Argumentarea publicitar prin imagine (iconic) Imaginea particip total la alctuirea dispozitivului strategic al publicitii printr-o punere n scen atrgtoare a produsului i prin impactul exercitat contient sau nu de acesta asupra receptorilor ei. Dar prin statutul de imagine, ea stabilete un cadru argumentativ diferit de cel al textului publicitar (Adam, Bonhomme, 2005). Ceea ce evideniaz cei doi autori este faptul c, n ciuda unor forme de contaminare ntre argumentarea verbal i cea vizual, n publicitate, avem de a face cu dou sisteme de exprimare structural diferite. Argumentarea iconic se difereniaz n raport cu cea verbal: Deficiena lexical a imaginii face ca ea s fie lipsit de un semantism intrinsec, n timp ce limbajul are semnificaii virtuale. Formele sau culorile imaginii nu au nici o semnificaie prin ele nsele. Semnificaiile ei depind de ceea ce productorul/emitorul imaginii investete n producerea ei i de ceea ce receptorul decodific n imagine ca sens. Lacunele sintactice ale imaginii limiteaz posibilitatea unei argumentri logice prin nlnuirea de secvene deductive. Astfel, argumentarea prin imagine este n mic msur explicativ, informativ i n mult mai mare msur seductoare, emoional. Din aceast cauz, imaginea poate argumenta fr s dea impresia c o face, ceea ce i ntrete capacitile de manipulare. Spre deosebire de text, care poate dezvolta o argumentare autonom, imaginea publicitar are nevoie de un suport lingvistic, chiar minimal (numele mrcii, sloganul). Argumentarea iconic include n sine numeroase efecte ilocuionare (ocul emotiv) i perlocuionare (invitaia de a cumpra produsul) ea nu poate fi explicitat sau formulat dect n mometul receptrii ei prin limbaj, fie sub forma unei reflecii rapide, fie sub aceea a unei analize mai aprofundate.Cu alte cuvinte, imaginea publicitar nu poate fi interpretat dect digital..., afirm Adam i Bonhomme. Argumentarea iconic creeaz proceduri incitative originale bazate pe evidena vizual.
Argumentarea iconic se bazeaz pe datele materiale ale
imaginii, respectiv constitueni, care sunt de mai multe feluri : de natur geometric (grafismul liniilor i suprafeelor), de natur cromatic (culorile i caracteristicile acestora), textura suportului.La un al doilea nivel, aceti constitueni dau natere unor uniti figurative care fac sau trimitere la realitate i care sunt dispui n funcie de regulile cadrajului, localizrii, planurilor, perspectivei, unghiului de vedere etc. Pe de alt parte, plasarea schemelor iconice care constau din structuri vizuale calculate s provoace efecte perceptive, fie prin pregnana lor, fie prin redundana procedeelor, fie prin contrastul fa de cadrul lor nconjurtor, d natere unui modelaj argumentativ al imaginii. Acese scheme iconice funcioneaz ca supori vizuali ai subiectelor conceptuale, care influeneaz receptarea. Bazate pe stereotipuri i prin urmare recunoscute cu uurin, asemenea subiecte conceptuale sunt , conform lui Adam i Bonhomme, de dou feluri : arhetipale, care exploateaz structuri psihologice i fantastice fundamentale n scopul de a transfera n imagine ateptrile imaginare ale receptorilor i socio-culturale , care transpun n imagine reprezentri legate de un curent de civilizaie sau de un anumit grup socio-cultural. Argumentarea iconic recurge, chiar dac nu n msur mai mic dect cea textual, la figurile de retoric : comparaia, metafora, antiteza, hiperbola, personificarea, repetiia sunt frecvente n publicitatea vizual. Figurile de retoric care sunt proprii verbalului nu pot fi transpuse n limbajul vizual dar, adeseori, retorica textului e susinut i augmentat prin imagine, care are avantajul unui efect persuasiv particular. Aa cum concluzioneaz Adam i Bonhomme, morfologia imaginii face ca argumentarea iconic s fie mult mai impresionant dect cea textual. Nefiind aparent ca atare, dar prezent totui, difuz n imagine, dar totui coerent, sugestiv n conduita ei, dar puternic implicativ prin efectele ei, argumentarea iconic favorizeaz mai curnd procedurile asociative (ca analogia) i inductive (ca exemplul) dect pe cele deductive... Bazat pe ostentaie i pe persuasiunea demonstrat (i nu doar afirmat) argumentarea iconic comport o proprietate specific care poate fi
calificat drept fetiizant n sensul strict al cuvntului. Aceasta const
n mizarea pe puterea de seducie a imaginii i n a face s se cread c simpla ei contemplare (la o adic, venerarea) angajeaz posesia i bucurarea de produsul pentru care ea nu este dect un substitut iluzoriu.
Phronesis marketing: Reconcilierea artei cu știința în scopul elaborării de strategii viabile în viața reală, aplicabile de la branduri internaționale la producția artizanală