Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Studiul PLIMM
Studiul PLIMM
SIGLA ARIES
CAPITOLUL 1:
Principiile dezvoltarii durabile. Identificarea aspectelor determinante
pentru zona transfrontaliera Dolj-Vidin
CAPITOLUL 2:
Analiza SWOT a domeniilor economico-sociale ce caracterizeaza
zona transfrontaliera Dolj-Vidin
14
CAPITOLUL 3:
Domenii strategice de interventie si dezvoltare a mediului economic
din zona transfrontaliera Dolj-Vidin in vederea dezvoltarii durabile
18
CAPITOLUL 4:
Modalitati de actiune a ONG-urilor de mediu din zona transfrontaliera Dolj-Vidin,
pentru asigurarea dezvoltarii durabile
28
CAPITOLUL 5:
Instrumente de actiune ale cetatenilor privind dezvoltarea durabila a
zonei transfrontaliere Dolj-Vidin
49
CAPITOLUL 6:
Bune practici europene in domeniul asigurarii dezvoltarii durabile
la nivel transfrontalier.
Experiente de succes in zona transfrontaliera Dolj-Vidin
51
CAPITOLUL 7:
Efecte si impact pe termen mediu si lung
58
pg. 3
pg.
pg.
pg.
pg.
pg.
pg.
Rezumat (engleza)
65
pg.
Bibliografie selectiva
74
pg.
CHAPTER 1:
Sustainable development principlest. Identifying main issues for
Dolj -Vidin cross border area.
pg.
CHAPTER 2:
SWOT and Social-Economic Analysis for Dolj -Vidin
Cross border area
pg.
CHAPTER 3:
Strategic areas of intervention and development for economic climate in
Dolj -Vidin cross border area, regarding sustainable development
pg.
CHAPTER 4:
Instruments for Dolj -Vidin crossborder NGOs to promote
sustainable development
pg.
CHAPTER 5:
Instruments addressed to Dolj -Vidin cross border citizens for
sustainable development
pg.
CHAPTER 6:
European best practices in cross border sustainable development.
Success stories in Dolj -Vidin area.
pg.
CHAPTER 7:
Medium and longterm impact
pg.
Summary
pg.
Selective Bibiography
pg.
CAPITOLUL 1
Principiile dezvoltarii durabile. Identificarea aspectelor determinante pentru zona
transfrontaliera Dolj-Vidin
Ce se intelege prin dezvoltare durabila?
Conceptul de dezvoltare durabila semnifica atitudinea generatiei prezente fata de satisfacerea
propriilor necesitati prin utilizarea echilibrata a resurselor. Cea mai cunoscuta si sintetica definitie a
dezvoltarii durabile este urmatoarea:
Capacitatea generatiei prezente de a-si satisface necesitatile de supravietuire, fara a compromite
sansa generatiilor viitoare de a-si satisface propriile necesitati.
In 2001, Consiliul European de la Gteborg a adoptat prima Strategie privind Dezvoltarea Durabila a
Uniunii Europene. Acest document a fost completat cu obiective si principii de actiune specifice, in
contextul extinderii spre estul Europei a UE.
Scopul declarat al acestei strategii este de a identifica si implementa proiecte si masuri menite a
imbunatati continuu viata cetatenilor de azi si de maine ai Uniunii Europene, prin dezvoltarea la
nivelul comunitatilor locale a abilitatilor de administra si utiliza in mod eficient resursele naturale, de
a stimula inovarea in domeniile sociale si ecologice, asigurand astfel prosperitate, protectia mediului
si coeziune sociala.
Din prisma acestei misiuni propuse in strategia europeana, conceptul de dezvoltare durabila are in
vedere tematici variate ale societatii europene: protectia mediului, protectie sociala, dezvoltarea
economiei.
Obiectivele cheie ale strategiei de dezvoltare durabila a UE sunt urmatoarele:
Protectia mediului:
o conservarea calitatilor Pamantului de a sustine viata pe pamant, in toate formele sale de
bio-diversitate, respectarea caracterului limitativ al resurselor naturale, protejarea si
imbunatatirea calitatii mediului inconjurator
o prevenirea si reducerea poluarii mediului, promovarea consumului si productiei
durabile, reducand astfel degradarea mediului ca urmare a cresterii economice
Echitate si coeziune sociala: dezvoltarea si promovarea unei societati democratice, bazata pe
incluziune sociala, coeziune, siguranta si justitie sociala, dezvoltarea respectului pentru
drepturile fundamentale ale omului, diversitatea culturala, prin crearea de oportunitati egale
pentru toti cetatenii si combaterea oricaror forme de discriminare
4
producerea a 12% din energia consumata, respectiv 21% din electricitatea consumata
din surse de energie regenerabila, pana in anul 2010;
pana in 2010, 5,75% din combustibilii utilizati in transport vor fi bio-combustibili,
respectiv 8% pana in 2015;
economisirea a 9% din energia consumata pana in anul 2017;
Romania, Regiunea Sud-Vest Oltenia, judetul Dolj1
Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Craiova confirma faptul ca seceta si alte fenomene
pedoclimatice favorizeaza desertificarea judetului Dolj. Verile cu temperaturi din ce in ce mai
insuportabile din ultimii ani sunt doar o mostra din felul in care se va schimba clima. Sadova, Dabuleni,
Marsani si Desa sunt comunele in care au aparut cele mai mari probleme in ultimul timp. Cea mai
afectata regiune este cuprinsa intre Calafat, Poiana Mare, Sadova, Bechet, Dabuleni si Dunare,
respectiv o suprafata de 104.600 de hectare. Prezenta unor soluri nisipoase, ce nu retin apa, imprima,
cel putin in partea sudica a judetului, caracterul de zona semiarida, cu accente de aridizare. Vegetatia
pitica este uscata, iar fasiile verzi, acoperite cu grau tanar, sunt foarte rare. Studiile arata ca in Campia
Olteniei frecventa anilor cu recolte slabe si foarte slabe, ca efect al secetelor, este cuprinsa intre 36 si 39
la suta. Mai mult, intr-o statistica pusa la dispozitie de Agentia de Mediu Craiova, se observa ca, in
judetul Dolj, in perioada 2000 - 2002, suprafata agricola calamitata a reprezentat intre 79,6 si 87,8 la
suta din totalul suprafetei cultivate.
Pana acum singurele masuri luate sunt legate de impadurire. In contextul mai amplu al incalzirii
globale, un factor deosebit de agravant pentru modificarea climei Doljului au fost despaduririle masive.
Daca in 1970 padurile ocupau 12% din suprafata judetului, in prezent ele nu depasesc 7% din
intinderea lui. Un alt remediu este o retea buna de irigatii, care, cel putin in Dolj, lipseste pana in acest
moment. Problema desertificarii solului Olteniei a fost luata in serios abia in 1977, cand, prin HG nr.
876, au fost preluate 1.291,78 ha de terenuri degradate, in vederea impaduririi. Numai ca actiunea in
sine a inceput abia in 1988 si a fost finalizata tocmai in 2002. Prin alte acte normative au mai fost
preluate suprafete de sol desertificat, care au fost sau urmeaza sa fie impadurite, insa acestea abia daca
depasesc, in total, cinci mii de hectare, in timp ce suprafata cu probleme depaseste 104 mii de hectare.
Bulgaria, Regiunea Nod-Vest, district Vidin
Regiunea Vidin cuprinde 11 municipalitati ce concentreaza principalele surse de emisii de gaze cu efect
de sera. Acestea insa, au doar influenta locala si nu influenteaza in mod determinant calitatea
atmosferei, desi relieful si structura pedologica a solului favorizeaza dispersarea emisiilor de poluanti
in atmosfera. Cu toate acestea, principalele efecte ce pot fi observate in regiunea Vidinului sunt ceata
deasa si temperaturi anormale pentru perioada de toamna si iarna, ce se formeaza datorita umiditatii, a
temperaturilor scazute si a lipsei curentilor atmosferici.
Sursele poluarii atmosferice in zona Vidinului sunt determinate de instalatiile de producere a
combustibililor si societatile de producere a automobilelor, manifestandu-se in principal in lunile de
iarna. O sursa suplimentara de poluare atmosferica este reteaua rutiera a zonei Vidin, insuficient
modernizata, ceea ce genereaza ambuteiaje si consum ridicat de combustibil ce produc emisiile
aferente, cat si risipirea particulelor de praf.
2) Sisteme ecologice de transport
Obiectiv european general: dezvoltarea unui sistem de transport corespunzator necesitatilor sociale,
economice si de mediu, concomitent cu reducerea impactului negativ asupra acestora
Rezultate urmarite la nivel european:
Utilizarea de combustibili ecologici in sistemele de transport si reducerea emisiilor de
gaze cu efect de sera generate de acest domeniu;
1
Strategia si programul Consiliului judetean Dolj de dezvoltare economico-sociala a judetului Dolj, 2005 2008
Sectoarele economice ce asigura ocuparea fortei de munca in judetul Dolj sunt in principal sectoare
industriale puternic poluante, in acest sens, Agentia de Protectia Mediului Craiova a clasificat o serie de
zone critice si poluatori:
Zone critice sub aspectul poluarii atmosferei
Zona industriala de nord-vest, monitorizata cu prioritate de Agentia Regionala de
Protectie a Mediului Craiova, reprezentata de SNP PETROM Combinatul DOLJCHIM Craiova si
de Termoelectrica Bucuresti - FE Craiova;
Platforma industriala de nord a municipiului Craiova, reprezentata de
Termoelectrica Bucuresti - Ue Craiova II, traficul auto si feroviar, prelucrare primara titei Ghercesti
(SPP Craiova).
Platforma industriala de vest a municipiului Craiova - produse agroalimentare:
bere (S.C. BERE S.A.), elemente prefabricate din beton, tigla si materiale de constructii (S.C.
ELPRECO S.A.), santiere de constructii, traficul rutier pe DE 70 Craiova-Filiasi si feroviar Craiova-Timisoara.
Spargerea
accidentala a conductelor magistrale
de transport titei, motorina, gaze etc.
ale SNP PETROM, S.C. CONPET
S.A., ROMGAZ, DISTRIGAZ etc.
8
Craiova.
Bulgaria, Regiunea Nod-Vest, district Vidin3
Guvernul bulgar incurajeaza dezvoltarea de afaceri in domeniul energiei regenerabile si investitiile in
instalatiile si sistemele de productie ecologica a energiei. In acest sens, campaniile de informare sunt
coordonate, pentru fiecare domeniu in parte, de Ministerul Economiei si Energiei, respectiv de
Departamentul pentru Eficienta Energetica si Protectia Mediului - http://www.mee.government.bg.
Pentru districtul Vidin au fost identificate urmatoarele surse de productie a energiei si dezvoltarea de
instalatii ecologice:
1) Energie solara
2) centrale hidroelectrice cu putere de pana la 10 MW
Resursele de energie sunt reprezentate de fluviul Dunarea, dar si de raul Timoc sau rauri mai mici
precum Topolovets, Archar, Lom, Chichilska, Vidbol, Komatitsa, Gramadska, Stakevska, Skomlya,
Belshtitsa si Yasova Bara.
3) bio-combustibili (bio-masa si bio-gaz)
4) Conservarea si managementul resurselor naturale
Obiectiv european general: imbunatatirea sistemului de management al resurselor naturale, evitarea
supra-exploatarii si conservarea eco-sistemelor;
Rezultate urmarite la nivel european:
Cresterea eficientei utilizarii resurselor naturale, prin promovarea inovatiilor in
domeniul sau cu impact ecologic;
Dezvoltarea de masuri pentru evitarea supra-exploatarii resurselor naturale, in special in
domeniile pescuitului, conservarea bio-diversitatii si a ecosistemelor
Refacerea situ-rilor naturale afectate din punct de vedere al biodiversitatii pana in anul
2010;
Promovarea tehnologiilor de reciclare, regenerare si reutilizare a resurselor naturale.
Romania, Regiunea Sud-Vest Oltenia, judetul Dolj4
Resursele din subsolul judetului Dolj cuprind zacaminte de titei la Melinesti, Bradesti, Almaj, Simnicu
de Sus, Ghercesti, Pielesti, Cosoveni, Malu Mare, Carcea, gaze naturale la Isalnia, Ghercesti, Simnicu
de Sus, Pielesti si Cosoveni. Ca roci de constructie mentionam: argile, luturi argiloase, balast, aflate in
diferite perimetre din aria localitatilor Calafat, Filiasi, Barca, Cernele, Lipov, Isalnita, s.a. Apele
minerale valorificate local se afla la Urzicuta si Gighera. Alte resurse naturale sunt reprezentate prin
bogatia apelor de suprafata, calitatea deosebita a solului, padurile, pasunile si fanetele naturale.
Judetul Dolj este caracterizat prin prezenta unor habitate naturale specifice stepei si silvostepei. In
partea de nord, colinara, se intalnesc paduri de cer si garnita (Quercus cerris, Quercus frainetto),
precum si tipuri de padure in care este prezent gorunul (Quercus petraea) a carei arie de raspandire se
plaseaza pe intreaga jumatate nordica a Podisului Getic. Alaturi apar numeroase alte specii de foioase
specifice dealurilor cu altitudine coborata si campiilor. In partea centrala a judetului, pana la linia
Plenita-Segarcea-Apele Vii, reprezinta tot domeniul padurilor de cer si garnita, ocupand suprafete mai
intinse in triunghiul Craiova-Segarcea-Perisor. Aceste paduri sunt, fie cerato-garnite, uneori in amestec
cu stejar brumariu (Quercus pedunculiflora) si stejar pufos (Quercus pubescens) indicand o trecere
catre silvostepa, fie cerete pure. Suprafetele poienite sunt acoperite cu asociatii de Festuca sulcata,
Festuca vallesiaca, Andropogon ischaemum, Chriysopogon gryllus etc..
3
4
Campia din sudul judetului, un domeniu al silvostepei, prezinta azi numai cateva petice de padure
poienita de stejar pufos in partea nordica si mai inalta a campiei si de stejar brumariu (la nord de Bistret
si in apropiere de Boureni).
Rezervatia ornitologica de la Ciuperceni-Desa ocupa o portiune in zona inundabila a Dunarii care nu a
fost indiguita si care are ca habitat major habitat de apa dulce/zone umede. In Rezervatia Ornitologica
Ciuperceni-Desa se gaseste un numar impresionant de specii de pasari protejate, cum ar fi: Egretta
garzeta, Egretta alba, Pelecanus crispus, Pelecanus onocrotalus, Phalacrocorax pygmeus, motiv pentru
care a fost propusa si acceptata ca Arie Speciala de Protectie Avifaunistica, in cadrul Retelei Ecologice
Europene Natura 2000.
Acumularea agropiscicola DunareniBistret situata in sudul judetului Dolj, la cca. 4 Km distanta de
Dunare, cu o suprafata totala de 1936 ha a atras atentia ornitologilor, mai ales dupa lucrarile de
indiguire si sistematizare a Luncii Dunarii, care au modificat profund vechile ecosisteme din zona
inundabila a Luncii Dunarii.
In interiorul a doua din cele sase bazine exista doua insule care desi restranse ca intindere, sunt
acoperite de macrofite acvatice (Salix sp. Carex sp. Cyperus sp.), constituind habitate ideale pentru
adapostul si reproducerea unor specii acvatice. Conditii asemanatoare sunt oferite si de vegetatia
palustra care margineste bazinele vestice, in care se gaseste puietul de peste.
Bogatia si accesibilitatea surselor de hrana atrag dupa sine diverse ornitocenoze, cu regim trofic zoofag
(predominant ihtiofag), omnivor sau vegetarian. Datorita bogatiei si varietatii de specii de pasari
acumularea agro-piscicola DunareniBistret a fost propusa si acceptata ca Arie Speciala De Protectie
Avifaunistica, in cadrul Retelei Ecologice Europene Natura 2000.
Padurea Bratovoiesti propusa ca SIC Natura 2000, are o suprafata de 1259 ha. Vegetatia arborescenta
intalnita aici este reprezentata de stejar pedunculat (Quercus robur), frasin (Fraxinus excelsior), tei (tilia
cordata), carpen (Carpinus betulis), cer (Quercus cerris), anin negru (Alnus glutinosa), plop alb
(Populus alba), plop negru (Populus nigra), salcie (Salix alba).
NATURA 2000 este o Retea ecologica de arii naturale protejate formata din:
Arii speciale de conservare (SAC) constituite conform Directivei Habitate (Directiva
92/43/CEE privind Conservarea Habitatelor Naturale si a Faunei si Florei Slbatice)
Arii de protectie speciala avifaunistica (SPA) constituite conform Directivei Pasari (Directiva
79/409/CEE referitoare la Conservarea pasarilor salbatice).
La nivelul judetului Dolj exista 8 propuneri de situri Natura 2000 din care 5 sunt Arii speciale de
protectie avifaunistica, iar 3 Situri de importanta comunitara:
Arii de protectie speciala avifaunistica (SPA):
- Calafat Ciuperceni Dunare IBA - 28981,0 ha;
- Maglavit IBA 3562,6 ha;
- Confluenta Jiu Dunare IBA 40730,9 ha;
- Bistret IBA 27482,3 ha;
- Dabuleni Grinduri IBA;
Situri de importanta comunitara (SCI):
- Ciuperceni Desa 40853,0 ha;
- Coridorul Jiului;
- Poiana Bujorului din Padurea Plenita 44,3 ha
Aceste zone au o importanta deosebita, identificata in cadrul strategiilor locale si regionale, pentru
valorificarea acestora dezvoltandu-se programe speciale de protectie si dezvoltare:
Importanta pentru silvicultura
- atragerea finantarilor speciale pentru gestionarea padurilor cuprinse in situri Natura 2000
Importanta pentru vanatoare si pescuit
10
- sunt permise vanatoarea si pescuitul cu conditia ca siturile Natura 2000 sa-si pastreze obiectul
conservarii
- pot fi autorizate proiecte cum ar fi realizarea unor bazine piscicole
Importanta pentru turism
- utilizarea pentru odihna si recreere a cadrului ariilor Natura 2000 (ex. birdwatching, etc
- obinerea de venituri din ecoturism
Importanta pentru terenurile agricole
- sprijinirea dezvoltarii economiei rurale prin furnizarea unei surse de venit pentru
administratorii de terenuri in cazul in care pe teren exista specii si habitate de importanta comunitara;
- proprietarii de terenuri extravilane situate in arii naturale protejate sunt scutiti de plata
impozitului.
- cresterea vanzarilor produselor naturale (cas, miere, vin) prin etichetarea lor;
Importanta economica
- cresterea numarului angajarilor de personal din mediul rural;
- posibilitatea unei diversificarii a activitatilor economice si a investitiilor;
- atragerea finantarilor speciale U.E. pentru agricultura.
Bulgaria, Regiunea Nod-Vest, district Vidin5
Padurile reprezinta doar 8,8% din suprafata Vidin-ului, fiind repartizate in special in zona de Nord-Vest
si avand ca specii principale stejar, ulm, fag, nuc, plop, salcam si tei. In general, zonele impadurite sunt
protejate si urmarite in dezvoltare, prin re-plantare, conservare, fiind create totusi si zone de recreere in
aer liber a locuitorilor din municipalitate. Printre speciile existente in Vidin se regasesc si specii
ocrotite in Bulgaria, precum:
Leucojum aestivum (specie ocrotita)
Centaurea rumelica; Utricalaria vulgaris; Digitalis laevigata; Nymphoides
peltata; Chamaecytisus danobiabis; Allium angulosum (specii rare)
In orasele Vidin si Gradetz sunt localizati o serie de arbori seculari protejati: 1 stejar de 120 de ani, 4 tei
(130-150 ani), 2 platani (100 ani) si 1 ulm (200 ani)
Printre plantele cultivate si protejate in Vidin se regasesc bujorul si primula, iar fauna este bine
reprezentata prin specii specifice, dintre care protejate se regasesc 13 specii de peste, 7 specii de reptile,
3 specii de amfibieni, 54 pasari si 4 mamifere.
5) Sanatate publica
Obiectiv european general: perfectionarea sistemului public de sanatate, pe principiul egalitatii si
echitatii, cat si imbunatatirea sistemului de protectie a populatiei impotriva amenintarilor de sanatate
publica
Rezultate urmarite la nivel european:
Dezvoltarea sistemelor coordonate de sanatate publica;
Perfectionarea sistemului de sanatate si securitate alimentara;
Imbunatatirea informarii populatiei privind pericolele de mediu si de sanatate a
populatiei
Pana in anul 2020, produsele chimice, inclusiv pesticidele vor fi produse, utilizate si
transportate in sisteme certificate pentru a asigura o protectie sporita a mediului;
Imbunatatirea sanatatii mentale si reducerea ratei sinuciderilor
Romania, Regiunea Sud-Vest Oltenia, judetul Dolj
La nivelul judetului Dolj, reteaua publica de ocrotire a sanatatii cuprinde 13 spitale, 3 centre de
sanatate, 9 dispensare medicale, 9 crese, 18 farmacii si un preventoriu. In reteaua sanitara particulara au
5
11
fost inregistrate 37 cabinete medicale de familie, 46 cabinete medicale de medicina generala, 202
cabinete medicale de specialitate, 119 cabinete stomatologice, 19 policlinici, 38 laboratoare medicale,
23 laboratoare de tehnica dentara, 129 farmacii si 32 depozite farmaceutice.
2004, conform datelor din balant forti de munca, populatia ocupata civila a fost de 270,6 mii persoane,
din care populatie masculina 52,6%. In totalul populatiei ocupate civile, in anul 2004 pe activitati
ponderile cele mai mari le-au detinut:
- agricultura (47,6%),
- industria prelucratoare (15,1%),
- comert, repararea si intreinerea autovehiculelor si a bunurilor personale si casnice
(10,6%),
- invatamant (5,1%)
In ceea ce priveste somajul, se poate observa o scadere a ratei somajului (fata de luna aprilie 2004 cand
rata somajului era de 7,0 %, in luna aprilie 2005 rata somajului inregistrata a fost de 5,0 % in raport cu
populatia activa civila totala).
Masurile intreprinse in domeniul politicii de resurse umane si incluziune sociala la nivelul judetului
urmaresc, in principal:
Capitolul 2
Analiza SWOT a domeniilor economico-sociale ce caracterizeaza zona
transfrontaliera Dolj-Vidin
14
Judetul Dolj
Rezultatele industriei judetului a cunoscut in ultimii ani o dinamica oscilanta, de la 89,6% in anul 2002
fata de anul 2001 la 107,9% in anul 2003 fata de anul 2002 si la 104,7% in anul 2004 fata de anul 2003.
Evolutiile principalelor ramuri industriale ale judetului au cunoscut urmatoarea evolutie:
industria prelucratoare, in crestere cu 5,2% comparativ anul 2003, prezinta in continuare unele
puncte care ii confera oportunitati reale pentru relansare:
o principalele ramuri ce au inregistrat cresteri: industria de masini si echipamente
(+38,3%), industria constructiilor metalice si a produselor din metal (+30,5%), industria
chimiei si fibrelor sintetice si artificiale (+27,0%), respectiv industria mijloacelor de
transport rutier (+20,7%).
o scaderi ale volumului de activitate au fost inregistrate in ramurile: prelucrarea lemnului
(-33,2%), industria confectionarii imbracamintei din textile, blanuri si piele (-26,1%),
respectiv industria alimentara si a bauturilor (-18,0%).
productia fizica industriala in anul 2004, comparativ cu perioada corespunzatoare a anului 2003
a inregistrat cresteri la:
o transformatoare si autotransformatoare cu putere de 0,25 KVA si peste, prefabricate din
beton armat, piese de schimb pentru utilaje tehnologice pentru metalurgie, piese de
schimb pentru utilaje tehnologice pentru lucrari miniere, utilaje tehnologice pentru
metalurgie, constructii metalice pentru constructii industriale, incaltaminte, ingrasaminte
chimice cu azot, amoniac de sinteza, lapte de consum, produse lactate proaspete, unt
scaderile productiei fizice au fost inregistrate, in principal, la: gaze asociate extrase, articole de
marochinarie, beton celular autoclavizat, tractoare, piese de schimb pentru utilaje pentru
exploatarea si prelucrarea lemnului, motoare electrice de 0,25 KW si peste, preparate din carne
si mobilier.
productia principalelor produse industriale se prezinta astfel :
o Metanol (tone)
133.935
o Amoniac de sinteza (tone)
151.545
o Ingrasaminte chimice cu azot (tone S.A.)
78.668
o Produse prelucrate din mat. plastice (kg)
1.181.316
o Constructii metalice (tone)
1.439
o Tractoare (bucati)
17
o Motoare electrice (kw)
102.942
o Transformatoare si autotransformatoare (kVA)
2.760.369
o Autoturisme de oras (bucati)
18.625
Districtul Vidin
Activitatea economica in districtul Vidin cunoaste o dinamica mai redusa decat in judetul Dolj.
Activitatea economica este concentrata in jurul catorva companii, unele dintre ele avand capital
majoritar strain sau de stat. Companiile prezentate mai jos sunt, astfel reprezentative pentru activitatea
economica a districtului:
KNAUF Gipsfazer" PLC: produce mase plastice utilizate in principal in constructia de
case, incluse in prefabricate, izolatii, fatetari, separatii. Societatea are 99% capital austriac si
produce anual 3 milioane de metri patrati de mase platice, ce poarta marca Vidiwal sau Vidifloor.
15
Productia societatii este destinata pietei interne, dar si exportului in Austria, Germania, Slovenia
si Elvetia.
KULA RING: societatea pe actiuni cu participare olandeza, ce produce elemente de
cauciuc, precum bande de transportare a marfurilor, echipamente de rezistenta, profile si
tampoane industriale. 75% din productie este destinata pietelor externe.
VIDA STYLE PLC: una dintre cele mai mari companii de textile, specializata in
realizarea camasilor si cravatelor (600 000/an) barbatesti, respectiv a bluzelor de dama (2 500
000/an). Preocuparea pentru calitatea produselor si parteneriatele dezvoltate cu Orbis, Drexel,
Hatico, BWA, GBS ofera acces societatii catre pietele externe ale Germaniei, SUA, Marii
Britanii, Belgiei, Spaniei, Frantei, Finlandei si Italiei.
Gips JSC: singura companie din Bulgaria ce extrage si prelucreaza ghipsul din minele
Koshava. Modernizarea tehnologica a echipamentelor permite satisfacerea exigentelor nationale
si internationale, pentru o capacitate de 160 000 tone ghips extras si 85 000 tone gips prelucrat
pentru constructii.
L B BULGARICUM: companie pe actiuni, cu partener unic statul bulgar, avand drept
obiectiv productia laptelui, dar si cercetarea in acest domeniu. Interesul national pentru cercetare
a determinat infiintarea in 1963 aici a Institutului de Lapte.
MAGURA PLC: societate viticola, cu 20 de angajati ce prelucreaza 2400 tone de
struguri anual, pentru producerea unor marci renumite de Cabernet, Merlot, Gamza,
Rkatsiteli, vinuri fructate si coniac.
VEDERNIK PLC: societatea specializata in industria textila, respectiv crearea de
haine pentru femei, avand o participare de 10% statul bulgar si 90% privat. 96% din productie
este destinata pietei germane.
FANTY G: companie de transport si expeditie in Bulgaria si Europa de Vest.
Camioanele si masinile de transport ale acesteia poseda certificate de siguranta si protectie a
mediului. In paralel cu activitatea principala de transport, societatea a dezvoltat o serie de
activitati adiacente, precum constructia unor statii de benzina, parcari, spalatorie ecologica pentru
camioane si masini mari de transport, service si depozite pentru marfa. De asemenea, societatea
efectueaza atat transporturi rutiere, cat si transporturi fluviale (Dunare), asigurand transportul
containerelor mari, a paletilor si a automobilelor pe traseul Bulgaria-Europa Occidentala.
AIHOV LTD: societate cu capital integral german, ce prodce componente electrice
destinate in principal pietei germane. Asigura in districtul Vidin 200 de locuri de munca.
BDINTEX LTD: societatea textila ce prodce camasi de dama si barbatesti, pentru
importante branduri din Europa (Italia, Franta, Germania, Belgia, Germania) si Statele Unite ale
Americii. Societatea este complet retehnologizata si asigura 160 locuri de munca.
Analiza punctelor forte si a punctelor slabe, respectiv a amenintarilor cu care se poate confrunta
economia zonei transfrontaliere Dolj-Vidin si a oportunitatilor ce trebuie valorificate, pot fi sintetizate,
pe baza informatiilor de mai sus.
Puncte tari
Judete de tranzit cheie intre Romania, Bulgaria si Uniunea Europeana, cu oportunitati evidente
de dezvoltare a sistemelor multimodale de transport (transport feroviar, rutier, fluvial si aerian)
Traversarea celor doua regiuni de catre doua coridoare pan-europene: Coridorul multimodal IV
(Berlin-Nrnberg-Praga-Budapesta-Bucuresti-Constanta-Salonic-Istanbul) si Coridorul VII
(Dunarea)
16
Dunarii.
In Vidin, apa potabila provine numai din surse subterane si nu necesita sisteme de purificare a
costisitoare, iar sistemul de canalizare acopera majoritatea districtului.
Potential agricol ridicat al regiunii transfrontaliere,. Judetul Dolj se situeaza pe locul 2 in
Romania ca suprafata agricola, iar in districtul Vidin se regasesc suprafete intinse adaptate
exploatarilor agricole, cat si resurse de apa insemnate pentru irigatii.
Resurse naturale si materii prime variate, ce favorizeaza dezvoltarea unor sectoare industriale
variate, de la industria grea in Dolj la industria prelucratoare in Vidin;
Potential pentru dezvoltarea turismului si agroturismului: zonele rurale pastreaza obiceiurile si
traditiile vechi, ca resurse relevante pentru practicarea turismului rural.
Existenta polilor urbani de dezvoltare (Craiova, Vidin,), peste 50% din totalul populatiei urbane
fiind localizati aici
Existenta resurselor umane calificate in tehnologie de varf (industria software, proiectarea
asistata de calculator, etc.)
Forta de munca bine instruita si calificata disponibila la costuri rezonabile
Aeroporturi internationale (Craiova, Vidin), retelele rutiere si de cale ferata permit deschiderea
spre alte regiuni ale tarii cat si spre pietele europene.
Existenta, in special in municipii si orase, a unei baze tehnico-materiale pe vechile platforme
industriale ce ar putea fi exploatata.
Un mediu educational bine dezvoltat, sustinut de universitati si centre de specializare
(Universitatea din Craiova, Universitatea de Medicina si Farmacie Craiova, etc)
Existenta unui insemnat numar de centre de cercetare si statiuni experimentale specializate in
domenii agricole si prelucrarea produselor agricole
37 arii protejate, 8 situri NATURA 2000 si 19 habitate naturale in Dolj.
Puncte slabe
Slaba dezvoltare a mediului rural, concretizata in venituri reduse pentru acestia si servicii
sociale precare.
Probleme de mediu afectand apa, aerul si solul, datorita industrializarii excesive a judetului
Dolj, cu repercursiuni asupra zonelor invecinate a Vidinului
Risc ridicat de mediu legat de inundatii ale Dunrii.
In Vidin, nu exista sisteme de tratare a apelor reziduale
Inexistenta autostrazilor in regiune
Inexistenta unei cai ferate de legatura directa cu Bulgaria
Porturi slab dezvoltate, in ciuda diversificarii punctelor de trecere si asistemelor de navigatie pe
Dunare (ferryboat, transport marfa si pasageri, etc)
Deficiente in alimentarea cu apa potabila si retele de canalizare slab dezvoltate in special in
mediul rural
Afectarea Dolj-ului de seceta si fenomene de desertificare
Existenta decalajului informational intre mediul rural si urban
Numar redus al angajarilor in industrie si al dezvoltarii ramurilor industriale cu valoare
adaugata mare
Slaba educatie antreprenoriala
17
CAPITOLUL 3
Domenii strategice de interventie si dezvoltare a mediului economic din zona
transfrontaliera Dolj-Vidin in vederea dezvoltarii durabile
18
Din perspectiva strategiilor de dezvoltare atat individuale- a Regiunii Sud-Vest Oltenia, respectiv
Regiunii bulgarea Nord-Vest, cat si din perspectiva analizei SWOT de mai sus, 3 domenii strategice
este necesar si pot fi dezvoltate in vederea promovarii dezvoltarii durabile in zona transfrontaliera DoljVidin:
i.
Transport, in special serviciile de transport
De ce?
- retelele si serviciile in domeniul transportului sunt slab dezvoltate in zona
transfrontaliera
- domeniul transportului este un mare poluator, cu efecte directe asupra principiilor si
indicatorilor de dezvoltare durabila (incalzire climatica, consum de resurse- combustibili
fosili, pericol asupra sanatatii populatiei din regiune, etc)
- oportunitatea de dezvoltare a serviciilor de transport, cu deosebire a sistemelor intermodale este determinata de buna localizare geografica a zonei transfrontaliere DoljVidin, la confluenta unor importante trasee comerciale europene
ii.
De ce?
iii.
De ce?
-
agricultura a reprezentat si reprezinta un sector de traditie in zona transfrontaliera DoljVidin, in acest sens, locuitorii avand disponibilitatea si experienta pentru dezvoltarea
acestui sector;
pericolele desertificarii (in special in Dolj) determina multiplicarea eforturilor pentru
protejarea ecosistemelor si aplicarea de tehnici ecologice non-poluante;
agricultura ecologica poate fi o sursa importanta de venituri pentru populatia regiunii
transfrontaliere, care, de altfel nu dispune de resurse materiale deosebite
I) TRANSPORT
Existenta granitei intre Romania si Bulgaria a condus la dezvoltarea unor sisteme de transport si
telecomunicatii carora le lipseste caracterul integrat si sunt periferice. Lipsa drumurilor de legatura, a
podurilor dar si a cailor ferate, dezvoltarea insuficienta a infrastructurii portuare si insuficienta
valorificare a infrastructurii aeriene in regiunea transfrontaliera Dolj-Vidin, reprezinta obstacole in
calea cooperarii dintre aceste regiuni
Obiectiv de dezvoltare: Cresterea accesibilitatii regiunii transfrontaliere tinta prin imbunatatirea
infrastructurii si calitatii echipamentelor de transport existente sau prin crearea unora noi
Dezvoltarea infrastructurii de transport va sprijini prioritatile europene, luand in considerare obiectivele
hotarate prin DECIZIA NR. 1692/96/EC A PARLAMENTULUI EUROPEAN SI A CONSILIULUI
din 23 iulie 1996 , privind Indicatiile Comunitatii pentru dezvoltarea retelei de transport trans19
european. O atentie speciala trebuie acordata COMUNICARII DIN PARTEA COMISIEI ASUPRA
PROMOVARII TRANSPORTULUI INTERN PE APA NAIADES ca si Program European Integrat
pentru Transport Intern pe Apa, COM(2006) 6 final.
Jonctiunea celor doua coridoare in Vidin si Calafat creeaza potential pentru transformarea acestor
localiti in centre multimodale importante, dar pentru aceasta, trebuie realizate investitii semnificative
in facilitati portuare, terminale pentru containere si centre logistice.
Reteaua de drumuri de legatura este capabila sa faca fata numai unui trafic cu densitate redusa si este
prost intretinuta. Proasta calitate a infrastructurii de transport si servicii in zona transfrontaliera este un
obstacol major pentru circulatia bunurilor si a fortei de munca, pentru relatiile de afaceri,
competitivitate, investitii etc. Pornind de la acest nivel scazut, incurajarea activitatilor si legaturilor
transfrontaliere necesita dezvoltarea infrastructurii de transport si a facilitatilor de transport public in
zona. Astfel de imbunatatiri sunt esentiale pentru facilitarea transportului efectiv de pasageri si marfuri.
Asigurarea unei infrastructuri de transport rutier si fluvial eficienta, flexibila si sigura poate fi
considerata o preconditie pentru dezvoltarea economica si integrarea zonei in general.
Conceptul dezvoltarii retelelor de transport fluvial, rutier si feroviar poate constitui premisa dezvoltarii
unui sistem de transport intermodal, care poate reprezenta un motor de dezvoltare a zonei tinta. Avand
in vedere ca resursele de transport naval sunt adecvate pentru transportul ieftin de marfuri vrac, cu
valori scazute, in conditii prietenoase pentru mediu, acesta poate reprezenta o veriga eficienta pentru
dezvoltarea unor noi sisteme intermodale de transport cu valoare superioara.
Investitiile in infrastructura de transport vor facilita reducerea costurilor de transport de marfuri si
calatori intre Romania si Bulgaria, imbunatatirea accesului pe pietele locale si regionale si schimburile
economice intre actorii economici si populatie, cresterea eficientei activitatilor economice,
economisirea de energie si timp, creand conditii pentru extinderea schimburilor comerciale
transfrontaliere si implicit a investitiilor productive.
Obiectiv de dezvoltare: Dezvoltarea serviciilor orizontale si verticale aferente sectorului transporturilor
in vederea facilitarii mobilitatii transfrontaliere.
Transportul rutier de marfa este adecvat lanturilor logistice moderne si serviciilor de livrare directa
door-to-door, insa pune probleme mari proteciei mediului. In Politica Europeana in sectorul
transporturi orizontul 2010: momentul deciziei, Comisia Europeana a planificat ncurajarea unor
moduri de transport mai ecologice si cresterea eficientei lanturilor de livrare directa de marfa, prin
folosirea cailor ferate si transportului pe apa, iar daca este necesar prin folosirea cailor aeriene si
rutiere.
Intermodalismul joaca un rol important in cresterea masiva a transportului in cadrul Uniunii Europene,
anticipata pentru urmatorii 15 ani. Intermodalismul reprezinta una dintre solutiile optime pentru
imbunatatirea transportului la nivel european, motiv pentru care Uniunea Europeana ii acorda o
importanta sporita, cautand sa furnizeze cele mai bune solutii in domeniu.
In zona tinta exista in derulare sau in perspectiva apropiata investitii private si publice in acest sector:
Facilitati portuare in punctul de trecere a frontierei Rast-Lom, cu termen de finalizare noiembrie
2008. Aceast investitie reprezinta un potential pol de dezvoltare al regiunii, cu atat mai mult
cu cat distanta intre cele doua state este minima in punctele de tracere Rast si Lom, in acesta din
urma existand deja o infrastructura portuara care in prezent nu poate fructifica apropierea de
localitatea Rast.
Constructia podului Vidin Calafat si a infrastructurii de transport complementare de pe
teritoriul romanesc, inclusiv cea feroviara.
Perspectivele unei investitii private pentru constructia unui pod in zona Bechet - Oreahovo
II) Energie
20
Utilizarea surselor naturale de energie pentru incalzirea locuintelor si energie electrica este din ce in ce
mai raspandita in randul populatiei. Cu toate acestea, este necesara utilizarea intensiva a resurselor
naturale de energie, in vederea compensarii si reducerii dependentei de combustibilii fosili, care
contribuie in mod direct la incalzirea globala si poluarea mediului inconjurator.
Avantajele utilizarii resurselor regenerabile de enrgie:
Sursele naturale de energie (soare, vant, valuri, activitate geotermala) sunt inepuizabile si nu
cost nimic;
In afara costului initial de investitie (panouri solare, turbine eoliene, etc) singurele costuri ce
trebuie suportate de consumator sunt costurile legate de intretinerea si mentenanta
echipamentelor;
Sunt eliminate dependenta de evolutia preturilor si pietei combustibililor clasici (gaz, carbune,
petrol, etc) si rasfrangerea acestei evolutii, indeosebi a cresterilor, in costurile produselor finite;
Sursele naturale de energie sunt inepuizabile, spre deosebire de combustibilii fosili, a caror
durata de exploatare este apreciata la sub 100 de ani;
La nivel guvernamental si al Uniunii Europene, exista grant-uri si scheme de finantare a
proiectelor fezabile de producere a energiei din surse regenerabile.
Dezavantaje (limite) ale utilizarii resurselor regenerabile de energie:
Costurile pentru infrastructura de producere a energiei din surse regenerabile sunt destul
de ridicate;
Solutiile actuale nu garanteaza eliminarea totala a dependentei de energie realizata prin
combustibili fosili, totusi progresele industriei demonstreaza ca o tehnologie adecvata
(eventual combinarea dintre sistemul panourilor solare si al sistemelor eoliene) pot
asigura un grad ridicat de independenta energetica.
Sisteme de producere a energiei din surse regenerabile:
a) panouri solare si celule fotovoltaice
Sistemele de tip panouri solare pot genera energie atat pentru utilizarea sistemelor electrocasnice, cat si
pentru iluminarea intregii locuinte. In prezent sunt operationale 2 sisteme de panouri solare: panouri
solare pentru furnizarea de electricitate, panouri solare pentru incalzirea apei menajere. Ultimele
cercetari si progrese tehnologice au creat sisteme din ce in ce mai complexe pentru utilizarea panourilor
solare, largind gama clientilor la mediul de afaceri. Cu toate acestea, in prezent, acest sistem nu permite
utilizarea exclusiva a energiei solare pentru functionarea unei fabrici sau a unei mari companii de
productie. Celulelel fotovoltaice pot fi aliniate pe coasta unui munte sau deal, determinand, in functie
de numarul lor crearea de energie electrica suficienta pentru iluminarea unei case sau utilizarea in
cadrul unui sediu de firma.
Un avantaj important al panourilor solare este faptul ca acest sistem face posibila furnizarea de energie
electrica sau incalzirea in zone izolate, unde dezvoltarea unei instalatii clasice de alimentare cu curent
electric ar fi deosebit de scumpa. Tehnologiile de astazi sunt destul de scumpe pentru a asigura
utilizarea pe scara larga, exclusiv a energiei din surse solare, cresterea costurilor provenind din
tehnologiile de stocare a energiei pe timpul noptii, spre exemplu.
Panourile solare pentru incalzirea apei menajere sunt, insa din ce in ce mai populare, datorita
avantajelor de costuri prezentate. In medie, un sistem de panouri solare pentru incalzirea apei poate
asigura 1/3 din cantitatea de apa calda necesara unei gospodarii pe parcursul unui an calendaristic.
Datorita avantajelor prezentate, tot mai multe gospodarii apeleaza la sisteme combinate de panouri
solare si celule fotovoltaice, reducand astfel substantial costurile cu incalzirea si iluminatul.
b) sisteme eoliene
21
Sistemele eoliene de producere a energiei electrice sunt din ce in ce mai populare, atat datorita
facilitatilor de costuri si a impactului redus asupra mediului inconjurator, cat mai ales datorita
flexibilitatii. In prezent, exista sisteme mici sau mari de producere a energiei electrice in sistem eolian,
determinand astfel folosirea acestui tip de energie la nivel global sau doar pentru operarea unor
echipamente specifice. Guvernul Marii Britanii, spre exemplu sustine dezvoltarea sistemelor mixte
panouri solare- sisteme eoliene, in cadrul politicii sale de protectie a mediului si reducere a emisiilor.
Pretul celui mai mic sistem eolian din Marea Britanie, realizat pentru utilizarea in cadrul gospodariilor
este de 200-400 lire sterline, in functie de capacitatea dorita.
Avantaje ale sistemelor eoliene:
sistemele eoliene au nevoie de mult mai putin spatiu decat o statie de furnizare a energiei
electrice in sistem clasic, iar sistemele de realizare permit utilizarea terenurilor in alte scopuri,
spre exemplu agricultura;
noile tehnologii eoliene sunt deosebit de eficiente, facilitand utilizarea pe scara larga a acestor
sisteme;
flexibilitatea sistemelor eoliene permite localizarea acestora in zone izolate si modelarea
capacitatii acestora in functie de populatia deservita;
combinat cu sistemele solare de producere a energiei, sistemul eolian poate reprezenta o solutie
stabila de furnizare a energiei pentru zonele sarace.
Dezavantaje ale sistemelor eoliene:
dependenta ridicata de viteza si intensitatea vantului face ca acest sistem sa nu fie
fezabil in anumite locatii;
constructia centralelor eoliene este destul de scumpa, mai ales pentru capacitati mari;
zgomotul produs in timpul functionarii turbinelor eoliene este destul de ridicat, ceea ce
reduce posibilitatile de amplasament a sistemului;
c) sisteme geotermale
Aceste sisteme se bazeaza pe caldura scoartei terestre, care, prin sisteme adecvate poate fi transformata
in energie geotermala. Desi acest sistem poate fi deosebit de eficient, cheia utilizarii sale pe scara larga
sta in localizare. Cu toate acestea, in anul 2007, mai putin de 1% din energia electrica la nivel mondial
era produsa din surse geotermale, sistemele de transformare fiind realizate in forme variate. In functie
de utilitatea lor, se remarca 3 tipuri de sisteme geotermale utilizate: dry-steam, flash-steam,
binary-cycle.
Utilizarea energiei pamantului poate fi folosita in sisteme geotermale pentru incalzirea apei menajere si
a locuintelor. Sistemul este destul de simplu: apa este pompata printr-un sistem de tevi si instalatii ce
parcurg zona de incalzire geotermala maxima. Astfel, la finalul sistemului de tevi, apa va avea o
temperatura sensibil mai mare.
Printre marile avantaje ale sistemului de incalzire geotermala se numara faptul ca acesta este utilizabil
oriunde in lume, chiar si in zonele ploioase sau din preajma Polului Nord. Printre dezavantajele acestui
sistem se numara:
costul ridicat al proiectarii sistemului si investitiei initiale;
sistemul de tevi necesar poate fi, de cele mai multe ori, destul de extins, ceea ce face aceasta
solutie nefezabila pentru locatii/proprietati mici.
3) Agricultura ecologica
Marea problema a integrarii agriculturii romanesti in agricultura europeana este, fara indoiala,
scoaterea in afara circuitului agricol propriu-zis a circa 2-3 milioane de oameni. In prezent, 47% din
populatia Romaniei traieste la sate. Conform evaluarilor statistice actuale, pentru ca ocuparea in
22
agricultura sa ajunga la 10% fata de aproape 40% in prezent - deci la un minim de compatibilitate cu
procentul de 4% din tarile dezvoltate vechi membre ale UE, ar trebui ca peste 3 milioane de oameni sa
paraseasca activitatea agricola, indreptandu-se catre alte sectoare ocupationale. De asemenea, in
Romania, conform Tratatului de aderare se limiteaza suprafata arabila eligibila a tarii la circa 7
milioane de ha. Astfel, pentru vreo alte 3 milioane de ha de teren arabil, Romania este libera sa le
utilizeze fie in alte scopuri, fie chiar sa le foloseasca pentru culturi, dar fara a primi drept de a face
alocatii de sprijin din surse proprii sau europene. Se apreciaza ca limitarea suprafetei in cultura ar urma,
in principiu, sa scoata din joc si vreo 1,5 milioane de lucratori agricoli (agricultori, tarani cu gospodari
individuale).
Agricultura ecologica si profitul
Produsele ecologice au poate cele mai mari sanse pe piata europeana. In primul rand, pentru ca o mare
suprafata de teren poate fi convertita pentru cultura ecologica si, in al doilea rand, pentru ca europenii
isi doresc din ce in ce mai mult produse sanatoase. Potentialul fermierilor romani si bulgari este foarte
mare si probabil exista cateva sute de mii care produc lapte ecologic si nici nu stiu. Important este ca,
in acest domeniu, Romania si Bulgaria pornesc cam de la aceeasi linie cu europenii si produsele eco
obtinute de fermierii romani si bulgari vor putea fi valorificate cu succes pe piata europeana. In plus,
chiar daca pentru conversie sunt necesari trei ani si citeva mii de euro, profitul este mare pentru ca
aceste produse sunt cu 20-25% mai scumpe decit cele conventionale.
In Romania, suprafata cultivata cu produse ecologice este de peste143.000 de hectare. Aceasta in ciuda
faptului ca, potrivit studiilor, tara noastra ar putea produce in sistem ecologic in jur de 10 -15% din
suprafata agricola. Statul roman acorda subventii pentru aceste produse. Astfel, legumele de solar
primesc 7.000 de lei noi/ha, cele de cimp 1.200 de lei noi/ha, plantele medicinale 1.200 de lei
noi/ha, floarea-soarelui, soia, vita-de-vie si pomii fructiferi 800 de lei noi/ha.
Agricultura ecologica, termen considerat sinonim cu agricultura organica sau cea biologica, este de
drept o ramura a ecologiei generale care se ocupa de studiul multilateral, din punct de vedere productiv,
al influentelor exercitate de factorii de mediu asupra plantelor de cultura si asupra animalelor
domestice.
Acest fel de agricultura reprezinta o solutie moderna de a cultiva plante, de a creste animale sau de a
produce alimente si unele materii secundare, prin utilizarea procedeelor si tehnologiilor care se apropie
cat mai mult de procesele naturale.
De asemenea, agricultura ecologica implementeaza sistemul de management al productiei agricole care
favorizeaza utilizarea resurselor naturale regenerabile si reciclarea, este prietenos si nu dauneaza
mediului inconjurator prin tehnici si tehnologii specifice. Astfel, agricultura organica interzice folosirea
pesticidelor, a ierbicidelor si a fertilizatorilor sintetici sau a practicilor de manipulare genetica. In ceea
ce priveste cresterea animalelor, se evita folosirea profilactica a antibioticelor si a hormonilor de
crestere, a sistemelor intensive de crestere si se pune accentul pe bunastarea animalelor si pe asigurarea
hranirii cu produse naturale.
Rolul acestui sistem de agricultura este de a produce hrana mult mai curata, mai potrivita
metabolismului organismului uman, dar in deplina corelatie cu conservarea si dezvoltarea mediului, in
respect fata de natura si legile ei. Agricultura ecologica contribuie la cresterea activitatilor economice
cu o importanta valoare adaugata si are o contributie majora la sporirea interesului pentru spatiul rural.
Regulamentul Consiliului European 2092/91,transpusa in legislatia romaneasca prin Legea nr. 513 din
29 decembrie 2006 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 62/2006 pentru
modificarea i completarea Ordonanei de urgenta a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele
agroalimentare ecologice, echivaleaza termenul de agricultura organica folosit in limba engleza cu cel
de agricultura ecologica (folosit in limbile spaniola si suedeza) si cu cel de agricultura biologica (folosit
in franceza sau italiana).
23
Productia agroalimentara ecologica are ca scop realizarea unor sisteme agricole durabile, diversificate
si echilibrate, care sa favorizeze protejarea resurselor naturale si a sanatatii consumatorului.
Produsul ecologic este un bun material obtinut printr-un proces tehnologic specific, reglementat strict si
clar.
Produsul ecologic agroalimentar este definit ca fiind cel obtinut, prelucrat si pastrat fara utilizarea
substantelor chimice de sinteza. In prelucrarea ecologica a alimentelor pot fi folositi doar un numar
limitat de aditivi si ingrediente ce ajuta prelucrarea. Utilizarea cuvantului ecologic, sau a
echivalentelor sale in orice alta limba, pe produsele alimentare este rezervata, prin lege, exclusiv
produselor agricole ecologice.
Acestea pot fi recunoscute dupa eticheta speciala "AE", ceea ce ofera consumatorilor garantii in
privinta calitatii produselor ecologice pe care le cumpara si increderea in faptul ca se asigura constant
aceeasi calitate.
Sigla ecologic a Uniunii Europene, poate fi folosita pe baza voluntara de catre fermierii si producatorii
de produse alimentare ce folosesc metode ecologice.
Semnificaia ei este aceea ca:
- cel puin 95 % din ingredientele produsului au fost produse ecologice;
- produsul respecta regulile schemei oficiale de inspecie;
- produsul poarta numele productorului, prelucratorului sau vanzatorului precum si numele sau codul
organismului de inspecie.
Conform Regulamentului nr. 2092\1991 al Consiliului Uniunii Europene, un produs considerat
ecologic trebuie prezentat prin etichetare, publicitate sau documente comerciale, sugerandu-se
cumparatorului ca produsul sau ingredientele sale au fost obtinute urmand regulile de protectie stabilite
prin reglementari stricte. Legislatia referitoare la agricultura ecologica reglementeaza si raporturile
sociale ce privesc obtinerea produselor de origine vegetala si animala, fara utilizarea produselor
chimice de sinteza.
Principii de baza ale agriculturii ecologice:
realizarea unor sisteme agricole durabile, diversificate si echilibrate, care sa asigure protejarea
resurselor naturale, a sanatatii si a vietii consumatorilor; abordarea integrata a politicilor
agricole si de mediu precum si corelarea actiunilor specifice la nivel national si local;
neadmiterea aplicarii nici unei tehnologii poluante si reglementarea restrictiva a utilizarii
mijloacelor chimice poluante;
aplicarea unor tehnologii moderne pentru cultura plantelor si pentru cresterea animalelor;
prezervarea si ameliorarea fertilitatii naturale a solului;
lansarea si incetarea benevola a activitatii de antreprenoriat in domeniu.
Termenii de specialitate utilizati in sistemul de agricultura ecologica se definesc dupa cum urmeaza:
productie - actiunile necesare efectuate intr-o unitate/ferma agricola sau alimentara in
scopul obtinerii de produse agroalimentare ecologice;
preparare - toate operatiunile de conservare si/sau procesare a produselor agricole,
inclusiv sacrificarea si taierea animalelor, ambalarea si/sau modificarile facute pe etichetele de
prezentare a metodei de productie ecologica a produselor proaspete, conservate si/sau procesate;
etichetare - mentiunile, indicatiile, marcile de fabrica sau de comert, imaginile
reproduse pe ambalaj, documentul, inscrisul, inelul sau banda, care insotesc produsele obtinute
dupa metoda de productie ecologica;
operator - orice persoana fizica sau juridica, care produce, prepara, importa/exporta
si/sau comercializeaza produse agroalimentare ecologice;
24
furajelor ori nu au clar nici o legatura cu metoda de productie. In Romania termenul utilizat este
ecologic.
Metodele de productie ecologica utilizate in obtinerea produselor trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
- sa respecte principiile productiei ecologice pentru plante si produse din plante, animale
si produse animaliere, apicultura si produse apicole;
- sa utilizeze, ca produse pentru protectia plantelor, fertilizatori si amelioratori ai solului,
furaje, materii prime pentru prepararea furajelor, furaje compuse, aditivi furajeri,
anumite substante utilizate in alimentatia animalelor, produse pentru curatarea si
dezinfectia adaposturilor si instalatiilor de crestere a animalelor, produse pentru lupta
impotriva organismelor daunatoare si bolilor din adaposturi si instalatii de crestere a
animalelor, numai produsele prevazute in lista produselor permise a fi utilizate in
agricultura ecologica, cu respectarea conditiilor specifice;
- sa utilizeze seminte sau material vegetativ saditor obtinut prin metode de productie
ecologica;
- sa nu utilizeze organisme modificate genetic si/sau produse derivate din astfel de
organisme, cu exceptia medicamentelor de uz veterinar.
Principiile productiei ecologice pentru plante si produse din plante, animale si produse animaliere,
apicultura si produse apicole se aproba prin ordin al Ministrului Agriculturii,si Dezvoltarii Rurale.
Lista produselor permise sa fie utilizate in agricultura ecologica, precum si conditiile specifice de
utilizare a acestora se aproba prin ordin al Ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. Certificarea,
etichetarea i sistemele de control au fost in centrul discutiei in Comisia pentru agricultura, unde s-a
votat un raport privind agricultura ecologica (biologica).
Constientizarea problemelor de siguranta alimentara i mediu de ctre consumatori a contribuit la
dezvoltarea agriculturii biologice in UE in ultimii ani. Parlamentul European este preocupat de
pastrarea increderii consumatorilor, impiedicarea contaminarii cu organismele modificate genetic si
cresterea importurilor. Reprezentand 3,6% din suprafata agricola a Uniunii Europene, cu o crestere de
30% pe an, agricultura biologica este unul din cele mai dinamice sectoare din agricultura UE; cu toate
acestea, in unele state membre estice este nevoie inca de dezvoltarea acestui potential.
Un produs bio este un produs pentru care nu s-au folosit pesticide. Agricultura biologica respecta
consumatorul, dar si mediul inconjurator si biodiversitatea si se bazeaza pe reciclare, rotatia culturilor,
interzicerea organismelor modificate genetic (OMG), a hormonilor si antibioticelor in creterea
animalelor.
Comisia Europeana a prezentat in 2004 o comunicare intitulata Planul de actiune european in materie
de alimentatie si agricultura biologica, ce a fixat 21 de zone de actiune desemnate sa faciliteze
dezvoltarea sectorului. In acest text, Comisia recunoaste pentru prima data ca agricultura biologica
joaca un rol important in atingerea obiectivelor noii politici agricole comune (PAC) si sprijina
abordarea bazata pe cerere pentru stimularea agriculturii biologice. Comisia sugereaza revizuirea
legislatiei UE existente pentru redarea mai clara a principiilor si obiectivelor agriculturii biologice,
pentru depasirea disfunctiilor pietei interne, completarea si imbunatatirea standardelor si eficientizarea
importurilor.
Parlamentul European a redactat un raport asupra propunerii Comisiei Europene pentru un regulament
privind productia alimentelor biologice si etichetarea acestora. Raportul, redactat de deputata franceza
Marie-Hlne Aubert (Verzi), a fost adoptat in Comisia pentru agricultura pe 27 februarie 2007. Textul
spune ca cererea consumatorilor continua sa creasca si este acoperita din ce in ce mai mult de produse
importate, care pun probleme noi in privinta certificarii si etichetarii.
Principala controversa la Parlamentul European este legata astfel de etichetarea produselor biologice.
Pentru Parlamentul European, produsele biologice nu ar trebui sa contina organisme modificate
27
genetic. Legile actuale insa permit etichetarea produselor drept biologice, chiar daca acestea contin
0,9% organisme modificate genetic (marja accidentala permisa). Unele tari cer reducerea acestei marje
la 0,2%. Pentru doamna Aubert insa, ceea ce conteaza nu este marja accidentala, ci adoptarea de masuri
de catre statele membre pentru evitarea contaminarii accidentale. Principalele recomandari ale
raportului Aubert sunt:
a)
organismele modificate genetic sau produsele obtinute din acestea nu pot fi
folosite in productia biologica si nici in medicina veterinara;
b)
folosirea logo-ului european pe produsele alimentare ce contin 95% materie
prima bio si folosirea referintei UE-biologic sunt obligatorii; ramane posibila si folosirea
altor logo-uri;
c)
consolidarea etichetarii pentru a preveni neregularitati la cumparare si import;
d)
operatorii din tarile terte trebuie sa prezinte un certificat eliberat de o autoritate
comunitara; Parlamentul European doreste extinderea acestei reguli la restaurante, cantine,
produse din lana, uleiuri esentiale;
e)
regulamentul ar trebui sa urmeze procedura de codecizie, deoarece acopera
productia si distribuirea de produse alimentare pe piata interna.
In urma votului, raportorul Aubert a spus: In contextul cresterii cererii pentru produsele biologice, si al
cresterii ofertei, trebuie sa garantam pentru consumatori siguranta produselor. [...] Avem nevoie de
reguli de etichetare care sa asigure informarea consumatorului in legatur cu locul de provenienta al
produsului si standardele de calitate al procesului de productie. [...] In garantarea sigurantei
consumatorului, sunt limite care nu trebuie depasite: excluderea clara a organismelor modificate
genetic si a substantelor sintetice (ca pesticidele) si interzicerea fermelor impartite intr-o parte
conventionala si una biologica.
CAPITOLUL 4
Modalitati de actiune a ONG-urilor de mediu din zona transfrontaliera Dolj-Vidin,
pentru asigurarea dezvoltarii durabile
Partenerii sociali au un rol deosebit de important atat in promovarea principiilor dezvoltarii durabile si
constientizarea societatii, cat si in asigurarea unei dimensiuni foarte importante a acesteia- dialogul
social dintre angajati si angajatori privind organizarea muncii si conditiile de munca, dezvoltarea
personala, a abilitatilor si capacitarea angajatilor, egalitatea oportunitatilor, etc. Toate acestea contribuie
la asigurarea sanatatii cetatenilor, egalitate de sanse si reducerea saraciei sociale. Activitatea
organizatiilor neguvernamentale este absolut indispensabila schimbarilor de mentalitate si
comportament a societatii si indivizilor din zona transfrontaliera, iar oportunitatile de cooperare intre
mediul neguvernamental de pe cele doua maluri ale Dunarii trebuie in acest sens incurajate.
Modalitatile de actiune ale ONG-urilor in domeniul dezvoltarii durabile se impart in 3 categorii:
Inscrierea si cooperarea in cadrul unor retele internationale sau europene de organizatii
neguvernamentale in domeniul dezvoltarii durabile
Participarea in cadrul unor programe europene destinate mediul neguvernamental
Actiuni punctuale adresate zonei din care fac parte
I.
Anumite initiative ale organizatiilor neguvernamentale sau unor coalitii ale acestora au avut ca efect
reconsiderarea unor proiecte controversate in domeniul industriei extractive, localizarii unor
intreprinderi industriale sau lucrari de infrastructura, amenajarii teritoriului si dezvoltarii urbane,
ecologizarii unor situri poluate etc.
A fost recunoscuta implicarea societatii civile in promovarea principiilor de dezvoltare durabila in
Romania, desi asemenea actiuni raman sporadice, cu o capacitate de mobilizare si sustinere limitata in
timp si, in consecinta, cu un impact inca redus asupra procesului decizional. Se constata ca, desi
autonomia organizatiilor societatii civile este, in linii generale, recunoscuta si respectata, mai ales (dar
nu exclusiv) la nivel local, persistenta unor relatii clientelare ale acestora cu autoritatile si actorii
politici. Studiile de specialitate si sondajele de opinie releva mentinerea unui nivel relativ scazut, in
comparatie cu alte state membre ale Uniunii Europene, a participarii cetatenilor la viata asociativa
precum si a comunicarii si relationarii dintre organizatiile societatii civile din diferite sectoare. Una
dintre cauzele identificate ale acestei situatii este capacitatea redusa de finantare a initiativelor
cetatenesti si a proiectelor viabile venite din partea organizatiilor neguvernamentale datorita carentelor
legislative privind regimul sponsorizarii si cointeresarii mediului de afaceri in angajarea unor asemenea
actiuni.
Pe masura maturizarii accelerate a actiunii civice in Romania ca factor de sustinere a unei guvernari
care isi intemeiaza legitimitatea pe responsabilate si transparenta si ca element de importanta cruciala
in promovarea principiilor si practicilor dezvoltarii durabile, solidaritatea si coeziunea sociala se va
cladi pe temeiul unor principii ferme precum:
Transparenta actului decizional al administratiei publice;
Comunicarea permanenta si accesul liber la informatii de interes public;
Parteneriatul durabil in realizarea obiectivelor comune convenite;
Optimizarea utilizarii resurselor;
Nediscriminarea organizatiilor neguvernamentale in raport cu ceilalti potentiali parteneri din
comunitate;
Respectarea valorilor organizatiilor neguvernamentale si a minsiunilor acestora.
Promovarea sistematica a principiilor si practicilor dezvoltarii durabile a inceput in Romania inca din
anul 2000 prin implementarea unor proiecte concrete la nivel local initiate si cofinantate de Programul
Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Romania in cadrul Agendei Locale 21. Acest proces a contribuit
la intarirea capacitatii administratiilor locale din zonele si localitatile participante la program de a
elabora si aplica politici si planuri concrete pentru promovarea dezvoltarii socio-economice durabile
prin:
Crearea unui cadru participativ, implicand toate categoriile de actori locali, in
conturarea deciziilor privind dezvoltarea durabila a comunitatilor din care fac parte. Alaturi de
autoritatile locale, au fost antrenati reprezentanti ai sectorului public, inclusiv ai unitatilor
descentralizate, ai antreprenoriatului privat, asociatiilor profesionale, institutiilor de invatamant sau
cercetare, sindicatelor, organizatiilor neguvernamentale sau altor formatiuni ale societatii civile si ai
mijloacelor de comunicare in masa in structuri care si-au pastrat functionalitatea si dupa incheierea
fiecarui proiect.
Dezvoltarea retelelor si parteneriatelor locale, ceea ce a permis concentrarea
resurselor si valorificarea optima a potentialului local. Acest rezultat a devenit posibil prin
utilizarea mecanismului participativ, dar a implicat si un sistem eficient de comunicare si informare.
Elaborarea a trei tipuri de instrumente principale menite sa orienteze si sa promoveze
o viziune realista si responsabila asupra perspectivelor de dezvoltare in plan local:
(i) o strategie locala de dezvoltare durabila care stabileste obiectivele pe termen
mediu si lung;
31
32
crearea premiselor necesare pentru asigurarea populatiei cu servicii esentiale, contribuind astfel
la atingerea obiectivului european al coeziunii economice si sociale, prin imbunatatirea
infrastructurii serviciilor de sanatate, educatie, sociale, si pentru siguranta publica in situatii de
urgenta.
Domeniu major de interventie: Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea i echiparea infrastructurii
serviciilor sociale
Obiectivul specific:
imbunatatirea calitatii si a capacitatii serviciilor sociale acordate prin sprijinirea echilibrata a
acestora pe intreg teritoriul rii, pentru asigurarea unui acces egal al cetatenilor la astfel de
servicii.
Centrele sociale cu destinatie multifunctionala pot acoperi o gama variat de servicii, cu scopul de a
ajuta persoanele in dificultate, incepand cu acceptarea lor in centru, pana la rezolvarea problemelor
specifice cu care acestea se confrunta, temporar sau permanent (materiale, financiare, culturale, juridice
si administrative, relationale, ocupationale, medicale). In acelasi timp, organizarea unor ateliere de
lucru pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independente si a competentelor profesionale, precum si
furnizarea activitatilor de sprijinire pentru persoanele din grupuri dezavantajate va avea o contributie
directa la dezvoltarea activitatilor economiei sociale si, astfel, la descresterea excluziunii sociale si, in
paralel, la cresterea accesibilitatii pe piata fortei de munca.
Operatiuni orientative:
Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea si echiparea cladirilor centrelor sociale
multifunctionale;
Reabilitarea, modernizarea si echiparea cladirilor in care functioneaza centre sociale
rezidentiale.
33
35
38
Obiectiv: Dezvoltarea unei societati competitive si dezvoltarea fortei de munca, prin cresterea gradului
de acces la educatie si instruire, cat si prin dezvoltarea sistemelor de invatare pe tot parcursul vietii.
Domenii majore de interventie:
Acces la educatie si instruire pentru grupurile dezavantajate
Obiectiv specific: dezvoltarea masurilor ce faciliteza accesul, motiveaza si stimuleaza participarea la
procesul educational al grupurilor dezavantajate. Un accent deosebit este acordat minoritatilor etnice,
tinerilor ce parasesc sistemul de invatamant si copiilor ce prezinta acest risc.
Operatiuni indicative:
o programe de integrare a minoritatilor etnice in cadrul sistemului de invatamant, in special copiii
apartinand minoritatii Rroma;
o programe de integrare a persoanelor cu nevoi speciale in cadrul procesului de invatamant;
o servicii de educatie adresate copiilor si tinerilor ce parasesc sau au parasit sistemul de
invatamant si altor grupuri dezavantajate;
Copiii si tinerii in cadrul societatii educationale
Obiectiv specific: cresterea oportunitatilor de exprimare artistica a tinerilor si copiilor talentati si
dezvoltarea abilitatilor acestora
Operatiuni indicative:
o cresterea numarului de activitati extra-curriculare si a sistemelor de invatare prin experienta
o dezvoltarea sistemelor de burse si imprumuturi catre studenti, in vederea cresterii gradului de
acces la invatamantul superior.
Dezvoltarea sistemelor de invatare pe parcursul vietii
Obiectiv specific: Globalizarea si dezvoltarea economica accelerata impune dezvoltarea de programe
adaptate de instruire pe parcursul vietii, astfel incat sa se asigure cresterea sanselor de integrare pe piata
fortei de munca;
Operatiuni indicative:
o dezvoltarea sistemelor de management al carierei si consiliere vocationala;
o dezvoltarea sistemelor de instruire si educatie vocationala;
o cresterea gradului de alfabetizare in randul persoanelor adulte din cadrul grupurilor
dezvantajate;
o dezvoltarea instrumentelor de invatamant la distanta;
Axa prioritara 5: Incluziune sociala
Obiectiv general: sprijinirea integrarii sociale a grupurilor dezavantajate, prin crearea unor retele a
entitatilor furnizoare de servicii sociale ce faciliteaza integrarea acestora pe piata fortei de munca,
promoveaza antreprenoriatul si sustin dezvoltarea abilitatilor fortei de munca.
Domenii majore de interventie:
Sprijin pentru economia sociala
Obiectiv specific: sprijinirea entitatilor furnizoare de servicii in domeniul social si dezvoltarea acestui
sector
Operatiuni indicative:
o sprijinirea centrelor existente specializate in lucrul cu persoane cu dizabilitati, si dezvoltarea
acestora;
o sprijin pentru crearea de entitati furnizoare de servicii sociale si crearea conditiilor pentru
cresterea gradului de implicare sociala si voluntariat;
39
o
-
43
Implementarea
lucrarilor
comune
pentru
prevenirea inundatiilor pe Dunare, ecologizarea si reimpadurirea malurilor raului,
Elaborarea si distribuirea hartilor bilingve, brosuri
si pagini informative despre prevenirea inundatiilor si protectia mediului, inclusiv site-uri de
internet comune bilingve;
Elaborarea de harti detaliate si baze de date
comune care sa indice riscurile tehnologice si naturale, intrebuintarea terenului pentru
autoritatile de planificare regionala, agentiile de mediu si serviciile de urgenta;
Infiintarea structurilor comune de management si a
sistemelor tehnice pentru a intari cooperarea intre cadrele institutionale existente in vederea
armonizarii activitatilor in domeniul prevenirii inundatiilor si al problemelor referitoare la
contaminare;
Studii comune bilingve privind controlul
dezastrelor, schimburi de informatii pe probleme de interes reciproc, schimburi de experienta si
cunostinte in domeniul managementului si prevenirii eficiente a riscului in zona transfrontaliera.
Activitati comune de avertizare si raspuns
o
la situatii de urgenta:
-
Crearea
si/sau
armonizarea
Instruire
comuna
(inclusiv
aptitudini de comunicare in ambele limbi) pentru personalul implicat in actiuni de interventie
rapida in caz de urgenta/risc;
Transfer de imformatii intre
universitati/institute de cercetare a mediului si autoritatile de mediu din zona granitei/organisme
de interventie rapida in caz de urgenta;
Schimburi de experienta si bune
practici intre autoritatile de mediu din zona granitei si organismele de interventie rapida in caz
de urgenta
Axa prioritara 3: Dezvoltare economica si sociala Dezvoltarea economica si coeziunea sociala prin
identificarea si consolidarea in comun a avantajelor comparative ale zonei
Domeniul cheie de interventie 1 - Sprijinirea cooperarii transfrontaliere in mediul de
afaceri si promovarea unei imagini si identitati regionale- Operatiuni indicative:
o
Sprijinirea dezvoltarii infrastructurii transfrontaliere de afaceri si promovarea
cooperarii:
Constructia/reabilitarea/extinderea facilitatilor pentru infrastructura de afaceri
(centre logistice, centre comerciale, incubatoare de afaceri comune) servind direct dezvoltarii
afacerilor si comertului cu caracter transfrontalier;
Renovarea facilitatilor pentru infrastructura de afaceri existente, servind direct
dezvoltrii afacerilor si comertului cu caracter transfrontalier;
Stabilirea de centre pentru schimbul de informatii privind cooperarea economica
transfrontaliera;
Sustinerea crearii unor servicii transrontaliere de informare pentru IMM-uri
(informare prin Internet, buletine electronice etc.);
Elaborarea de studii de fezabilitate, documente de proiectare tehnica, planuri
arhitecturale, studii de evaluare a impactului asupra mediului, realizarea unor studii de piata
pentru pregatirea unor proiecte in domeniul infrastructurii de afaceri.
o
-
o
-
o
-
46
o
-
transfrontaliere
Pregatirea studiilor de cercetare pentru identificarea nevoilor pietei, a oportunitatilor pietei si a
produselor, proceselor si serviciilor comune cu valoare adaugata ridicata, precum si diseminarea
rezultatelor in cadrul regiunii transfrontaliere;
Crearea unei strategii generale de marketing pentru crearea si prezentarea unei identitati si
imagini pozitive ale regiunii;
Initiative transfrontaliere de marketing pentru promovarea produselor, serviciilor si locurilor de
interes comun;
Promovarea in comun a produselor si serviciilor regionale la targurile de comert;
Crearea de cataloage comerciale in care sunt mentionate produsele si serviciile din regiune.
o
-
produselor
Sprijinirea
schimburilor
transfrontaliere de informatii privind oportunitatile de angajare
Dezvoltarea unei abordari transfrontaliere care se va adresa combaterii somajului
structural;
Cooperarea in domeniul serviciilor de angajare in vederea crearii de retele intre
institutiile care functioneaza pe piata muncii pentru promovarea si diseminarea informatiilor;
Initiative privind reconcilierea diferentelor existente intre conditiile legale privind piata
muncii si sistemele economice si sociale transfrontaliere (crearea unui sistem comun de
monitorizare si informare privind piata muncii, elaborarea de baze de date, schimburi de
informatii, experiente, bune practici).
47
o
locale:
o
-
48
la stilul de viata al acestora. In functie de aceste criterii, ONG-urile pot adopta o serie de strategii de
promovare a dezvoltarii durabile pornind de la actiuni demonstrative in domeniul ecologiei pana la
implicarea directa in instruire si colaborarea cu universitati de specialitate.
Programe demonstrative in domeniul ecologiei
Au drept scop promovarea exemplului personal si schimbarea mentalitatilor si abordarii cetatenilor fata
de problemele dezvoltarii durabile. Sunt in principal actiuni punctuale, derulate cu anumita
repetitivitate, astfel incat sa poata genera raspuns din partea cetatenilor si implicarea acestora:
- plantarea arborilor si refacerea zonelor verzi
- actiuni de refacere a zonelor umede ;
- actiuni de curatire si igienizare a arealelor protejate;
- exemple de buna salubritate ;
- modele pentru colectarea selectiva a deseurilor.
Programe de educare si informare a cetatenilor si societatii asupra aspectelor de dezvoltare
durabila
Scopul acestor actiuni este de a constientiza societatea asupra impactului activitatii economice si
sociale asupra mediului si vietii, respectiv de a informa asupra modalitatilor si oportunitatilor de
diminuare a acestui impact si control al efectelor:
- organizarea de simpozioane pe probleme de ecologie generala ;
- organizarea si participarea la dezbateri publice , inclusiv cele demarate de autoritatile locale sau
centrale competente;
- organizarea si desfasurarea unor evenimente anuale, de tipul zilelor ecologiei, promovarea
evenimentelor internationale de acest tip, etc
- dezvoltarea, in parteneriat cu universitati sau centre de invatamant de cursuri acreditate in domeniul
ecologic si al tehnologiilor ecologice;
- derularea de cursuri proprii in domenii ce sprijina dezvoltarea durabila: ecologie, sanatate publica,
responsabilitatea sociala a corporatiilor, etc
Programe de reconstructie ecologica
In contextul localizarii ONG-urilor intr-un mediu puternic afectat de activitatea industriala,
sensibilizarea cetatenilor si a autoritatilor publice asupra exigentelor de dezvoltare durabila poate fi
realizata prin actiuni de reconstructie ecologice. Acestea pot urmari refacerea situ-urilor efectate de
activitatea industriala (ex. Zone industriale dezafectate), refacerea ecosistemelor din parcuri si zone
verzi, stragere de fonduri si actiuni ample in vederea ecologizarii zonelor protejate.
Aceste actiuni pot avea un impact mult mai mare daca sunt organizate in parteneriat cu societati
comerciale, unitati industriale mari, etc
Programe de sustinere a activitatilor economice ne-poluante
Aceste actiuni au menirea de a oferi, la un pret redus sau gratuit, informatii, instrumente si consultanta
pentru dezvoltarea de activitati economice cu impact minim asupra mediului sau care contribuie direct
la refacerea lui:
- sustinerea de cursuri si consultanta in domeniul agriculturii ecologice;
- sustinerea de cursuri si consultanta in domeniul ecologiei urbane;
- promovarea activitatilor economice curate in scoli, licee si universitati, etc
- studii de mediu si de impact
- cooperare cu autoritatile locale in vederea identificarii problemelor de mediu si protectie a
acestuia, etc
Programe de ajutor al persoanelor dezavantajate si combatere a saraciei
Dezvoltarea durabila nu inseamna doar protectia mediului, ci asigurarea tuturor conditiilor pentru
sanatatea si dezvoltarea cetatenilor, combaterea saraciei si cresterea gradului de acces la invatamant.
Programele de ajutor pentru persoanele dezvantajate (batrani, copii ai strazii, copii si tineri din
50
CAPITOLUL 5
Instrumente de actiune ale cetatenilor privind dezvoltarea durabila a zonei
transfrontaliere Dolj-Vidin
De ce trebuie implicate cetatenii in actiuni de dezvoltare durabila?
Pentru ca:
Gospodariile genereaza 16% din emisiile de gaze cu efect de sera
70% din energia utilizata de cetateni in propria gospodarie este destinata instalatiilor de incalzit
14% din energia consumata in gospodarii provine din instalatii pentru incalzirea apei menajere
12% din energia consumata in gospodarie provine din utilizarea echipamentelor ekectro-casnice
10% din emisiile de gaze cu efect de sera din UE provin de la autoturisme
51
52
CAPITOLUL 6
Bune practici europene in domeniul asigurarii dezvoltarii durabile la nivel
transfrontalier. Experiente de succes in zona transfrontaliera Dolj-Vidin.
Conceptul de dezvoltare durabila la nivel transfrontalier presupune indeplinirea obiectivelor stabilite
prin Strategia Europeana de dezvoltare durabila, in contextul armonizarii cadrelor legislative si
institutionale si confruntarii cu aspectele privind mobilitatea fortei de munca si impactul de mediu al
activitatilor economice.
Exemplele de bune practici prezentate in cele ce urmeaza sunt proiecte dezvoltate de organisme publice
si neguvernamentale, in vederea intensificarii eforturilor de armonizare si coerenta a politicilor de
dezvoltare durabila.
1) Rheinfelden- Agenda Locala 21 la nivel transfrontalier intre Germania si Elvetia
localizare: Germania, Elvetia
Grup tinta: autoritati locale, societatea civila
Finantare: Uniunea Europeana, Guvernele Elvetiei si Germaniei, surse ale bugetelor locale
Tematica: educatie in domeniul protectiei mediului, informare si participare publica
Obiective:
Imbunatatirea accesului la informatie
Cresterea gradului de constientizare a populatiei asupra tematicilor
abordate
Instrumente: evenimente care sa stimuleze participarea publica, abordari strategice integrate
53
Descriere proiect:
Proiectul urmareste dezvoltarea de strategii si masuri de actiune comune pentru identificarea
potentialelor pericole de inundatii si combaterea acestora, in vederea cresterii sigurantei cetatenilor din
zona transfrontaliera, protejarea vietii si a eco-sistemelor.
Activitatile principale ale proiectului au in vedere:
i.
Activitatea 1: Elaborarea Cadrului Comun de Cooperare
a. Proceduri si standarde comune de actiune si salvare in caz de inundatii
b. Elaborarea manualului de operatiuni in engleza, lituaniana si letona
ii.
Activitatea 2: Schimburi mutuale si europene de experienta in domeniul situatiilor de
urgenta
a. Vizite de studiu in Suedia, Germania, Danemarca
b. Seminarii internationale si dezbateri
iii.
Activitatea 3:
a. Infiintarea si organizarea unei echipe de interventie transfrontaliera pentru situatii de
urgenta
b. Elaborarea programului comun de pregatire a personalului in domeniul situatiilor de
urgenta la nivel transfrontalier
c. Organizarea unor echipe locale transfrontaliere pentru actiune in cazul situatiilor de
urgenta
d. Seminarii de instruire pentru echipele locale astfel infiintate
iv. Activitatea 4: Actiuni de constientizare a populatiei
a. Prezentari in mass-media a initiativei si actiunilor proiectului
b. Elaborarea si diseminarea materialelor informative
c. Campanii de constientizare adresate tinerilor locuitori din zona transfrontaliera
4) Romii doljeni, cetateni europeni"
Promotor proiect: Consiliul Judetean Dolj
Parteneri: Consiliului Local al Municipiului Craiova; Directia Publica Comunitara de Evidenta a
Persoanelor Dolj; Serviciul Public Comunitar de Evidenta a Persoanelor Craiova; Centrul European
pentru Promovarea si Integrarea Romilor; Asociatia Centrul Tinerilor Romi Amaro Sumo"; Asociatia
Al Rromengo Andoa Cem" pentru Protectia Drepturilor Romilor din Romania; Agentia de Consiliere
si Sprijin pentru Minoritati si Persoane Defavorizate din Romania; Asociatia Calafat-Romi; Asociatia
mestesugarilor, artistilor si comerciantilor rromi Amari Baht" - Norocul Nostru; Asociatia Uniunea
romilor din Craiova si judetul Dolj"; Centrul pentru Promovarea Tinerilor Romi; Sindicatul liber al
Romilor din Municipiul Craiova.
Valoare proiect: 55.000 de Euro
Finantare: Programul - PHARE 2005 - Accelerarea implementarii Strategiei Nationale pentru
Imbunatatirea situatiei Romilor
Durata proiect: 12 luni (2008-2009)
Localizare: Romania, judetul Dolj, orasul Craiova, cartierele Hanul Rosu - Fata Luncii - Catargiu,
Facai - Romanesti, Brestei - Cernele si localitatile Bailesti, Calafat, Filiasi, Segarcea, Amarastii de Jos.
Descriere proiect:
Obiectivul general: Imbunatatirea situatiei romilor din judetul Dolj in vederea promovarii incluziunii
sociale a romilor care nu au acces la serviciile publice si pe piata muncii, din cauza lipsei actelor de
stare civila si de identitate.
Obiectivele specifice:
Reducerea semnificativa a numarului romilor din judetul Dolj fara acte de identitate si de stare
civila.
56
Facilitarea accesului la serviciile publice si la piata muncii pentru persoanele de etnie roma din
judetul Dolj care sunt excluse de la aceste servicii.
Imbunatatirea accesului persoanelor de etnie roma din judetul Dolj la serviciile sociale,
medicale si educationale.
Formarea de parteneriate si lucrul in echipa intre sectorul public si cel pe baza de voluntariat
Activitati principale:
i.
Activitati pregatitoare:
constituirea si pregatirea grupurilor de lucru: constituirea grupurilor alcatuite din cate 2
facilitatori din randul celor 9 organizatii neguvernamentale, respectiv 18 persoane;
elaborarea materialelor de lucru (chestionare pentru intocmirea bazei de date a persoanelor fara
acte de identitate si/ sau stare civila; materiale informationale pentru instruire facilitatorilor;
pliante pentru campania de constientizarea populatiei de etnie roma);
pregatirea grupurilor de lucru in vederea desfasurarii activitatilor urmatoare.
ii.
Identificarea si estimarea numrului de persoane de etnie roma fara acte de stare civila
si identitate:
Cei 18 facilitatori se vor deplasa in comunitatile identificate prin proiect, vor aplica
chestionarele intocmite anterior, vor desfasura activitate de consiliere anterioara eliberarii
actelor, pe baza cunostintelor acumulate in timpul activitatii de pregatire, vor intocmi o baza de
date cu persoanele care nu au acte de identitate si/sau de stare civila in vederea pregatirii
activitatii de eliberare a acestor acte.
iii.
Campanie de consiliere si contientizare a persoanelor de etnie roma referitoare la
actele de stare civila si de identitate:
Consiliere anterioare eliberarii actelor
Constientizare a cetatenilor cu privire la importanta actelor
Consiliere ulterioare eliberarii actelor de stare civila, identitate cu privire la drepturile si
obligatiile referitoare la documentele obtinute, felul in care acestea trebuie pastrate si folosite in
fata autoritatilor publice.
iv.
Eliberarea actelor de stare civila si de identitate.
v.
Promovarea si diseminarea rezultatelor proiectului
Rezultatele estimate:
3800 de chestionare completate cu datele privind actele de stare civil i de identitate
o baza de date completa si actuala referitoare la situatia romilor fara acte de stare civila si de
identitate din cele 8 comunitati de romi vizate de proiect;
9 grupuri de lucru (a cate 2 facilitatori fiecare) constituite si pregatite pentru desfasura activitati
de consiliere si asistenta in comunitatile de romi;
935 certificate de nastere eliberate;
390 duplicate de certificate de casatorie eliberate;
1.270 cari de identitate eliberate;
4000 pliante informative privind eliberarea actelor de stare civila/identitate;
2 articole aparute in ziare locale;
60 participanti la conferintele de presa organizate;
1000 de participanti la sesiunile de informare a romilor din comunitatile de romi identificate
prin proiect.
Finantare: Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor, prin Programul PHARE CBC
RO-BG 2005
Durata proiect: 11 luni
Localizare: zona agricola din regiunea transfrontaliera Dolj-Vratsa
Descriere proiect:
Obiectivul specific: protectia solului si subsolului din zonele de irigatii prin captarea si epurarea apei
din Dunare pentru sustinerea culturilor agricole, n perioadele fara ploi suficiente
Grupuri tinta : Toti consumatorii de apa si produse agroalimentare zona transfrontaliera Dolj-Vratsa,
respectiv 5.000.000 cetateni europeni.
Rezultate asteptate:
studiu, cu analiza integrata, aplicatie-pilot si plan de masuri pentru realizarea irigatiilor fara
afectarea calitatii produselor agricole si a fantanilor pentru apa locuitorilor din zona.
constituirea a doua retele de colaborarea, in Dolj si Vratsa, pentru trecerea la irigatiile cu apa
ecologizata, epurata la locul de folosinta .
reducerea gradului de poluare al culturilor irigate (porumb, pepeni etc).
6) E-ENVIRONMENT
Promotor proiect: Asociatia Romana pentru Industria Electronica si Software (ARIES)- Filiala Oltenia
Parteneri: ARDBC Vidin, Asociatia Romna pentru Transfer Tehnologic si Inovare (AROTT)
Valoare proiect: 137 140 Euro
Finantare: Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor, prin Programul PHARE CBC
RO-BG 2005
Durata proiect: 10 luni
Localizare: zona transfrontaliera Vidin Montana-Oltenia
Descriere proiect:
Obiectiv general: Dezvoltarea retelelor de mediu- organizatii si sisteme de informare comune, in
vederea sprijinirii dezvoltarii infrastructurii de mediu transfrontaliere la nivel economic, prin cercetaredezvoltare, ITC, automatizare
Obiective specifice: Cresterea gradului de constientizare a agentilor economice din zona
transfrontaliera privind valoarea economica si sociala a resurselor de mediu, utilizarea rationala a
acestora si dezvoltarea initiativelor comune de reducere a impactului activitatii economice asupra
mediului inconjurator prin solutii de cercetare-dezvoltare, ITC, transfer transfer tehnologic si
automatizare
Activitati principale :
1. Desfasurarea unei Campanii informationale si informatice, privind Transfer tehnologic,
cercetare-parghii pentru exploatarea rationala a resurselor de mediu si crestere economica , Solutii
ITC, electronica, automatizare la nivel sectorial, in domeniul utilizarii resurselor naturale, reducerea
deseurilor si poluarii , Instrumente financiare de implementare a solutiilor ITC, electronica,
automatizare in domeniul utilizarii resurselor naturale, reducerea deseurilor si poluarii , prin:
a) intalniri directe in Craiova, Slatina, Drobeta Turnu-Severin, Calafat, Filiasi, Vidin, Montana,
Belogradchik,
b) portal E-ENVIRONMENT
c) campanie in mass-media locala si regionala
2. Organizarea si infiintarea Asociatiei Transfrontaliere E(quilibrum)-Environment;
3. Realizarea centrului virtual pentru gestionarea situatiilor de criza si prevenirea factorilor de
risc portal;
4. Conferinta Regionala Transfrontaliera E-Environment, desfasurata la Craiova;
Rezultate estimate :
58
- 160 de agenti economici si reprezentanti ai domeniului cercetare, transfer tehnologic, ITC informati si
constientizati asupra solutiilor de mediu;
- minim 500 utilizatori ai portalului E-Environment si beneficiari ai solutiilor centrului virtual;
- proiecte de mediu identificate prin studiul realizat;
- o asociatie romano-bulgara constituita
7) Vidin: Castelul Baba Vida- O poarta catre milenii
Promotor proiect: Municipalitatea Vidin
Localizare: Municipalitatea Vidin, districtul Vidin, Bulgaria
Descriere proiect:
Obiectiv general: utilizarea optima a potentialului cultural, istoric si spiritual a Castelului baba Vida, in
vederea dezvoltarii turismului
Scopul proiectului: conservarea, restaurarea si includerea in circuitul turistic a Castelului baba Vida
Impact transfrontalier:
- consolidarea legaturilor culturale si cooperarii in europregiune;
- stimularea turismului transfrontalier cu Romania si Iugoslavia
Initiativa proiectului a apartinut Uniunii Artistilor Bulgari, in anul 2000, prin identificarea obiectivelor
culturale si de patrimoniu din districtul Vidin si promovarea modalitatilor de revitalizare a vietii
culturale transfrontaliere.
Activitati:
restaurarea constructionala si arhitecturala a castelului
cercetari arheologice in vederea refacerii istoriei arhitecturale a locatiei (antichitate, evul mediu)
realizarea lucrarilor de recosntructie, izolatie si refacere a locatiei
conservarea constructiilor originare ale castelului
amenajarea spatiilor muzeale, a salilor de expozitie, modalitatilor alternative d epetrecere a
timpului liber pentru copii, centru de informare turistica;
organizarea programelor artistice anuale: teatru de vara, evenimente literare, festivaluri si
evenimente culturale ale euroregiunii;
Rezultate:
conservarea si restaurarea castelului, includerea sa in circuitul turistic;
crearea cadrului de vizitare si expunere vestigiilor arhitecturale;
constituirea si dotarea facilitatilor turistice: teatru de vara, centru de informare turistica,
etc
dezvoltarea potentialului turistic si cultural al zonei: studiouri pentru artisti locali,
workshop-uri, etc
stimularea relatiilor locale si internationale in domeniul turismului cultural
crearea de noi locuri de munca in sectorul turismului cultural: 30 de locuri de munca
dupa finalizarea proiectului, 60 de locuri de munca in perioada de implementare
(inclusiv experti arheologi si culturali)
CAPITOLUL 7
Efecte si impact pe termen mediu si lung
Efectele si impactul actiunilor dezvoltate de agentii economici, societatea civila si cetatenii din zona
transfrontaliera Dolj-Vidin in contextul dezvoltarii durabile pot fi clasificate si estimate, in functie de
principalele obiective stabilite de Uniunea Europeana in Strategia de Dezvoltare Durabila. Aceste
59
efecte sunt caracterizate de intensitati diferite, in functie de agentul generator (mediu economic,
societate civila, cetatean), fiind resimtite la intervale temporale diferite.
1) ENERGIE
Acest domeniu va putea fi imbunatatit prin eforturile de retehnologizare si modernizare a societatilor
comerciale, mari consumatoare de energie, in primul rand, dar si prin programele nationale de
eficientizare si securitate energetica. Pe baza unor politici nationale si a unor strategii energetice la
nivel regional si local se va promova modernizarea sistemelor de cogenerare si incalzire urbana prin
folosirea unor tehnologii de inalta eficienta. Reabilitarea energetica a circa 25% din fondul de cladiri
multietajate va asigura obtinerea unor importante economii de energie, reducerea emisiilor de dioxid de
carbon si reducerea facturilor energetice la nivelul consumatorilor. Se va pune in aplicare un nou sistem
de asistenta sociala, uniform si directionat, care sa asigure cadrul necesar de coordonare intre diverse
autoritati pentru reformarea sistemului actual de subventii pentru energie si ajutoare pentru
consumatorii vulnerabili. O atentie speciala se va acorda politicii energetice rurale, urmarindu-se
modernizarea sistemelor de incalzire eco-eficienta a locuintelor si de alimentare cu energie la costuri
suportabile.
Prin incurajarea selectiva a investitiilor se va asigura punerea in functiune a unor noi capacitati de
producere a energiei electrice bazate pe tehnologii curate, cu impact major asupra reducerii emisiilor
de gaze cu efect de sera si poluante si asupra sigurantei de functionare a sistemului energetic national.
In acest fel, Romania isi va indeplini obligatiile de stat membru in domeniul energetic, respectiv:
Reducerea, pana in 2020, cu 20% a emisiilor de dioxid de carbon la nivelul UE
cresterea, in acelasi interval de timp, cu pana la 20% a ponderii energiei din surse regenerabile
in totalul consumului energetic,
cresterea eficientei energetice cu 20%
De asemenea, societatea civila, prin actiunile de informare, constientizrae si proiecte pilot pe tematica
energetica, va contribui in mod direct la:
stimularea utilizarii de catre agentii economici a sistemelor energetice putin consumatoare si
stimularea transferului de tehnologie
implementarea sistemelor alternative de furnizare a energiei (sisteme eoliene, geotermale,
panouri solare sau celule fotovoltaice).
Impactul direct, pe termen scurt, la nivelul zonei transfrontaliere Dolj-Vidin se va concretiza in:
- cresterea numarului de agenti economici si a investitiilor in domeniul producerii
energiei curate celule fotovoltaice, sisteme eoliene si geotermale, panouri solare;
- stimularea cercetarii in domeniul energetic si a transferurilor de tehnologie curata
- modernizarea sistemului de incalzire urbana si retehnologizarea acestora;
Pe termen mediu, impactul la nivelul zonei transfrontaliere se va concretiza in:
- reducerea emisiilor de dioxid de carbon, prin reducerea capacitatii de productie a
energiei in sistem clasic
- cresterea gradului de informare si educare a cetatenilor in domeniul energetic
economii de energie, solutii de eficientizare, etc
- cresterea cantitatii de energie furnizata si consumata din surse regenerabile
2) Transport durabil
Sistemul de transport in zona transfrontaliera Dolj-Vidin va cunoaste imbunatatiri in principal ca
urmarea a investitiilor in modernizarea rutelor de transport existente, dezvoltarea sistemelor de
60
5) Sanatate publica
Obiectivul national al Romaniei privind sanatatea publica este de a realiza efectiv accesul egal al
cetatenilor la ingrijirile sanitare de baza; de a creste calitatea vietii prin imbunatatirea calitatii si
sigurantei actului medical; apropierea de indicatorii de sanatate si demografici ai tarilor din nucleul
central al UE in acelasi timp cu scaderea patologiei specifice tarilor subdezvoltate.
Acest deziderat va putea fi atins prin dezvoltarea infrastructurii medicale si a serviciilor sanitare la
nivelul responsabilitatii autoritatilor publice locale si centrale, modernizarea acestora.
ONG-urile vor avea un rol deosebit de important in dezvoltarea programelor de informare si
constientizare a populatiei din zona transfrontaliera Dolj-Vidin asupra modalitatilor de protejare a
sanatatii, planning familial, etc
Impactul asupra sectorului sanatatii publice in contextul dezvoltarii durabile, pe termen lung, va fi
consecinta directa a imbunatatirilor sectoarelor adiacente- transport, utilizarea, energiei, consum
durabil, etc. Per ansamblu, sanatatea publica se va imbunatati prin:
o mai buna siguranta a transportului ve determina scaderea numarului de accidente rutiere si a
numarului de morti datorate acestei cauze;
o mai buna constientizare a populatiei asupra modalitatilor de protectie (utilizarea centurilor de
siguranta, limitarea vitezei, conducerea sub influenta alcoolului, etc) va determina, de
asemenea, reducerea numarului de accidente rutiere;
cresterea calitatii serviciilor de transport public persoane va determina cresterea sigurantei in
transport;
dezvoltarea tehnologiilor si cercetarea vor deteremina imbunatatirea conditiilor de munca si
reducerea afectiunilor legate de locul de munca al populatiei din zona transfrontaliera DoljVidin;
imbunatatirea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare, prin proiecte finantate de fondurile
structurale va determina imbunatatirea sanatatii populatiei si reducerea riscului de aparitie al
bolilor infectioase in randul populatiei;
cresterea gradului de informare al populatiei asupra riscurilor de sanatate (fumatul, abuzul de
alcool, lipsa activitatii fizice, etc) va contribui la dezvoltarea unui sistem de viata mai sanatos in
randul populatiei din zona transfrontaliera Dolj-Vidin si la scaderea riscului de aparitie al
afectiunilor inimii;
dezvoltarea sistemului de agricultura ecologice va permite o mai buna alimentatie a populatiei,
conducand, pe termen lung, la imbunatatirea starii de sanatate a acestora;
cresterea gradului de sanatate in randul copiilor si al tinerelor mame va fi o consecinta directa a
programelor de informare si planning familial dezvoltate de societatea civila si autoritatile
responsabile in domeniu, cat si al ameliorarii si diversificarii infrastructurii de sanatate si
servicii sociale;
6) Incluziunea sociala, demografia si migratia
Conjugarea masurilor de dezvoltare durabila la nivelul autoritatilor publice si al agentilor economici
din zona transfrontaliera Dolj-Vidin va contribui in mod direct la crearea de noi locuri de munca,
stoparea migratiei angajatilor calificati in contextul cresterii oportunitatilor de angajare prin mobilitatea
transfrontaliera, respectiv dezvoltarea unor conditii mai bune de viata pentru populatia din regiune, care
sa sustina cresterea demografica si masurile de incluziune sociala.
Cresterea gradului de incluziune sociala in zona transfrontaliera Dolj-Vidin va fi o consecinta directa a
actiunilor si programelor implementate de autoritati publice si organizatii neguvernamentale ce vor
conduce pe termen mediu si lung la schimbarea conceptiei si abordarilor sociale privind persoanele cu
dizabilitati, persoanele din grupuri dezavantajate, etc
Principalele efecte a acestor actiuni sunt:
64
SUMMARY
66
Analysing economic and social environment in Dolj-Vidin cross border zone, the following
conclusion has been extracted:
Strong points
Dolj and Vidin are key districts for the goods and people transport
systems in European Union
Two European corridors cross Dolj and Vidin: Corridor IV: BerlinNrnberg-Prague-Budapest-Bucharest-Constanta-Salonic-Istanbul and Corridor VII: Danube river
High qualified human resources, working in high industries (software,
project engineering, automatization, etc)
i.
Opportunities:
- existing port infrastructure and facilities in Rast-Lom
- construction of Calafat-Vidin bridge and complementary transport infrastructure (railway)
- investment perspectives for a new bridge in the area Bechet-Oreahovo
ii.
energy, particular clean energy system
Using renewable energy sources is highly spreading in the world, in order to reduce the human
dependency on fossil fuel and directly contribute to decrease of global warming, climate change and
high protection of environment.
Advantages:
- natural sources of energy are not exhaustible and are available at low cost, the only expenses
recorded are for the initial investment in energy systems;
- there is reduced dependency on fossil fuels and resources;
- European Union and governments worldwide support by grants and financing schemes the
investment in clean energy systems;
Disadvantages:
- initial investment costs are rather high;
- there is no clean energy system guaranteeing complete independence of fossil resources;
Systems for producing energy from renewable sources:
a) solar panels and photovoltaic panels;
b) wind turbines;
c) geothermal systems;
iii.
ecological agricultures
Ecological products are the most competitive on European market, due to the increased demand of
clean food, as well as due to the existing production conditions in Dolj and Vidin. Ecologic products
are defined as products obtained from a specific technological process, under clear and strict rules.
Agri-food products is obtained, processed and stored without the use of synthetic substances. When
processing agri-food products, there are a limited number of additives and ingredients that can be used.
Furthermore, European Union has established a specific label AE, guaranteeing for the customers
the constant quality of agri-food products.
Baseline principles for ecological agriculture:
sustainable, divers and balanced agricultural systems, that preserve natural environment and
resources, in respect of the life and health of the customers;
there are not used polluting technologies and chemical substances are strictly forbidden;
modern technologies used for cultures and animal breeding;
natural preserving and improvement of soil fertility;
In order to promote sustainable development principles and to implement strategic European goals in
Dolj-Vidin area, people must change their approaches and choices in live, they have to change their
mentality as consumers, employers and employees. In this respect, there is very important that civil
society and non-governmental organizations to diversify their strategies , using the following
instruments:
cooperation in European and international sustainable development networks:
69
European
Partners
for
the
Environmenthttp://www.epe.be/public_html/index.html: aims to stimulate cross-sectoral activities and
strategies in order to promote sustainable development in the EU.
Carpathian
Conventionhttp://www.carpathianconvention.org/index.htm:
Frameworks Convention for Preserving and Sustainable Development of Carpathians, signed in
2003 by Czech Republic, Hungary, Romania, Poland, Serbia, Slovakian Republic and Ukraine.
70
o Training courses and hobbies on foreign culture and civilization, foreign languages, etc
o Voluntary activities, including teaching for disadvantaged groups and young people;
o Donations
The following best practices and success stories presented are projects carried on by nongovernmental organizations and local public authorities, for intensifying harmonisation and cohesion
process on sustainable development:
The Centre for Cross Border Studies- http://www.crossborder.ie/index.php
The Centre for Cross Border Studies, founded in September 1999 and based in Armagh and Dublin,
researches and develops cooperation across the Irish border in education, training, health, business,
public administration, communications, agriculture and the environment, and acts as secretariat for a
number of cross-border educational organisations. It has also developed unique cross-border
information systems:
- BorderIreland-www.borderireland.info: information on life conditions, work and study in cross border
areas, information on business climate, business opportunities and stimulates public debates on cross
border issues
- BorderPeople-www.borderpeople.info: addressed to mobility issues in cross border areas (work, life
and study opportunities, labour market, sponsorships, etc
- Immigration, Emigration, Racism and Sectarianism (IERS) Schools' Project 2006 2008, funded by
the EU Programme for Peace and Reconciliation (through Co-operation Ireland):
It brings together nearly 300 children aged 9-14 from 12 schools - six Protestant
and Catholic schools (upper primary and lower secondary) in Antrim and Londonderry and six
Protestant and Catholic schools (upper primary and lower secondary) in Louth and Monaghan - to
learn about the cultures associated with Protestantism and Catholicism and with the new immigrant
communities who are becoming numerous in both regions.
The Irish children are learning that they have something important in common
with each other and with the new ethnic community children: they are all from societies which have
seen large-scale migration.
Each school is involved in a cluster of four schools during the two years of the
project: one Controlled (mainly Protestant) and one Maintained (mainly Catholic) school from
Northern Ireland (Antrim and Londonderrry) and one Protestant and one Catholic school from the
Republic of Ireland (Louth and Monaghan). Two four-school clusters are made up of primary
schools, and one four-school cluster is made up of secondary schools.
The project's first year report covers the preparation of pupil and teacher course
materials, teacher planning meetings, cross-community workshops between twinned participating
schools, and the three cross-border, cross-community 'residentials' which took place in the Share
Holiday Village in Fermanagh and the Ulster-American Folk Park in Tyrone in spring and early
summer 2007.
E-Environment
Project promoter: Romanian Association for Electronic and Software Industry (ARIES)- Oltenia
Branch
Partners: ARDBC Vidin, Romanian Association for Technological Transfer and Innovation (AROTT)
Project value: 137 140 Euro
Financing: Romanian Ministry for Development, Public Works and Housing, through Phare CBC
Romania-Bulgaria 2005
Duration: 10 months
Location: Dolj-Vidin cross border area
72
Description:
Overall objective(s): Developing environment networks- common organizations and informing
systems, for supporting development of cross-border environment infrastructure to economic level,
through research-development, ITC and automation
Specific objective Increasing awareness level of economic actors from cross-border area concerning
economic and social value of environment resources, their rational use and development of common
initiatives for decreasing economic activities impact on environment through research-development
solutions, ITC, technological transfer and automation.
Activities
1. Unfolding an Informative and Informatics Campaign, concerning Technological transfer, researchlevers for rational exploitation of environment and increasing economic resources , TIC,
electronics, automatizaton solutions to sectorial level, in using natural resources, waste products and
pollution decrease , Financial instruments for implementation of TIC, electronics, automatizaton
solutions in using natural resources, waste products and pollution decrease, through:
a) direct meetings in Craiova, Slatina, Drobeta Turnu-Severin, Calafat, Filiasi, Vidin, Montana,
Belogradchik,
b) E-ENVIRONMENT portal;
c) local and regional mass-media campaign
2. Organizing and setting up E(quilibrum)-Environment Cross-border Association;
3. Realization of virtual centre for administrating crisis situation and preventing risk factors portal; 4.
Elaborating the study on project identification in environment domain through structural funds in Vidin
Montana-Oltenia cross-border area;
5. E-Environment Cross-border Regional Conference, unfolded in Craiova;
Results:
- 160 economic actors and representatives of research domain, technological transfer, ITC,
informed and aware on environment solutions;
- 500 E-Environment portal users and beneficiaries of virtual centre solutions; environment
projects identified through the elaborated study;
- one Romanian-Bulgarian Association Constituted,
- 1 Regional Conference- 60 participants
- identified projects on environment protection.
Baba Vida Castle - A Gate to Millenniums
Project promoter: Vidin Municipality
Location: Vidin Municipality, Vidin District, Bulgaria
Description:
Overall objective: Optimal use of cultural, historical and emotional potential of "Baba Vida Castle" for
local, national and international tourism development.
Project purpose: Conservation, restoration and exhibition of Baba Vida Castle
Cross-border impact: Cultural exchange cooperation within the frame of the Euroregion, as well as
with Romania and Yugoslavia
Activities:
- technical restoration and architectural projects;
- carrying out archaeological drills/ clarifying the town plan and architectural links between the two
epochs Middle Ages and Antiquity;
- conservation of the brick walls of the upper terrace;
- arranging the museum displays, exhibition halls, studios, and workshops for children, advertisementinformation centre inside and around the Castle;
73
- drawing the year-round programs of: the summer theatre, theatrical company for reproduction of
historical scenes and events, the group for literary reading and artistic dialogues "Word" and the group
for cultural contacts with Europe and Euroregion countries;
Results:
-conservation of the Castle;
- exhibiting archaeological heritage, lapidariums/ stone monuments/, church-chapel and works of
nationally and internationally acknowledged artists and other museum exhibitions/arms, ceramics,
ornaments;
- equipping the summer theatre and conference hall, potential and untraditional sites in and around it:
artists' studios, work shop, advertising and information centre;
-expanding domestic and international contacts and cultural tourism;
- creating new employment in the sphere of international and national cultural cooperation and tourism:
30 permanent jobs and 60 jobs during project implementation, including experts;
- utilizing the potential of the castle and untraditional sites in and around it: artistic- photo exhibition
and black and white drawing - history of the Castle;
Medium and long-term effects and impact in Dolj-Vidin cross-border area must be evaluated in the
context of overall objectives of European Unions Strategy:
1) Energy:
-modernizing urban heating systems, through high efficient technologies;
-energetic rehabilitation;
-special attention given to rural area, through energy efficiency improvement for houses;
-promoting clean technologies in energy production;
-information and awareness campaigns, pilot projects on energy efficiency carried on by NGOs and
social society
-implementing alternative supply energy systems (wind turbines, geothermal systems, solar and
photovoltaic panels, etc)
2) Sustainable transport
Dolj-Vidin cross border area will improve its transport systems through direct investment in existing
transport routes, developing inter-modal transport systems and promoting railway and river transport
systems. On short and medium term, logistics and transport services will be stimulated in Dolj-Vidin
cross border area, due to new infrastructure investments: Calafat-Vidin bridge, Rast-Lom checkpoint.
On ling-term, Dolj-Vidin cross border region will become an important transport junction in South-East
Europe, which will increase life standards and economic activity in the area.
3) Sustainable consumption and production
In the following years, Dolj-Vidin cross border area will benefit from a real economic development,
based on:
- technological research for reducing raw materials and energy consumption;
- expertise and consultancy on eco-efficient use of investment funds;
- marketing activities for gree public procurement and optimal use of local products and services.
4) Natural resources management and preservation
Environment investments will contribute to cross-border economic development, by:
- direct contribution to sustainable economic development;
- stimulation to innovation and technology transfer
- new work places created in the region
Good environment conditions will preserve biodiversity in Dolj-Vidin cross border area, facilitating
tourism development and, in long term, better life conditions and higher revenues for the inhabitants.
74
Civil society- NGOs must have a distinct role in better understanding and awareness on environment
protection requirements and preserving natural resources.
5) Public health will improve in Dolj-Vidin cross border area, through:
Better transport safety will decrease accidents number and deaths;
Higher peoples awareness on safety rules;
Transport services development will enhance better transport safety;
Technology development and research will contribute to better working conditions and reducing
work related diseases in cross border area;
Better water and sewerage systems will directly reduce infectious diseases among cross border
inhabitants;
Better information systems on health risks
Ecologic agriculture development will improve life quality in cross border area;
6) Social inclusion, demography, migration
Better work conditions and higher adaptability for under-qualified and
disadvantaged people;
Multiplied partnerships between local public authorities, private sector and civil
society for activities supporting social activities and fighting social exclusion;
Extending counselling and information services, experience exchange and best
practices;
Diversifying instruments and methods for flexible social services, including day
care, carrying systems for elderly and people with disabilities;
Developing training programmes for social services counsellors;
Designing support measures for social excluded persons;
Multiplying cross border initiatives for social inclusion;
Designing and implementing common projects against discrimination at work place;
New partnerships and common projects involving NGOs and entrepreneurs on
training instruments and programmes, which help workers adapt and learn new
technologies;
Expertise transfer on social inclusion and fighting long term unemployment in DoljVidin cross border area;
7) Global poverty
Better protection for children in the streets:
o Creating and developing specialised centres for receiving abandoned children;
o Developing day care centres for abandoned children;
o Sensitivity awareness for citizens;
o Education and training courses for parents with high risk for abandoning their children;
Temporary houses providing for families without homes:
o Building social houses;
o Building new houses for young families;
o Building and developing night shelters, as well as day care centres;
Free access to education:
o Developing curricula with professional orientation courses;
o Education and alphabetisation courses for people who have abandoned the education
system;
75
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA:
76
Titlul proiectului:
RO 2005/017-535.01.02.17
Centru virtual de informare i consultan n domeniul proteciei mediului
transfrontalier (CEVIC-PROM)
Editor: Patronatul Local al Intreprinderilor Mici si Mijlocii (PLIMM) Calafat
Elaborat de : ROCAVI Consulting SRL
77
78