persoanei, precum i la alte drepturi legate
de persoana creditorului. Cesiunea de crean trebuie s fie ncheiat n forma cerut pentru actul juridic n al
crui temei s-a nscut creana cesionat.
2.1.da.este posibila pluralitatea de parti..adik atit mai multi beneficiari kit si mai multi dobinditori.cod civil al
rm stipuleaz la prevederile contract intretinerii pe viata c n cazul pluralitii de pri obligaia de ntreinere
este indivizibil att activ, ct i pasiv. Prin urmare, n cazul pluralitii prilor se aplic regulile generale ale
contractului de ntreinere pe via.in kazul pluralitatii de beneficiari obilg de transmitere abunului nu se
considera intagrala daca nu sa executat integral fata de toti debitorii,intinderea prestatiei fiind in f-e de
necesitatile si durata vietii tuturor beneficiarilor.
2.2.Beneficairul ntreinerii este n drept s cear rezoluiunea contractului n cazul nerespectrii
obligaiilor de ctre dobnditor la fel cum si dobnditorul poate cere rezoluuinea contractului n cazul
imposibilitii executrii obligaiilor conrtactuale n virtuatea unor circumstane independente de voina

lui.acest fapt determina si egalitatea partilor in kontractul respectiv.Din coninutul norme legale rezult,c
dreptul beneficiarului ntreinerii poate fi realizat doar n cazul, cnd nerespectarea obligaiilor contractuale
depinde de nsui dobnditor. Respectiv, dreptul dobnditorului poate fi realizat n cazul imposibilitii executrii
obligaiilor contractuale din cauza unor circumstane, care nu depind de voina lui. Aceste circumstane pot fi
urmtoarele: invaliditatea, boala, omajul i altele, care sunt de ordin obiectiv. Prin urmare, imposibilitatea
executrii care depinde de voina dobnditorului nu poate servi temei pentru rezoluiunea contractului din
iniiativa acestuia.
In situatia data beneficiarii au dreptul sa ceara executarea contractului de catre dobinditor kiar daca bunul adik
casa de lokuit a luat fok din kauza unui fulger deoarece riscul pierii bunului apartine dobinditorului acesta fiind
obligat sa si execute obligatiile care si lea asumat in baza de contract.la fel beneficiarii au dr sa ceara si
rezilierea contract in kazul in kare dobinditorul nusi executa obligatiile.
2.3.in speta data dobinditorul va fi obligat sa execute oblig sale in baza de contract kiar daca bunul pe care la
primit in propr a suferit un incendiu(caz de forta majora sau kiar orice alt caz)si necesita reparatii imense.cc
prevede k riskul pieirii bunuluiapartine lui...si nu are dreptul sa pretinda neintretinerea beneficiarilor timp de 2
ani din kauza cheltuielilor pe care le va face p/u reparatie..
3.1. termen de garantie-perioada de timp ,prescrisa sau declarata,care curge de la data achizitionarii
produsului,serviciului si in kadrul karuia produsul,serviciul treb sasi pastreze caracterstic prescrise sau
declarate,iar produkatorul,prestatorul,vinz isi asuma responsabilitatea remedierii sau inlokuirii pe
cheltuiala sa a produsului sau serviciului necorespunztor daca deficientele nu sint imputabile
consumator.p/u produktia alcoolika,termen de garantie cons perioada de tipm stab de produkator in
dokumentele normative,care curge de la data imbutelierii si in kadrul careia produsul treb sasi pastreze
calitatile prescrise sau declarate.
3.2.in conform ku legea privind protect dr consumatorului ,konsumator in kazul prokur unui bun ku vicii
este in drept sa pretinda de la vinzator remedierea sau inlokuirea gratuita ori restituirea contravalorii
produsului precum si despagubiri p/u pierderile folosite ca urmare a deficientelor constatate in kadrul
termen de garantie sau termen de valabil cu conditia respect de catre consumator a instruktiunilor de
instalare,utilizare si a reg de de pastrare prev in dokumentatia de insotire...Remedierea gratuit a
deficienelor aprute la produs, nlocuirea gratuit sau restituirea contravalorii produsului, n cadrul termenului
de garanie sau termenului de valabilitate, deficiene care nu snt imputabile consumatorului, se face
necondiionat de ctre vnztor, prestator ntr-un termen de cel mult 14 zile calendaristice de la data naintrii
reclamaiei de ctre consumator sau n termenul stabilit prin contract.Dac vnztorul, prestatorul refuz s
satisfac reclamaia consumatorului conform prevederilor legale, ei snt obligai s dovedeasc
vina consumatoruluin ceea ce privete deficienele aprute la produsul vndut, serviciul prestat prin expertiza
tehnic efectuat de o ter parte competent n domeniu, abilitat n conformitate cu legislaia, ntr-un termen
de cel mult 14 zile calendaristice de la data naintrii preteniei de ctre consumator.n cazul unor vicii ascunse,
aprute dup expirarea termenului de garanie, termenul stabilit curge de la data finalizrii expertizei tehnice
efectuate de o ter parte competent n domeniu, abilitat n conformitate cu legislaia.Vnztorul, prestatorul
restituie contravaloarea produsului vndut, serviciului prestat imediat dup constatarea imposibilitii folosirii
acestora dac deficiena nu este imputabil consumatorului i dac consumatorul a refuzat remedierea sau
nlocuirea produsului, serviciului.La restituirea contravalorii se va lua n calcul preul produsului la data
examinrii reclamaiei - n cazul n care preul lui s-a majorat, i preul la data procurrii - n cazul n care preul
lui s-a micorat.
3.3confrom CC al RM cumparatorul poseda anumite drepturi protejate de lege... n cazul n care bunul
prezint vicii, cumprtorul poate cere remedierea, solicitnd nlturarea viciului sau livrarea unui bun
fr viciu.Vnztorul suport cheltuielile de remediere utile, n deosebi cheltuielile de transport, de
drum, de executare a lucrrilor i de procurare a materialelor.Vnztorul poate refuza remedierea
viciilor dac aceasta necesit cheltuieli neproporional de mari(dac remedierea viciilor necesit cheltuieli
neproporional de mari, vnztorul este n drept s refuze remedierea viciilor. n acest caz vnztorul va fi
obligat s livreze un bun fr viciu. Cheltuielile neproporional de mari pot fi constituite din cheltuielile de
transport, de deplasare a specialitilor la faa locului i cazarea acestora, de executare a lucrrilor de remediere
i de procurare a materialelor etc. Dac aceste cheltuieli sunt mai mari dect cheltuielile pe care le-ar suporta
vnztorul n cazul nlocuirii bunului viciat cu un bun fr vicii, este rezonabil ca vnztorul s renune la
remedierea viciilor)n cazul n care n locul remedierii viciilor livreaz un bun fr viciu, vnztorul poate
cere cumprtorului restituirea bunului cu vicii n conformitate cu regulile privind efectele rezoluiunii
contractului.Dac nu poate restitui vnztorului bunurile n starea n care le-a primit, cumprtorul
pierde dreptul de a declara rezoluiunea contractului sau de a cere vnztorului predarea unor bunuri de

nlocuire, cu excepia cazurilor n care imposibilitatea de restituire a bunurilor se datoreaz aciunii sau
inaciunii vnztorului ori inutilitii bunurilor dac alterarea lor este o consecin a nerespectrii
condiiilor de predare (inclusiv de ambalare) ori dac bunurile au fost utilizate pn a se constata
neconformitatea lor.Pierderea de ctre cumprtor a dreptului de a declara rezoluiunea contractului sau
de a cere vnztorului predarea bunurilor de nlocuire nu afecteaz dreptul lui la alte mijloace de
protecie juridic prevzute de lege sau de contract. Drepturile cumprtorului n privina viciilor sunt
excluse dac, n momentul ncheierii contractului, cunotea aceste vicii.Cumprtorul poate beneficia
numai atunci de drepturile care rezult din viciul pe care nu l-a cunoscut n urma unei culpe grave cnd
vnztorul a trecut sub tcere n mod dolosiv viciul sau a preluat o garanie pentru existena unei
caracteristici.Cumprtorul care este comerciant trebuie s verifice sau s pun pe cineva s verifice
bunul ntr-un termen att de scurt ct permit mprejurrile, iar n cazul constatrii viciilor, s-l
informeze nentrziat pe vnztor.Cumprtorul pierde dreptul de a invoca viciul dac nu l-a comunicat
vnztorului ntr-un termen rezonabil din momentul n care a constatat sau trebuia s constate viciul i
felul lui. Vnztorul nu poate invoca dispoziiile prezentului alineat dac a trecut sub tcere n mod
dolosiv viciul,deasemenea el nu poate invoca o nelegere prin care drepturile cumprtorului sunt
excluse sau limitate ca urmare a unui viciu dac a trecut sub tcere n mod dolosiv viciul sau a preluat o
garanie pentru existena unei caracteristici.Dac prin lege sau contract, este obligat s controleze
calitatea bunului, vnztorul trebuie s prezinte cumprtorului dovezi de efectuare a controlului
calitii bunului...
.
Testu 19
1.1.Donatia poate fi revocata daca donatarul a atentat la viata donatorului sau a unei rude apropiate
a acestuia, daca se face vinovat de o alta fapta ilicita fata de donator sau fata de o ruda apropiata a
acestuia, situatii care atesta o ingratitudine grava, sau daca refuza fara motive intemeiate sa acorde
donatorului intretinerea datorata. (2) Daca donatia este revocata, se poate cere restituirea bunului
donat. (3) Revocarea donatiei poate fi facuta doar in decursul unui an din momentul in care cel
indreptatit sa revoce a luat cunostinta de motivul de revocare.(4) Actiunea de revocare a donatiei nu
poate fi inaintata contra mostenitorilor donatarului, nici de mostenitorii donatorului impotriva
donatarului, cu exceptia cazului cind donatorul a decedat pina la expirarea termenului stipulat la
alin.(3). Revocarea donaiei nu opereaz de drept, ci printr-o declaraie scris fa de donatar. n caz de litigiu,
revocarea donaiei se va decide de instana de judecat competent. n cazul n care sarcina este executat
parial,
instana de judecat este n drept s aprecieze dac msura neexecutrii justific rezoluiunea
contractului, putnd oferi donatarului un termen de graie pentru executare.
1.2. Donatia conditionata....(1) Partile pot conveni ca efectele donatiei sa fie conditionate de indeplinirea
unei sarcini sau de realizarea unui scop. Scopul poate fi si de utilitate publica(atunci cnd bunul donat
urmeaz a fi utilizat nu n scopuri personale, familiale sau casnice a donatarului ci n folosul ntregii societi, n
folosul unei comuniti sau n folosul unor categorii de persoane (persoane concrete))..Va constitui donatie
numai partea excedentara cheltuielilor de executare a sarcinii sau de atingere a scopului. (2) Indeplinirea
sarcinii poate fi ceruta, in afara de donator, de oricare persoana in al carei interes este stipulata sarcina.
(3) Daca donatarul nu indeplineste sarcina, donatorul poate revoca donatia. Odat find ncheiat,
contractul de donaie condiionat oblig donatorul s execute sarcina impus. Fiind un contract sinalagmatic,
donatarul nu poate renuna la ndeplinirea obligaiilor stipulate dect sub sanciunea reparrii prejudiciului
cauzat prin neexecutarea contractului. n conformitate cu normele generale, dac donatarul nu execut sarcina,
donatorul este n drept fie de a cere executarea sarcinii fie de a revoca donaia (de a cere rezoluiunea
contractului).
Alin.2 al articolului comentat ofer dreptul donatorului de a-l impune pe donatar s execute sarcina. Alturi de
donator, cu acest drept aparine i oricrei alte persoane n al crei interes este stipulat sarcina. n cazul
contractelor de donaie condiionat care stipuleaz realizarea unui scop de utilitate public, orice persoan
potenial beneficiar al donaiei care consider c are un interes legitim este n drept s cear donatarului
executarea sarcinii. Dac donatorul a decedat, realizarea sarcinii poate fi cerut de succesorii si n
drepturi.Fiind un contract sinalagmatic n limitele sarcinii impuse, revocarea donaiei pentru neexecutarea
sarcinii nu este altceva dect rezoluiunea contractului, care urmeaz a fi solicitat conform prevederilor
generale (Art.733 746). Revocarea donaiei nu opereaz de drept, ci printr-o declaraie scris fa de donatar.
n caz de litigiu, revocarea donaiei se va decide de instana de judecat competent. n cazul n care sarcina este
executat parial, instana de judecat este n drept s aprecieze dac msura neexecutrii justific rezoluiunea
contractului, putnd oferi donatarului un termen de graie pentru executare.Dreptul de a cere revocarea donaiei

aparine doar donatorului i creditorilor acestuia prin intermediul aciunii oblice (Art.599), precum i
succesorilor si legali, care benefciaz de efectele revocrii. Terul beneficiar (n interesul crui a fost instituit
sarcina), nefiind parte la contract nu poate cere revocarea donaiei (Art.722), el fiind n drept s solicite doar
realizarea sarcinii, n conformitate cu prevederile alin.2.
1.3.konform CC daca donatorul, dupa executarea donatiei, nu mai este in stare sa-si asigure o
intretinere corespunzatoare si sa-si indeplineasca obligatiile legale de intretinere fata de terti, poate
cere de la donatar restituirea bunurilor donate pe care acesta le mai poseda. (2) Cererea de restituire
este inadmisibila cind donatorul si-a provocat intentionat sau prin culpa grava starea de nevoie.Spre
deosebire de alin.2, Art. 830, care-i ofer posibilitatea donatorului de a renuna unilateral la executarea
obligaiei de a dona n cazurile cnd prin executare i-ar deveni imposibil s-i asigure ntreinerea proprie
corespunztoare sau s-i execute obligaiile legale fa de teri, articolul comentat instituie dreptul donatorului
de rezoluiune unilateral a contractului de donaie executat, pentru aceleai temeiuri.
Datorit faptului c rezoluiunea n condiiile Art. 836 este cerut dup ce contractul de donaie a fost executat i
donatarul a devenit titularul dreptului primit, prin derogare de la prevederile Art. 738, legea limiteaz efectele
rezoluiunii doar la restituirea bunurilor donate pe care donatarul le mai posed. Dac bunurile nu mai exist n
natur sau au fost nstrinate, rezoluiunea contractului de donaie este inadmisibil, donatorul nefiind n drept
s cear despgubiri. Rezoluiunea pentru temeiurile prevzute nu are efect asupra drepturilor terilor referitor la
bunul donat, indiferent de faptul dac dreptul a trecut la ter cu titlu gratuit sau oneros. n cazurile cnd bunul
este n posesia donatarului, ns este grevat de drepturi ale terilor, donatorul va accepta restituirea bunului
grevat de drepturi, fr a putea cere despgubiri.Starea de nevoie n care a ajuns donatorul dup executarea
contractului de donaie trebuie s nu fie condiionat de comportamenul vinovat al lui. Dac donatorul i-a
provocat intenionat sau prin culp grav starea de nevoie, rezoluiunea contractului de donaie pentru
temeiurile invocate la Alin.1 este inadmisibil. Despre donatia in kazul unei maladii letale legea prevede k
Contractul de donatie incheiat in timpul unei maladii prezumate a fi letale pentru donator, urmata de
insanatosirea acestuia, poate fi declarat nul la cererea donatorului.Instituind norma comentat, legiuitorul
fixeaz prezumia c ncheierea contractului de donaie n timpul unei maladii considerate a fi letale este dictat
de contientizarea de ctre donator a inevitabilitii decesului su. n cazul n care donatorul, contrar prezumiei
letalitii, se nsntoete, legea i ofer posibilitatea de a cere declararea nulitii contractului de donaie.Prin
maladii prezumate letale urmeaz de neles acele procese patologice (boala), indiferent de natura lor, care
afecteaz organismul uman i duc n mod inevitabil la decesul celui bolnav. Prezumia letalitii maladiei
trebuie s fie fundamentat din punct de vedere medical i nu doar bnuit de donator sau alte persoane.Pentru
a putea cere nulitatea contractului de donaie ncheiate n timpul unei maladii prezumate letale, nsntoirea
donatorului trebuie s fie de aa natur, nct s nlture pericolul decesului care se prezuma. nsntoirea
parial, care doar deprteaz survenirea decesului pe o perioad scurt de timp nu-i ofer dreptul donatorului
de a cere nulitatea contractului.Donatorul va putea cere nulitatea contractului de donaie n decursul termenilor
generali de prescripie, n condiiile Art. 218. Alte persoane interesate (ex. rudele) nu vor putea cere declararea
nulitii contractului n baza art.833. n rezultatul declarrii nulitii contractului vor surveni consecinele
declarate de Art. 219.Dac pn la pronunarea hotrrii judectoreti donatorul decedeaz, contractul nu va fi
declarat nul.
2.1.prevederile CC stabilesk dr lokatar de a da in sublokatiune bunul inkiriat.p/u aceasta e nevoie de avea
consimtamintul lokator.astfel lokatar treb sal informeze pe lokator despre intentia sa si sa indice numele sau
denumirea,adresa pers careia intentioneaza sai subinkirieze.Locatorul nu poate s nu dea consimmntul la
subnchiriere sau la cesiunea locaiunii dac, dup ncheierea contractului de locaiune, se nate interes
legitim pentru locatar de a da bunul, integral sau parial, unui ter. Aceast prevedere nu se aplic dac
persoana terului constituie un impediment, spaiul nchiriat devenind astfel suprancrcat sau dac, din
alte motive temeinice, nu i se poate impune locatorului s permit subnchirierea sau cesiunea
locaiunii.Dac nu consimte la sublocaiune sau la cesiunea locaiunii, locatorul este obligat s comunice,
n termne de 15 zile, locatarului motevele; de astfel, se consider c a consimit.Locatorul care consimte
la sublocaiunea sau la cesiunea locaiunii nu poate cere dect compensarea cheltuielilor rezonabile care
pot rezulta din sublocaiune sau cesiune..
2.2.contr de sublok produce efecte asupra lokator deoarece acesta are careva avantaje dar care sunt
limitate de lege doar prin posibilitatea compensarii cheltuielilor rezonabile care pot rezulta din
sublokat..astfel daca lokator cere aceste compensari el treb sa prezinte probele respective precum k lea
suportat.art 896 al CC preved e si un alt efect asupra lokator-n cazul n care neexecutarea unei obligaii
de ctre sublocatar cauzeaz un prejudiciu esenial locatoraului sau altor locatari, locatorul poate cere

rezilierea contractului de sublocaiune.Aceast norm stipuleaz un drept legal a locatorului de a cere

rezilierea contractului de locaiune indiferent de faptul c el nu este parte al acestui contract. Ca persoane
responsabile n acest caz vor fi atrase att locatarul, ct i sublocatarul, aciunile cruia servesc ca temei iniierea
rezilierii contractului de sublocaiune nainte de termen. Pentru ca o asemenea cerere a locatorului s fie
satisfcut legea stabilete unele condiii care in de culpa sublocatarului i care se manifest prin urmtoarele:
a)neexecutarea unei obligaii contractuale de ctre sublocatar;
b)cauzarea prin aceast neexecutare a unui prejudiciu esenial nsui locatorului sau altor locatari.
2.3.deoarece partile au hotarit sa desfaca contr de lokatiune atunci in baza preveder legale ale CC si anume k
termenul kontr de sublokat nu poate depasi termenul kontr de locatiune rezulta k contr de sublok va fi desfacut
la fel...adik sublok exista atit timp kit exista contr de lokatiune...reprezentind un element accesoriu al
lokatiunii...si respectiv inexistenta lokatiunii-element principal-face inexistenta si sublokat...
3.1.contr schimb contr incheiat intre 2 parti prin care mabele se obliga sa transmita reciproc cu dr propr un
bun...astfel ambele parti au atit kalitatea de vinz al bun pe care il instraineaza cit si kumparator al bunului pe
care il primeste in schimb.contr schimb are urm caractere*carac sinalagmatic *caracter civil(inkeiat p/u satisfacerea necesitatilor personaleal participantilor la circ civil
de bunuri si valori)cit si caracter comercial(inkeiat ku scop lukrativ intre particip la circuitul komercial)in f/e de
obiectul kontr.*asemaninduse ku kontr vinz/kump skimb este un kontract consensual,sinalagmatic,ku titlu
oneros,comutativsi translativ de propr.
3.2.regulile aplikabile skimbului sint regulile aplikate kontr vinz/kump in limita in kare nu contravine
specifikului kontraprestatiei.
3.3.cu toate reglement comune ale viz/kump si a skimb.cel din urma repr un kontr de sinestatator avind
partikularitati cei determina individualitatea.asemanarile skimb ku vinz/kump nu pot servi k temei p/u a
konsidera skimbul drept varietate a contr vinz/kump sau kontr complex,continind atit element ckimb cit si a
vinz/kump.spre deosebire de vinz/kump kare presupune implikit predarea de catre o parte in propr celeilalte
parti kontra unei sume determinate sau determinabile de bani numite pret skimbul presupune in mod necesar
predarea unui bun p/u alt bun adik in kalitate de kontraekivalent al prestatiei unuia din kopermutanti apare nu
pretul k valoare baneasca ce determina kostul bunului transmis in propr celuilalt kopermutant ci un alt bun.
Testu 20
1.1.
Prin contractul de antreptiz o parte (antreprenor) se oblig s efectueze pe riscul su o anumit
lucrare celeilalte pri (client), iar aceasta se oblig s recepioneze lucrarea i s plteasc preul
convenit.Din definiia contractului de antrepriz rezult elementele tradiionale i obligaiile principale
ale participanilor acetui contract, i anume: a)lucrarea este efectuat pe riscul antreprenorului;b)se
efectuiaz nu oarecare, dar o anumit lucrare, care dup cum rezult din esena legii, este comandat de
client;c)clientul este obligat s recepionaze lucrarea i s plteasc preul convenit....
1.2.
Antrepriza
este
un
kontr
sinalagmatic,cu
titlu
oneros,comutativ,cu
executare
succesiva,consensual.spre deosebire de alte contr consensuale care pot fi executate in momentul
inkeerii lor in kazul antreprizei aceasta posibilit este exclusa deoarece p/u execut lukrarii este
necesar de a consuma un anumit interval de timp.caracter consens se mentine si atunci kind
antreprenor incepe execut lukrarii imediat dupa inkkerea contr sau o executa in prezenta
clientului chiar si in aceste sitautii executarea lukrarii este anticipata de incheerea contr prin kare
se determina obiect contr...in principi antrepriza e un kontr inkeiat intuito personae,acest caracter
vizeaza numai organizarea si konducerea lukrarii de catre antreprenor nu si executarea ei
efectiva.antreprenor va fi oblig sa execute personal lukrarea numai daca contr prevede acest fapt
sau daca aceastarezulta din imprejurari...
1.3.
Evideniai principalele deosebiri i asemnri a contractului de antrepriz n raport cu alte contracte
translative de proprietate, precum i cu contractul de munc
Contractul de antrepriza se aseamana cu contractul de munca prin faptul ca ambele reglementeaza procesul
de munca dar se deosebesc astfel obiectul contractului de munca este activitatea antreprenorului in profesia,
specialitatea respectiva.Salariatul in contractul de munca se plateste dupa cantitatea si cantitatea muncei
depuse.Obiectul contractului de antreprinza este rezultatul; muncii si in functie de acest rezul;tat se plateste
remuneratia antrprenorului.In contractul de munca exista raporturi de subordonare fapt ce nu exista in
contractul de antrepriza.In contractulk de munca angajatul nu poate apela la alte persoane pentru efectuarea
unei lucrari sau activitati iar in contractul de antrpriza antrprenorul este liber de a alege antreprenori.Pentru
dauna cauzata de angajat altor persoane resppnsabil este patronul fapt ce nu exista in antrepriza.In cazul
antrprizei antreprenorul efectueaza lucrarea pe propriul sau ris, riscind de a nu fi renumerat daca acesta din
circumstante neimputabile lui nu preda bunul.In cazul contractului de munca rezultatele muncii angajatului

devine proprietate a patronului.Antrepriza se deosebeste de v-c prin faptul ca in momentul incheierii v-c
obiectul acestuia de regula exista se transmite cumparatorului iar in antrepriza obiectul contractului nu
exista si urmeaza a fi produs.Antreprenorul poate efectua lucrarea din propriile sale materiale fapt care nu
este caracteristic pentru v-c.
Acesta se deosebeste de locatiune dupa obiectul contractului, dupa faptul ca plata locatiunii este
determinata in functie de volumul bunului inchiriat, de durata folosintii obiectului, fapt ce nu exista in
antrepriza.
Antrepriza se deosebeste de contractul de mandat prin faptul ca obiectul antrprizei este rezultatul muncii
antreprenorului, rezultatul unor actiuni de ordin material dar nu de ordin juridic ca in cazul mandatului.
2. . Contractul de locaiune.
2.1. Enumrai tipurile de mbuntiri;
Toate inbunatatirile aduse bunurilor inchiriate pot fi grupate in 2 categorii: 1.inbunatatiri aduse cu acordul
locatorului; 2.inbunatatiri aduse fara acordul locatorului.La rindul lor acestea pot fi specificate in 2 tipuri:
a)inbunatatiri care pot fi separate fara a se deteriora bunurile inchiriate; b) inbunatatiri care nu pot fi
searate fara a se deteriora bunurile inchiriate.In functie de aceasta legiuitorul a stabilit urmatoarele:
a)inbunatatirile aduse bunurilor cu acordul locatorului la expirarea termenului contractului sa la desfacerea
lui inainte de termen trebuie reconpensate de catre locator adica acordul presupune caracterul oneros al
inbunatatirilor.In cazul inbunatatirilor care pot fi separate fara a se pricinui paguba bunurilor inchiriate
acestea pot fi ridicate de catre locatar. Din categoria inbunatatirilor aduse fara acordul locatorului fac parte
inbunatatirile ce pot fireparate fara a se deteriora patrimoniul inchiriat si in caz ca nu este de acord locatorul
sa achite costul lor inbunatatirile pot fi ridicate de catre locatar. Costul inbunatatirilor efectuate fara acordul
locatorului si care nu pot fi separate fara a se deteriora bunurile inchiriate nu se reconpenseaza adica aceste
inbunatatiri devin proprietate a locatorului.
2.2. Cine, potrivit legii, are obligaia s fac reparaia curent i cea capital? Care sunt consecinele
neefecturii reparaiei?
Conform prevederilor legale locatorul este obligat sa efectueze reparatia capitala a bunului inchiriat daca
legea sau contractul nu prevede altfel.Consecintele neexecutarii reparatiei deasemenea sunt cuprinse de
continutul legii si anume nerespectarea de catre locator a obligatiei prevazute acorda locatarului dr. Sa
efectueze reparatie capitala si sa treaca cheltuielile de reparatie capitala in contul chiriei.
2.3. Soluionai spea. Se va schimba soluia, dac mbuntirile au fost efectuate cu acordul lui A?
3.Contractu de instrainare cu conditia intretinerii pe viata
3.1. .Definii contractul de nstrinare a bunului cu condiia ntreinerii pe via;
In baza contractului de instrainare a bunului cu conditia intratinerii pe viata o parte(benificiarul intretinerii) se
obliga sa dea celeilalte parti (dobinditor) in proprietate un bun imobil sau mobil iar dobinditorul se obliga sa
asigure benificiarului intretinere in natura-locuinta, hrana, ingrijire si ajutorul necesar pe timpul cit va trai
precum si inmormintarea.
3.2. Caracterizai elementele i coninutul contractului de nstrinare a bunului cu condiia ntreinerii pe via;
Partile contractului sint beneficiarul intretinerii-persoana care datoreaza predarea bunului proprietate si
dobinditorul- cel care se obliga sa presteze primului intretinerea in natura.Benificiar al intretinerii poate fi doar
persoana fizica cu capacitate necesara de a efectua acte juridice.Dobinditor-persoanele fizice cu capacitate civila
deplina.Consideram ca persoanele juridice nu poty fi parte la acest contract.
Obiect al contractului este unul complex constind pe deoparte din actiunile benificiarului de atransmite dr. De
proprietate asupra bunului si pe de alta parte din actiunile dobinditorului de a presata intretinerea datorata.Are
un obiect material dublu reprezentat de bunul transmis dobinditorului si intretinerea propriu zisa prestata de
acesta.
Forma contractului este scrisa.Nerespectarea ei decade partile in posibilitatea stabilirii existentei contractului
cu proba cu martori.In cazul cind pentru instrainarea bunului transmis se cere forma autentica contractul
urmeaza a fi autentificat notarial sub sanctiunea nulitatii absolute.
Termenul contractului este egal cu durata vietii benificiarului intretinerii.El nu se fixeaza intro data
calenaristica si nu se stabileste in alt mod si depinde de un eveniment viitor-survenirea mortii dobinditorului.

Continutul acestui contract este exprimat in obligatia benifeciarului intretinerii de a transmite dr. De
proprietate asupra bunului care reprezinta obiectul propriei prestatii si predarea nemijlocita a acestuia obligatia
dobinditorului de a receptiona bunul, obligatia de a asigura in natura intretinerea benificiarului.
3.3. Stabilii deosebirile i asemnrile existente ntre contractul de nstrinare a bunului cu condiia ntreinerii
pe via i contractul de rent. Delimitai modificarea judiciar i convenional a contractului de nstrinare a
bunului cu condiia ntreinerii pe via.
1) contractul de instrainare a bunului de intretinere pe viata se incheie in scris,numai daca pentru instrainarea
bunului se cere respectarea formei autentice, contractul se incheie in forma autentica,iar in cazul rentei forma
acesteia pentru valabilitatea contractului prin care se permite o renta este necesara atit forma scrisa cit si
autentificarea ei notariala.
2)renta poate fi si cu titlu gratuit, fapt ce nu poate fi in cazul instrainarii bunului cu conditia intretinerii pe viata
3)renta poate fi instituita in favoarea uneui tert spre deosebire de instrainarea bunului cu conditia intretinerii pe
viata
4)benificiar in cazul instrainarii bunului cu conditia intretinwerii pe viata poate fi numai persoana fizica spre
deosebire de renta unde poate fi si persoana juridica
5)termenul contractului de instrainare a bunului cu conditia intretinerii pe viata intotdeauna este limitat de
durata vetii benificiarului in timp ce la renta pe linga limitarea data termenul poate fi determinat

Test 21

1.1 Enumrai temeiurile de ncetare a contractului de locaiune

.Locaiunea nceteaz:la expirarea termenului contractului;n cazul pierderii bunului

nchiriat;n late cazuri prevzute de lege sau de contract.Legea stipuleaz dou temeiuri
tradiionale de ncetare a locaiunii:la expirarea termenului contractului,n cazul pieirii bunului
nchiriat.Expirarea termenului contractului poate servi ca temei de ncetare a locaiunii dac prile
au convenit astfel i bunul nchiriat a fost restituit locatorului. n cetarea locaiunii din acest temei
poate avea loc i n cazul, cnd nici una din pri nu a declarat cu un preaviz prii opuse despre
inteniile sale de a continua raporturile contractuale i dac prin tcere prelungirea folosirii bunului
dup expirarea termenului nu a avut loc.Pieirea bunului nchiriat este un temei ondescutabil de
ncetare a locaiunii, deoarece n acest caz dispare un element principal al contractului nsui
obiectul locaiunii. Prin urmare, dispare i interesul prilor.Prin acordul prilor, n dependen de
obiectul contractului, scopul prilor i alte circumstane, n contract pot fi stipulate i alte temeiuri
de ncetare a locaiunii. Acest lucur poate avea loc i n alte cazeri prevzute de lege.alt temei il
konstitue exproprierea totala(lokat se stinge de la data de la kare expropriatorul are dr sa ia bunul in
posesiune) sau partiala(lokatarul poate dupa imprejurari reducerea chiriei sau rezilierea lokatiunii)

Locatorul este n drept s cear rezilierea contractului dac locatarul:a)prevederile

contractului;nu folosete bunul nchiriat la destinaie sau n conformitate cu admite
intenionat sau din culp nrutirea strii bunului ori creeaz un pericol real pentru o
asemenea nrutire; nu pltete chiria pe parcursul a 3 luni dup expirarea termenului de
plat dac n contract nu este prevzut altfel,ncheie un contract de sublocaiune fr acordul
locatorului.Legea sau contractul pot prevedea i alte motive re reziliere a contractului de
locaiune din iniiativa locatorului.

Locatarul este n drept s cear rezilierea contractului n cazul n care:

a. i-a pierdut capacitatea de munc i nu poate folosi bunul nchiriat;
b)este privat de libertate i nu-i poate executa obligaiile contractuale (acest fapt care exclude
posibilitatea executrii obligaiilor contractuale. Petnru rezilierea contractului din acest temei este
necesar de a prezenta sentina, care a rmas definitiv i prin care locatarul este privat de libertate. Dat
fiind faptul c legea nu prevede altfel, termenul de privaiuni de libertate nu are careva importan

pentru rezilierea contractului din acest motiv)Legea sau contractul pot prevedea i alte motive dect
cele enuntate mai sus.
2.1.pe parcursul executarii lukrarilor antreprenorul este oobligat sa execute lukrarea in konform ku indikatiile
klientului.in practika se considera k indikatiile klient sunt oblig p/u antreprenor insa executarea acestor oblig
treb sa aiba lok ku respectarea unor conditii de prdin informational ce tin de oblig antreprenorului.antreprenor
este oblig sa informeze pe klient d/e faptul k-*materialul prezentat de klient este innutilizabil sau
nekalitativ..*viciile materialelor vor face k produsul sa fie afectat de vicii..*respect indikatiilor klientului
ameninta durabilitatea sau utilitatea lukrarii..*exista alte circumstante care nu depind de antreprenor si kare
ameninta durabilitatea sau utilitatea lukrarii...
2.2.din kontinutul legii rezulta 3 categ de riskuri-1.riskul lukrarii(antreprenorul se obliga sa efectueze pe riskul
sau o anumita lukrare.prin urmare daca executarea devine imposibila din kauza de forta majora antreprenorul nu
are dr la plata pretului deoarece na predat clientului rezultatul muncii sale)...2.riskul materialelor9riskul pieirii
sau deteriorarii fotuite a bunului necesare executar contr il suporta cel kare la furnizat daca in kontract nu este
prev altfel)...3.riskul obiect contr(riskul pierii sau deterioraroo fortuite a obiect kontr pina la receptionarea lui il
suporta antreprenorul.acest risk terce la klient odata ku receptionarea lukrarii daca klientul intirzie sa
receptioneze lukrarea riskul trece asupra lui de la data de la kare sa pus in intirziere)
2.3.daca B sia executat oblig informationale referitor la kalitatea piesei carae era defectata atunci A este oblig sa
akite retributia..aceasta rezulta din riskul lukrarii...
3.1. n cazul cumprrii de prob sau la vedere, consimirea asupra obiectului cumprat este la libera
alegere a cumprtorului. n caz de dubii, cumprarea se consider ncheiata sub condiia suspensiv a
consimirii.Vnztorul este obligat s permit cumprtorului s verifice obiectul.Pn la realizarea
condiiei prevzute la alin. (1), cumprtorul rspunde de pstrarea obiectului..Dac cumprarea... la
vedere beneficiaz de o reglementarea special, diferit de vnzarea comun, nseamn c are anumite
particulariti, care n mod normal are trebui s poat fi deduse chiar din titlu. Dac specificul acestei modaliti
a vnzrii const n faptul c se face la vedere, ar rezulta oare c vnzrile obinuite se fac nu la vedere, pe
ascuns, cu ochii nchii etc.? Mai mult, din punct de vedere semantic, a proba nu este cel sinonim cu a
vedea, mult mai potrivit fiind verbul a ncerca. Chiar dac acest aspect pare neimportant i insignifiant,
totui, n practic ar putea da natere anumitor dificulti.

3.2.Vnzarea cu pact de rscumprare este o varietate a contractului de vnzare cumprare

supus unei condiii rezolutorii exprese, care const n dreptul ce i-l rezerv cumprtorul de-a relua
lucrul vndut, restituind preul i cheltuielile suportate de cumprtor ntr-un anumit termen.Restituirea
vnztorului a bunurilor rscumprate are efect retroactiv, acionnd att n privina cumprtorului, ai
suscesorilor lui n drepturi, ct i a terelor dobnditori, cu excepia cnd terul dobnditor invoc
dobndirea dreptului de proprietate asupra unui bun ( imobiliar ) prin posedarea lui o anumit perioad (
Art. 332. Uzucapiunea imobiliar ) sau posesia de bun credin n materia bunurilor mobile ( Art.
331 ).Vnztorul poate cere rscumprarea de la cumprtorul iniial, ct i de la oricare alt cumprtor
mai departe. Urmeaz de menionat c este indiferent, dac n contractul de vnzare a terului achizitor
fusese sau nu prevzut clauza de rscumprare n folosul vnztorului primitiv, cu excepia vnzrii
unui imobil, deoarece cumprtorul de bun-credin, ce n-a cunoscut pactul de rscumprare din
contractul iniial, este protejat de dispoziia art. 331. n afar de vnztor, rscumprarea poate fi
exercitat de un cesionar ( persoana creia prin contract i-au fost transmise drepturile ), de creditorii si
i de motenitorii si, fiecare motenitor avnd dreptul s cear rscumprarea numai n ce privete
cota sa parte.Vnzarea cu pact de rscumprare ca regul o folosesc cei, care avnd nevoie de bani, i
vnd bunurile cu intenia c n termenul prevzut pentru rscumprare, s dobndeasc sumele necesare
pentru a redobndi proprietatea bunurilor vndute. Dup coninutul i efectele survenite, facultatea de

rscumprare se folosete ca o modalitate de credit, ntru ocolirea Legii cu privire la gaj ( Legea 449XV/2001 ).Condiia rscumprrii urmeaz n mod obligatoriu a fi stipulat n contractul de vnzarecumprare. n caz contrar vnzarea se consider simpl, iar rscumprarea constituie o revnzare n
condiiile creia prile urmeaz s achite taxele respective de mutaie.. Clauza de rscumprare poate fi
ntrodus n contractele de vnzare-cumprare att mobiliare ct i imobiliare.
3.3 Expunei-v asupra problemelor ce pot aprea la aplicarea n practic a contractului de vnzarecumprare cu pact de rscumprare (n special privind obligaia cumprtorului de a nltura drepturile
terilor asupra bunului, rscumprarea bunurilor imobile, etc.).
) Alineatul 1 al articolului comentat prevede expres obligaia cumprtorului de a atrage vnztorul n calitate
de coprt n aciunea de eviciune naintat de ctre un ter mpotriva cumprtorului. Este necesar de remarcat,
c este vorba de obligaia i nu de dreptul cumprtorului de a atrage n calitate de coprt pe vnztor.
Cumprtorului i revine obligaia nu numai s anune vnztorul ca parte a contractului de vnzare-cumprare,
dar i s-l atrag n calitate de coprt n proces.
Vnztorul, n baza art.67, alin.1 al Codului de procedur civil al Republicii Moldova, ca persoan
interesat ntr-un proces pornit ntre alte persoane, poate interveni n el alturi de reclamant sau de prt pn la
nchiderea dezbaterilor judiciare n orice instan dac hotrrea pronunat ar putea s influeneze drepturile
sau obligaiile lui fa de una din pri. Astfel, vnztorul este intervenientul accesoriu, adic intervenientul care
nu formuleaz pretenii proprii asupra obiectului litigiului. Pentru a interveni n proces, vnztorul depune o
cerere n care demonstreaz interesul interveniei, menionnd crei pri se va altura. Copia de pe cerere se
nmneaz ambelor pri (art.67, alin.2 Codul de procedur civil al Republicii Moldova). La rndul su,
vnztorul anunat de ctre cumprtor sau aflnd despre proces, este obligat s participe n proces pn la
nchiderea dezbaterilor judiciare n orice instan.
Vnztorul poate fi introdus n proces i la cererea uneia dintre pri sau din oficiul instanei (art.67,
alin.3 Codul de procedur civil al Republicii Moldova).
Vnztorul, participnd n proces, are drepturile procedurale ale prii creia i se altur
(cumprtorului), cu excepia dreptului de a modifica temeiul i obiectul aciunii, de a majora sau reduce
cuantumul preteniilor din aciune, precum i de a renuna la aciune, de a recunoate aciunea sau de a ncheia
tranzacie, de a nainta aciune reconvenional sau de a cere executarea silit a hotrrii, ncheierii sau deciziei
judectoreti (art.68 CPC). Vnztorul este interesat s prezinte pretenii pe marginea cerinelor aciunii de
eviciune naintate cumprtorului, deoarece n cazul nstrinrii bunului, cumprtorul poate solicita restituirea
preului platit pentru bunul cumprat.
(2) Alineatul 2 al prezentului articol prevede consecina neatragerii vnztorului n calitate de coprt n
proces i anume eliberarea acestuia de rspundere fa de cumprtor cu condiia s demonstreze c atragerea sa
ar fi prevenit eviciunea cumprtorului.

Vnzarea cu pact de rscumprare este o varietate a contractului de vnzare cumprare supus

unei condiii rezolutorii exprese, care const n dreptul ce i-l rezerv cumprtorul de-a relua lucrul
vndut, restituind preul i cheltuielile suportate de cumprtor ntr-un anumit termen.
Restituirea vnztorului a bunurilor rscumprate are efect retroactiv, acionnd att n privina
cumprtorului, ai suscesorilor lui n drepturi, ct i a terelor dobnditori, cu excepia cnd terul
dobnditor invoc dobndirea dreptului de proprietate asupra unui bun ( imobiliar ) prin posedarea lui o
anumit perioad ( Art. 332. Uzucapiunea imobiliar ) sau posesia de bun credin n materia bunurilor
mobile ( Art. 331 ).
Vnztorul poate cere rscumprarea de la cumprtorul iniial, ct i de la oricare alt cumprtor
mai departe. Urmeaz de menionat c este indiferent, dac n contractul de vnzare a terului achizitor
fusese sau nu prevzut clauza de rscumprare n folosul vnztorului primitiv, cu excepia vnzrii
unui imobil, deoarece cumprtorul de bun-credin, ce n-a cunoscut pactul de rscumprare din
contractul iniial, este protejat de dispoziia art. 331. n afar de vnztor, rscumprarea poate fi
exercitat de un cesionar ( persoana creia prin contract i-au fost transmise drepturile ), de creditorii si
i de motenitorii si, fiecare motenitor avnd dreptul s cear rscumprarea numai n ce privete
cota sa parte.
Vnzarea cu pact de rscumprare ca regul o folosesc cei, care avnd nevoie de bani, i vnd
bunurile cu intenia c n termenul prevzut pentru rscumprare, s dobndeasc sumele necesare

pentru a redobndi proprietatea bunurilor vndute. Dup coninutul i efectele survenite, facultatea de
rscumprare se folosete ca o modalitate de credit, ntru ocolirea Legii cu privire la gaj ( Legea 44 9XV/2001 ).
Condiia rscumprrii urmeaz n mod obligatoriu a fi stipulat n contractul de vnzarecumprare. n caz contrar vnzarea se consider simpl, iar rscumprarea constituie o revnzare n
condiiile creia prile urmeaz s achite taxele respective de mutaie..
Clauza de rscumprare poate fi ntrodus n contractele de vnzare-cumprare att mobiliare ct i
imobiliare.
. Arenda este contractul ncheiat ntre o parte proprietar, uzufrucruar sau un alt posesor legal de
terenuri i de alte bunuri agricole (arendator) i alt parte (arenda) cu privire la expluatarea
acestora pe o perioad determinat i la un pre stabilit de pri.caracter jur-*car
sinalagmatik(inkeerea lui da nastere la dr si oblig reciproce si interdependente p/u ambele
parti)*ku titlu oneros(fiecare dintre parti urmareste un interes patrimonial propriu)*ku executare
succesiva(oblig reciproce ale partilor se executa de acestea in timp pe toata durata kontr carae este
stab de parti)*trans de foosinta(deoarece prin el se transmite doar folosinta unor bunuri agrikole
expres stab in kontract..prin urmare arenda este un kontr netranslativ de propr)*komutativ(din
momentul inkeerii partile kunosk intinderea prestatiilor la kare se obliga)
1.2.
Elementele contr adenda sunt urm......Subiecii acestui contract sunt arendatorul i arednaul, care pot fi
att persoane fizice , ct i juridice. De regul arendatorul este proprietarul obiectului contractului i care
dispune de toate documentele necesare de proprietate asupra acestui bun. Arendatorii terenurilor, care
aparin statului i unitilor administrativ-teritoriale sunt Guvernul RM i organele administraiei publice
locale n dependen de competena lor (art.41 al Legii 828/1991 ). n aceast calitate pot activa i ali
titulari legali, cum ar fi uzufructuarul, superficiarul, debitorul gajist sau alt posesor legal. Deoarece
aceste persoane poart o denumire general popsesor legal, se consider c ele dispun de titlurile
prevzute de lege, prin care este legalizat posesia, de regul, contractul respectiv. Arenda poate fi orice
suciect de drept al Republicii Moldova. n aceast calitate, n baza art.41 Legii 828/1991, pot activa i
persoanele fizice i juridice strine, organizaiile i asociaiile internaionale. Persoanele fizice trebuie s
fie apte de munc i n stare de a se ocupa cu acticitatea agricol. Pentru persoanele juridice aceast
activitate trebuie s fie prevzut de statut sau alt document constituitiv.
3. Obiectul contractului de arend este terenul de pmnt i alte bunuri agricole. O detalizare n
acest sens gsim n Legea 828/1991 n redacia Legii 1006/2002. Astfel, art. 41 stipuleaz, c obiect al
contractului de arend pot fi terenurile de orice categorie de destinaie, inclusiv dreptul asupra cotei de
teren echivalent. Dreptul de arend a terenului se extinde i asupra construciilor, instalaiilor,
amenajerilor, inclusiv asupra plantaiilor multianuale de pe terenul respectiv, dac contractul nu prevede
altfel.Contractul de arend se ncheiei n scris...Legislatorul a formulat acest criteriu fa de forma
contractului de arend lund n consideraie obiectul, scopurile prilor, termenul contractului i altele.
Aceast norm este condiionat , de asemenea, de necesitatea asigurrii intereselor patrimoniale ale
prilor, de necesitatea evitrii consecinelor negative n caz de nerespectare a obligaiilor contractuale.
Forma scris a contractului de arend se aplic indiferent de faptul cine este parte a contractului - persoan
fizic sau juridic. n afar de norma general stipulat n acest atricol fa de forma contractului de arend,
pentru acest contract se aplic de asemenea i condiiile suplimentare prevzute de lege n dependen de
obiectul i termenul contractului. Astfel, conform aliniatului 2 al art. 877 CC RM contractul de arend a unui
teren ncheiat pe un termen ce depete trei ani trebuie s fie nscris n registrul bunurilor imobile.
Plata arendei se face n natur, n bani sau n natur i bani, potrivit acordului dintre pri, i se execut
n termenul i n locul stabilit n contract. (2) Elementele n funcie de care se determin arenda pentru
fiecare categorie de folosin a bunului pot fi: suprafaa terenului, potenialul de producie, structura
parcelar, relieful i gradul posibilitii de efectuare a mecanizrii, posibilitile de acces, distana fa de
locurile de depozitare, industrializare sau de comercializare, starea cldirilor, amenajrilor sau altor
dotri, gradul de amortizare a tehnicii agricole arendate.
1.1.

2.1DA..in baza prevederilor CC al RM...astfel Pentru nclcarea termenului de livrare se pot cere
despgubiri doar dac, n termen de 21 de zile din momentul n care ncrctura a fost pus la dispoziia
destinatarului, este naintat o obiecie scris ctre cru.
Alta prevedere stab faptul k la calculul
termenelor stabilite n prezentul articol nu se ia n considerare ziua recepionrii sau ziua n care
ncrctura a fost pus la dispoziia destinatarului....

2.2.in kontr trans se aplika regula ku privire la prezumtia kulpei karausului.in noul cc aceasta
reg.poarta denumirea de sarcina probatiunii si este stipulata la art 1009 cc,unde se mentioneaza k sarcina
probei faptului k distrugerea,pierderea,deteriorarea ori depasirea termen de livrare se datoreaza uneia
din imprejurarile prev de lege revine carausului..daca prejud a fost cauzat ku intentie sau din kulpa
grava a carausului acesta nu poate invoka dispozitiile legale care exclud sau limiteaza rsp sa sau kare
rastoarna sarcin aprobatiunii....
2.3. in baza prevederilor legale Cruul rspunde pentru distrugerea, pierderea total sau
parial ori pentru deteriorarea ncrcturii n msura n care distrugerea, pierderea sau deteriorarea
a avut loc ntre momentul prelurii i cel al livrrii, precum i pentru depirea termenului de livrare.
Cruul este inut, de asemenea, s repare prejudiciul cauzat prin neexecutarea altor obligaii
contractuale. Mrimea preteniei de despgubire poate fi limitat prin contract.Pentru ntrzierea
transportrii ncrcturii la destinaie, cruul poart rspundere n proporie de 100% din taxa de
transport i este obligat s repare prejudiciul cauzat astfel.Cruul nu poart rspundere i nu-i poate
limita rspunderea dect n cazurile i n condiiile prevzute de lege.

(1) 3.1. La expirarea contractului de locaiune, locatarul are dreptul prioritar la ncheierea contractului
pe un nou termen dac:
a) i-a onorat anterior obligaiile contractuale;
b) bunul se d n locaiune pe un nou termen;
c) este de acord cu noile condiii contractuale stabilite de locator.
Dac raporturile contractuale continu n mod tcit dup expirarea contractului de locaiune,
aceasta se consider prelungir pe un termen nedeternimat.....
1.1.concesiunea este un kontr prin kare statul cesioneaza unui investitor in skimbul unei redeventadr de a
desfasura activitati de prospectare,explorare,valorifikare sau restabilirea resurselor naturale pe terit rm de a
presta servicii publice de a exploata obiect propr de stat care conform legisl sunt retrase integral sau partial din
kircuitul civil precum si dreptul de a desfasura anumite genuri de activitate inklusiv cele kare konst monopolul
statului preluind gestiunea obiect concesiunii,riscul prezumtiv si rsp patrimoniala.caractere jur..*solemn-rezida
in faptul k kontr concesiun treb sa fie inkeiat in forma scrisa..*sinalagmatik-deoarece partile isi asuma dr si
oblig reciproce..8la momentul inkeerii kontr partile isi kunosk deja intinderea prestatilor la kare se obliga,fapt
ce rezulta din karacter komutativ..*ku titlu oneros-ambele parti urmaresk obtinerea unui beneficiu ku executare
succesiva,concesionarul isi executa prestatille prev de contr in mod kontinuu pe toata durata concesiunii iar
concedentului ii revine oblig k pe parcursul koncesiunii sa nu intervina in aktivit economika a
concesionarului...*intuito personae-adik pers care a obtinut koncesiunea treb sasi execute personal oblig care ii
revin din kontract..
1.2.partile-concesionar(pers fiz/jur din rm si din alte state)concedent(in kazul kocesionarii terenurilor si altor
resurse naturale o are guvernul in pers organ central al adm publice autorizata.in kazul bunurilor intreprinderilor
de stat precum si alte obiecte economice in kalitate de concedent apare org centrale de specialitate si autoritatile
adm publ lokale)Obiect-gestiunea privata a unui serviciu publik,a unui bun publik sau executarea unei aktivit
publ de catre o pers partikulara.insa nu toate serv publice,bun sau activit publice pot fi concesionate doar acele
care au o importanta deosebita p/u stat si prdine publika nu pot const obiectul unei koncesionari.Termen-poate fi
stab de catre concedent sau de ambele parti de comun akord dar nu poate depasi 50 ani.la expirarea concesiunii
daca au fost respect clauzele lui koncesionarul beneficiaza de dr preferential de a prelungi kontr..Redeventa-repr
o suma de bani platita koncedentului de catre cesionar in skimbul r de a gestiona un serv publi,un bun publik
sau de a executa o lukrare publika.ea poate fi stab in natura,bani sau in ambele modalitati sub forma de plati
unice,arenda,plati p/u extractia resurselor naturale sau p/u fabrikarea produktiei...
.1. ) Mandatarul este obligat sa transmit mandantului toate informaiile necesare, sa dea lmuririle
cerute de mandant asupra executrii mandatului, iar la executarea acestuia, sa-l informeze
neintirziat si sa prezinte darea de seama.....Mandatarul este obligat sa nu divulge informaia care i-a
deveni cunoscuta in cadrul activitatii sale daca mandantul are un interes justificat in pstrarea
secretului asupra lor si daca nu exista, in baza dispoziiilor legale, o obligaie de dezvluire sau
dezvluirea nu este permisa de mandant....Obligaia de pstrare a confidentialitatii subzista si dupa
ncetarea mandatului...
Mandatarul este obligat sa remit mandantului tot ceea ce a primit
pentru executarea mandatului si nu a utilizat in acest scop, precum si tot ceea ce a dobindit in
executarea obligaiilor sale contractuale.
2.2.

2.3.mandantul este oblig sa compenseze cheltuielile efectuate de mandatar pe parcursul execut mandat pe care
acesta in f/e de imprejurari konsidera oportun de ale efectua.in acasta privinta se mentioneaza k keltuielile pe
care mandatarul le efectueaza p/u executarea oblig kontract si pe care acesta le konsidera necesare treb
compensate de catre mandant..mandantul nu este in dr sa refuze restituirea cestor keltuieli kiar daca aktul jur in
vederea carora a fost eliberat mandatul nu a fost inkeiat.mandantul este in dr sa refuze kompensarea
cheltuielilor efectuate de catre mandatar doar in kazul mandantului oneros si numai ku indeplinirea conditiei k
keltuielile suportate de catre mandatar se compenseaza prin remuneratie deci nu pot fi inaintate pretentii atunci
kind keltuielile urmeaza a fi kompensate prin remuneratie.
3.1.forma verbala a contr.a fost exclusa.cc admite forma verbala ku exceptia kontr de lokatiune a unui imobil
kare treb sa fie intokmit in scris.konform prevederilor legale daca partile inkeind un kontr de lokatiune a unui
imobil nu vor respecta forma scrisa atunci ele vor fi lipsite de posibilitatea dovedirii faptului inkerii kontr prin
proba ku martori.in privinta inregistrar lokatiunii se aplika reg specifice.lokatiunea unui bun imobil pe un
termen ce depaseste 3 ani treb inscris in reg bun imobile,nerespectarea aceste reguli duce la inopozabilitatea
kontr fata de terti.inregistrar se efectueaza conform legii kadastrului bun imobile...
3.2. Bunul este considerat liber de orice viciu material cnd are caracteristicele convenite. Bunul este liber
de vicii materiale n cazul n care poate fi folosit conform destinaiei stabilite n contract, dac nu s-a
convenit asupra unor anumite caracterisitce, sau conform destinaiei obinuite a unor asemenea bunuri
nu s-a convenit asupra folosinei.de aici reiese oblig lokatorul de a efectua reparatia kapitala a bunului
inkiriat daca legea sau kontr nu prevede altfel. Locatorul este obligat s efectueze reparaia capital
abunului nchiriat dac legea sau contractul nu prevede altfel..in kaz k inkaperile nu au fost amenajate
oblig lokatarul este de a folosi bunul inkiriat in strikta conform ku destinatia lui...inka o oblig este de a
transmite lokatorului bunul inkiriat impreuna ku imbunatatirile aduse daca acestea sunt efectuate fara
acordul lui si nu pot fe separate...
Test 24..
1.1.evictiunea estepierderea totala sau partiala a lukrului vindut k urmare a unei hot judec care pornind de la
kauza anterioara ii recunoaste unui tert fie un drept de propr fie un alt drept din kategoria dr reale asupra
aceluiasi lukru.
1.2.vinz rsp p/u evictiunea care provine din fapta tertei pers daca sunt indeplinite urm konditii-*fapta tertei pers
este o tulburare de dr adik constitue tulburare de dr cazul kind pers considera k are un dr legitim asupra
bunului,pers terta poate invoka k dispune de un dr real asupra bunului sau de un dr de creanta..*cauza evictiunii
este anterioara vinz(vinz nu poate fi fakut raspunzator decit de drept naskute anterior vinzari in favoarae tertului
evingator.p/u dr naskute dupa inkeerea contr vinz cump raspunzator va fi kump insasi..exceptie kind vinz vinde
din nou bunul unei alte pers si aceasta reuseste sasi faca mai intyi opozabil aktul de dobindire)*cauza evict nu
este cunoskuta de cumparator(rsp viz p/u eviktiune va surveni doar in kazul kind in momentul inkerii kontr
cump nu a kunoskut faptul k o pers terta are dr asupra lukrului kumparatmdaca cump a cunoskut cauze
eviktiunii se presupune k el sia asumat riskul ce tine de pierderea sau afectare dr propr...)
1.1. Stabilii corelaia dintre:
a) obligaia vnztorului de a-l garanta pe cumprtor mpotriva eviciunii vicii de natur juridic a
bunului vndut;
b) eviciunea parial efectele eviciunii;
eviciunea rezoluiunea contractului de vnzare-cumprare
2.1.lokatorul are dr sa alega ku akordul lokatarului ekipamentul si vizatorul...numai ku akordul lokatarului
,lokator poate sa aleaga bunul ce urm a fi dat in leasing si vinz acestiua..din aceste considerente lokatorul nu se
obliga fata de lokatar in vederea modului in kare vinz executa contr de vinz/kump..potrivit legii lokatorul nu
poarta rsp fata de lokatar p/u modul in kare vinz executa clauzele din kontr de vinz cump de echipament si nici
de prejudiciul adus vietii si sanatatii cetatenilor,bunurilor lokatar sau ale tertilor in procesul folosirii
echipamentului ku exceptia kazului in kare rsp p/u alegerea vinz a revenit lokatorului iar acesta inklakind
clauzele kontr de leasing a intervenit in alegerea ekipamentului si vinzator acestuia..
2.2.dat fiind faptul k potrivit reg generale lokatar are dr de a alege atit bunul kare urmeaza afi kumparat si dat in
leasing kit si vinz bunnului beneficiind de acest dr lokatar totodata pierde dr de a inainta pretentii lokatorului in
kazul nerespekt oblig kontractuale de catre vinz..mai mult k atit tinind kont de faptul k de cele mai multe ori
vinz transmite bunul direct lokatarului acesta va fi indreptatit sa exercite dr cumparator rezultate din kontr
vinz/kump dintre lokator si vinzator ku exceptia dr de a rezolvi sau modifika kontr p/u realizarea carora lokatar
treb sa obtina akordul lokator..

2.3.conorm prevederilor legale din momentul preluarii posesiunii lokatar isi asuma toate riskurile p/u pieirea
bunului inklusiv cele datrorate unei forte majore,precum suporta si toate keltuelile de intretinere si reparatia
bunului..lokatorul nu rsp p/u executar aoblig de catre vinz ku exceptia kazului kind vinz a fost ales de catre
lokator daca in kontract nu este prev altfel..
3.1. Locatorul este obligat s efectueze reparaia capital abunului nchiriat dac legea sau contractul nu prevede
altfel.
3.2.imbunatatirile aduse bunurilor inkiriate pot fi grupate in 2 categ-ku akordul lokatorului si fara akordul kare
la rindul lor pot fi specifikate in 2 tipuri..imbunatatiri kare pot fi separate fara a se deterioara bunul inkiriat si
kare nu pot fi separate fara a se deterioara bunul inkiriat..imbunatatirle aduse fara akordul lokator ku konditia k
ele nu pot fi separate fara a se deterioara bunurile inkiriate nu se recompenseaza adik acest imbunatatiri devin
propr a lokator(daca pot fi separate fara deterioarare si okator nu este deacord sa akite costul lor ele pot fi
ridikate de catre lokatar)..
3.3.reesind din prevederile legale nerespectarea de ctre ocator a obligaiei prevzute la alin. (1) i (2) acord
locatarului dreptul s efectueze reparaia capital i s treac cheltuielile de reparaie capital n contul chiriei
insa daca lipseste acordul Locatarul are dreptul s separe mbuntirile efectuate fr permisiunea locatorului
dac pot fi separate fr a se deteriora bunul i dac locatorul refuz s compenseze valoarea lor. n cazul n
care mbuntirile efectuate fr permisiunea locatorului nu pot fi separate fr a se deteriora bunul, ele devin
proprietate a locatorului.deci oblig lokatar este de atransmite bunul inkiriat impreuna ku imbunatatirile aduse
daca acestea au fost aduse fara acordul lokator si nu pot fi separate precum si oblig de plataa a chiriei p/u
perioada restanta....
1.1. Prin contractul de leasing, o parte - creditorul financiar (locator) - se obliga sa dobindeasca in
proprietate sau sa produc bunul mobil specificat in contract si sa-l dea in posesiune si folosina, pentru o
perioada determinata in contract, celeilalte pari (locatar),iar aceasta se obliga la plata in rate a unei sume de
bani (redevena).
Caractere jur-*consensual(este necesar doar acordul de vointa a partilor contractante in privinta klauzelor
esentiale ale kontr)*sinalagmatik(fiecare dintre parti se obliga reciprok astfel inkit oblig fiecareia din ele este
corelativa ku oblig celeilalte)*ku titlu oneros(kontr de leasing prevede plata in rate a unei redevente in kalitate
de remuneratie p/u execut oblig lokator)..*executare succesiva(executare contr este continua fiind determinata
de intinderea acestuia in timp)...
1.2.partile...lokatorul(pers fiz/jur care practika aktivit de intreprinzator si kare prokura ku titlu de propr
ekipament de la un anumit vinz p/u al da in kirie),lokatar(pers fiz/jur care practika aktivitatea de intreprinzator
si carev primeste in posesiune si folosinta temporara in baza contr leasing ekipamentul komandat la alegerea sa
de la vinz desemnat de el),vinz(este intreprinderea produkatoare ori alta pers jur/fiz kare practika activit de
intreprinzator si kare vinde lokator in propr ekipament p/u k acesta sal dea in posesiune si folosinta temporara
unui tert..drept parte la leasing pot fi antreprenori rezidenti ai rm kit si pers fiz/jur straine..obiectul sunt
bunurile mobile neconsumptibile.konform legii obiect poate fi-mijl de transport,masini,ekipamente,fondurile
fixe si alte obiecte mobile care circula liber pe piata..pretul-redeventa pe care se obliga so akite lokatarul.p/u
folosirea ekipamentului lokatar plateste lokator kirie,valoarea totala a acesteia se const din m multe sume(a
ekipamentului,rata dobinzii,komisionul platit lokatorlui,suma p/u asigurare s.a)kiria poate fi stab de catre parti
atit in forma baneaska kit si in forma mixta,acxeasta se akita periodik in rate termenele si marimea carora sint
stab de parti la akordul lor..termenul-se stab prin akordul partilor contractante,el korespunde ku termen de
amortizare a bunului si nul poate depasi..in acest mod contr de leasing este inkeiat p/u o perioada determinata de
timp ceea cel deosebeste de kontr de lokatiune care are o perioada nedeterminata.deci leasingul este un kontract
pe termen lung insa legea admite inkeerea acestuia si pe un termen mai mik dekit termen de amortizare a
ekipamentului...forma contr in scris si intra in vigoare la data semnarii lui sau la o data stab in kontract(forma
scrisa este impusa de legislatie resind din specifikul kontr,komplexitatea ,partikularitatile de exercitare si
kontinuitatea acestora)
2.1.contr de impumut urmeaza a fi inkeiat ku respect normelor generale referitoare la form aktului
juridik..nerespect oblig de a intocmi un simplu inscris nu duce la nulitatea kontr insa priveaza partile de
posibilitatea dovedirii existentei lui prin proba ku martori..o simpla recipisa eliberate de imprumutat este
suficienta p/u a dovedi existenta in konditiile kontr de imprumut..imprumuturile oferite de asociatiile de
economii si imprumuturi ale cetatenilor se perfecteaza in scris iar cele akordate de lombar prin intokmirea
kitantei de amanet...
2.2 n cazul n care mprumutatul nu restituie n termen mprumutul, mprumuttorul poate cere pentru ntreaga
sum datorat o dobnd n mrimea prevzut la art. 619 dac legea sau contractul nu prevede altfel.Dac n

contract este prevzut restituirea mprumutului n rate i mprumutatul nu restituie n modul stabilit nici cel
puin o rat, mprumuttorul poate cere restituirea imediat a ntregului mprumut i a dobnzii aferente..(3) n
cazul n care nu poate restitui bunul, mprumutatul trebuie s plteasc valoarea acestuia calculat n funcie de
locul i timpul execurii obligaiei..
2.3.imprumutator poate cere in orice moment restituire aimprumut,imprumutatul avind la dispoz 30 zile p/u
executarea oblig mentionind k fixarea termen in kontr de imprumut leaga imprumutatul de o anumita data p/u
restituirea imprumut iar p/u imprumutator face imposibila solicitarea restituirii inainte de termen ku exceptille
prev de lege...
3.1.Prin contractul de mandat o parte (mandant) mputernicete cealalt parte (mandatar) de a o
reprezenta la ncheierea de acte juridice, iar aceasta, prin acceptarea mandatului, se obliga sa acioneze in
numele si pe contul mandantului..carater consensual(deoarece se considera valabil inkeiat prin simplu akord de
vointa a partilor contractante,in acest sens mandatorul isi poate da konsimt in mod expres sau tacit deoarece
acceptarea mandatului este expresa sau tacita)*de reg are caracter unilateral,ku titlu gratuit in sens k il obliga
doar pe mandatar si ni presupune remuneratii,legea insa nu interzice k mandatorul sa fie remunerat de catre
mandant..mandatul profesional este prezumat ku titlu oneros..deci daca mandatul este gratuit putem vb de
caracterul unilateral iar daca acesta este oneros are caracter sinalagmatik..*intuito personae-rap jur aparute in
baza contract de mandat sint de obicei judiciare in raport ku terii mandatarul aktioneaza in numele
mandantului,in baza kontr de mandat mandatarul se obliga sa actioneze nu numai in numele acestuia dar si pe
kontul acestuia..*acestui kontr ii sunt aplikabile normele ce regl reprezentarea si procura,acceptarea mandatului
este expresa sau tacita si* mandatul este de regula ku titlu gratuit....
3.2.partile-mandatarul(kare treb sa aiba capacit exerc deplina deoarece actele jur pe care aceasta le inkee in
numele si pe kontul mandantului treb sa manifeste un konimtamint valabil exprimat)mandantul(kapac sa jur
prezinta interes doar daca se refera la natura jur a aktelor inkeiate de care mandatar ku tertele pers.aici treb
distinse aktele de administrare konservare si dispozitie)..CC presupune posibilitatea desemnarii mai multor
mandatari p/u inkeerea unui akt jur,mandatul produce efecte numai in kazul in kare este acceptat de toti
mandatarii..obiect-reprezentarea mandantului la inkeerea de acte jur de catre mandatar adik savirsirea de catre
mandatar a actiunilor jur in numele si pe kontul mandantului indreptate spre aparitia ,modifikare si stingerea dr
si oblig civile.deci obiect il formeaza serv jur de reprezentare care nu pot fi materializate ex imputerniceste pe
mandatar sa inkee un kontr de lokatiune ,vinz/kump,skim si altele..obiectul treb sa fie licit,sa reprezinte o
prestatie posibila si sa fie altele decit testamentul kasatoriei,exercitarea dr parintesti etc....legea nu stab konditii
speciale in cea ce priveste forma kontr de mandat..acesta se inkee prin simplu akord de vointa a partilor
kontractante avind caracter consensual..accepatrea mandatului poate fi expresa sau tacita adik sa rezulte din
aktele sau kiar din tacerea mandatarului.in kazul mandatului tacit dovada acestuia se poate face prin martori sau
prezumtii.termenul este regl de normele generale ale kod civil..fapt ce ofera partilor conbtractante posibilitatea
sa stab de sine statator termenele kontruale speciale si general in f/e de perioada necesara executarii mandatului
si de partikularitatile acestuia sau sa inke kontr pe un termen nedeterminat..pornind de la faptul k mandatul si
prokura in unele cazuri se prezinta k un tot indivizibil termenul kontr poate fi determinat de termen p/u kare
mandatarului i se elibereaza prokura..pretul-k element al mandatului poate figura numai in kazurile kind este vb
de mandat oneros deoarece de reg mandatul se prezinta k un kontr ku titlu gratuit..mandantul este oblig sa
plateasca mandatarului remuneratie numai in kazurile prev de le ge sau kontr..kuantumul retributiei este
determinat prin akordul partilor si variaza in f/e de komplexitatea imputernicirilor mandatarului,gradul de
califikare a acestuia..
3.3.avind in vedere k komisionul asemenea mandatului se refera la kategoria kontr de prestare a serv de
intermediere remarcam faptul k kontr de komision se aseamana in multe privinte ku konbtr de mandat astfel una
din asemanarile acestor 2 contr rezida in obiectul lor comun- acordare de catre mandatar sau komisionar a
serviciilor ce se raporteaza la inkeerea de acte jur nu pe kontul sau ci pe contul pers care imputernicestekomitent sau mandant dupa caz..tot asa sunt m mult sau mai putin asemanatoare efectele acestor kontracte adik
dr si oblig komisionarului in kontr de comisiuni cu cele ale mandatarului in kontr de mandant.deci intre
comitent si komisionar exista aceleasi dr si oblig k intre mandant si mandatar ku deosebirile stab de normele
speciale priv kontr de comision..deosebirile dintre aceste contr sunt conditionate preponderent de faptul k
reprezentarea cu toate k nu este de esenta mandatului totusi determina nat jur a acestuia..pe cinbd komisionul nu
konditioneaza in nici un kaz reprezentarea fapt ce dealtfel konditioneaza dr si oblig deosebite ale
komisionarului raportate la cele ale mandatarului in raport ku tertile..astfel komisionarul inkee acte jur aktivind
in acest sens fara dr de reprezentare adik in nume propriu dar pe kontul komitentului fapt ce il pozitioaneaza
drept parte contractanta in rap ku tertii...din aceste considerente comisionarul participa k subiect de sine statator
la rap civile sau comerciale,iar necesitatea prokurii in vederea inkeerii de acte jur este pur si simplu inutila.la

rindul sau mandatarul in rap ku tertii apare in kalitate de reprezentant al mandantului inkeeind acte jur pe kontul
si din numele mandantului.....gaatttaaaa....huuu...