CUVANT

MASONIC

CENTRUL REGIONAL
DN STUDII
FRANCMASONICE
PARIS . BUCURESTI

:::*:'l

CUVANT
MASONIC

Editeazi prima revisti francmasonicd de dupi 1989, destinath opiniei publice,

numiti Cuv6nt Masonic.
Revista Cuv6nt Masonic este o
aparilie bianuali qi are ca principal scop
prezentarea fenomenului francmasonic din
RomAnia gi din lume.
Revista este realizati pentru a
inl5tura din opinia romAneascI reaua
credin!5 gi fabulafiile, care pun in umbri
principiile fundamentale pe care se
hazeazd aceast6 societate.

or.ri.bIdLL
uldar|bFIffitd
,daDncu|.'-r,|.0c.
.-s|arb.nedF

g
l:i$:'il^."

tssN 1224 - 8142

Cenlrul Reqlonol do Sludll Froncmosonlca Porls - Bucurogll

Editorial
dr. Viorel Dlnacu
Pregedinte

al Centrului Regional
de Studii Francmasonice
PafiS - BUCUfeSti

Mare Maestru al Marii Loji Na{ionale a Romaniei, Prea Ilustru fr. Dr. Viorel Dinacu

Masoneria, in decursul istoriei sale, ca li institutie, a

suferit mutalii pe tot parcursul evolutiei sale in general,

iar

ca

nivel ezoteric, umanist, a talcuit permanent

mistere, in special.

Institrltia francmasoneriei oamenilor a inceput de la

breslele de constructori, masoneria operativS, care a
reprezentat perioada de glorie, prin impresionantele
constructii, existente qi astdzi, care prin simbolurile
existente, exprimate in tone de c54i, de mesaje scrise,
sunt lasate generatiilor noastre.
Aici noi, fratii din Marea Lojd Nalionali a Romnniei,
implicagi in activitili de studiere si cercetare, in cadrul
Centrului Regional de Studii Francmasonice ParisBucureqti, depunem toate eforturile de a inlelege cum a
fost posibil, la acea vreme, construirea unor astfel de
edificii Ei ce pregitire trebuiau sa aibl, cunoscdnd artele
regale, astrologia, geometria, aritmetica. Practic permanent gasim conexiuni ale intregului univers, exprimate
prin simboluri, numere, q.a.m.d.
Francmasoneria in tot acest timp, dar mai ales dupd,
in cadrul francmasoneriei speculative, ca qi individ frate, a suferit o serie intreage de devialii, de cele rnai
multe ori la bazi fiind fratii, politicul qi religia, practic
trederi. scindiri. revendiciri. s.rn.d.
Toate aceste se cunosc foarte bine din lucririle:
Istoria Francmasoneriei de Albert Mackey, La FrancMagonnerie Templidre et Occultiste aux XVIII et XIX
sibcles, de Renn6 Forestier (1970). toate fiind recomandate fragilor din Marea LojI NalionalX a Romdniei qi nu
numai, iar Istoria Francmasoneriei de Albert Mackey a
fost tradusl qi editatl de Marea Loji Nalionali a
RomXniei.

DatoritA acestor puternice frimAntiri ale fralilor, in

cele mai multe cazuri, francmasoneria a fost interzisi, in
multe tiri, fralii au fost arestali, mulli omor61i, familii
distruse, averi confiscate.
RlspAndirea Totalitarismului a facut ca principiile
promovate de francmasonerie sd fie interzise, astfel ca
aproape 45 de ani. a fost o dictaturi in toatd regula, iar
de frd{ie nu s-a mai auzit nimic.
Oare si fi fost linigtea dinaintea furtunii?
Pentru ce ieqind brusc Ia lumini, dupl inlSturarea
dictaturilor, in toate lirile din Sud Estul Europei, 9i nu
numal,
dintr-o datl ideile de libertate. egalitate gi

fraternitate, ca qi principii de conduiti etice li morald, de

via1i, nefiind cunoscute qi cultivate generaliilor din cei
45 de ani de interdiclie, au creat dificultdti celor iniliali
astezi, care nu inteleg cd practicAnd ritualul, coloana de
sustinere a Ordinului Masonic, vom intelege simbolurile
care au incorporate in ele acea ltiinti nevizuti, cultura

masonici, greu de ingurgitat, pentru enorm de multi

frati, azi.
Cauza sau cauzele sunt cele nrovocate din
necunoaltere gi setea de promovare a. nonvalorilor care
este de cind lumea, francmasoneria fiind o trambulind,
pentru foarte rnulli, de lansare in afaceri, politici, etc.
Efectele pe care le vedem astlzi, sunt peste tot in
tdrile din Sud Estul Europei, acelea a delimiterii
francmasoneriei curate, regulare, tradilionale, spirituale
gi morale, de aqa numita francmasonerie de mas[, unde
au intrat pe band[ rulantl, toli inaptii intelectual qi
moral. adici nonvalorile.
Efectele continud qi vor provoca noi qi ample
fr[mdntdri in viitor, pentru ce vorba rorndnului "din
calea prostului sI te dai la o parte" este adevarati,
pentru cd aceastl " fraue", se transfonni in antimasonerie, pentru cE vdzhnd ce sunt respinqi, eliminati,
marginalizali, mulli vor pune la cale fel qi fel de acliuni,
de la cele verbale p6.nI la crime: istoria relatind qi astfel
de razbunari.

A inceput acum 7 ani in Romdnia delimitarea de

corxp[ia din francmasoneria de atunci, Marea Loja
Nationala a Romaniei. delimitandu-se si continuind
lucrarea masonicd, ritual[, regulara, traditional[,
spirituald qi morall, - s-a produs si acum 6 luni in
Republica Moldova, unde noi am constituit in 04
octombie 6008, Marea Lojd Nalionali a Republicii
Moldova, care s-a delimitat tot de coruptia existenti in
ultimii l0 ani.
In Federalia Rus5, am participat in 12 octombrie
6008 la Constituirea Marii Loji Unite a Federaliei Ruse,
format[ din 4loji din Or.: Petersbourg si din 7 loji din
Or .: Moscova, care s-au delimitat de corupgia qi
incilcarea regulilor masonice, din masoneria existentl
astdzi. a$a-zis regularl. anglosaxond.
Informat fiind qi despre cum se dezvoltA acest
fenomen, in toate celelalte tiri din Sud Estul Europei,
cred ci acest fenomen al delimidrii adevirului de

Cuvdnt mqsonic

tnumane.

minciunl, a binelui de r6u, a luminii de intunenc' se va

Cred in viitor c[ num[rul fralilor, practlcantl ar nruoroduce in avalanqa dintr-o lare in alta
Antic Ai Acceptat' va
"'-i"norn.nrl naiural. normal. firesc de aceaste data' alului Masonic de Rit Scolian
in urmatorii ani. se va organiza qi mai bine.' va
uttiain cele mai ample miqciri omeneqti de astbzi ' cieste
repiezenta o fo4i morali. spirituald. de inalta emulaue
"rt"
.ui" uu ,tu la baza revenirii omenirii la credinli' inietectuall.
Ca fii ai luminii, toli aceqtia vor forma postvalori umane. s.a'm d'
spiritualitate.
-"putemic'- inzestrat cu
piun.-uron".la romAnd astazi, practic top fratii' u*"n,ut noii civilizalii. a omului
cel mar elevat'
omenini'
cI lona nevazuta a unui destin al
trebuie s[ Stie ce se petrece acum in mai multe 1lri'
ale francmafundamentale
p" cele trei pnncipii
rnA rapid si se delimiteze de tabira antima- rotiiinlt
i."U"i"
fraternitate'
egalitate'
soniriei universale: libenate.
.ut= abia de acum incolo ii va manipula pe fralii
toniJi "at
mat
cele
dintre
de bunb credingd in diferite acliuni,

90 de ani de la

Marea Unire
"Acum t,dzuri ochii niei nitttuirea neanului ronlnesc"
(Pop de Bdsesti)

Decembrie 1918 reprezintl implinirea luptei de

statali'
veacuri
--Lu a romXnilor pentru intrcgire fructificat prin Marea
I b"i.-tti" i918, romanii au
vlctollllol
Unire conjunctura favorabild cleati in ulma

au qtiut.sd

eniunt.i Jtatutl de care luasem parte la rezboi li

infeptuiasce intregilea statali in vittutea pnnclprulur
nationalititilor 5i autodetenninirii popoarelor'
'ltalianil Giuseppe Mazzini proorocise romanrlor
inainte de anul 1848 ca nu vor izbutl sa-El cuceleasca
iiu"natea !i dreptatea decat duPa ce vor fi
"""iai"t"",
cdzut: [arul Rusiei qi impdlatu] Austriei"'
Sfiisitul primului rlzboi mondial adusese rmpretrebuinld pentlu implinirea ucestui ideaL

'-iutiiDupi ce're prabuEi laiismul' in rnul l9l7' incepu sd

JJ

n.oiit"ta

Ungaria'
sectei romane a Partidului Social - Democrat din
ce va
cel
Centml
Roman
Nalional
i"a"J fii"ta Consiliul
la
pini
statali
deslvArqirea
pentru
ir'ip,o

"*0u..
t"Pl,l..oond "olionali

cu p'imele zile din noiembrie' ln Transilvania

.onJuG=o locaiitalilor a fost prelualade consilii nalionale
si girzi nationale locale

"'-F;;;i;i d" la noua realitate, la l0 noiembrie l9l8'

ultimacontliiui Nutionot Roman Central

a adresat o note

de
ii*"*uu.rnr.ifui Kalol;i. pletinzand putere deplina
Arao'
nuve,lnat.. S-a propus inceperer lralativelor de la
b.i.euiii tota'ii au spus deschis qi rdspicatdeproblema
i*"initrr ii"".il"aniei' de Ungaria iratatiuelq la Arad

""

tii.il.,

consiliul Nalional Romin central face cunoscut

in
ot=ni,iir." convocirii Adunarii Nltionale ;i dispune.cl
oe
locrlrle
repuoin
toxte
ca
se
si
frci
apol
zile
Judelele
ie,rien de 12
ReDublici Democratici Moldovenerscf,'
^
Adunarea
lic; neatilnati. A urm3l holiralea din 27 muttte / 9 ilprllte iomani ateseri de delegali cercurli pentru.
la Albr
ttmp
in
scu(
ci:
Nationald.dtlI utml 'd fie convocrli
fSiS, ptin crr Sfalul latii de la Chiginiu a dellat.rl
-griot;bl"
I''
Ulla.
se une;re p.ttrtu totderuna cu Rotninir"'
" piiUusi."o
Al"n.r"u orasului Alba Iulia ca loc de desfi;ttrare-a
in livoiulia din octombrie l9l8 a monathiei
Bucovina'
din
t'om0nilor
putinl[
V"' ii-iO"nari i\alionale nu a fost intamplatoare El
a dat
Vointir
"u.i.o-""'eut=5i Banat si-;i rosteasci :i ei cur'inlul
O. originea larind a poporului roman' de cel mai
ii"".if"t"'i"
"ini"i.u
Uenerll.rl
i"noii.t otur il Daciei rornine. de prima.unire inlaptuird
de virta laola-lta s-a rostit rniitel prin ConSlesul
( lolcl'
ltllllopollel
palllu-lul
a
sinodali
tle Mihai Viteazul la 1600. de nraltiriul lui Holea Sr
Bucovinei, intrunit in sala
istoriei
ale
unrrea i" i"',*ti" i"i L"ram Iancu - figuri legendare
din Cerniruli la l5/18 noiembrie l9l6:
ei
vechile
in
neamului nostlu
si penrru vecie a Bucovinei
--""i."Jirion"th
cu Reslrui
Contoon"ntu adunlrii. aqa cum rczultd din convocare
il;;; ;il ia 'C'elemul Colucin 5i Nisrru
rnca
era
L'uropa
rizboiulur'
sfillilul
.ro,-iii'a de ielegali. 600;leqi de circumscripliile elecRomrnia." Se apropia
rzode drePt'
torale
in na.iti. Nici irahsilvania. nici Banatul n-au linras
'- si restul delegati
in
Ievolutionare
Conuo."'=u Maiii'Rduniri Nrlionrle a fost publicatd
latedefrimAntdlile
.''
prezllele
ln
dtn
bucurte
"Romanul",
val
de
un
Romdnilot'
al
slarnind
zialul
Astfel, Comitetul Nalional
proiecty! .d9
ftunrliuuniu 5i Banat intrunit la Oradea in l2 outonrblie ."i*aa""t" l"l I Decembrie documentele:
Pr'rnidului
dezbatefii
inchetere
supuse
n.i8irril :i Declamlia au fost
iSl8. ptln.ond.iul lui Vusile Go1dil au licut o
democrilre
socral
guvelnulu.l
organizaqiilot
Nationrl i{omdn 5i
ilrarind ci: 'nu tnai recunosc parlamentultll il
romdne din Transilvania.
din Budcpesta dteptul sit reprezinte nllluneu lonlana ' '"'i"
,i*p ce delegalii definitivau "Declaralia"
-qi
incheiere inaintati parlamentului ungal de Alexarloru
'n.r"r"ii"i.rt zeci de-rnii de romani lirani' intelectuali'
Voievod.
Vaida
-i. guOup.tro in 18 octombrie l9l8 iau sfer'lit lrata- lucratori. cu steaguli tricolore' venind din Apusenl' blnor'
tiu.G'dintr. r"pt.tentanlii Partidului Nalional Roman 5i ai SAtmar, viile Crigurilor' Someqului, Mureqului'

miieu\ii tr rasdiit cea dintii razd de spennlr: deslucerea

'gu'*tubi"i
de c[tunele lariste. organizarea ei intr-o

Cenllul Regionol de Studii Froncmosonice Polis - Bucuresli

ACTUL,.UNIRII
vcrrr oc SrrrvL Tr{rl
Lr 2l mr^r'< tr v l9l!

r'i.r. r6r!ih!r.i.t!..rrr lrft sLn!.

ld$r,.. k{.< h!l I'lrL,c,r.(.!ii $(e,r
It tslrrcta q rm. Irrl.ri! n! D{i!o n ! i!
ftrrl I' vroltt ..5i'..r a,rrr,r ru,r! {
ti^ rri o rnl !l rn.r |it :
r..r, ita,!.i<i rr.r.. *.irr!, trro.. !'
raBle r. n.F a rr!, n,r:,.-L, ji\r./
x!. i*r. !l.n'.ri'r:i rorrrr L.rB r!
ir.ta Jr rainr ro!!.rir. j i vrt: Ta
c! Mlrrl sl toMtird
hiilsri
Un,ar: A!:.raE'cr cll Rom;trt
purr.^r
!a- a
ti loror.una'
t.rr.!rnt... Strt!L!i tir ri.
h

'

ur..

litcuLcr.
lon
t.. !.DGt(
_

Prn. llaLrppa.
l.rru!qi l;.'i
l- luzDU6a .

!.:..rr.!L

Cffteva cuvint...
90 de ani de la

Marea Unire
Francmasoneria romAnd, iesitl la lumini dupa cei 45 de
ani, in absenta unei lucrdri masonice propriu zise, din 1989
cand totalitarismul a fost indepdrtat din lara noastrd.
Trebuie ltiut ci in aceastd perioad5, cdnd a fost in

adormire. interzisi. o mare parte a arhivelor masonice a

fost a[si. dar au mai scipat foarte multe documente ce au
fost pestrate, conselvate extraordinar de bine. in depozitele

Arhivelor Nationale ale Romdniei,

in

toate filialele

din toate tinuturile Transilvaniei se indreptau spre Alba

judetelor. precum gi in toate bibliotecile gi muzeele din

Horea.

Bucureqti qi din 1ari.

Iulia, luau drumul Cetalii, pentru a se aduna pe Cdmpul lui

Securitatea Adundrii Nationale. ordine din cetatea

istorici a fost incredintaH molilor. Adunarea avea loc in
momentul cdnd armata rom0nd abia trecuse Carpalii gi
mari unitlli germane se retrlgeau de la Sebeg spre Turda.
Zlsa de I Decembie l9l8 a inceput cu slujbe in cele doul
biserici din oraq. Mullimea era adunatd pe Cdmpul lui
Horea, iar cei 1228 de delegali se intruneau in Sala Casinei
Militare, numitd de atunci "Sala Unirii".
Prezidiul este format din men.rbrii Consiliului National

Romin Central. $efan Cicio Pop r deschis Adunarea.

Adunirii George Pop de Bisegti dupb o insufleFtA cuvantare cheami la cuvdnt referentul Adunirii profesorul Vasile Goldiq, care a prezentat proiectul de
Declar-a1ie, preceddnduJ cu un disculs ce frcea istoricul
luptei romdnilor pentru elibenre nalionali. Este suspus
apoi votului proiectul in 9 puncte al Rezoluliei.
Preqedintele Adundrii, supune la vot Rezoluliunea intrebind: "Primeqte onorata Adunare Rezolutiunea?"
Pregedintele

Adunarea voteazd, rdspunzdnd cu aclamaqii 9i cu stfigdte

de "Triiasci Romdnia Mare".
George Pop de Beselti carc em aproape nanogenar a
rostit la sfArqitul Adundrii cuvintele biblice ale dreptului
Simeon: "Acum slobozeqe, stepane pe robul tdu in pace,
cici vizurl ochii mei mantuirea neamului romdnesc!"
La 2 decembrie l9l8 se intruneqte Comitetul Nalional
pentru compunerea Consiliului Dirigent $i a Marelui Sfat
Nalional. In 14 decembrie o delegatie a Transilvaniei.
Banatului gi pd4ilor ungurene preda regelui Ferdinand I gi
primului-ministru Ion C. Brdianu "Declaratia de la Alba
lulia". In discursul de rispuns, regele a spus: "Azi ne-ati
adus qi aceastl ultima piatri a clidirii care incoroneazd
marea operA de unire. Putem privi cu incrcderc in viitor
cdci temeliile sunt putemice...Ele sunt cimentate pdn
credinla nestrdmutatd a unui lir intreg de generalii de apostoli ai idealului na[ional, ele sunt sfinlite prin sangele vitejilor ostaEi care au luptat qi au murit pentru Unil".

Pro Mare Maestru al

Marii Loji Nationale a RomAniei

Fr. Mircea Chira

Trebuie gtiut cd fralii masoni romdni. au fost, multi

dintre ei arestali, familiile distruse. averile confiscate, allii
au plecat peste hotare, dintre care unii la Paris. allii in
Israel. unde exista o lojd care de 52 de ani oficiazd in limba
romdn6, qi foane pulini dispersali in alte qiri.
Fralii masoni romdni in exil la Paris, au fost pfimiqi in
Lojile " La Chaine d'Union " gi " La Roumanie unie", din
cadrul Grand Loge de France, aEa cum rezulat din documentele masonice plimite din arhiva de la Paris , iatd in
cele ce urmeazi traducerea in limba romdn6. a doud documente doveditoare :

VINTILA PETALA
ANCIEN MINISTRE DE ROUMANIE
Adresse Drovisoire
pour la conespondence :
C/O Suprme conseil de FRANCE
8, Rue Puteaux, 8

( 17e)
U.:.T.:O,:S.:.A.:,G.:A.:.I.:

PARIS

ORDO

AB

CHAO

" SUPREME CONSEIL DU 33-6MC ET DERNIER

DEGR6 DU RITEE ECOSSAIS ANCIEN ET
ACCEPTEPOUR LA ROUMANIE
Vall

.:

Paris, Ianuarie, 1952.

Ca urmare a prezentirii pe care noi am facut-o membrilor Consiliului Ordinului. ne oermitem si vi adresim
aceaste scrisoare, care este un rezumat al Francmasoneriei.
romdneqti in exil.
Aqa cum qtiti, Francmasoneria Romdni a fost reconsti-

tuitd in cadrul Masoneriei scotiene, intemationale, prin

Constituirea Supremului Consiliu si al Marii Loji a
Romaniei, in 1923. Aceste toate date. lojile romaneqti, care
in ultimii 75 de ani s-au grupat in Obedienle scotiene sau

Cuvdnl mosonic

Loji

simbolice, se reunesc pentru a crea impreund Marea Lojd

de altfel membrilor Consiliului Federal din Marea

Nalionali a Rorndniei. Aceste autolitali masonice nalionale

Fran16i.

au fost recunoscute pe plan international. de cea mai mare

parte, prin puterile masonice scotiene regularc.
Ordinul Masonic lomdn. are un avant meritoriu. mare.

sarcina noastrd de a face educatie, intr-o generalie in care

qi o activitate intensd, reintlgind cele mai bune valori

intelectuale qi spirituale ale qirii.
Dupi instalarea rcgimului bolqevic asupra Romdniei.
cale a instalat un rcgim communist. a insemnat exodul. in
aceste conditii extreme. dificile. pe care voi le cunoalteli.
asupra francmasoneriei rornanelti. Acei dintle fralii noqtli
de toate gradele carc au putut sd regrupeze libertatea
departe de coftina de fier, sunt veniti in Occident, r;i in special in Franla, unde se reunesc sub autoritatea Malelui
Comandor PANGAL. 5i ri altor membdi ai Consiliului
Suprem, care nu s-au irrtors in Romdnia sau cale au fugit
din lari dupi razboi.
Dintr-o intdmplare extrem de favombild. ei au gasit
primirea (imbdliqarea) fralilor (flatemi) qi amicali din
partea Supremului Consiliu gi al Mafii Loji a Frantei. $i ei
au putut sA rcconstituie Supremul Consiliu al lor, a
Romdniei. crednd Ei doui Loji romanelti: "La Chaine
d'Union" qi "La Roumanie unie". (Lanlul Unirii qi
Romania Uniti)l continudnd astfel traditia nalionali conform cu Constitutia Masonici a Ordinului Romin.
Actualmente noi ne gisim in situalia de a da o fbrmi
regulati (unifolmd. ordonatd). pentru proteclia Ei refugiul
(azilul) pe care Marea Lojd a Frangei. ne-o di noui. cerdnd

Noi suntem din plin conqtienli de dificultitile qi

pastratd

de

flacim etemelor principii masonice: Libertate.

Egalitate. Fratemitate, pe tdl.am romenesc. qi care trebuie si

contdbuie, intr-o zi la integrarea unei Eutope pacificati gi
unitd.

Departe de tragedia prezentului. noi ne fo4dm si

irrdeplinim sarcina viitolului. sd aducem o contributie
vioaie qi activl a idealufilol umane ticute qi frateme, ale
Masoneriei Universale. sub semnul cdruia trebuie si se
realizeze cooperalea qi munca tuturol oamenilor cu bune
intenlii (moravuri). Prin acest fel rcplzentarca unei tradi(ii
vii de un secol. cale a fdcut din Franla locul unde sunt orgarizate primele loji, cale au jucat un rol decisiv dupd 1846,
in lupta pentru libeltate qi unificarc a naliunii romAne, noi
vi rugdm si ne acordali pe plan Masonic, acelaqi hatament
pe care lumea Occidentald Ei mai ales Franfa, acordd refu-

giatilor politici ai altor apdritori a idealurilor de libertate

umani.
Tot ceea ce am zis, noi vi cerem si ne acordali ospitalitatea Lojilor Romdnegti, in recunoagterea personaliti$i lor
qi a autonomiei lor, la fel cum lumea Occidentald a fdcut-o

pentru Masoneria Spaniold. S-a convenit dupd cazul

lojilor. ca gi Marea Loji Nationali a Rom0niei, sd urmeze
munca masonici, dupd direclia spilituali a Marii Loji a
Frantei.

''

lFEccrr-RlrE

GRANDE LOG E DE FRANCE

tcossars

ANctEN accEprt

GRANDE LOGE DE FRANCE

-.!Fd,&.6

].lic4
'J

".ir':|:

i" "g'li:. . ,. r,,r {.- {.*-- .." tL-! $:i

nL::/-,,7*"'

9en!ryllegtgnol de Studii Froncmosonice

Poris - Bucuresti

recunoalterca Supremului Consiliu al Romdniei in exil, gi

in fhvoarea cererii fralilor . autorizalia ca cele doui ateliere
Simbolice. reconstituite la Paris sub patenta Supremului
Consiliu Romrn. sir continue activitater lor in femplele

Marii Loji a Fmnlei.

Cele doud ateliere au muncit la fel qi dupd ce T.: Il ,: 9i

P .: Gr.: Souv .: au trccut la Or.: Et .:
intr'-un spirit de mare bundvointi !i prietenie, ce intotdeauna a legat cele doui masonelii, cea Francezd gi cea
Romini. aceste munci au continuat pani azi, Ei Masoneria
Romdni ln exil care a venit exprimend prin vocea Maelui
Maestru. sentimente de recunoltinti.

T.:

Pentru regularizarea continuitilii existentei Masonerii

Romanelti. noi. avem rugamintea sd vi propunem ceea ce
UIMEAZT:

- vi rugim ca Marea Lojd a Flanlei, si pleia tutela

celor doud Atelierc Romaneqti, qi noi anexinr doud liste
con!inand rumele tuturor membrilor prczenti la Pads (lista
n[. l). $i cei care aprtin masoneriei romaneqti, in exil, care
nu se afli la Paris (lista nr 2).
- Marea Loja a Flan[ei. recunoaEte existenla celor
doul atelierc. (Rom0nia Uniti si Lantul de Unire), qi ele
vor putea fi inscrise in registrul matricol general. cici

To|pl l Dtast)tri( li't

Ruc Putkt

.t,

r.

8 nh .\(

Iau?du Ft,zqii kt.toni Int c.\iI

in acest f'el, penffu a nu apare contraziceri teritoliale cle

nici un fel. noi propunem:
l. Ca toli cei nou venili din Romdnia. !i toli candidatii pentru initiere, trebuie afigati qi comunicali Marclui Secretariat
al Marii Loji a Fmnlei.

2. Toate listele cu membrii existen{i. trebuie conunicate

fhrl intdrzierc Malii Loji a Franter.
3. Lojile Rornineqti sl-qi supofte obligagii financiare ca qi
lojile uprrlinrtorre Murii Loji r Flrn{ei.
zl. Daci Marea LojI indicati noui. dupd inforrnaliile menbrilor. este indezi|abili. vom urmaLi indicaliile autoritdlilor
uollrpelente din Mar-er Loji a F[ln1ei.
In aceste condilii qi in aceasti ambianqi propice qi favorabili a Malii Loji a Franqei. noi suntern siguli cir nunca
noastrd va fi utill r;i ci noi von fi in misul'i si aducem o
contribu[ie. modestl astizi. daL cale Ya fi fbalte inlportrntir
niine. la reconstrucqia unei lumi libere. inspirat;-r plin prin
cipiile eterne ale Masoneriei Universale.
Noi sperim. ci ospitalitatea pe cale Mar.ea Lojii a
Franlei ne-a acordat-o. va ti un gaj. de rnai multii prietenie
traditionall. care reunelte cele doui giri ale noastle. la fel
ca qi cele

doui Obedienle ale noastre.

Primiqi cu gmtie T pla Arcolada Fratern:r a Marelui

Maestru. cu profunda noastri expresie de gratitudine.
dindu-vd siguranla sentimentelor noastre fiateme. '

" Marele Maestru al Malii Loji Nationale a Rominiei. in

exil. loagd pe Malele Suveran al Marii Loji a Fralqei. cu
bune intenlii. $i sentimente fraterne. si examimeze prezenta.
Aqa cum voi aveti cunoalterc de lugdminlile T.: Il .: qi
T .: P .: Mare Suveran Mare Comandor Jean PANGAL. in

datoritA qi catu!i de putini vederc adirnistlativi qi disciplinari, cele doui ateliere sA i!i poatd continua acitivitatea lor
prin Marca Loji a Fran[ei.
- Din punct de vedere disciplinar, ledintele si fie
controlate de membrii disciplinei masonic-e li profesori. ei
fiind tratati exact a;a ca qi tialii francezi. In acest concern.
noii mernbd care nu pot ti recrutati ca aparginind coloniei
romine din exil, se vor supune tutulol'incerclrilor 5i formalitililor previzute de francamasoneria francezi. carc tot
tinpul poate si se opuni intrdrii lor in n]asonerie, in cazul

in care Marea Loji a Frantei nu recluteazd membr.ii din

colonia rom0nd din exil.

Marele Maestru al Marir Loji Nationale a Romdniei, in
exil. se vede obligat si explice fialilol de ce el a propus
aceastd medodi. tinend cont ci aceste doue ateliere, pot
sn-5i tle.fi'rpoare Iucrlrile lor cu ;i rtelierele ronrdneSti.
Noi avem datoria si qinem drapelul Masoneriei
Ronine. interzis in lari noastri dfagd, ;i dau socoteala la
intoarcerea noastrl in Rorndnia. ci Masoneria Romand nu a
incetat si existe. cici sacrificiile ffalilor dispiruli, existii

incd in alte mari (iri. Cei mai mulqi dinh.e frali sunt
dispiluli. allii se ascund de furia poliqiei, care ii cauti.
Avem datoria de a mentine. printe fralii romdni. ideea
de Masonerie Romlneasci, care va dispir.ea. dacl aceasti
folml nu va fi acceptati de voi ."
Sege N,[aldanne 3-j.;

D. Dragoruirescu 33.:

L Soneriu

3-1.:

V. Petala g 33,:
A. Melinte 33.:
A. Meua 33.:

La solicitirile fratilor roniAni. afla1i la Paris, in exil,

Marii Loji a Flanlei. pentru a primi sprijin deplin.

aclresate

Consiliul Federal qi Malele Maestru acordl celor douA ateliere: "La Chaine d'Union" 9i "La Roumanie unie". (Lanqul
Unifii qi Rorninia Uniti). integrarea li elibercazd Patentele
de funclionare a lojilor " La Chaine d'Union " qi " La
Roumanie Unie ".
Iatd in cele ce umeaz5. documentele in xerccooie. realizare de Marele Mreslru. Fr.: violel DANACLI. Mare
Maestru al Marii Loji Nalionale a RomAniei. din ar.hiva

Cuvdnt mosonic

Grand Loge de France, de la Paris :

Astfel, Grand Lodge de France, este pentru franc-

masoneria romdnd, suportul stabil, qi continuu, in

momentele cele mai grele pentru ftatii romdni, qi nu
masoneria englezd sau amedcani. s.a.m.d. care nu a gtiut
decat sA separe lumea - frdqia, in doud tabere rivale. in loc
sd o apropie, si fie unitd.
Astdzi, cAnd francmasoneria romina. traverseazi o
perioadd de crize de identirare pr.estisiul ei fiind dih.rat
foane mult. din nou aceea5i CrintJ L-odge de Frrnce. r
intins o mani de ajutor, Marii Loji Nalionale a Romdniei.
incheind Tratat de Amiciqie qi Recunofrin!i. lucrdnd irnpreuni de 5 ani la lojile de pert'ecqie. pentru a rcda cezarului ce
este al cezarului. a ne reconstrui Supr.ernul Consiliu Roman

al Ritului Scotian Antic si Acceptat. practic cel glzduit de

ei in tot timpul totalitarismul;i. asifel inc6t acunr cu

deplinl constiinciozitare. fr.atii ti.ancezi participd din plin la

consrituircr 5i insralrrea lojilor de perfecqie 4-14. i4-lg.
l9-30.31. -12..1.?. oficiul de drepr qi de frpr SLrpremul
ConsiliLr.Roman rl Rirului Scoqiun Amiu pi Aiceprai. dupi
45 de uni de torulitalisrrr. si inci l8 ani de rr.anziiie. dezinteres $i ignot nta al Masoneriilor rnultor. state. [u1i ,.le
masoneria romdni.

Franla a tbst !i rdmene gi in viitor fratele nostru nai

mare. care a avut qi va avea gr iji de fratele mai mic car.e
suntem noi. ftancmasoneria lomlnd.
Si cum f|atele lamane tiate nu numai pani la ntoarte. cj
pi dinuolo. rtrusoneria celor douu lari cstJ una tde\ rlrld si
tra in icu.

La I decembrie 2008. la Alba lulia. acunr 90 de ani.

lomOnii erau la fel de agitagi. ca gi astizi. nunrai ci fierber.ea

lor ela dorinqu unanimir. Malea Unire.

Acurn 90 de ani de Ia consfiinlirea pentru totdeauna a
Marii Urriri. de lu I decernbrie l9l'8. esre binc \ii se ftie uirl
implicarea fi'ancmasonilol a existat. cd au realjzat insusi
actul Unirii.
Flancrnir.oneliit loltina. cule plornorelza plincipiile de
..
libertate. egrlitate yi frarer.nirate. j avur o contribulie irnpor.lanti in realizurer Marii Uniri. Cdndirra. sirnlir.eii 5i tr.iireu
lralilor s-r rrrunife:lat lr reder.e in aflrr rctivirilii din luii.
prin nrij lorce specilice.
Centrul Re-qional de Studii Francnasonice paris
Bucurelti. are in deplini preocupare. inqele.ee|e cr.onologrca a tutur-ol acliunilor puni la cel mai rrrie detaliLr. tlin rceu
perioadi, prcmergatoarrc zilei de I decembrie 1918.
Ce este extrem de impor.tant insi $i trebuie cunoscut
astdzi. este ci fraqii romdni care pregdteau intens actul
Malii Uniri au fost in legitu stranse !i continue cu rontdnii
de, peste hotare, rr.rulli dintre ei iniliali acolo. in Franqa.
S.U.A.. Italia. Rusia. s.a.n.d.
Iatd ci relaliile masonice internalionale, care au pregltit
marile cancelarii strdine. nu erau striine de taDtul cirnu-rnai
ela nrult pini lr Marea UniIe.
Pentr-u intdia oald in istoria ronranilor de pr.etutindeni.

s-l rnanil'estrt politic 5i rnor.ul. o super.bl 5i |isrin torr[e .olidaritate nalionali. rorndnii cllcind in picioare inter.esele cle

clan. de paltid, confesionale. individuale. inrolindu-se la

plopliu snb steagul Unirii spre a-gi fiud statul national
Romaniu Male.

De exemplu, in Statele Unite ale Americii. s-au derulat

umrdtoalele evenimente:
- 1916. l0 septembrie. ronAnii din S.U.A. ii telegrafiazi
Preqedintelui Woodrow Thomas Wilson. cerindu-i permi-

siunea

si

particepe la rizboi pentru infipnrir.ea idealului

nalional, eliberarea romdnilor subjugali, fiurirea Romdniei

lvlafl.
- 1916. 22 septembrie, romdnii din New yort se
intrunesc qi cer preledintelui aprobarea pentru formarca
unei "Legiuni Romdne", sub comanda Americani. Cdnd
S.U.A. intrd in rdzboi, 18.000 de romdni-americani. fac
celeri de inrolarc.
-^ l9l8 sub drapelul Amedcan sunt inrolati 35.000 de
IOmant.

- 1918. 03 martie. Ia Adunarea Nationald a Romdnilor.

din S.U.A. la Younssrou n. Ohio. Jhon Copper.. un membn_r
al Congresuluj invitat la adunare, zice: "Rom0nii din
America. in propo4ie cu numarul lor. au dat armatei Statelor
Unite. mai mul1i soldati decat oricare alt popor din Amer.ica.
Jertfa acestor soldati. nu este a noastr5. ci a neamului romd-

nesc.._in primul rdnd. Prin victo a Statelor Unite gi a

Aliatilor sii. Rominia se va mantui si intreg neamul rom6ne\c. vir [i cherrrat lr o viala noui. liber.A;i Jemocrltici".
- lq 18. l3 mui. rnrnifesrul Ligii Nalionale RomAne. for.natd din bindlenii. transilvlnenii 5i bucovinenii din
S.U.A.. este: Daci inSelali de Rusia. fraqii noqrri din Regat
s-au virzlrt obligali si inceteze lupta. armele lor.gi stindaidnl lol vor fi ale noastre acum. pentlu cd este datoria noastral sacri si ne sffaduim cu intreaga tiinqa pentr.u a obline
victoria deplini. Noi rominii. voin ca poporul nosiru,
asezat. prin voia Domnului, intr Nistr.u. Tisa gi Dunirr. in
lbltireata de rnunti l Curpalilor.. si fie o singulii naliune.
spre I lpila uulrura Latina la gurile DLrnurii 1i la poana

Ul lentulur

"

1918. 2-l octotrbrie/3 noiembrie. Secretarul de stat

Robert Lausing transmite mesajul prcqedintelui Wilson. ciin
cal retin: Guvemul Statelor Unite s-a sandit intotdeauna
lr riitoarea prcspelitlle ti integritcle a Romaniei. ca stlt

libel si independenr. Sinrparizand cu spiritul uniti{ii

nalionale 5i cu dorinqele rontAlilor din toate regiunile.
-suvernul Statelor Unite nu va pre-teta sl-qi inrpuni influenla.la.timpul oportun. pentru ca dr.epturile poljtice !i te toriale juste ale poporului r.onr0n si fie rcalizite qi asigurate
impotriva oriciu-ui atac din strdindrare.
Un exentplu deosebit este Franla. unde au avut loc
unnitoarele evenimente :
- 1914: la izbucnirea rdzboiului se atla la paris si in

Franlu o puternica colonie rontanl. Mulli l.ontani se

inroleazi in armata liancezi. ;i se incep demersurile pentr.u
crearea unei "Legiuni Romine".
- 1918. 30 aprilie: se constituie. la paris, Comitetul
Naqional al Ronrdnilor din Tlansilvania qi Bucovina.

1918.

octonlbrie: Adunarea senerald a tutuor

lornlnilol con\liluie Conritetul Nrtionll pentru

Unitateu

Romdnilor. carc-qi alege un Consiliu Nalional. Citez din

scl'isoarea ministrului de externe francez S. pichon.
adresati consiliuluit " reuniunea in acest consiliu. a eminentelor personalitili romene gi a repr.ezentanlilor celor ntai
autolizati ai populaqiei romdne. separate inci de patria
nranlu. ne ot-eri ima;rirrer

fideli

adunirilor r.omrinelti

viitor. Rezultatul din aspilaliile seculare. ale

de
cornpar riolilor.

du|rrneavoastri. spre libeltatea 5i unitatea pamantului rontinesc. acesta va fi interpretul cel mai autor.izat. Cei care

intr-un numlr tot mai mare. vin si se inroleze ca si luDte

alituri de noi qi lac si fluture din nou pe cimpurile de luprr
culorile RomAniei. vor pregiti impreuna cu noi. un viito; in
care cele doud liri ale noasne. vor pigi mai shAns unite.
Pentru acest obiectir. care coretpundi pe deplin sentimentelor Guvemului republicii. Comitetul Nalional al

Unitdtij Romdne, poate conta pe deplinul ei concurs'

in-Italia. au avut loc evenimentele deosebite cum ar ti :
- l916, august. Cuvemul ltalian aprobd formarea legiunilor romdneq-ti formate din prizonierii romani. bdnileni'
transilvineni din armatele ausffo-ungare, voluntar impotnva fogtilor impilatori. 1000 de ofileri 9i soldali.romAni au

inre Ungaria si Romdnia' ostenlativ. memebrii delegrliei

romdne l-a Conferinld se alaturd in corpore in loja Errtest

rom6n

Renan din Paris. Ciim exact in acea perioadi. regimul lui

Rclle
Krrhn din Ungaria,
Ilnqaria- care
care tnterzlsese masonerla. ela
Bella Kuhn
schimbat cu un regim de dreapta al amiralului Horth! ' ostil
gi
si el masoneriei, dileanlele romanilor au castigat la PlrisAstfel. pe iulie 1919, Marcel Huart. venerabilul lqii

,q.i.pINU, organiiat pe plutoane qi companii de asalt repartizate Marilo;r Unitili ilaliene qi aliate. La Armata a 8- a
italiani. compania romaneasch de asalt se distinge in
de pe muntele Montello qi la Vit(orio Veneto'
luptele
'- Divizia
46 britanich are o companie ;i douii plutoane
de asalt romdneqti. in luptele de la Asiago 5i Monte Cengio'

audierea sa si a colegilor shi care au fdcut cerere de pttntire in Francmasonerie va avea loc in ziua de 7 iulie l9l() in
ti"'Cotit.t"fui de admitere al Lojii. intr-adevil pe ? itrlie
laiediul Marelui Orient al Franqei- din l6 rue Crdet are loc
{)?^audierea in vederea inilierii. Timp de iase zile

luptai

in

unitali italiene aparlinAnd corpului.

Divizia I-a lraniezd are douh plutoane de

;i Val Vella.

asalt

romineqti in luptele de la Sisemoled

in Rusia, evenimente asemdndtoare. de exemplu :

- 1914, toamna. 400 de soldali moti din armata austrounsard sub comanda lui Nicola Ursu, din Cimpeni,
srxnepot a lui Horea. trec la ruli spre a fi incadrali in armase aflau gi caliva redactorl de-la
ta romani4. in detaqament
al militarilor romini din
exod
un
Este
TRIBUNA.

Transilvania qi Bucovina spre armata rom0nd gi cea ruseascd, in Rusla aflindu-se aproape 100.000 de militari

romlni care. in timpul revoluliei bolgevice se organizeaza

in Comul de voluhtar romdni. unele uniteli din vestul
Rusiei'aiungdnd in Moldova. altele alcituind Corpul
Siberian,-neicceptdnd bolqevismul. retragandu-se printr-o
slorioasd epopee de arme-pe transsiberian. de la Urali la
Vludiuortok, intorcandu-se in pa(rie dupa 6 ani de lupte qi

'"

J,i'ur'tni.,.a Marea Unire, nu este nici pe departe rodul

unei conferinge de pace, a unui joc politic sau diplomatic
mondial. ,q eiprimat uoinqa istoricd a poporului romAn' din
infee sDatiul etnogenezei iale. In Primul Razboi Mondial a
solidiriiai semnificaLiv si eficient. determinand marile
insule romAnegti de pe continent gi din America de Nord sd
aclioneze unitar. reugind sd inducd opiniei publice gi guverde_drePt.rs-lorlc
drept.isjorlc ql
:l
nelor implicate in conflagratie argumente de
neior
intemadbnal care si suslind cauza slujitd de unii frali cu

'

Ernest Renan din Paris,

il

anunla pe Vaida Voerod ca

tll

28.07.l9l9), semn ca francmasonena tranceza a lult lll

mod foarte serios cererea romdnilor, au loc audieri' penttu
ca initierea sA se facd pe 4 august l9l9 Ca senrn ul
recunoagterii sale. pe 20 septembrie. I919. Vaida. Voero.j'
dar si colesii sdi, au panicipat ca invital,i speciali' lu sedittlit
a- incheiere
;'-^r..;"-* a
, Conventului
Cnnventrrliri Anual
Anual al Marelui Orient rl
de
Frantei.

D.roaa uoun.nanta lui Vaida Voevod la masonetie -'i

mulritudinea de activiEti ale sale. se cunoaqle din londul
documentar al siu de la Muzeul Nalional de lstorie a
Transilvaniei.
Crezul, gindurile, qi faptele turor romanilor. au culnrj
nat cu o a&easi dorinli. a tuturor. Unirea Principntcll't'
Romdne, intr-o iingura bataie de inimd. intr-un sinsur lrtrp'
care sd rdmani intreg in pururea qi in veci.
un Cet'ttttr
ate un
Romanrel' care are
Nationala a Rominiei'
Marea Loii Nationali
a orgaParis-Bucurelti.
rional de StudiiFrancmasonice
Regional
nalional'
Masonic
Program
unui
baza
an,
in
acest
nizit in
manifestatii masonice publice, in fiecare lun6. dedicttte

de ani de la Actul Marii Uniri'

imDlinirii
'Prima a 90
manifestatie masonicd din cadrul Programului
Masonic Nalional, dedicati celor 90 de ani de la Marea
Unire, a avuf loc la 28 februarie 2008, la Alba lulia. in sala
Uloia Traiana, unde au fost prezenti frali din Marea Loji
National5 a RomAniei, din Transilvania, multi invitali' unde
s-a'vorbit de sentimentul iubirii de patie, de iubirea de

il ai in fata ta, respectul terbine facut, s.a m d'. iar un

lucrului
respectul
menului dai,
istoric din Alba lulia a vorbit, despre Marea Unire de la l9l 8'
Manifestaliile masonice publice, au urmat luni de luni' irl

arma in mdn6.
Ei inEiqi, cei departe de patrie' 5i-au crtificat opliun-ile

oimAnt, respectul celui pe care

Obligatia noastrh nealternativa es(e sd rezidim in

nomania liri I decembrie | 9l 8. patrie suma de la care toate

fiecare resiune a

de lupti ale Europei. cazend pe pamant strdin

pe cdmpurile
campul
in numele
numile idealulul nalional: Marea Unire.

nurced.

'

in l9l9

a urmat Conferinla de pace de la Paris' la care a

DarticiDat o delegatie romdniascd

Vaida' Voevod.

taius

in

frunte cu Alexandru

Brediceanu. Voicu

Nilescu'

Gheorshe Crisan, Mihai Serban "i Traian Vuia. care au tbsl

initiatiulterioi in loia Einest Renan din Paris. a Marelui

Orierir

al

Franlei. este adevirat penlru

continua

mentinerea edificiului consacral Marii Uniri.

Vaida. in acest [el. cu toli l'ralii lui intrdnd in rdndul

fritiei. a sensibilizat marile Cancelarii striine. Pentru a
recunoagte actul Marii Uniri, qi bineinleles

cA acest

lucru va

fi avut si acceDtul lui LC. Britianu

Cu ioate id au iost initiati intr-un Templu unde pe
altarul jurimintelor nu exista Volumul Legii Sacre. Sfanta
Biblie, nu se credea o clip[ cd romdnii de atunci erau lipsili

de credinld. Cu toate aceitea au acceptat orice' pundnd mai

Dresus de-toate interesul nalional, Actul Marii Uniri, pentru
a fi recunoscut de marile Puteri.
Confruntati cu divergenle privind linia de demarcalte

tirii, astiel cA qi in viitor' Marea LojI

Nalionalai Rominiei, va continua astfel de activitali' pentru
ciin acest fel mentinem vii toate aceste sentimente qi idealuli
de libenate. egalitate si [ra(ernitate. penlru totdeauna'

Cele trei curente masonice de astazi : lrancez. englez ll

Oriente, sunt intr-o permanentA conlucrare,
colaborare, astfel incit si fie o t a, o credin{e $i un Domn'
Omagiu qi recuno;tinla deplinri. aducem. noi fralii' din
Marea L-o1e Nalionali a Rominiei. tuluror generalii.lor de
francmaso'ni, care gi-au adus contribu(ia la Marea Unire din

al Marilor

t9l8.

Toti. si-au facut daloria pe deplin fald de lard' de Ordin'

si Oe ianiitie. 5i-au jenl'it via1a. au mers pdnd la sacrificii
iupreme, pentru o RomAnie Mare, modernd qi prosperd

dr. Viorel Dinacu

Pre$edinte al Centrului Regional de
Studii Francmasonice Paris - Bucnreqti

Cuvdnt mosonic

RITUL
.J'.

SCOTIAN

ANTIC

SI

ACCEPIAT

MAREA LO]A NATIONALA A REPUBLICII MOLDOVA,..

Of. l, 66, M.Em'nescu str., Chisinau, MD-2012, Repubtic of Moldova, gsm: (+373 69) l3ss27
wt!!\rgr.1ndlod8e.md, c-mail: grandmasteilrgranc odge.md, info@grandlodge.md

Mult stimate prea ilustru Mare Maestru a Marii Loji Nalionale

a Rom6niei

prea respectabile frate Viorel Danacu,

Distinsii mei frati,

Perioada recenti a fost extrem de importanti pentru evolutia masoneriei
in Republica Moldova, s-a ficut un mare pas inainte gi aceasta este in primul
rind datoriti Marii Loji Nagionale a RomAniei gi a dumneavoastrd persona| fapt
pentru care vd sintem recunoscitori.

Masoneria din Republica Moldova se afla intr-o fazi caracterizati de

stagnare. Era necesard o schimbare. Un numdr de frali au congtientizat acest
lucru gi au hotdrit si provoace metamorfoza necesari pentru a aduce masoneria
din Moldova mai aproape de idealurile universale ale masoneriei.
Dumneavoastrd ali reaclionat la aceastd situatie gi necesitate pe care am
avut-o, ali dat dovadd de deschidere gi bunivoinld qi ne-afi ajutat sd facem pasul
necesar inainte. Iar un ajutor acordat la timpul potrivit este foarte important.

Suslinerea dumneavoastri nu s-a limitat doar la partea morald,

dumneavoastrd ne-ali iniliat in Ritul scolian Antic Acceptat, care este practicat
ai
de majoritatea lojilor din intreaga lume gi care este cu mult mai compiex celui
utilizat pini in acest moment in Moldova. prin aceasta ne asigurdm un loc mai
sigur in sistemul masonic Ai am asimilat un instrument de cregtere ca gi masoni.
Pe 4 octombrie 2008 luminile au fost reaprinse prin Conventul de
constituire a Marii Loli Nalionale din Republica Moldova, urmeazi se le peshdm
aprinse gi si le amplificim. Pentru aceasta vom practica intens ritul scogian antic
gi acceptat, vom aprofunda cunoagterea lui. ne vom cizela. Vom construi pas
cu
pas masoneria in Moldova, in spiritul masoneriei universale, aga incit se fim
recunoscuti de intreaga comunitate masonici mondiali ca fiind masoni
adevirali. Vom apela la experienla, expertiza, cunogtinlele dumneavoastrl. De
asemenea, puteti a$tepta din partea noastr; tot suportul necesar.
Vd imbriligez cu drag,

Mare Secretar a MLNM

MLNM
Iurie AMBROS

Mare Maestru a

VictorMADAN

Scrisoare de muQumire adresatd de Marele Maesh'u aI MLNARM Fr, Victor Madon cdtre
Frutii din MLNAR

cunoaqtere Ei filozofie. Cel de-al doilea grad este carac-

Despre

terizat de asiduitate, lucru metodic, aplicare, in care se

clarifici esenla masonic[. Iar cel de-al treilea grad este
puftAtorul $i pistritorul valorilor masonice. Aceste
grade sunt caracteristice rnasoneriei albastre.

Masonerie

Pentru a inainta procesul de perfec(ionare existd

mai multe, aqa numite, rituri. Cele mai cunoscute fiind

Ritul Scotian Antic qi Acceptat, Rirul york, Ritul

Memfis-Misraim, Ritul Emulatio. Prin intermediul acestora se avanseaze in procesul de cunoaqtere masonici.

Mare Maestru al

Marii Loji Nalionale a Republicii Moldova

Fr. Victor Madan
Masoneria este o organizalie care a trezit ;i
treze$te multe controverse. Miturile qi realitatea in ceea
ce o pnve$te sunt impletite. I se atribuie fapte grandioase

$i fapte minore, fapte bune qi fapte rele. Unii considerl

ce Statele Unite ale Americii, Uniunea Sovieticl qi

Uniunea Europeane sunt creatii ale masoneriei, care
lucreaze pentru crearea unui Novus Ordo Mundi, a\ii o
considerd o simpl[ secti religioasd. Dar, de fapt,
masonena este o organizage care intrune$te persoane
care tind spre o perfeclionare morall continud, prin practici zilnicd, ac[iuni in favoarea comunitilii li a societitii,
cum ar fi filantropia, qi ajutorul reciproc.

in forma sa modernl masoneria s-a constituit in

1717 cind 4loje existente in Londra s-au unit gi au constituit Marea Loje a Angliei. Conform unor legende formarea masoneriei se trage de la construirea Templului
lui Solomon din lerusalim. De la crealie ea s-a pelpetuat ca o breasle a zidarilor liberi. Aceqtia erau implicali
preponderent in construirea bisericilor $i a altor l[ca$e
de cult. Cu timpul in aceasti frdlie au inceput sd intre
persoane care nu erau zidari. Aceqtia erau mai mult
interesali de aspecte mai abstracte: concepte ca ordinea,
frumuse{ea, armonia etc. Astfel franc-masoneria a trecut
din faza ei operativl in faza ei speculativi in care se afl6
qi astezi.

Procesul de perfeclionare in masonerie este unul

continuu. Cei care intrl in masonerie trec prin 3 grade:

ucenic, companion qi maestru. Fiecare din aceste grade

iqi are caracteristicile gi responsabilitigile sale. primul
grad este caracterizat prin onoare $i probitate, in el se

practica virtutea,

iar mintea este pregetiti

pentru

Datoriti aspectului siu filosofic, masoneria are

multe cunoqtinte care urmau sd fie perpetuate. Se ciutau
metode pentru aceasta, scrisul qi transmiterea orali sunt
unele dintre ele, simbolul este alta. Ca urmare masoneria este plini de simboluri, forme soncenrrarc a unor sen-

suri profunde. Cele mai importante simboluri sunt,

aqa

numitele, "trei mari lumini": Echerul, Compasul

Volumul Legii Sacre.

gi

Unul dintre aspectele care treze$te controverse

gi mituri referitor la masonerie este "statutul" ei de societate secreta. Fapt care nu mai este adevirat. Masoneria

este o societate discreti, care nu se afiqeazl in mod

deschis, dar care este deschisb la interactiuni cu societatea. Ceea ce nu se dezvlluie se face din mai multe

motive: nu este bine si te lauzi cu caracteristicile tale

morale, sau cA le perfectionezi in aceastd privinld. in al
doilea rind, deseori ceea ce este ficut public este profanat. Respectiv, dacd ai o atitudine de respect, masoneria este deschisd, daci nu, atunci ia se fine la o parte.

Membrii fritiei se aleg dintre persoane de o

probitate morall superioari, care sint liberi qi care vor si
avanseze: si creascS, indiferent de pozilia lor sociald qi
au credinll in divinitate. Evident ce pe parcursul istoriei
mai indepertate sau mai apropiate, aceste criterii au fost
qi incilcate. in aceste cazuri s-au acuvar mecanlsme
inteme de reglare a disensiunilor, disculii. retragerea
recunoaqterii, separlri etc. Toate acestea ca idealurile
universale ale masoneriei sA fie pistrate qi perpetuate.
In concluzie, putem afirma cd masoneria intradevir a are un efect benefic in evolulia civilizaliei prin
faptul c[ a oferit un sistem de perfec{ionare a omului qi
a societiui, oricare ar fi miturile care o insolesc.

Cuvdnt mosonic

ul l4toii Loii Nolio ul( a Ro ta tit'i - fr. Viotel Ddnt(u, vhiu

rinulitti
Arlrcle

TRATATUL DE ANIICITIE $I RECUNOA$TERE

inrne lrnnr,r lo.tA NnlronnlA

nouANrnr gr
urnnea loJA \ATIoNALA

*
nd6

adElr2
Les deux

Ob6di..es se.gage

pqle. aide l assisian e M

REPUBLICI MOI,DOVA

s4ie

Les deur Obednces

dedaent unies .u
du mene rd&l de lanD.lratmet, tb
|o.hade el de k qu6le incssnle de h v6dl. Elles dedaHl a@edln t@5 les honmes
libGs er de bonn6
ens disrinrrid de rdce, natiomh6, croyan@ er odniG.

de

@voir hrnuelbrent leu6 F.C6

en LoSe

a Eur

bsdn

ArlBle 3
Les deux Obedien@s diisiqoeont des qu. pGsible, par onsdiemeri mutuel et Tune
auprEs de l'au!E, un GEnd Repr6sslant gaEni d .hihA. qui sE lhh'tlhrreur e6dite
pour bules les qEston3 ElatiEs au! EldioN qulles enlretisNnt Ft ell6

A la Gloire du Grand Architecte de l'Unrvers

1!jd.c.r!
G6nde Loqe Na omE

Er

La

Grand

LeNaroture 9e La RounanLe

Le pdsenr ldite d anibd et de @nn.issnce ed .edEe s d.ur dqinau. rr dis

en
vuour immadElemsl apres e ra0febbn pa rs o.gis kislaliE respedih ('es ded

Pour la

TRATTE D,AMITIE ET DE RECoNNAISSANCE

Le lres Respectable Frere VICTOR MADAN Grand Mallre

Loge Natronale de la RapLblque Moldav e

Le Tle3 Respeclable Frcre

Natonalede la RouMnie

a)

G(b

lres Respe.lable
Loge

tldbBle

de la

Pou la TEs ResFctabb GEnde

toge Mrionale de la Roumni

de a T.as Respectabe

vloREL DANACU Gnd l'railre de

b rds

Respecrable Grande Log

Obediences qlile rep|.sentent sont 6s!es dLne iil,ation raguliere el

innleftompue, que lelrs Respectables Loles trava llenl dans le srricl espect des Ancennes
Charges codiJioes dans les Co.sl'tutons dAnde6o. de '1723 a (a Gloire d! Grand
Archde.le de lunive6 et en prsence des Trois Grandes LumAres de la Maeonierie qlr
sont le Voluhe de la Loi sacroe IEqueiie el e Comp.s. el nrfe hommes libres er de

Oue es deux

b) Que le bd de leurd6marche morale el spniluellee$ parfailemer, dentque

c) Oue leur voonle commune es1 de consltuer un Cnlfe de lunron
lraternellemern des hommes qui seia ent autemern restes pe@etuelleme.t 6lrangers les

afttsr

el@nv ennent par la pr6*nle que

11

PROGRAMUL MASONIC
SATESC
I.

Prezentarea Declara(iei de principii francmason-

ice. cuprinsi in Constilufia

Marii Loji Nalionale a

RomAniei.
!lSitesc.Prezentarea qi Organizarea programului Masonic
. l. Scopul, Obiectivele. punerea in praclici gi dezvollarea Programului Masonic Selesc, teritoriali, la nivelul Marii Loji
-, - 2. _ Organizarea
Nalionale
a RomAniei. a lojilor site$ti.
Ill. Rela!iile internalionale ale Programului Masonic
Sitesc.
IV. L,gjile.Satelor RomineEti, interesele nafionale Ei ale
Marii Loji Na(ionale ale Romdniei,

Francamasoneria de astdzi ili desfdsoard activiintr-o eri a informaliei care a piodus mutalii fanlastice
atat in viata,-in modul de a phtrunde lucrurile, a-l inlelege
pe om in addncurile lui cdt gi in relaqiile interumane. latea^

Francmasoneria modernd nu este o societate

secreti, scopurile ei nobile sunt cunoscute public.

Fiecare Frate este liber si faci sau-nu cunoscuti
calitatea sa de Francmason, dar nu o poate divulga pe cea

l. Prezentarea declarafiei de principii, cuprinsd in

Conslitulia Marii Loji Nagonile a Romdniei.
. Mar-ea Loji Nalionali a Rom6niei, este o organi_
nonguvemcmentald. inscrisd juridic in

^4lr^e-n-onprolil.
23.05.2002.la
Judechtoria Secr. 2. din Bucuri5ti.

Marea Loji Nalionala a Rominiei, esie o organi_

zalie discretd care esre inremeiatd pe principiul frater-nith1ii.
Francmasoneria constituie o;lianle de oameni
liberi qi de bune moravuri, de orice origing nationalitate
sau credintd.
Francmasoneria nu impune nici o limitd in cdutarea

Adevdrului qi Dreptdlii.

Francmasoneria face front impotriva corupliei,

crimei organizate. drogurilor. SIDA (HIV). ignoraniei.
vrotenlet..nectnstei intre oameni gi popoare. impotriva
arelsmulul.

Propune dialogul gi toleranta, construie$te punfi

care apropie. atenudnd ceea ce ne separd.
Francmasoneria Universalh creat democratia
moderne pe care o proclamd qi o apdrd. A contribuit neinc_
etat la progresul omenirii. a crear organisme avand caracter

universal. urmdrind infrilirea naliunilor. drept garanlie a

q.i inlelegerii intre popoare.'miliranO penrir Oiniinuarea impildrii qi abuzurikir. A institutionalizat proclamatia

pdcii

Drepturilor Omului.

Francamsoneria romdna are rdddcini strdvechi.

comparabile cu ale celei Universale, ea av6nd un rol fundamental in crearea qi activitatea statului nalional, unitar gi
suveran Romdn modem.
Masonii romdni au contribuit la dezvoltarea soci_
etdtii. la realizarea Unirii PrincipaLelor. Ia incheierea
tratatelor de pace. care au legitimar Independenla si Marea
Unire. la primii paqi de aderare. la structuri de tip NATO.
ce luple contra terorismului mondial. ca un drepijust gi
rmprescriptibil asupra teritoriilor romanesti.
Marea Lojd Nagionalh a Rominiei, este Membru
Fondator al Confederaliei Masonice Europene, Grand

Lode.Unite.d'Europe. din 2004. aducandu-qi contributia

-Europeani.
pe deplin la integrarea Romdniei in Uniunea

unui Frate.
Francmasonii se recunosc intre ei ca Frali $i i$i
datoreaze unul altuia asistenle $i ajuror. chiar cu iiscui
vielii. De asemenea ei trebuie sd acorde aiutor oricati Der_
sone aflate in nericol.
lntrarea in ordin este permisd oricirui bdrbar liber
ll de bune moravuri. ce prin muncd. perseverenld qi cinste
lr-a ca$trgat strma fi respecrul socieUlii.
Ca sa fii mason rrebuie sd crezi cu tarie in
Dumnezeu. Inrru Gloria Marelui Arhitecr al Universului.
sdli iube$i Patria_ pand la sacrificiul suprem, sd-li- iubelti lii
sA{i respecti familia qi Ordinul ca pe tine insuli.
Adversarii masoneriei riman in permanente : teror_
ismul. coruplia. drogurile. reaua voinli. minciuna. ia5itarel.
ateismul, necinstea, falsificarea istoriei, totalitarismui si
extremismul de orice fel.
"Cunoagre-te pe rine insu[i. iubeqleli aproapele..
ajuti-1. respecla-i demnitatea", iatd regula de aur a '
Masoneriei.
Chiar dacd are personalitare juridicA. recunoscurd
de Jusrilia 1irii. beneficiind de toate dreprurile legale.
Marea Lojd Nalionala a Romdniei, a5eazd deasuira formulelor de cenificare laica. obligarivitarea unei Lucrari de

. .

jnaltd
linurA_morald - spirirualh.iongrientizrnd ca Suprema
Luminh a Marelui Arhitect al Univeisului este rinra
esenliald spre care nu se poate ajunge decit printr-o nesfdrditi iubire izvorArh din credinla ii adevir.
In razboaie. masonii gi-au facur datoria din plin.
luprdnd qi murind cu arma in minh la sfrnta chemare a

Patriei. Masoneria romana a traversat succesiv patru dictaturi. dintre care ultima. cea a terorii comuniste, de-a lunsul
a aproape cincizeci de ani de noapte ro;ie.
Destinul nostru a fost tragic. Dar in mizericordia
Sa. Marele Arhitect al Universului, care cuprinde tot si
toate !i care este cuprins in tot li toate. a fost gi este cu noi
in realizarea idealurilor noastre de libenate. egalitate gi fra_
ternitate.

Prezenlarea
lI_.
Masonic Sdtesc.

gi organizarea Programului

Consiliu, cu ocazia deschiderii anului Masonic 600g

6009, au aprobat in unanimitate proiectul intitulat ,,
Programul Masonic Sbtesc ", la nivel national.

Cuv6nt mosonic
fdcut

Lansarea Programului Masonic Sitesc s-a

vecini satului
Sambeta 25 octombri; 6008, intr-o localitate
unde.
acolo
judetul
Gorj'
TlSMANA
ff"lirr.-f *"f
clncr
acum
a
coslrturt
Romdniei
a
Lola Nagionald

i*",

Marei

l',n ll'.',x":i i::i: il:' n Re spec rb a

linu't t-'1li;1.31il'llll
r-"ja noilii^l]"ir
ili.illi:11$i:[iH' ill"",":::J:fr":i'i,;il,li'J'lll'i' l',,

'

on

"''

T1,l:':"1"s,"'

qi este de inalla

J.

a'uia

aftfer, tlebuie identilicrte de jos in sus' la sate'

Valorile actuale existente' sunt conservate cel mal

primind sprijin' indrumare.lt plomgyar:'

lamllla' ra
orin instituliile [undamentale: $coala' blsencr'
adminisde
realizatd
:;;; ;;;;';;; eospodarirea siieasci

adesea la sate.

i*ri" i".^ii?i"

piogramele gi proiectele locale

9i

dar
nuiionir", pi6.ouut"-nu numai politic' cultural'
masonlc.

in acest

sens. consideram'

$i

cr qi francamasonerta'.

PreEedenllel'
care intordeauna a [os[ solitara Guvemulut !l
poate
spiritual'
curali
ou*"nit,o. uufo.oqi, morali, cinstiti,
multd
cu
voluntar
um6r,
Ei
.oniiiUui u.at nilga
p'ogiame benefi ce satelor

Fr.

ffi;;ffit;i; ;iiiu*u'.olto'

'o*unttlonno"r", luminilor. cum

l:I;]iffi,*:;'T:x'"'^1Xil"'iq":fu

spunem noi' in cdt mai

care vor
multe sate romdneqti. va cuprinde tot alatea taclll
o

;i;;t

c'uprlnsut

hitului scotianAnl"*T$;:ilTk".dniei,

'i-""i
iliffi;;;i';;;;;
'. coloanele de suslinere a.
."ir** ti u"i*tsale. precum
Arhitect al Universului'
tr"taretui
i;ctrin'at
il;;fii
"'"'" T;fii".
obiectivele,
i.-irLirl,
lttnerea iu practicd qi dezi l+'[ nsou ic Sdt sc
vol
'"' "re"a P roP rnm u romanegti
mentinut integritatea'
I

rr

tineii, practicd din timpurile

p^,ti".!"Uii"" O.

!i-au

care au
datoritd bunicilor. strabunicilor noltd' a genratrrlor
cel.mar
ttucural
s-au
muncir mult, au indural foane mult' !i
mulli dintre ei liind taranr' oamenrr

pulin. dintotdeauna.

tut"tot
u'

'u

a^nouu, cineva, dorea si distrugi satele romanegti

-"il:fi',ffi11:";j#i.ill?l"*u

oe mici. ra.qcoara

de educalre
eeneraid din satul lor. singurul mijloc

iffi ;r111;;fl ; il';:i:l ?ii'ill,:ii:"',':'J'l

lr

;
"

tu tut

"t*" sL'l'olil i"l'.ili l; ;:::i'T' ffi ir " u,g,p,'. o r.

domenll dlrente
r

oferi tinerilor satelor o varietate de ltiinte'

trecutulul'
de activitate profesionald. cunoaltere a istonel

iir"tii.roiO.iunitalii.

societiLli' bresle profesionale'

Irerarr'

crsmarr'
incep6nd de li tirmplari. zidari' curelari'
c,are sA asigqi
meserii'
arte
oe
s.a,m.d, adicd o constelalle

ill'"'l u'
ffi ;.'J;,\llfi Il lTff H#:lli:i3 fie:ff,ffi'"1'?Tili'
"
una pentru-loll
Marii Crealii care sa
mentinerea
"'-.''----

piimirea luminii, de la naqtere Ei pand la moarte

care permanent se
este un drept al omului, Fiu.al luminii'
adund'

ti construieet;l:i::'#

iiTTi.oald

naruralh carer

pamdnt. unde.se.nalte cultul muncii'

*:ilffi n:T:,t:*"1i1fi: ll l'"P":Tl ff, ;s :L:'"'

ttttu

tur.u Loii

Nalionald a Romdniei crede in

ii

J.1''i'll1*
ffi i:"i"x';f ,:llf i,il;f; li:"""l'': Tl:'lTfr 3ff
asociere.
-'"'* -Marea Loia Nationald a Romdniei' doregte s6.conmasonice care se cuprindd
situi". in tut.f"
"j*6neEti..loji
fricd de Dumnezeu' pentru
cu
oamenii de caracter, morali.
pracrica virtuliile' a forma de jos in
"1""ai",

l?l,in;,,",,"u

ca o chemare a lor la lumind' la

iutiug.
"tte
.r"""sr.i. ptiti i""dlAturd. sub indemnul pdrinlilor' al educatorilor $iinvaldtoltnlii,u
o" a pleca de acasd de la
"r,"
de
acasi "' cum se spune' Er
"
ani
cei
parintii lor. iu
iapte
''
;;;;i;;:' esc - itui. urmat de tote celelate ltiinle'

o.

crede cu trrie,

r;rw:llxi!,*::i'J.'Ji.',1;9il';'!1"ii:i'"':':.'
cele mai vechr' lubrrea oe

i.ti?otiit"

i'i".i"il

pozilive ale
..i"*.""i,te iniliere prin puterile 'ntellnou-se
utati"' consielaliei de valori
- .ui"'ia

:i:[ri$iirii".

:[T''.
ffiTlt',lil:ff
l, il"lt',':i*t ;:,:]tsT.'ffi
( sept l875 )'
iu
Lrusanne
de
['i3""."tuiui

iarii, astfel incat' va configur.a

utant - penlru ca fiecare.dinuuloti
d.
i",r"r*?'.""iilliti"
rn
tre noi are in el o flacarica mici' micd' ea

iil;i.;;

Lolescu T(indsie - Vetler'tbilul Loiei din Hobila

."""rEr.

5i

;:l;";l*:::i:"::,';t:':5.'1"$'J!'i'l:.xTi':lil:;,.,,.
!i

jo'

lT,"J

ll:i

c."d"*

"d

ascurtdnd

tl":ll"l"#ig:tJ'dJ",H:t"

il,ii,l,""ff : il"',luo,]lliiii'll";;,'nde rarg aripire puterg

??ilru;il;"l]I'illli'l'

*'gru;iil#5H

tn"t"ott'rt"

ci

multe.

Put"

,urninile satelor romaneqti sd fie cat mai

avea
"u
oamenii se vor bucura, 5i de necazun nu vor

reorganizdnd acel "sfat al betranilor"'

"a
Prin
.ur. .tu io-ui oin inleieplii satului' .5i. rev italizandu-l
morall'
llben'
oamenl
din
constituita
masonicd.
loia

cr"d"rn

aibd .
ca un model pentru cei din jur' care si
respectul
aibd
sa
fdiut'
,.io."tuf fir.tufui bine
In lala'
il are ^terme-nulul
daL. sa aibe respectul fale de cel Pe care
repede'
mai
va
ridica
Ei cu perrr.t".O. tu*t romdnesc se

.il"".t."ii
f orma

!e

ase

mandtoili#

:J'ilnil'i'.Til'il?,"u

r-o; a

13

ule$ti

Uniti a Angliei. nu a fost initiat in Londra sau alte mari

oraqe, ci spune numele unui cdtun sat unde a fost initiat, de
care nimeni nu a auzit. li de care nu se rutineazd: iati deci
cd pentru a fii iniliat nu este obligatoriu si locuieqti la orag.
Sigur cd satele din alte 15ri sunt la un nivel mai sus
decdt cele romAneqti, qi credem ca tocmai acesta este un
motiv pentru care impreund cu qcoala, biserica, qi masoneria, sa-qi aducd contribulia la construirea unui nou sat romanesc la nivelul celor din Eurooa.
Clasa liranilor este nevoie si fie adusi, incet si cu
incredere. la aceeaqi masi penrru dialog cu clasa de rnijloc
qi de ce nu, cu cea a intelectualilor.
Francmasoneria romdnd a suferit mult in ultimii l8
ani, in rdndul clasei intelectualilor, datoritd contradictiilor
de eticd morala. de lspect aljurbminrului masonic dir. de
incilcare a regulamentului Masonic care impune disciplin5,
ordine $i nu haos.
Marea Loji Nalionald a Romdniei, promoveazi in
mod egal clasa intelectualilor, elitetor qi clasa de mijloc, a
proprietarilor mici qi mijlocii qi a clasei lirineqti.
Categoria sociald ce se incadreazd in clasa de
mijloc este reprezentatd de oameni care au de foarte multe
ori un comportament irepro$abil, o educatie sindtoasl.
inteligenti gi care permanent doresc sd progreseze. si
creasci moral, spirituial qi material,
Categoria sociald din zona rurald a satului ronanesc este de asemenea constituite din oameni bogali spiritual, proprietari de pimant, crescdtoli de animale, lucretori ai
pamantului, producitori de hrani pentru toti oamenii.
Deoarece astizi asistdm la conturarea a doui clase sociale
qi anume cea a bogatilor gi cea a sdracilor, carc pot conduce
la un mare dezechilibru, Marea Lojd Na$onali a Romdniei
qi-a propus sd intervini pe termen lung 20 - 50 de ani. de
jos in sus, de la satul romanesc, micul fernier. industriaqul
de tnd qi pdni la marile companii industriale;i nu numai,
ca sd apropie loli acetti oumeni prin realirarea unor punli
de legdturi qi o netezire a asperiiAlilor ce asrizi ii separd.
Francmasoneria aplici regula de aur " Cunoagte-1i
aproapele ca pe tine insuli ". Cunoscdnd aproapele gi de sus
li de la'-. mijloc qi de jos. ' ajungi si-l iube5ri ca pe tine
insuti Dacd este a5a. de ce noi. masonii, sA nu eristim la
toate nivelele, in toate mediile curate. acolo unde si se
poatA forma caractere, oameni buni, deschizitod de dru-

muri?
Agezarea la aceeagi masd, astdzi in Marele Consiliu
al Marii Loji Nalionale a Romaniei de caliva ani buni, a
fi'atilor din respectabila Loji Hobiga, din satul Hobita, ne
permite sd cunoa|tem. cd nu erista mason mai mare 5i
mason mai mic, ci principiile fundamenrale: Iiberatate,
egalitate, fratemitate sunt regdsite qi promovate gi in rindul
intelectualilor li a celor de mijloc, dar qi in randul ldranilor.

Programul Masonic SAtesc va genera in urmitorii

50 de ani o ridicare qi promovare a satului romanesc prin
valori, tradilii gi obiceiuri, dacb de astdzi incepe sd lucreze.
Nu va fi uqor. nimic nu se face bine qi frumos daca
nu existd credinlA $i pricepere.
Marea Loji Nalionali a Rom6niei, crede in satul
romanesc, unde oamenii sunt hamici, curati qi credincioEi
familiei. Aici se pot face cu adeverat minuni: un rai, o
oazA de liniqte gi prosperitate, unde cetbteanul de la bloc sA
meargd din cdnd in cdnd si-qi reincarce bateriile, sd-qi
revade locurile natale qi si se reintalneasc6 cu fralii qi cu
parintii lui, in atmosfera unui sat european modem.
Organizarea teritoriold, lo nivelul Marii Loji Nalionole
o RomAniei, a lojilor sdteSri.

2.

Marea Loje Nalionald a Romdniei. organizeazd

manifestdri culturale publice, anunguri pe internet. site-uri.
depunand toate efofturile pentru a idenrifica in satele
romane$ti, oameni. care si fie stimati gi respectaqi de toli
locuitorii acelui sat.
Un astfel de om poate fi de la cel mai bltran pind
la cel mai tanar. cu conditia sd fie un om de bune
moravud, sd aibd o bund reputatie $i purtdri ir.epr.oqabile. si
creadi in Marele Arhitect al Universului, in vointa Sa revelati 5i in nernurirea sufletului; si aibi vdrsra nrinirni tle I j
de ani implinili (de 3X 7); sd fie un birbat liber. cu o repul lie ne:?rirbitd: sa aibA lnijloace onorabile de exislentA:;u
aibi o culturd aleasd. aptitudini certe pentru a intelege simbolistica 5i invltitura masonici; sA iribd un simt deosebit al
cinstei r;i onoarei. de respect deplin fa$ de cuvantul dat.
Pentru constituirea unei loji masonice. juste gi perfecte este nevoie de mininum 7 birbali. locuitdri ai iatului
respectlv.
Marea Loja Nalionalh a Romaniei. pune la dispozi[ie prin Respectabilele Loji ale Sale de pe inh.eg teritoriul Romdniei, templele sale, pentru a invitali in ele
cetetenii din mediul sdtesc.
Dace dintre cetitenii unui sat. care doresc si intre
pe drumul iniliatic francmasonic sunt: bdtrani. pensionari.
studengi. aceqtia sunt scutiti de toate taxele de iniliere la Gr.
I. Gr'.11. Gr.lll. precum gi de corizalia lunara. Dupi consrituirca lojei ei pot hotiri se adune o anume sumd de bani.
simbolicd. pentru autogospoddrire, deplasiri la reuniuni
nasonice. s.a.m.d sau alte nevoi.
Dacd dintre cetitenii unui sat existd oameni care
Iac pane din alte profesii cum ar'fi : ingineri agr.ononri.
tehnicieni, contabili. profesori, medici, preoli. din administra{ia primdriei, sau oameni de afaceri. vor avea de plitit
ulmatoarele :- 100 RON. - raxa de iniqiere la GR.l:
- 150 RON, - taxa de initiere la GR.ll:
- 50 RON. - taxr de iniliire la GR.tlt:
- l0 RON, - cotizatie lunari.
Din fiecare Asemenea taxii in primele 6 luni. loia
- ru
cheltui togi acesti bani pentru amenajaiea unui templu.
achizilionarea recuzitei echipamentului masonic : qort
masonic, colan masonic Ai manuEi albe, - urmand ca dupi 6
luni. jumatate din aceste taxe si fie transmise. Mlrelui
Trczorier al Marii Loji Nalionale a Romdniei.
Toli cei minim 7 cete[eni siteni, h.ebuie sd
primeascd GR.I, GR.II qi GR.lll.. Constitugia gi
Regulamentul General Masonic al Marii Loji Nalionale a
Romdniei gi ritualurile de GR.I, GR.II qi GR.III, qi numai
dupd aceea vor constitui o lojE. justa qi perfecti, primind
Patenta de funclionare, Decretele de constituire a lojii qi de
instalare a Venerabilului Maestru. oficierilor 5i demnitarilor

fi

lojii,

Organizarea ordonatd, francamsoneria fiind un

ordin care practici ordinea qi nu dezordinea, a cetilenilor

sdteni intr-o lojd, intr-un atelier masonic. permit ca Ei la

sfatul batrdnilor, inteleplilor, si fie puse in discutie unele

probleme cu care ei se confruntd, sd audd opinii diferite, sd
se informeze cu diferite probleme. rlar carc cu adevArat sd
fie reale, qi nu ca sursd de dezinformare, de plcdlealb si
minciuni. pentru ca de asta au tot avut prne pand acum. sd
realizeze o pepinieri de tinere caractere, morale, culturale
!i spirituale, care sb asigure un echilibru, generatiilor
viitoare.
Reprezentantul Programului Masonic Sdtesc, Prea
regpectabilul Maestru Venerabil al R .: L .: Hobila, Lolescu
TANASIE, are opt asistenti regionali, din cele opt regiuni

Cuvdnf mosonic

Roniniei ( Zona | - Ardealul 5i Banatul. Zonir [l

Bucureqtiul qi I)fbvul. Zona III - Dobrogea qi sudul
Moldovei, Zona IV Nordul Aldealului. Zona V Muntenia, Zona IV - Oltenia. Zona VII Transilvanir.
Zona VIII - Moldova). care'il vor ajuta la punerea in practicir u Prog.r'amului Mr:'onic Satesc.
In prin.ra fazi se vor fbrnra incir 7 loji in celelalte 7
regiuni ale Romdnei. fonnindu-se lojile de referinli. cu
putere li capacitate de dezvoltale rapidir c|tle s:t poatil rci.lliza noi loji. ateliere rrasonice, fieclre in regiunea sa. astf'el
incat totul si creasci pe orizontalii olganizatolic. pe verticalir. spilitual. rroral. intelectual.
DupI constituirea acestor loii de ref'erin!i. ciite una
in fiecalc din cele opt regiuni. va continua dezvoltllea
Prograrnului Masonic Sdtesc. an de an. intr-un runrirr ciit
rnai nrare de sate rominelti. cu hadilii. cu istorie. cr obiceiuri. pentru a consolida pe termen lung sentimentul iubirii
de patrie. sentimentul de stdpar al pimdntului. ca 5i proplietar. (CLlza cind a facut improprietlrirea litranilot a fitcut-o
in funcgie de ceti trigitori avea tarnilia respectivl. l
trigitor-i sau n tdgitori - h'Igitori insemndnd boi. aninale
de mu)rci - adicd in funclie cle rrijlolcele de lucru care le
vea peltru a munci plmnntul ). fbrmalea negustor-ului.
afe

producdtorului de bunuri de consunr.

Acest lucru va perlritc tinclilor citre pleacit la ora"se
in lalil !i striinitale. llt stuclii. si iuvele. sit-!i conti)rue
grlclul de perlecqiolarea in cadrul dlutrtultLi iuiliatic.
urndnd ca apoi naturi fiiud qi cu posibilitirti r'nateriale suficiente sir sc intoarci acrsi in satul lor !i sal construiascd. sir
investeascir. Plin rceilstil sartul se va lidica. iar nivelul de
hui \a crelte.
Malea Loji Naqionalii a Rondnici. construieite rsttel cle provocirri pertrLr a dcrvolta liatul romanesc. prin lcirtloiilcelea copiilor cindva. mai tarziu banbirlilof dunli Ia
nrrturit te. inrpoi acasii. - pcntrLr cli tot ce f ci la tinc casii.
iu curten ta. pe paurintul ti[r. iDprcuui cu piriulii tiri. sfint
cstc. !i bLlcurie rrare vor lvea copii tili in gcnernliile
vlltoare.

Malea LojI Nalionali a Romdniei. irlezind astiel

un)iu liu-cil uniu. impleunii cn 5coala. biselica. gi toate
celelalte inslitu!ii alc satLrlui existerte intr-un sat romenesc.
ii vtx udr.rce o conttibu!ie esenqialir. la prorrovalea valolilol
satultli. astfel atunci cincl vorr.r intiirli douil s te - tlnul din
Rourania,si altul din Belgia - si-r nu se spunir ci satul din
Rorrrii:ria este cu 100 de ani in urnra cclui din Belgiu.
Haideli irrpleuni sit lacent si dispatit aceastii difr:r''inlejcgind cir
enlir dc dezvoltare. uninchr-ne lb4ele !i
inpreunir vom reu5i.
III. Rela{iile interna{ionale ale Programului Masonic
Sitesc.
Marea Lojii Naqionalir a Rominici cste nlen)bnl clr
drcptuli deplire in CorrlcJcr rlia rnasonieit ettrolrrrtni.
G.L.U.D.E.. de rcunr.l ri. are tratatc cle attricilie 5i
recunoalstere cu Mari Loji Masonice din aproape loate (il ile

din Europu 5i de pe ulte

ortircrt'

Fraqii diu Marea Lcrjit Nllionali a Ronlalrliei strrlt

rnenblii ai Centlului Regionrl dc Studii Flitncntrsonice
Pirlis Bucurc;ti. cu sedilrl Ir Bu.tttelti. .ltc .L 1'cttni'

apropierea ,si realizarea uror-punti de legatuti cu erpelqi ai

masoneriei din lumea intreagi.
Centrul Regional de Studii Francrnrsonice Pads
BLrcuregti. estc nrenrbrtL al Asocialiei Muzeelot. Libritriilor
qi Arhivelor Masonice Europene (A.M.M.L.A.). cu sediul
la Bruxelles. de acun 3 aui. gi are posibilitatea de a studia
Ei cerceta arhivele rrasonice existente in qari citl1i din

stlirinatate. in ultin]ii ani.

Prin astfej de conexiuni pe care Marea Lojit
NlrlionalS a Rorndniei a ciutat permanent sd le realieze cu
diferiti fragi din Europa qi nu numai. tl'ali care sunt membd
in acelaEi timp ai unor companii, olganizalii, guveme ale
statelor memble ale Uniunii Europene. s-a rcu!it sf, fealizirn concrct. infrdliri intrc sntele rominelti qi cele din
Belgia. Franla gi nu numai.
Ulterior se pot realiza diferite Programe conune.
activitili. schirnbu!i de experiengd. pentru cunoa$tere.
aplopiere 5i dezvoltare. cet:llenelti. lrodeme. contempol

ane.

Integralea Rorrriniei in Uniunea Europeand

inseamnl nr nunrai integrarca politici. ecouomicA, militari.
s.a.m.d. ci 5i plin culturl. astfel cd tnasoneria trebuie sI
lucreze intens prin cnnoa5tere. invitdturi rnolali. spiritualita1e. verticalitate. la corstluctia unei ci\'ilizatii !i unei
bullilstaui a Urn nitirlii. Lrrrrrdriud evolugia ei continuu qi

Ddsnici.

i\t.

I-oiile Satelor Romaneqti. interesele nalionale

gi

ale l\'Iarii Lo.ii Nalionale ale Romtniei.

Malea Loji Nalionall a Romaniei, consideri qi
Iidicir la rang de inteles national satul romdnesc. cale prin
rnasone e dindu-i cezarului ce este ll ceziuului. sd devinl
run factol putenric de stabilit te. privind terito ialitatca.
sur elaneitiLlea ;i independenqa nalioniLli. pentru totdeauna.
Marea Lojit Nalionali a Rorniniei. crede cu tirie cir
ra reu5i astfel si pistreze un echilibru notmal qi natural
pentru intrenga societrle ronreneasca. garanteazi astfel gencr !iilor viitoare. dreptul la libertate. egalitate $i fraternitate.
principii lundarlentale universal acceptlltc cilre si Pennital
noii Ere. in cale abia anr intrlrt. l r]ou inceput. acela al
Lrnei civilizatii spirituule. h'aditionale li morale.
Astizi intr-o lume a intoleranlei. a rizboaielor. a

teforisIrrului. a ucidelii propriului copil. sau nanrei ,si

tatirlui. s.a.m.d. Inleleplii. Fii Luminii hebuie si-!i facal
sinr[itii prezenla penhu ca pimintul sI lie acope t de cit
mai multi luminir. inqelegele intre popoarc. pace intre
oameni qi bLrnistare.

Cled in tiecale cuvent al. acestui Progranr Masonic

ci el vine din suflet 9i din adincul initnii. a
noastri. a tutLnor. f|a!ilor din Marea LojI Nationali a
Romiiniei. toli niscuti. cresculi in satul romenesc. leaginul
Sirtesc. pentru

cloinelor. cdnteculLri de dor'. legendelor !i ntiturilor

lrildi!i('Iirle ;i ohiceiLrIiloI slrltrlrti rotrrinesc.
Aici au respilat penhr prirna dati tlranul Horea.
zis Ulsul din satul Horea. JudelLrl Alba lulia. cel care a fost
f|ate intr-o lojir vienezir li care a fost primit de i)npiratul
Austriei. irpoi [iranul Constantin B|tncuqi, niscut in
Hobita. Corlrunir Pcltiiani. Judetui Colj. titanul sculptulii
univer.sale. apoi Tudor Vladirnirescu. qi nunrarul lot este
netnisu-at. toli lLrcindu-qi datoria prin numele lor. ridicdnd
nunrele satului lor. !rra. pretutindeni peste hotare.

Marer LojiNalionall a Rominiei. crede

ci

astitzi

existi a nu se $tie cltn lreneratie de llrani cu carte ai cdrol

copii. tineli. sunt capabili si se pregirteasci. s[ invele linrbi
strline. si cur]olrsci nrai multe ane qi rneser-ii. olinrpici
chiar. carc si ridice odati cu nunlelc lor numele satului
unde s-!ru nalscut.

Dunnezeu. Marele Arhitect al Universului cuttt

spunem noi. este cel care cuprinde tot rji toate ii care este
cuprins in tot $i toate. asttel ci inhegul este de o aceea$i
liin[ir nalionali cu tiinla ornului bun qi milostiv.

Viorel Dinacu,
Mare Maestru, Al Marii Loji Na(ionale a RomAniei

15

6 ani de la Constituirea Marii Loji

Nafionale a RomAniei Ia Orientul Braqov
ceremonia solemnr a Frafilor Marelui consiliu al Marii Loji Na{ionale a Romdniei

Aqa cum este cunoscut, Marea LojI Nalionalir

a Romdniei s-a constituit in 13 - l.l apr.ilie 2002
printr-un Convent Extraordinar convocat de Primul
Mare Maestru ales in 1993 - Fr.: Nicn Filio al Marii
Loji Nalionale din Romdnia.
Fr.: Viorel Dinacu impreuni cu Fr'.: Nicu Filip - au
mers timp de 2 ani din loji in lojn. in toatl 1ara. aflAnd
despre nemullumilile fralilol din loji - acolo unde normal se desfigoarl lucrarca masonici in toatl pnr itatea
qi regularitatea ei.
Multitudinea de probleme expuse de unii

includeau acte de coruptie. de trldare. sperjur qi chiar

care atingeau unitatea masonicir .,si siguranqa nalionali
a statului ror.nin au impus o misufi stringentl luati in
regim de urgen15. prin convocarea unui Convent
Extraordinar in Stare de Necesitate aga cum. in cazul
unui organism gangrenat, se acEioneazi cu bisturiul in
mdni qi se taie. extirpAnd rlul.
Astf'el ci in 7 maltie 2002. este convocat oficial Conventul Extraordinar in Stare de necesitate in
1.1 aprilie 2002, la Bragov, plin voinqa a 907o din

membrii

Vechea conducere, in loc sI aibd birbSlia sd

includd pe ordinea de zi a Conventului qi si supund
dezbaterilor toate problemele, neajunsurile fralilor din
tedtoliu, au avut instinctul diabolic de a convoca la
aceeaqi dati, un alt convent la Bucureqti. care nici in
acest caz nu a cuprins pe Ordinea de zi nici una din
problemele grave cu care se confruntau fragii la acel
molnent.
in acest fel, a inceput o campanie puternici de
ameninldri, terorizare. la adresa venerabililor lojilor. qi
prin adrese oficiale nenumirate transmise spre $tiintd
tuturor fi'a{ilor, care interzicea orice prezentd 1a
Braqov. Totul era sub bagheta Noului Maestru de atunci Gheorghe Cominescu qi a asociatului siu Eugen
Ovidiu Chirovici.
AmeninlSrile de tot felul. inimaginabile intre
fra1i, sancliuni in tribunalul masonic - nelegttime qi in
totalb contradiclie cu Regulamentul masonic. s-au produs, datoritl faptului, cI pentru prima datd. s-a spus ci
in masonerie existi coruptie, trafic de influen{i. o veritabili tarab[ unde poli vinde qi de unde poti curnpira
orice qi locul unde sub masca onorabilitirtii masonice
s-au ascuns foarte rnulli comunigti, securiqti gi oameni
certati cu justitia.
Cu toate acestea, fralii dintr'-r.rn nurndr de l1
loji in frunte cu Respectabila Loji Athenaeum, condus[ de Maestrul Venerabilul Viorel Dinacu - la glasul
lui Nicu Filip, s-a desfiqurat Convenrul Extraordinar in
Stare de Necesitate unde Viorel Danacu a fost ales in
unanimitate Mare Maestru, dupd ce a fost demisi

ai lojilor. toate extrem de

grave, care

Dieti ollar
'6Loia))

- este locul unde are loc

Tinuta, ceremonia masonicd de bazd.

Spatiul lolii este decorat diferit, in functie
de gradul la care se desfdgoard lucrdrile
atelierului.

56lan!ul de unireee

. este figura

formatd de din ansamblul Fratilor reuniti gi

Iinandu-se de mdnd, astfel incAt sd
formeze un lanl care se inchide de la sine
gi simbolizeazd uniunea frdleascd intre
membrii ordinului. in Ritul Scolian Antic ai
Acceptat "Lantul de unire" se face la
inchiderea luc rdrilor tinutei, amintind
legdturile atemporale care unesc Fralii.

13

Ioji

vechea conducere.

Cuvdnt mosonic

h&r"

PrintFo alt:r scrisoale transmisi membrilor

Malelui Consiliu de atunci. inclusiv Marelui Maestlu
Gheorghe Cominescu. li se:rduceau la cunoqtin[i toate
acuzele de care se ficeau vinovagi qi in acelagi tirnp au
fbst inqtiinlali c[ neprezentarea la acest Convent duce
de la sine la autoexcluderea lor'. gi pierderea tuturor
calititilor masonice avute peni in :rcel moment unnind si aibir loc alegeri pentru o alti conducere.
Aqa cum s-a;i intimplat s-a ales o alti condLrcere. cu menrbrii Marelui Consiliu dintre traqii din
lojile de pe intreg cuprinsul Eirii. Din acest moment
Marea Loji Nationali a Romdniei schirnbAnd din
Ronrinia cu a Rominiei a continuat lucLarea masonici regulari. morall. spirituali li traditionali in toati
puritatea Ritului ScoEian Antic ,si Acceptat,
In cei qase ani am constituit loji in Oriente noi.
am plimit recunoaqteri. incheind tratate de anicilie qi
recunoaltere reciproci cu Marea Lojd a Franlei. cu ajutolul cireia am inn'at in Confederalia Marilor Loji Unite
al Europei. Am dezvoltat Centrul Regional de Studii
Francmasonice Paris-Bucureqti in cadrul cfuuia au fost

ci4i masonice, au fost editate reviste masonice:

"Triili Masonice. La curte. Cuvint nrasonic".
Am infiinqat: Muzeu Masonic. Magazin Decoruri
traduse

Masonice. Biblioteca Masonicl qi Editura Masonic[.

Am creat Suplernul Consiliu Rorndn al Ritului Scolian
Antic $i Acceptat cu ajutorul Supremului Consiliu al
Flanqei.

Nalionale a Romdniei. In toli aceqti 6 ani fialii. av6nd

credinli. au r[mas unili in ciuda nenumlratelor atacuri.
unele directe altele indilecte din partea aqa-ziqilor fi'a1i
din Marea Loji condusl de E.O. Chirovici. la ordinul
ciruia au lovit antimasonic.
Niciodati nu am clezut ci un romin se va
r iscula impotriva altui romAn. ;tiind de la bunicii .,si
stribunicii noqtri cd ei au luptat l'euniti ,si iiu apdlat lara
cu sAngele lor, lovind numai duqmanul cotropitor.
In cazul de ta!5 cine este du,smanul gi impotriva chuia - cunoscdnd ci rnasoneria este una ;i
inseamni dreptul fieclrui om liber de a se pelf'ecliona.
Francmasoneria of'erI posibilitatea iniliatului sI se perf-ecgioneze. sI practice virtutea. credinla. astfel incat
plin mdrelia lui si se sacrifice Intru Gloria Marelui
Alhitect al Univelsului.
intleaga luclare masonici este proclamatl
intr:u Gloria Marelui Maestru al Universului qi nu intru
gloria vreunui grup de interese condus de x sau y.
Drumul iniEiatic este luminat de cele trei mari
lumini ale fiancmasonilor care sunt Biblia, Compasul ,si
Echelul. Sfinta Biblie deschisi pe altarul julimintelor.
la vedere. la Evanghelia dupi Ioan: "La inceput era
cuvAntul qi cuvdntul era la Dumnezeu ....." este lampadoforul pentru cel iniliat, venit din intuneric.

Maret Lojd Nali,tnald o Runiniti

Marele Secretariat, Fr. Marius Nagv

Am realizat evenimente masonice publice in

!ari, cu sprijinul diferitelor loji din cadrul Marii Loji

17

Raportul de activitate al
Marelui Maestru Al Marii Loji Na(ionale
a Rom6niei - Fr.: Viorel Dinacu pentru

01.01.6008-21.06.6008 I
La Marele Consiliu din 21.06.6003. I
perioada

Orientul Bazna-Bii. Medias

Activitatea masonici in ultimele 5ase luni. s-a

desfaqurat zi de zi, av6nd o multitudine de evenimente la

care ati pafticipat foarte mulli qi cred ci in cele ce

urmeaza! o rememorare a lor, ne aduce inci o datl cliDe
de bucurie si implin ire.
In luna Ianuarie a.c.. fratii membri ai Marelui
Consiliu al M.L.N.A.R.. s-au reunit in ziua de 26. la
Orientul Bucuresti, intr-o tinuti rituali lunari de Mare
Consiliu.
S-au luat hotdrAri legate de programul de acliuni
qi manif'estdri masonice publice gi interne pe urmitoarele
!ase tunr.

Astfel, in 28. 29 feb.-01 martie 6008. la Odentul

Alba Iulia a avut loc Marele Consiliu al M.L.N.A.R.. o
Conferinli Masonicd Publicd. deschiznnd oficial
Programul anului 2008 de Manifestalii Masonice
Publice lunare ce marcheazi 90 de ani de la Actul Marii
Uniri.
A avut loc o conferinlS de presd public[;
A avut loc o agapd fraterna:
Au avut loc depuneri de coroane de flori de
cltre loji din toatd lara gi din Bucureqri, din cadrul
M.L.N.A.R.. la Monumentul Candela. ridicat intru cin-

stirea Fr.: Horea. erou si deopotrivd martir.

Au avut loc vizitarea cetitii Alba Iulia. unde am
vizut amendjalile recente spectaculoase ale acestui
monument istoric, devenit astizi punct turistic.
Evenimentul s-a bucurat de o participare foarte
rnale a fraqilo| din roard (ara. a oficialiriiilor din localitiqi

vecrne, muzeografi, arheologi, profesori universitari

q.a.m.d.. presA, televiziune. etc., fiind mediatizat in direct
la postul local de televiziune, prin participarea mea la un
lntervlu. care sper s[ fi interesat opinia publici. in ceea
ce este trancmasoneria romdn6.
Ecoul in presa regionald qi nalionali a fost pozi-

cI lucram Dentru Dromovrrea imaginii Romdniei pesle hotare. p.nrrr..udr.erea in prezent a sentimentului de iubire, de tard si de
tiv. demonstrdnd inca o datd

patriol ism.

In data de 28 ianuarie a fost ziua nationali a

Irakului. unde M.L.N.A.R.. prin persoarra Mar.elui
Maestru, a fost invitatl la r.eceplia ot'eriti de catrc
Excelenla Sa. Ambasadorul Ir.akului la Bucuresri.
in perioada dintre (inutele de Mare Consiliu.

an.r

desfdqurat regulat lucrlri masonice in cadr.ul R.:L.:

Istorice. Fondatoare a M.L.N.A.R.. ATHENAEUM. a
carui Venerabil sunt.
Au avut loc intalniri siptlrnAnale cu Marele
Maestru al M.O.A.R, fr.: Mircea Deaca. Dentru informari
reciproce si pregatirea evenimentelor ce au ul.mat.

SembAti. 09.feb. a.c.. am participat

la

Conferinla Publici a Cenrrului Independinr de Srudii

Ezoterice din Romdnia. Ia Sala Dales. unde impreunii cu
fr.: Daniel Roman. Suveranul Mlre Comindor al
Suprer.nului Consiliu Roman al R.S.A.A. am audiat
prelegereae conferentiarului REMI BOYER.
Am instalat venerabili gi am aprins luminile la
R.:L.: Torontal de la Or.: Timisoara. a R.: L.: Basarab I
de la Or.: Pitesti si a R.:.L sf.: Ioan de la Or.:Constanta.A
fost instalata R.: L.: Steaua Romaniei nr..l, loja de perfectie de grad 4-14 de catre Suveranul Mare Comandor al
Suprcmului Consiliu al Frantei, al Ritului Scotian Antic si
Acceptat, Atotputemicul frate Huber Creven, instalandu-l
pe 1i.: Daniel Roman, Suveran Mare Comandor al
R.S.A.A., pe fratele Ruslan Oprescu, Inspector General
Locotenet Suveran Mare Comandor al Suoremului

Cuvdnt mqsonic

Consiliu Rom0n al R.S.A.A, pe mine Inspector General

Ministru de Stat Suveram Mare Orator al Suoremului
Consiliu Roman al R.S.A.A.
A avut ]oc o conferinl5
- de prsa. ocazie cand
Centrul Regional de Studii Franimasonice parir
Bucure$ti a inaugurat pentru prima datd in Romdnia un
Magazin Masonic, o Biblioteci Masonicd si un Muzeu
Masonic in Bucurelti.
A fost editati revista Cuvint Masonic. numdr
nou, in limba romani, transmisA tuturol fralilor 5i
invitalilor 1i in limba flance.zi - lormar electronic..
A fost realizati o noud medalie masonicd a
M.L.N.A.R. marcdnd simboluri masonice qi obedienliale.
In 13-14 aprilie a avut loc Marele Consiliu al
M.f ,.N.A.R. la Or.: Braqov, in templul cetatea Raqnovului,
au fost depuse coroane de flori Ia monumentul eroilor
Revoluliei din 1989.
A fost o Conferinld Masonicl Publicl din programul de manifestdri dedicate implinirii a 90 de ani de la
actul Marii Uniri.
A urmat o conferintd de presi, o agape fiaterna,
toate la Cercul Militar din BraEov, acolo unde acum Ease
ani s-a constituit M.L.N.A.R.. printr-un Convent
Extraordinar in stare de necesitale.
Au fost vizitate obiective culturale, au avut loc
schimburi de idei, un dialog fratem in armonie Si dragoste

Bibliotecilor qi Arhivelor Masonice Europene" cu sediul

la Bruxelles. Academia Romdni gi Muzeul National de
Istorie a Romdniei au gizduit fiecare in cdte o zi lucrlrile
Consiliului Coordonator al A.M.M.L.A.. prezenrandule
experlilor in masonerie o expozirie masonica. cu parliciparea Marelui Orient al Romaniei qi a Centrului N;tional
de Studii Francmasonice din Romdnia, condus de Horia
Nestorescu Bdlcegti.
A avut loc o conferinli de presd care foarte putin
medirtizata. evenimerlrul fiind programat din pricaie in

pefioada electorald a alegerilor politice din Romdnia.

A ulmat

participarea noastri la Cosiliul

al GLUDE la Tenerife-Canare in SDania
unde am raport sep at de prezen(at.
Apoi am participat la reuniunea Supremului
Consiliu al Franlei in l2-13 iunie ac. Precum qi la
Coordonator

Conventul anual din l5 iunie a.c. la G.L.F.

In toate aceste intervale de timD au avut loc intalniri cu diverse personalila(i. am panici,at de cdteva ori la
tinutele rituale ale R.;L.: Samuel Von Bruckental din
Sibiu, Victoria 2007 la Cluj Napoca. Am realezat lucrarea
Masonici in Or. Arad, Satu Mare, Sighetul Marmatiei, etc.
In continuare, in 28 iu1.6008, voi participa la
Convenrul Marii Loji Confederale a Spanier gi bineinleles
la toate evenimentele pe perioada de vari care vor mai fi.

Am zls.

fldleascd.

Presa a mediatizat qi de aceasta data

in mod pozi-

tiv evenimentele ce au avui loc. in luna mai au avui loc

evenimentele glzduirii "Asocialiei Muzeelor,

Mare Maestru al M.L.N.A.R.

Fr.: Viorel Danacu

CONVENTUL ANUAL AL M.L.N.A.R.

In 21-22 martie a.c., M.L.N.A.R. a avut Conventul Anual la Templul Istoric Masonic din Bucureqti qi ceremonia de inchidere a lucririlor laHotelul Hilton Athenee Palace, unde au participat invitalii din strdinatate.
Au participat fra{ii de la Grand Lodge de France: Marele Maestru Alain Graezel si Suveranul Mare Comandor
al supremului consiliu al Frantei al R.E.E.A., atotputemicul Huber Greven si deleeatii lor.
Au panicipaL fragi din R.:L.: "Le Labirinthe" din Lion. ca-re s-a infrAlir cu R::L.: Banu Mihai de la Or.: Craiova.
A urmat o Seard Culturald_. Europeand, editia a IV-a unde au partiiipat frali din striinetate, invita[i din
tar6,
profesori, directori de muzee si biblioteci, ambasadori, etc. Armonia muzicii iui Gh6orghe Turda, Anghelescu Rodici
qj a altor virtuoqi ai muzicii autentice romAnegti, a.umplut inimile participantilor, a fosi urmatd de un"miqcdtor recital
de poezie sustinut de actrila Doina Ghitescu. Alli inviiali supus atentiei iudiiorilor opinii legate de istorii si traditii.

19

CONSTITUIREA
MARII LOJI UNITB
A FEDERATIEI
RUSE
Delegrqiile obedienlelor preaerte la

In l0 -

12 octombrie 2008. la St. Petersbourg.

Marele Maestru al Marii Loji Nalionale a Romdniei.

Fr.: Viorel DANACU. impreuni cu Marele Cancelar cu
relatii externe Fr.: Ruslan OPRESCU. au participat. la
constituirea Marii Loji Unite a Federaliei Ruse.
Au mai fost prezente Marea Lojd a Franqei. Marea
Loji Unitd a Letoniei. Malea Loji a Serbiei.
Noua obediengd. s-a format dintr-un numar de
patru loji care formau Marea Loji Provinciala a St.
Petersbourg-ului, qi qapte loji din Orienrul Moscova, care
au pdrlsit Marea Loji a Rusiei. cea cu orientarea anglo
-

St.

Petersburg

saxonl. din aceleilsi motive binecunoscute astazi !i irr

RomAnia. Republica Moldova, s.a.m.d.
Acest femonen se parc cd se produce in toate liuile
din Sud Estul Europei. unde ln ultimii l0 15 - 20 de
ani. s-a construit o masonerie nu tocmai contbrml cu
Regulamentul si Constitutia masonicir universali acceptat6, a Ritului Scolian Antic !i Acceptar.
Mare Maestru. a tbst ales, Fr .: Andrn' SERKOV,
care a avut un numlr tbarte mare de voturi. compalativ
cu ceilalti doi candidagi care au participar Ll alege le

Constituirea Asocia(iei "Marile Loji de Rit Sco{ian Antic qi Acceptat"

in perioada 17-19 ocr. 6008, la Napoli, Marea
a gazduit pdmul
Convent de constituire a Asocialiei " Marile Loji de
Rit Scolian Antic qi Acceptat ", care cuprinde Mari

LojI Masonicd Generald ltalianh,

Loji regulare tradilionale, de pe toate continentele,

care respecti cu stdctete, Ei au semnat Pdncipiile de
regularitate qi rezolutiile aprobate la Paris 1996. Ia

Gand 1998. Athena 2001,la Belgrad 2004,

Libreville 2008. S-a hotdrat in unanimitate ca aderarea altor Mari Loji, s[ aibd loc cu conditia si aibi
Suprem Consiliu al Ritului Scotian Antic Ai Acceptat,
recunoscut de toti membri.
Urmdtoarea intrunire s-a fixat in anul 6009. la
Paris, gazda fiind de aceasti datd, Grand Loge de
France.

Ritul Scotian Antic

Acceptat, este cel mai

rdspandit pe tot globul, qi noi toti, avem obligaqia sd
veghem la pdstrarea puritdlii lui, in toatd regula.

!i

Cenfrul Regionol de Studii Floncmosonice Polis - Bucuresli

Programul

Strategiei

de

dezvoltare
A
Marii Loji
Nafionale a RomAniei, in anul
masonic 6008

6009.

Stmtegia de dezvoltare a Marii Loji Nalionale a Ronriniei.

ca qi O.N.G., nonprofit. nongLrvemtnlental. din anul 6008 6009, la nivel national. este una de multiple tlanslorniri. pe

linie organizatorici. nurnerici. calitativi. rrelalionaJi gi ritualicl. in conformitate cu Constitulia qi Regulamentu] general
nrasonic, al Marii Loji Nationale a Romdniei. dar li cu
Statutul de func[ionare qi Actul Adilional al Asociatiei Marea

lldt(h l,la.\ttu dl ltlLNt\R

dlGkutul LaS. D.

Loji Nationald a Romaniei.

Comisia juridici: va amerrda qi cor-ela juridic Statutul de

O.N.G., cu statutul masonic, adici Constitu!ia.
Comisia linanciari: va line eviden[ele flnanciar contabile, curente, la zi.

Comisia arhitectonicl: va elaborara un Proiect

de

Construire al unui Templu Masonic. de dif'erite dimensiuni. va propune 3 variante.

Comisia Qtiintilici de studiu Ei cercetare ritualistici:
- PerfecEionarea cadrelor din secretariat de cdtre specialiqtii in
domeniu:
- Arhivarul Marii Loji: clasificarea qi realizarea unei Arhive
Masonice, a Marii loji Nalionale a Romdniei;
- Proiectul de baniere, sigle si sigilii, realizate in concordantd
cu statutul, obiectivele masonice qi rolul lor la nivel nalional.

l.

Organizatoric:

Organizarea Marelui Secretadat:

- Organizarea intemi a documentelor inteme

Ftrtr|

ld

l. ft. |\tuh Gnr'.(1. nltn ltlulnnt

Cottrt tl Mttii Lt)ii Notnnul! d Ra"rl'tit,i
dtututi

2. Numeric

Numirul atelierclor masonice. la ora,se Ei sate. uniform

in toate judetele tdrii. este o preocupare perma-

rdspdndite
nent5.

in Anul 6008 6009. se impune o accelerarc a apr-indelii

lurninilor intrun numir cdt mai mare de localitSli. respectiv
Oriente.
Strategia anului propune pentru fiecare Pro Mare Maestru.
in regiunea sa, sd-qi aleaga cate un asistent judeqean. irnpreuni

cu Venerabilii lojilor deja formate, qi cu intreg suportul

Marelui Consiliu, sd realizeze loji in Orientele enumerate in
anexa l.
Asistentiijudeleni. vor fi frali cu disponibilitate. $i dorinF
de implicare la maxim.
Numeric. se impune gi cresterea numarului de fraqi, din
intedorul unei loji. care trebuie sA creasci considerabil, pentru lojile ramase "inchise", gi de cele mai multe ori inactive.

Numeric se irnpune qi continuata hotdldrii Marelui

li

externe.

Completarea la Zi a Registrului Matricol al Marii Loji

Nalionale a Romdniei.
- Planqe de arhitecturd gr. I, II, III.
- Editare Constitutiei si a Regulamentului General. precum gi
ritualurile de Gr. I, II. III, in regim de urgenta.
- Formarea unei baze de date inteme la zi. precum qi a bazei
de date curente (institutii, ambasade, presd, etc. ).

Organizarea logistici a Tmplelor masonice ale Marii

Loji Nationale a Romeniei,
Propunem pe termen imediat incheierea de la I an, pdnd la
maxim 5 ani, a unui contract de inchiriere sau de comodat,

intre Marea Lojd Na(ionald a Romdniei li spatiile tuturor

lojilor din tare. Se impun demersuri oficiale cdtre, Primiria
Capitalei qi alte primerii din toatd (ara, pentru obEinerea de
spalii inchiriate, concesionate, etc.
Propunem pe termen lung, construirea de Tenple masonice, pe ternud proprietate a Marii Loji Nalionale a Romdniei,
prin contracte de vAnzare cumpdrare, donatii sau cesionare.
Amenajhrile interioare ale templelor se suporte
imbundtdtiri trimestriale, sau ori de cate ori, exista finan1e.
Programul tuturor linutelor gr. I, [, III, al tuturor lojilor

din lara $i Bucurelti, cu zile, ore Ei gradul linutei,

respectarea obligatorie pe tot parcursul anului,

cu

Consiliu din 6007. aceea de a constitui mai multe loji intr-un

Orient.
Numeric, se impune o infritire a unui numar mai mare de

loji

romdne,sti. cu cele de peste hotare.

Numeric. trebuie continuatl gi incheierea de tratate de

amiciqie si recunoa$tere cu un numar cdt mai mare de Mari
Loji din intreaga lume.
3. Calitativ.

inca de la infiinlarea Marii Loji Nationale a Romdniei. ca

motiv de reconstituire qi regenerare a masoneriei romdne, a
insemnat calitatea !i secretul masonic. al celui admis in franc-

!i

masonene.

Valoarea profanului propus. trebuie strict cunoscuti.

calitilile lui intelectuale, morale. spirituale, sd fie de exceplie.
Calitativ. se impune o lucrare masonica de inalta tinuta si
comportament superior in viata profana, a odcarui frate.
Se impune o perfeclionare continud. printr-o participale
regulatd la tinutele rituale gi studiu permanent la invititurile
masonice.

Calitativ, se impune o promovare a unei imagini foarte

bune a Marii Loji Nalionale a RomAniei in lume, prin calitatea
qi pregetirea corespunzetoare, prin pa iciparea la toate
intrunirile, in plan intemational.

Cuvdnt mosonic

4. Relational.

Relational, trebuie dezvoltare toate relatiile fiecirui fiare

in parte pentlu participarea fieciruia la organizarea in terito_

riu a confteriei.
Relaliile de cunoaqrere dinh.e fralii oricdrei loji

torrl [ara.

se impun provocute

|i

,si

cei din

aduncite.

R:lr,(iile.cu torte inrrituliili slarului. Guvern. pr.\edinre-

^.
BrsericS.
Primarii. Prefecturi. Ambasade. presi. toate cele_
lalte,._trebuie intrelinute gi dezvoltate pe ternen lung.
prin
drfente programe !i proiecte comune.
- Relational, inseamnd comunicare pdn toate fonnele. tele_
fonie, internet sau direct fatd in fati.

6008 - 6009. se impune un an al programirilor

,Anul
;i
reirltrdrilor
unui numdr foane mare de int6lniri. iu alese pei_
\onalititi.din domeniul public. poliric. religios. diplomiric.
nlassmedla, etc.

Anul 6008

6009 impune un site al Marii Loji Nationale

u ^Rorneniei gi al Cenrrului Regional de Srudii Francmaionice

Pirflr-Bucure$ti. intrelinute incepiind din acea\tii luni. lu
zi. cu
L,)Ilpletdri shptamanale. obligrtorii. atat prin eveninrentele
drn [ard, cat $i din sreinatate.

Anul 6008 - 6009 inseamnl infiinqarea unui Birou de

rntonn e-comunicare, atat intre membd, cat gi in relagiile cu

toate celelalte institu!ii.

Gestionarea tuturor evenimentelor ce au loc in diferite

locrli(d{i.din (arb..pe lor parcursul anului 600g _ 6009.
;rin
rorn[m n..clrn teritoriu. cu pojibilitatea de participari
a
( onducer'i Marii Loii, - esle necesarA.
Marea_.Loja Nalionald a Romaniei,
.buie-sd
fie prezent

Marele Maesffu, tre_

1ard, ia
Cont'erin(e, manifestatii culturale, expoziFi, tdrguri de'cane.
Relatia cu mass-media, trebuie ionjolidati gi solicitate
repona1e pe teme masonice, televiziunilor gi radioului, pentru
infbrmarea corectd a opiniei publice, despri masonerie.

in cet mai multe locuri in

5. Ritualic.
Strategia de dezvoltare ritualicd inseamni:
. .- Cunoagterea tuturor tipurilor de rilualuri. de citre toate
IoJrte dtn [ara. !t anume:
- Ritualurile masonice de grad I, II, I.
- Ritualuri de irstalare de Venerabil gi oficieri ai lojei.
- Ritualul agapei fraterne.
- Ritual de doliu.

- Ritualul solstitiului Si echinoc(iului.

Ritualic se impune, aprofundarea ritualudlor de gradul I,
__
II si III, pdn cunoaqterea !i frecventarea lor Oe citre t6gi fralii.
Intdrirea corpului ritualic masonic cu frali exiergi'9i
mae$tri de ceremonii, din ce in ce mai Uine pregit4i, qcotiti qi
in strdinetate.
Propunem accentuarea studiului tuturor ritualurilor
pentru a perrnite o conilienrizare in viitor a fralilor.
Tut?nj.S:
nruatut trnd coloana vertebrali. de sustinere a intregii luiriri

masonice.

dezvoltar in plan internalional

.Loji.-Sllategia.de
Nalionale a Romaniei
_
in anul 6008

a Marii

6d09.

Propunem. identificarea. cunoaqterea

5i alror Obedienle.

masonrce dtn tume. pentru incheierea de rratate de amicitie

si
recunoaEtere reciprocd.

Propunem.. relalii

cunoa$tere qi informare cu Mari

.pentru
^
unenre.
Krlufl dttente. ti orice Mari Loji Regulare. care
respectA cu strictete principiile Masonice Universal
.

Acceptate.
Propunem inilierea unor proiecte. incepend cu Conferinle

masonice intemalionale. Expozilii Inihonlce. Concerte sim_

ronrce Intemahonale. s.a.m.d.

Anul. 600iJ

...6-009. propune infiinlarea prin Cenrrul

de studtr l-rancmasonice paris_BucureEti. a primei
$coli Masonice Europene. cu sediul la Bucuresti.
6008 - 6{109. {a gizduiasci qi orgunizeze Seara
^ .Anul buropecnd.
LuIurata
lr un nivel mult rnri superior. celui din
anii trecu{i.
_ Anul 6008 . 6009. sustinerea mirsonica pentru fralii. din

^Keglon

Republica Moldovr. insiamnl Consriruirer Vurii f_"fi

a Moldovei gi continuarea prezenterii $i
recomadlrii lor ca viitori membri G_L.U.D.E.
Anul 6008 - 6009. il declar Anul infrdfrilor de loji
romaneEti. cu loji de peste hotare.
Toate aceste abordiri qi implicdri peste hotare. se lrc
.
pflnrr-o \tflctA cooperare cu Marele Maestru al Marii
Loii
Nationale a Rondniei, 5i cu Marele Con"elu. cu i"tJi
externe. ll Marii Loji Nalionale a Romaniei. ce cunoalte
toute
Naqionale..

procedurile diplomatice masonice internationale.

cit aceste propuneri ale mele sa fie analizate,
.lncluse
.Consider..
saL/fi dezvoltate inlr-o straregie pe care Fr .: Ruslan
Oprescu, sd o intocmeascd, gi sd o prezinte in viitor Marelui
Lonstlru

Centrul Regional de Studii Francmasonice paris_

Bucuregti. are in strategia anului 600g 6009;
- editarea Revistei Cuvant Masonrc.- Reeditarea valoroasei lucriri ..Istoria francmasoneriei,,,

de Albert Makey.

- Organizarea lansdrii de revistd gi carte, in cat mai

multe

librdrii din 1ari.

rraducerea bilingvd a revistei Cuvant Mrsonic

et peste hotare. la Marile Loji prietene
5i mem_
bre in G.L.U.D.E. si A.M.M.L.A ( Aioiiatia Muzeelor,
Librariilor si Arhivelor Masonice Europene, cu sediul la
Bruxelles ).

. drstrrbutrea
.Propunem.

Sr

P"ropunem. organizarea de expozilii masonice. in (arA

)i de
^
Lonlennle
masonice publice.
P--.',nem consoidarea relagiiior cu toate centrele de

\r,.li

.onice de peste hotare. prin prezentarea

francma_

sonener romAne. - in forma eleclronicd (pe CD _uri), la

Conferinla Masonici Intemagionald, Oin
-ii OOOS, "ar" u;
avea loc in Scotia, la Edinburq.
Propunem. dezvoltarea reiatiilor cu A.M.M.L.A., in 600g
- 6009. prin prezentarea la Bairot, Germania, mai 6009, a
unui. documntar - film. despre masoneria romana, cu
circuit
lncnls_

Socot indeajuns cele propuse. asrfel incat fiecare dintre

membrii Marelui Consiliu. sau oricare all frate, dornic de
muncd masonicd, sd poati fi prezent, implicat intr_unul
din

progr.rmele Siin concordanqii cu srraregia MariiLoji

Nalionale
a Romanrei pe anul 6008 _ 6009.
Marele Arhitect al Universului sd ne lumineze calea, sd ne
dea fo4e^qi putere spidtuald de a implini,
J,
9i uqezu
lauri, pe fruntea fiecdrui frate, la sfarlitut ceiui ie_al "ununa
Z _ lea an
masonic, al Marii Loji Nationale a Romdniei.
Multi ani qi prosperi fratilor!

Am

zis

Mare Maestru Al Marii Loji Nationale a Romaniei

Fr. Viorel Danacu

25

LUCRARILE CONSILruLUI Studierea Alhivelor Securitltii. a Muzeului de Istorie CtLrj

Napoca. Marelui Orient al Romdniei 5i al altor cercetator.i
COORDONATOR gi istoriciaromini
!i striini..
AL ASOCIATIEI ARHIVELOR,
Delegalii A.M.M.L.A. au vizitat apoi Muzeul Masonic.
MUZEELOR $r LIBRARilLOR Biblioteca Masonicir. Magazinul Masonic. Tenplul Masonic
Istoric al Marii Loji Nalionale a Romdniei. unde gi-au
MASONICE (AMMLA) finalizat Iucralile Ei au ales noul preqedinte A.M.M.L.A.
Am constatat cu tolii. o satisfaclie qi un interes din partea
DtN 22-25 MAI2008.
rnultor nembri A.M.M.L.A. privind istor ia fiancmasoneriei
BUCURESTI. ROMANIA rctnAne. ceea
ce tace ca Ronlnia sd fie cunoscutd in plan
A.M.M.L.A. este o asocialie inrernaqionali. tfadiqionalii.
care cuprinde cenne de studii $i cercetale din fbarte rrLrlte
giri de pe glob. precum qi muzee. biblioreci. arhive nrasonice

pdn reprezentantii lor. cercetito[i. istorici,

per.sonalitirli

avizate din marea f'arnilie nrasonicd universali.

In acest an. reuniunea anuali a gazduit-o Centrul

Regionai de Studii Francrnasonice Pads-Bucuregti. cu sediul
in Bucule5ti.
Prima zi a lucririlol s-a desfiSulat in Aula Academiei
Romine. unde tintp de parr[ ore dele-eaqii A.M.M.L.A. au
prczentat referate cu infor-maqii despre istoria liancmasoner
iei romdne din perioada lui Moroiu. Pansal. Sterea. etc..

PreocupiriJe cercetitolilor striiini privind istor.ia

Francrnasoneliei ronine sunt intense. petrtlLl ci in aceilstal
regiune a Europei a existal o intrepitrundele a activitililor

culturale. l obiceiurilor si tradi!iilor nrai nrultol popoare.

Relatiile intelculturale pasnice de pe teritoriul Rominiei.
sunt datorate $i activitililor inrense ale lojiJor rnasonice din
Iard. fie ele ronrineqti. franceze. maghiare. portu,gheze. -sefmane. serbesti. spaniole. engleze. ruse$ti. scoliene. etc. Toate
acestea ii-au lilsat o amprentl plezenll li astizi in constelalia
de cultuli a Europei.
Acadefria Ro|tenil. care a inteles foarte bine. de aceast,l
dati. iDportanta acestei A.M.M.L.A.. a organizat pentru
pritna datl o expozilie rnasonici. cu obiecte avute in patri,
tttottiu. rdau.girrrdu se Jo.urnentelc ri ohrectele Ccnirrrlui
National de Studii Francrrasonice din Rontinia. condus de
Horia Nestorescu Bdlcelsti !i ale Cenhului Regional de Studii
Francmasonice Paris Bucuresti. condus dc Viorel Dinircu.
Au plrticipat la vernisajul expozigiei nrasonice tori dele

gatii A.M.M.L.A.. acadernicieni romdni. anbasadori

si

atasati cLllturali acrcditati la Bucuresti. directori dc rnuzee.

biblioteci qi arhive masonice din multe judele ale Rorniniei,
precurn ,si fi-ancntasoni. oalneni liberi de la Marea Loji
Nalionald a Rorneniei. Marele Orient al Ronriniei s.a.m.d.
Dor da existenlei unci ltrcriri r:tarorrieL, c,,tr orrlirrrrrc lt.'

tetiLoliul Romdniei a prorocirt llu iltcrc\ .cl/ii!irlill

cercetetorilor. experqilor in nasoueria din luntea intrelci.

Frrncrnusoneria nrr existi de lu Arrder':on tl7l7t ,irr Llc
la intiinlarea primei loje din Galaqi. ci ea a inceput inci dc la
construclia Templului lui Solornon
Astf-el cI nu numai docunrentele pot contirma. dar.dezbate le unor ipoteze aduse la ntasa discuqiilor inseartrni urr
plus de cunoa\tefe a unui trccut extrem de contloversat.
A doua zi. Muzeul Naqional de Istorie al Rorndniei a

gizduit lucrdrile A.M.M.L.A. prin Centrul Regional

de
care a organizat de

Studii Francmasonice Pads Bucuesti.

semenea o er,pozilie ;i o confelinlir rrrasonici. intitulati
"Aspecte inedite din istoria francmasonedei ronrdne". unde
au fost prezentate referate din partea Muzeului National de
Istorie al RornAniei gi al Consiliului National pentru

intcmational ,si plin aceastd lucrare. care confirni n.adi!ia.

credinla unui popor ftunros. ospitalier'. cu o [ard bogat5. cu
ade\,irat Glidina Maicii Donrnului. a,sa cum a spus in vizita
Sa in Rominia Sanctitatea Sai. Papa loan Paul al Il-lea.
RomAnia este astl-el integmtd in narea larlilie universali
nu numai politic. economic. nilirar. dal qi prin culturd qi
istorie, unde trancmasoneria ajucat 5ijoacir uu rol important.
Am prezentat cercrile de candidaturl pentru unnatorii
menlbri: Centlul Naqional de Studii Francrnasonice clin
Rominia. condus de Hoda Nestorescu Balce.,sti qi Centrul
Independent de Studii Ezoterice din Ronania. condus de

Vlld

S.tuciLrc.

Anul viitor. A.M.M.L.A.. va prini din Rominia incl doi

candicla!i. cei susamintiti. astfel cd Ronrania va ti suslinr,rtir,si
reprezenla(ir de trei stilpi solizi. responsabili. puternic intplica(i. respecti\' celc trei centle. astftl ci nu vor nrai existlr
confuzii. cealir. care se intpri;tie uneori asLryrra tirii noastre
qi a^ordinului nosnl.
Incet. ircet se alege neghina de grlu. rinrindnd cei aleqi.
cu vocatie. cu gandire. triire rnasonicd. cu e educltie Si un
compoltllnrent rnasonic. al unui ont liber'. dentn. rcspectat ti
[ecunoscut de tia[ii lui.
Ne riimdne nouii si cunoa,stenr din izvoarclc nrrsoneriei

lonrene. cefcetand 5i studiind. rnodul culr au lucrar li-a1ii

in trecLtt. pentlu ci lltoDulrelttele ooastre
istorice cale uiDesc ,si astilzi o lLlnre intlea-si. unele unice.
inlocuiesc <lticc hiirtie. docLrnent scris. prccnm. cd au fosr
constrLlite de bresle de oalneni libeli ;i pricepuli in ale Ar.tei
t'clrDirni nasoni

Regale.

Asa cum prinrele scrieri din lume s-au identilicat pe

plicutele de la Tirtiir-ia pe Murel in Rorninia. insrirnirrd
senrne. sirnboluri. ce expriruau giindirea unlanir de atultci. 1()t
uiil- poirle cii e\iilil il sir|]boluliie rnls,rnir..e.

Muzeele din Romania. conservi obiectc. r,echi cle ntii dc'

ani. care au fbrnre nu nurnai geornetrice 5i nrrnrerice. dar.cn

un continut' putemic ezoteric al aceiLri tirnp. ce ar rL"leva

astazi o reali inqelegere ezoterici. rtrarcind trldiliile Lrnci
cleatii cortinue a intregulni Univers. a Marelui Arlritect AI
Unil elsului.
in concluzie. arc loc pentrLl prirna datal. dupl zcltobirea

cornunismului.

o asti'el dc Reuniune

Masonicar

intemalionali. care ir adus 1a Bucure5ti. experti iu rnasoner

ie. fiaqi avizati. care au ridicat mult ceata. confuzia. existcntal
chiar in gdndirea uDor istorici romini. care au pretins cil ltiu
rrilsonelie;i care din picate. aculu ne dirrn seanra ce nlesilje
rnexacte au transtnis opiniei publice in tozrtit aceastir

pe o

dir.

Acum. toti ltim

si tim tba e bine

ci din respect pentru fratii no;tri. rrebLric

docunlentali. iar prezenla 5i irnplicrrea

A.M.M.L.A. este un plus de suslinere ca o adevarati zald.

pirticici

a Marelui Lanq Universal.

Fr. Vinicius Tomescu (Centrul Regional

de Studii Francmasonice Paris . Bucure$ti)

Cuvdnf mosonic

Muzeull-rrdi
Muzeul Masonic al Marii Loji Nationale A Romaniei este
alcatuit din obiecte maso-nice apatinand perioadei interbelice
qi pana la instalarea comunismului.
Coleclia masonice cuprinde 9i un inventar al colectiilor
masonice teritoriale cum ar fi: coleclia masonica a baronului
Samuel Von Brukenthal din Sibiu, coleclia masonice a Marelui
Maestru Mihail Sadoveanu, coleclii masonice ale muzeelor
nationale de istorie din tara, a Muzeului Nalional de istorie a
RomAniei si coleclti masonice particulare.
Aceste colectii masonice nationale au fost asociate cu
coleclii masonice ale Marii Loji Nationale A Romaniei' a Marelui
Orient al Romaniei, cu l\tluzeul Nalional de istorie din ClujNapoca Si coleclia masonice a baronului Samuel Von rukenthal'
care au fost expuse pentru prima data publicului larg in 2007, la
Bucuregti Cluj-Napoca, in ianuarie 2008 la Regila 9i vor conSi

tinua la Bucuresti (mai), Alba-lulia (cu ocazia evenimentului

decembrie - 90 de ani de la Marea Unire

filogozin lilotonic
fr,'
ur'
orlephrilor,
inollimeo
poolo
fi,
lo
moron,
to
cl
unui
ole lemplului,

rllogozinul moronk erle derchir penlru

deorcliw

rllooazinul cuprinde o librorie de

publiol lorg vizilolori

de perte holore,

'
-'"

'

0bedienft moronkr ortfelincd], mullifudineo

&

obiecle motonke

'petioore'

ttr0 moronite li reville molonke din 0rd li din rlrriintlote'

rrirr" i. ftmkiliu 1i ex*uli lo romcndr obierle monnke din mdolpre0o, pioht,0rrfuri, .'i'l.l ,hmn'
prezenlole in vihinele mogczinului nottru maronk'
, *," a, l0 gr. 1.33, in Rilul i(060n Antiqi oaeplolrunl

ffi;;;ilil;;;;;;ir',rliJo

i;,6;;il;;;;ooioonr.',*ot
ffi;;ffi;l ;ildrr"ilirrid*o

rii.Jr,

dr.o,o6uni moronke d. colilole ruperioorr

1i lo preOri ovonlojoore

in dr. [rcmonl nr. 3 din Buturey'i'

Relo0i lo lel. 021/335.21.11. mu 0740./01.915.

Diredor /{ogozin /rloronic, tl\oriur ludovi< Nogy

ffi
27

Centrul Regionol de Studii Froncmosonice poris - Bucuresfi

CuvAntul ilIarelui Maestlu Fr.

Tihany lstvan

eondueitorul delegaliei rrngare la Corrlonhrl

}|lf.tl|

Acest Centru de Cooperare nu va fi autoritar, ci

mai degrabd informalional ti coordanator.
Noi, Ritul Scogian Antic Si Acceptat al
Ungariei, suntem c.onvinEi cd tn aceastti parte a
cotltinentului, fra[ii romdni sunt cei mai competengi
Si baz1rtdu-ne pe experiento lor credem id
BucureEtiul ar fi locul potrivit pentru un osemenea
centru.

Venerabile Mare Maestru.

Dragul meu frate.

Ordinul nostru, Ritul Scotian Antic si Acceptat
al Ungariei, este deosebir de inctintat, Si eu ia Si
Mare Maestru al acestui Ordin, sunt n"tr"^ i,
impresionat de pldcerea de a te saluta aici tn
aceastd anticd lume, a pldcerti Si liniEtii, vdz nd
Romdnia tn aceastd zi mdreald.
Loja noastrd a fost creatd tn iulie 2005,
bazdndu-se pe demnitate Ei muncii, cu increderea
cd Marele Arhitect al lJniversului a preluit
Si pe
strdbunii noStri.
Obedienya noastrd, dupd o lungd perioadii de
dificultate, tEi tncepe activitatea oficial tn scumpa
noastrd prd. La sfdrSirut sec al 19 Iea, fiintt
interzisd de catre regimul communist, urmdnd aooi
la scurt timp reprimdrile contra-revolu1iei, in :.950,
dupd o scurtd perioatld de activitate, nelepiuirea
bolsevicd revine din nou, Si comunitatea ioastrd
este forgatd la o rdtdcire in deSen, fimp de 40 de
ant.

in concluzie, noi suntem aici pentru a oferi

ajutorul, suportul, pentru fralii de pretutin(leni,

muncind noi dezvoltdm Etemul Ei singurul Templu.

Trdim tntr-o lume tn care numai o minoritate

ca Francmasoneria simte cd are datoria sd

pdstreze nernuritoare valorile spirituale
Si morale .
Aceste responsabilitdli mdrele, intensificd
,
legdturile fraterne intr-o sporire a cooperdrii.
Mai inainte de toate, vrem sd $im detalii
despre munca celorlalli. posibititdli Si aitrcultali
pentru a ne ajuta Jratern unii pe al1ii.
Cunostinlele comune, armonizante, nu pot
fi trecule cu vederea brusc, nu trebuie oprit pro_
gresul.
Pentru aceastd muncd, este nevoie de un
Centru de Cooperare, sau chiar doud, depinz nd
de',pozi 1i on a re a ge o g raJi cd a c omu n i t dl i I o r noastre.

Desigur, este responsabilitatea voastrd sci

rlecitleti, ce loc vechi, v-ar pldcea.
Conform misiunii noastre, noi, suntem lumi_
na lumii, ldsali sclipirea Si jocul energiilor cererti
sd umple fraterna noastrd Corporayie, tn Iegatura

si

dragostea gloriei Marelui Arhitect al

Universului.

6sI Ts ELFocADoTI sK6T nJTUst MAGY^RoRszAct

NAGYPAHOLY

,,.:?tf.P.,f

l''qff,:

if ilJJlfl ,_,,

\n,i \in.nbig(in i\h$er.,I..trIkhll

(],l L \.tr rtr \,.,c.r.ri, \\....FrJS.,ir.h
Rj,r. t J
,,.
,rtntr (nhr,ir rt ..,. ri.r,,l \l.N(.,rt.u, r,1,."n,,...2t.h n{n,.
i-n,pn...r
nl h.!L.F.r
\
,, hft .. rh, riflfln t..,J J u,...i;.r,
d
d,,Jnorn.nH,,n r,r,',.s.r
\.
n.
(\tr t,dr,. t,.s'tntrnr
htr .,:r1,1,,"1. i,l, too( oi h,h,

ll'l,lll'lllf :t r;lil:',h:';'
(rlri\t.

_,- \ I
q'rr

".h{,fi -..

r:t j'iifi,'l,' ;

t.{E

l:

x;ii; "lil';::I')JJi::i:i

o.,i{,1 hi,t

.'r h,t. ...1.\nn..q."..irh, fr.l,.r.h. \cu i\

trrh,enrun..
h,n....1,t.t

.l;l

i'ir,i\l lri,*'i''

f
'r :. :,iti:|. i: .fi:;t
hnr r,r\'!t.. rl'. q.,.|]r.lt.l\t" ,, ,"..",1,,,.ru,.
_.,,'
rrrrur r, !' 1: \c,r,{., \.,i,.r., rh.Lt'\!l
.tr.!...r,1u.rh.jp.,r.t.,.Lr,,,r,i{ldh

i\Tlilll,:i: '.-"ir{'1k' k't'm {''ui'i'| '|rFL n,ir,l

\\i |tr. ,f, q ..t.r ,,t, ,r. r.,n.1,f,"{*
,,.t1., i(,,hr\..,.t.,rr,
'
'tJt".,.a.\.,^,,,c
!, r,

,,

In.,.,.

rtri,,,.

,(,u,{j.

,hl,r, .r.f., r,.n, trn-(,tn.;,i.,th.r,on o, r,

r'r'.'",1 ,r'N ',rr.\. 1r'..,{dr

'lll.lll'r "':';'"
... .' .r.r- \ .r\. ....,h.rj.$
.r,,\.r,,,rr(_ , I
..,,
'|,,, i:,..,. t1,, t.,,t- t" r,,.,r,.r,
.,1(

":,,'1,1'.,.,

:srh.l

"..

,'

..rt,(., I t,,"r,..
'.t!tn 11..{,
r,.dl,cn'hn(rdn
rr1r,.r4t

l).!n.,. t,n rtr

i, i,LrlLrJ.,trsiIr\.,. (tqknds,)I

, {.I

;I,fililti iti";i;;;ril* ;ii:;i::'Jl,lill il :.lfi;;ill1lti,f

,.,,",,,,1:, lil:, )i;Ili." lri...prc,r 5. rtih-Rk nf rrrtrBnl ire
iiliil'';';t lili,l t"tLilitii1ili::LtxllpTi,SiiliJ
i;:::,:;:ii:].:1"1i,".,,'trl'h.irtr.i.rk,r

;ji

:i|;::;ilti, I lili i:lij ;:r,l:il;:

t.,..,r,,/rrimn.a,.,,(

r..,i,r. *..". i,.

r,jililil"l,):rli,lt"il";.,li

k-

,,',t'

"/+'

':tli,| iff".,,,,,",",;;ir"'d;
t,"t,, ,,r ,t"'"i,.*r r.n*.

riilHi

oi;JN-'1' 4'.k"
C

B,rr,.h.,r s,nc,iqhrph..

iiiitlfl,i:l

".

Cuvdnt mosonic

Cartea Legii Sacre Marea Lumin[, sau

focul controverselor?
"

lar roi sunteti teminlie oleasd, preolie inpdrcileascd, neam

sfAft, popor qgonisit cle Duntteaeu, ca sd u,estili fu lume
bLodtdlile Celui ce v-.t chenat clin tntnteric, lcr lunine Sa
cea minunatd... "
Prima Epistold a SfAntului Apostol petru

"P6nd azi, diferitele Obediente au c6utat

cu migald
punctele prin care se deosebeau qi deci se despir1eiu,,,

spune Edmond Gloron in La Chaine a'Union (iqaO_

1937). Acesta continua: ,,Este oare acesta un fel mason_
ic de a acliona? Maeqtrii nu trebuie oare sd readuci lao_
laltd ceea ce s-a risipit? in loc si cAut5m ceea ce ne
separA, ar trebui si ciutam cu totii ceea ce ne uneqte;
li
ne unesc multe! Venind frdte$te in int6mpinare,- vom
gAsi cu uqurintd impdcare in acele diferente care.
o6ni

astlzi, ne-au tinut la distan!d..." Oare de lice au pornit

acesle aprige controverse? Rdspunsul este paradoxal:
chiar de la una din cele trei Mari Lumini ali francma_
soneriei - Cartea Legii Sacre.
In fata pupitrului venerabilului se gasesre un altar de
fbrmd triunghiularl pe care sunl a$ezate o carte cu
echerul si compasul. Cartea Legii Sacie este deschisd de
trecare.dard cand o loje indeplineqte ritualul
!i esre
rorosrt la "asumarea obligaliilor" (pe carte masonul juri
''in fala Marelui Arhitecr al Universului.). Sfiniele
Scripturi pot fi interpretate ca sursd divind din care
emanA spiritul (compasul) si sufletul (echerul).
Pentru masoneria anglo-saxond. canea de pe altar a
- dintotdeauna
fost
Biblia. Ea a facut din aceasti o oiatri
de hotar (engl. Landmark - n.rr.) de netrecut. Aceste
Iandmarks sunt reguli specificate de masoneria anslo_
saxoni. Daci fie gi o singurd astlel de reguld nu iste
respectatA. Obedienla masonicd este declara-td iresulara.

Marea Lojd Unitd a Angliei a redus la opt numiul de

landmarks, iar in ultima varianti din 4 septembrie 1929
se specificl: "Cele trei mari lumini ale frincmasoneriei
sunt totdeauna expuse in timpul Iucrdrilor Marii Loji sau
de sub controlul acesteia. principala dintre aceste
loJrt9r
lumini fiind Cartea Legii Sfinte (Bibld)',.
Intr-o lucrare colectivl din 193g editati de loia Les
Aaprentis din Obedienla Marii Loji a Franlei se spunea:
*Prin
felul ei.de a acliona. nu igi aroga oare Marea Loj6
UnitA a Angliei o autoritate doctrinard de tipul celei a

SfAntului Scaun?"

$i

Oswald Wirth

remarca:

"Ne; r'opunAndu-qi sd

se

pronunle

asupra

credin{elor religioase,
fiancrnasoneria n-ar fi
trebuit niciodatA sa se
ocupe de Biblie, cu atAt
mai putin de Coran sau
de alte cIrli respectate
ca fiind sfinte."
in 1931, revista Le Symbolisme

s-a ocupat pe larg de

problemd.
Marius Lepage a propus drept Carte Sfanrd
Constituliile lui Anderson. Oswald Wirth a vdzut in
aceste Cons_titulii un surogat al Bibliei. Imediat, propunerea lui Wirth a slemit reaclii in Occult Review, in
iunie 193l: "... Masoneria englezh cere fiecdrui candidal
sd-qi prestezejurimantul pe Vechiul Testament sau pe
o
alti Carte SfAntd recunoscutd de el ca atare. Daca nu
recunoa$te niciuna nu poate fi admis... iatl una dintre
cele mar rmportante condilii iar cei care nu vor sd i se
supuni sunt liberi sd plece oriunde inclusiv ad inferos
sau.13.{.argle Orient al Frantei". lard cum a replicat
^
Oswald
Winh: "Ne vedem siligi sd ne inclindm in faqa
taptelor. Anglo-saxonii vor sd aibd propria masonerie gi
renunte la universalismul proclamat in 1723". printie
aceste cuvinte grele aruncate intre fra{i, s_a auzit o voce
putemicA. cea a lui Armand Bedanide: -$i dach e nevoie
de o Carte pe mlsura templului nostru, s_o facem din tot
ceea ce este mai inlelept. mai pur. mai sfint, mai eroic,
mai nobil. mai plin de miez gi mai frumos in roate ci,r-ti le
ce sunt cilduze vielii spirituale, in toate acele clrti care
au servit gi servesc incl drept to4e constiintelor pe calea
nesr^."iti a perfec{iunii..."
( e nlul Marii Loji a Franqei qi al Marelui Orient al
Franlei au hotaral de comun acord in l93g ca textul orig_
inal gi traducerea francezd, a Constituliilor lui Anderson
din 1723 trebuie si se afle pe alrarul lojilor. Fratele Jules
Boucher in cartea sa Simbolurile Francmasoneriei ins6 o
considerd o solulie false: ,,Cartea Constituliilor trebuie
sA se afle pe pupitrul oratorului impreuni cu regle_
mentirile generale ale Obedienlei din care loja fice
parte, deoarece oratorul este pistrdtorul legii masonice
y decl aceste texte nu_;i au locul pe altar. Atat
Constituliile. c6t gi reglementirile sunr texte de ordin
administrativ, iar altarul este sacru gi
line de ordinea
iniliatici, mai presus de cele omeneqti. be_ar fi daca in
loc de Evanghelii. preotul ar pune pe altar calendarul

aceastA

bisericesc?"

In concluzie. cel puqin. penrru moment, unltatea

absolutl a masoneriei universale la nivelul formelor ei
de organizare ramane totugi o temi deschisi cu un deznodimdnt incb incert.
Fr. Rdzvan Cernea

29

Cenlrul Reoionol de Studii Froncmosonice Polis - Bucuresti

RITUL
SCOTIAN ANTIC SI
ACCEPTAT
55

ORIGINE.

cuNoA$TERE.
REPERE.
Orice rit are ca funcgiune principali rcglementarea
ordinii unei ceremonii, atat a ordinii care o legitimeazi
printr-o succesiune specificd de simboluri, cdt qi a
ordinii in care se desfigoarl fluxul ceremonial. Ritul
este, pe de alti parte, o activitate. o actiune ce cuprinde
acte gi fapte conlorme cu or-dinea ceremoniei.
Ritul are ca forma de manifestare r itualul in cercul
sau adeplii ritualului. Ritualul este este compus din
formele sub care se deruleaz[ viala comunititii grupate
in lojb, semnele simbolice prin care se materializeaze
raporturile intre iniliali (fragii masoni).
Baza formirii RSAA - ultima mare crealiune qi sistematizare de grade inalte in masoneria modemi (in
ordine cronologicd) - determinatd pe baza inrudilii tematice gi ceremoniale, o constituie "Ritul de perfeclie"
compus din 25 de grade. atestat in Franla pe la 1740.
In ciuda numelui siu. istoria nu are dovezi cd RSAA
provine din Scolia ori din medii culturale influentate
direct de zestrea de traditii esoterice ale Scoliei qi stuartismului. Astlzi, cercetarea stiintificd istorici nu are
documente doveditoare c[ Scoqia ar fi fost leagdnul
gradelor inalte ori al riturilor sau 'regimurilor' denumite
"sco!iene", intre care RSAA este cel mai recent
sosit ( 1801). Totuqi, in masoneria albastrd britanici
"galceava intre Antici qi Modemi" identifica in

Marile Loji scotiene St.Mary's Chapell

lui al XVIII-lea, firAmilarea averilor qi privilegiilot'

nobilimii de singe qi competilia pentru ranguri in rdndul
noilor straturi burgheze au stimulat dif'erenlielea in
domeniul prestigiului social. Anglomania devenise o
modl culturall in Franla, mai ales in rdndul intelectualilor burghezi dupd repetatele lefugieri la Palis a
Stua4ilor catolici, la cumplna veacului al XVIII-lea.
Multe dintre cuceririle mentale pe calea masoneliei
aparlin unei inlelepciuni transmisd ocolit prin simboluri qi alegorii - pentru ca adeptul sd qi le insuqeascl
prin efort propl'iu, sA fie stimulat cu ceea ce s-a pistrat
mai bun in om, sd inve{e sd caute el insuqi dincolo de
lucruri, dincolo de aparenle. Asadar. masoneria nu este
altceva decat educalie pe urmele unei revelalii personale
(iluminarea de la inilierea masonicx). Ea pregateste gi
dezvoltd individul pentru via1i.
La gradul doi, masonului i se spune cI trebuie si
desprindi Arta in mod treptat gi c[, pe mEsurd ce inainteazi in cunoa$tere, obligaliile sale fa1[ de sine. fald de
ceilalli frali qi faln de oameni in general, cresc pdni la
mdrelia unei misiuni de constructie antroposoficA. Tot
aici. masonul primeqte in cursul ritualului o idee centrald
a masoneriei: cea de invllare continu[, dar de
cunoaqtere ce poate fi dob6nditi insd numai in trepte.
plin gladare.
Marea Loji a Londrei a introdus cdtle 1730, legenda
lui Hilam tocmai pentru a imprima masoneriei, definitiv, caracterul de institutie ordonatl, deschisi gradual.
Doar evocate in primele grade, simbolurile RSAA
extind misiunea lojilor albastre. Inainte de 1717, primele

invllIturilor masonice.
Autolii ritualului gradului trei l-au obtinut numai {upi

doud grade incheiau ascensiunea

ce unicul grad masonic al operativelor a fost specializat

pentru a-i satisface pe masonii acceptali cu erudigie gi

ranguri. Gradul trei are deliberat un final deschis care
introduce tema a ceea ce trebuie gisit in viitor', fiindca a

fost pierdut: Adeviratul Nume al Lui

Dumnezeu.

Ciutarea Cuvantului Pierdut deschide calea pentru o

noui qi necunoscuti fapte de luptd qi moral5, cu iz

qi

Kilwining centre de regularitate tradilionald alternative la Marea Loji a Londrei. Ele se intemeiau
De statutele Schaw de la 1600.
Pentru nobilimea catolici refugiati din Marea
Britanie in Franga, dupi instaurarea dinastiei
protestante de Hanovra (1714), Scotia - leaglnul
Stuar(ilor catolici qi al contestarii suprematiei
engleze - a ramas de-a lungul intregului veac al
XVIII- lea doar o referinli culturala exotici, necontrolbbil5 qi necomparabil[ dacl era declarati prestigioasi. Aspiraliile regaliste legitimiste de reinstaurare a Stua4ilor se stinseseri cdnd a apdrut
RSAA, in 1801.
Pentru francezii din primele decenii ale veacu-

"htiliue.l la gru(lul.le M(esttu - Anonit . grcnid

scc.

XIX'

Cuvdnt mosonic

cavaleresc. M.L.L. nu a facut decat sd punl o fundatie

prin legenda lui Hiram Ei forma ei alegoiicd qi ceremtniald (ritualul gradului trei) unei noi fapre morale $i treiri
mistice: trecerea la constructia templului ideal al umanit51ii, un edificiu tot mai nematerial care sa fie suDortul
revenirii omenirii la conformitatea cu Marele pian al
Creatorului.
<<Francmasoneria proclami, aga cum a proclamat
inca de la originea sa. existenta unui principiu creator
sub numele de Mare Arhitect al Universului. Ea nu
opune nici o limiti cercetirii adevirului qi pretinde
tuturor tolerantl pentru a garanta tuturor aceasti libertate-

Francmasoneria este deci deschisd birbatilor de toate

nalionalirii[ile. rasele ori credinqele.

Ea interzice in ateliere orice disculie politici ori religioasd. ea primeqte in rdndurile sale togi profanii. oricare
le-ar fi opiniile in politicd sau in religie, dacl sunt liberi
qi de bune moravuri.
Francmasoneria are drept scop lupta contra ignorantei sub toate formele sale, ea constituind o scoald reciprocl al carei program se rezumh astfel: si te supui
legilor lirii tale. sa traiesri doar in onoare, sd faci drintate. sd-1i iubeqri aproapele. sd lucrezi ftirA odihnd la feii-

cirea omenilii prin ernanciparea sa progresiva qi

paqnicd.> (Declaratia RSAA despre Masonerie din
1875. adoplatd prin hotirdrea Conventului Supremelor
Consilii ale Ritului Scolian Antic gi Acceptat de la
Lausanne,

RSAA este forma de organizare in masoneria speculativi a .gradelor inalle- care inrrune$te a:tdzi cel mai
mare numir de aderenli. Ca buni masoni, membr.ii
RSAA respecta landmarks pentru a se menline in regularitatea primelor trei grade masonice qi se strdduiesc sd
ilustreze exemplar "ortodoxia" invatiturilor masonice
din vechime.
Adeptul RSAA este un maestru mason care frecventeazi lojile "albastre", dar qi atelierele RSAA unde
primeste initierea in grade superioare celui de-al treilea.
Nu exisd o limitare a numirului de rituri de ..srade
inalte" pe care il poare practica - lucrAnd in 'ioiile

fiecirui rit in parte - maestrul mason, cu condi{ia sl igi

frecvenreze loja de gradele l-3 (albasrr[, simbolicij,
unde este afiliat. Exprimandu-qi persoana in mod
masonic, maestrul mason contribuie qi in cadrul RSAA
la Cdutarea moralit5{ii qi solidaritatea vielii sociale a
timpului siu.
Organizarea constitutive a RSAA privegte:
Organizarea formelor de religiozitate laic[ (adorare
rationale) in ritual in vederea eficientei inilierilor gi
invitdmantului simbolic; in RSAA acesrea sunr
impdrlite in grade, fac uz de de cuvinte qi alte simboluri
masonice (cele mai multe comune cu gradele l-3),
resistematizandu-le insd pentru a continua invatltura
gradului al rreilea - de la un al patrulea Ia un al triizeci
9i treilea gi ultim grad.
Organizarea intrunirilor

in ateliere de perfeclionare,
obisnuiti a adeplilor pe fascicule de
grade, sau in Adunare generali, ca form[ de adunare
extraordinarS, sau in adunlri reprezentative cu scop
administrativ. de ex. gedinlele.Supremului Consiliu di
grad 33- din Jurisdiciia respectivd.
ca formd de adunare

RSAA confirmi prin amploarea r6ndurilor sale, fiind

cel mai frecventat rit masonic de pe planeti astdzi.
Masoneria este un grup sau o reuniune'particularA de
persoane care se distinge in interiorul unei comunidti
prin aceea cd impdni4$elte anumite credinqe. valori gi
idei care pot deseori si difere, sd faci diferenti flrd a fi
marginale sau singu lare.

Multitudinea de filoane initiatice tezaurizate in

RSAA [ine laolalti !i are in comun cdile diferite pe care
se indeplinegte misiunea omului ce se pune deiiberat.
prirnind inilierea (iluminarea). intr-un rapofl gnosfic cu
transcendenta, cu izvorul intregii crealii, cu Marele
Arhitect al Universului. InliturAnd cAt mai multe dintre
barierele dogmatice, RSAA ilustreazi idealul masonic:
maxima eliberare a adeptului de orice servitute materi-

ali

qi morald.
FT.

RUSLAN OPRESCU

Mare Cancelar MLNAR

31

Centtul Roglonsl de Studll Froncmosonlce Porls - Bucuregfi

FEMEIA AMERICANA CONFEDERATIA MARILOR

LOJI UNITE ALE
Ca qi in toate societdlile
occidentale, femeia American5,
de-a lungul timpului. a fost con-

siderati inferioari birbatului. in

secolul trecut, statutul ei a fost

EUROPEI
COMITETUL DE COORDONARE
LAS PALMAS $I TBNERIFE,
28 - 30

atat de depreciat. incdt gluparea

feministA.

reuniti la

Seneca

"Declaralia sentimentelof . cafe

parafraza "Declarali"

reunit, ca urmare

ln l9 iulie

1848. a elabolat
dc

Independentd", inlocuind expresia "toti bArbalii' cu "toate femeile": se vroia disiparea ambicand se spunea cA "to[i oamenii sunt egali".

o atitudine sexistd,
ardta o realitate a unei societeti dominatA de rdutiti.
Femeile erau private de dreptul la vot. Mai mult,
erau obligate, pdntr-un contract de chsitorie, specific epocii
lor, si devind supuse "stdpanului" lor. Nu erau admise la
teologie sau la practicile medicinei. Nu aveau acces la diferite
munci superioare, sau alte funclii din rdndurile bisericii.
Exista un cod moral diferit, pentru barbati, fatA de fernei.
Feministele revendicau obtinerea imediate a dreptudlor qi
plivilegiilor in oraqele americane.
O mare parte din lista de rezolutii a fost astizi
indeplinitd, dar dupd o lungd lupti. Principale)e succese au
apdrut, totu$i, destui de tAziu. Al l9lea Amendament al
Constituliei din 1920, dddea tuturor femeilor dreptul la vot.
Acest vocabular care reflecti

Cu toate acestea nu puteau sd faci parte din clasa politicd. Dar

dupd alegerile din 1976. 17 femei fhceau parte din Congres,

una a fbst aleas[ sa guverneze un Stat, doue fbceau parte din
Cabinetul Pregedintelui Carter, Patlicia Haris, o negresi, secretard in cadrul dezvolterii Programului Locuinlelor Urbane,

qi Juanita K'reps. secretari pe probleme de comerq. in acest fel

Femeile qi-au invitat lectia, atingandu-$i scopul. facand progrese mari pentru cauza lor.
In 1963, Betty Friedan, publica "Femeia MisterioasA".

care are imediat un ecou rasunator. Trei ani mai tarziu

"Organizatia Nalionald pentru Femei", reuleEte sd se regrupeze in structuri specifice qi grupdri extremiste.
Un an mai talziu. in 1964, apare un amendament care
interzicea discrimarca sexelor. Astfel feministele au reuEit

chiar gi

in

6008

Vineri, 29 mai 2008. reprezentatntii Obedienlelor

nrembre in Confederalia Marilor Loji Unite ale Europei, s-au

Falls

guitilii

mai

dorncr,iul rnuncii

si igi

arnelioreze situagia,
deoarece panA atunci erau private de anumite facilitdli, inclusiv cele salariale. Prir toate acestea, femeia americane tinde sA

ajungi, la acelagi nivel cu condiliile de muncl, in raport cu

birbatii.

convocdrii pregedintelui lor, gi la invitalia

Marii Loji din Canaries.

$edinta a fost deschisd de cdtre presedintele Jean
Claude BOUSQUET, aleturi de fratii Jacques GAGNON
(Mare Trezorier) si Khaled

HAMADET

Secretar.

Au fost prezenli reprezentan{ii din urmatoarele obediente

Marea Lojd

Frantei, Marea Lojd Tradilionald

Opera. Marea loja din Canaries, Marea

Loji

Nationald

Portugaliei. Marea Lojd Nalionall a Romaniei. Marea Lojd

Unitd a Libanului, Marea

Loji UnitI a Marocului, Marea

Lojd Naqionali a Serbiei, Marea Lojd Masonicd Generald

Italiani, Marea Lojd Confederativd a Spaniei.
Printre celelalte dezbateri prezente pe ordinea de zi

qi prezentarea programului general,

accentueazi asupra organizirii

in

2009

Preqedintele

a unui Colocviu

European, intitulat "Demnitatea Uman5". S-a anuntat cd

acest colocviu se va desfigura in Martie 2009, Ia Palis sau la

Montepellier, urmdnd si se comunice cu exactitate locul de

desiagurare. La acest colocviu sunt invitati sA particepe toti

membrii Confederaliei Europene. Confederalia Marilor Loji

Unite ale Europei, impreunb cu toti membrii. sperl sa

reu$eascd prin acest Colocviu, se prezinte publicului larg,
aspecte ale existenlei sale, gi nu in ultimul rand obiectivele
lor.

Urmdtorul Congres, cel de-al 9 - lea . va avea loc anul

viitor qi se va desfbqura in Portugalia.

Cuv0nt mosonic

Documente
recupetate
Cotttinudnt seria tlocumentelor tlescoperite tn unttcr

cercetririlor efectuate in arhive de cdtre Centrltl

National De itudii Francntasrtnice Poris - BttcureSti'

PtircnrgeretL acestor texte vechi ne ttjutd sd intelegenl

cd suniem cotltinLtatorii unei ntisitttti nobile, pristrhtori
ai tutei tradilii strdbmte, de o vustd tttlelepciLute'

il

Cuvintare de rimas bun al

Domnului chirurg general regal Theden'
ca fost Maestru Venerabil al numitei loii din Stettin;
linuti in aceasta pe 21 decembrie 1767

Daci sentimentele ar putea vorbi. dragi [ra[i' lllunci

azi ar fi martori convinqi de int starea noastl'' de
dorinla noastri de a mulqumi. ;i I sperrnlei noastte'
Dotate cu limbi mirele. ar amesteca jelirea cu laude' qi
durerea cu bucurii. Dar limbajul ininii nu. cunoa$te
exDresii: sentimentul orator interior ne convlnge doar
prin motivalii ticute. Verificali-vi' fialii meil Descitiali
iainele instinctelor voastre in aceastl zi. care este stranle
in mulriple planuri . Stranie pentru noi' stranie pentrtl
ordin. Ne priveazi de conducdtorul excelent' fratele

cel mai bun qi prietenul cel mai cuviincios Suntem deranjali pe n"ogt"ptut. in pldcuta posesie a relaliei, pline
pierde una din
Oe invajaturi iu el. Templul nostru local

cele mai puternice coloane, iar noi c[ut6m timizi

prezenta lul, fdrd sI o gisim. Oare am percepe aceastl
oierdeie atit de intensiv. daci vocea loialitalii nu ar

ndtrunde cu o fond secretd ineriorul nostru? Ce trairi de

nedescris creaziin noi ! Cit de blindl ii este legea qi cit
de atr[gdtoare consecinlele

Loiilitatea, of de-aq putea s-o descriu in culori

strelucitoare I Loialitatea, vi spun, este indatorirea cea
mai nobill a unui cetitean al acestei lumi Raritatea ei ii
mdreqte valoarea : strdlucirea orbitoare a palatelor a
izeonit-o de mult. iar in gura celor mari este doar o
un
f'a-bula. in cele mai joase colibe i;i mai gdseqte

;i pu(ini mai sunt aceeia care o aleg ca o con.outia .i.din.ioas6 Se mai odihneqte pe ruinele

refugiu.

virtutilor. care erau atit de sfinte stlmoqilor noqtri Ce

rdmdqiqi prelioasd a antichtilii. de a cirei posesie
alianieie noasire sunt atat de mindre ! De trei ori i'ericiti
suntem noi. cind purtim in noi imaginea adevlrati qt
nefalsif icati a loialitilii.
Da. fratii mei. cel vrednic nu are nevoie de o alti fericire. deoatece o ale pe cea mai mare in interiorul lui'
Recompensele exterioare nu reprezinti forta motrici a
faptelor sale. deoarece linitrtea Iduntricd este recompensa
lui. cea mai imponanta !i valabild. in primul rind se con-

duce pe el insuqi. iqi apreciazl lucid propriile merite'

fir[ aie mdri. i5icunoagte qi corecteazd propriile greEeli'

fifd si-5i confunde

Uniiormitatea

nobletea proriului suf'let'

in

compofiament' a obiceiurilor gi
afacerilor lui este unitatea de
misurd, cu care calculeazf,
consecinlele acestora. Inima
lui, linigtitl ca o zind de vara'
nu este asaltati de furia Pasiunilor sdlbatice. in el
pulseazd singele de erou al

unui inlelept la
unei nenorociri

Calmul lui

ur

miririle

fir[

vtnd.

amelioreazd

atacurile duqmanilor sit'

m[rinimia lui ii face si
roqeascl. Pe fruntea lui este
imprinatd blinde{ea Privirea
ii este senini ca o dimineatd
de primlvarl Nu imPrumutl
o fatd mondeni ca sd fie Pe

plac, gi nici o

mascd

triditoare, in care se ascunde

invidia riuticioasd. in gindurile qi cuvintele lui existA o
inseparabil[.
armonre
ale lumii,
nobile
Prostiile
ca un
ride
care
despre
nu-i
Democrit inlelept,
Pot

33

submina principiile, iar religia ii este zid de apir.are

impotriva plaselor de aur ale viciilor dominante. - Dar
el nu treie$te doar pentru sine, ci triie$te qi pentru al1ii.
Gata sd slujeasci acolo, unde este chemat in aiutor: atent
la prosperitatea celor din jur'. neobosir :i-i insulleleasca.
qi dacd ii pArAse$te norocui. ii sprijind cu roatd e;ercia:
aceasta este telul streduintelor sale. Gatanteazi cu
onoarca lui pentlu onoarea unui prieten. ;i o acoperi cu
un scut de apirare impotriva sdgelilor. otrivite ale
calomniei. Cind se nepustesc tunetele soartei asupa concetdtenilor, ochii lui revarsi lacr.imi ale mir.iminiei si ale
milei. iqi oferl umerii lui. pentru a le supor.ta ;i el. qi
cautd si le uqureze. iar bucuria incintltoare de ir fi salvat
un nefericit, nu o dd pe cele mai mirele lauri ai unui
invingitot'.
Vbdegi, fralii mei, aceasta este tabloul presc, ia{ al
unui vrcdnic. Cu cine ar putea si semene mai utult decit
cu maestrul nostlu venerabil. pe care la intrunirea cle azi
il vorn imblali;a pentru ultima oari.
Un tablou. conceput recent sub aplauzele generale
ale publicului cu o imparlialitate rari. Noi insi, care il
cunoagtem din relalii rnai determinate gi mai pr.ecise. noi
car am Jurat sub drapelul lui al vir.tuqilor. noi putem silidescriem cele mai bune qi corecte tr.islturi. Cit de crcclincios a tinut cil'ma timp de trei ani! Cu citi vigilentd nea condus inigierile qi I-a preocupat inflorir.ea ltleil Cit
zel dezinteresat a dovedit. ca si disperseze dezordiniea.
si intrctini ultitatea. sI integrcze pe fiecar.e mentbru in
lanlul incredelii. si incur.ajeze inclinaliile de a face bine.
si plomoveze gustul in fbiosul obltesc pentru stiinle fi
arte, $i si aveftizeze cu sedozitatea blAndi a unui pr ieten
adevlrat,
Consacrali. fialii mei. consacrati lui cele mai
cilduroase mulgumiri. Acutn soafta il clieami de lingi
noi. Atit de inllolitoare cum sunt perspectivele nofocului. care acompaniazi meritele lui. atit de dureroasi este
qi pierdera lui pentru uoi. il deplingem cu lacrimi festive
ale respectului $i al loialitlqii. care se alnesteci crl
bocetele unite din Stettin. De fapt el rintine totu;i al
nostru. qi chiar departe nu surtem r.upqi de amintir.ea lui.
care este legatd de o legdtur..l de nedesficut.
Ce altceva ne-ar putea consola. decit aceasti asigu,
rare. qi alegcrea unui unnaq demn al iu[:ritu]ui nostru
frate L*,' . Expedenla lui, pr.iceperea lui in constitulia
oldinului ;i in maximele inimii, il declar.i pe cleplin
demn de treitpla de onoare pe cal.e ur.rneazl si urce.
Chiar mai multl Descopelim in el un cunoscdtor ver.sat
al $tiintelor, un plivilegiat al muzelor. un prieten al sincefititii. !i un apirartor loial al adevir.ului.
Asttel sd infloleascii il glor.ie gi binecuvintare aceastd
lojd venelabiiir. :iiriijrli(it cle renumele Maestr.ului deputat, nou ales. al c ILri crxtportament masonic este exprcsia unei gindiri alese. Si intloreascd. aceasta este dorinla
noastrd unanlm5. aceast6 loji venerabili in glor.ie qi
binecuvAntare.

III
Cuvinare adresati fratilor deputali din Stadard,
primirii lojei ca filiali in alian{a noastrd
{inutI la Berlin pe 8 septembrie 1774
cu ocazia

Venit, vIzut, invins. Un gind mindru dar cu gleutate,

demn de marele conducitor de oqti. al
l-a creatl

clrui sprit

de erou

$i voi. tialii mei demni de veneralie, qi voi a1i venit.

ati vdzut qi a1i invins. Ati venit acompaniali de dor
inflicirat. spre bralele deschise ale fralilor voqtri, gi a1i
primit emolii cilduroase. Ali sosit, binevenili sublimuIui Mare Maestru. al clrui privir.e pitrunzitoue sondeazi adincurile inimilor. gi car.e cu o lbr 1d elastici leagl
toate nriinile care lucreazi la construclia templului nostru: bineveniti celol mai vener.abili mae;tri !i demnitar.i,
al lojelor noastre asociate: binevenili pr.ietenilor.
adevilului. onesrititii qi vir-tulii: pe scut, bineveniti noud
tuturor. Ali vizut. dar ce? Compasul sfintit in locLlinlele
pdcii: f'erit de pinda nirirailor gi invidioqilor-. de nezdruncinat de puterea necunoa9terii. neprofhnat de singele pelfid al viciilor: aici. unde risuni vocea cereasci a
onestitalii; ati vizut lanlul de diamant. care lergi inintile noastrc. si cale nu este sllbit de rugina timpului: ati
vizut pleocupdrile noastre. prin car.e incercim in iinigte
t'estivi. feriti de zgorrotul durer.ii. in poalele ingelepciunrr sd plontovim t-elicirea concetilenilor.noqtri. A1i
invins prejudeci{ile. ingelitoria qi qicanele cu sute de
capete. neastil.nplrul qi ameninlarea.

O victorie minunatd pentru voi! Legitu le cu noi

sunt troteele voilstre. cale sunt mai durabile decit pres-

firil rost. care 1i-ecvent este

steag il,r vint. de interese per.sonale.
tigiLrl

dirijat. ptcum un

Mulqumire. rrulqumirc cintati in laude. si fie dedicatd fratilor noin'i iubili. penrru credinla lor. Religia.
acest sentiment divin pentru creatorul atotcuprinzitol.. si
fie splijinul lor'. Zel pentlu binele ordinului. statornicie

la pelicol. cumj in fata du,smanilor publici qi asculqi.

sile fie datolia. Un indemn al supe orilor.noqtri sI le fie
tirul cu plurnb. Iubilea fr-atenri si le fie puterea. fiecar.e
lacrirnd, dedicati onoalei urranithlii. sd le fie cea rnai
tlumoasi perli din coloana, care va impodobi pe tiecare
mason gi erou al ordinului pe meleagurile strilucitoare
ale nemurilii. AUGUSTA si rriiascl. AUGUSTA sI
inf'loreasci. qi tie ca posteritatea sd binecuvinteze ziua

fbndilii

ei.

Tradu<'ere: Fr. Benrl Wogner

Cuv6nt mosonic

ETICA
v
MASONICA
Intrarea omului

in

francmasonerie, accederea lui

spre stadii succesive de perfectionare,

ii permit

o dimensiune

il

maturizeazi qi

infiniti, mengindnduJ permanent

intr-o rigoare de acgiuni reale in viala de zi cu zi.

Daci ne alegem ca prieten, una din cele mai teribile
practici $i anume cea a eticii, in mod voluntar, impunem
un standard al respectului care de cele mai multe ori di
sens tot restului vietii.
Ori pentru a impune respectul, inseamnS a elimina
impulsurile <<animalice>> care chinuiesc mullimea profanI, numai printr-o libertate deja existente.

Francmasonul
depune eforturi con-

tinue,

in

marea sa

opera

de

perfeclionare, de
qlefuire a pietrei
brute, de netezire a
asperitetilor printr-o
educalie, o gAndire
qi o tr[ire masonici.

acesta, poate se fie distins qi poate

si apa4ind elitei, fhrd

ca el insugi s5-qi dea seama de acesta.

Astfel un francmason care respecti etica, principiile

sau pietrele de hotar sau vechile indatoriri gi care triieEte
in concordanli cu ele, este intradevlr un francmason, iar
comunrtatea care se compune din asemenea oameni este
o asociatie adevdrati de fra[i, o adevirate familie francmasonici.
Practicarea unei etice umaniste nu este o fericire
uloari $i incantAtoare. Etica, in timpul unei intdlniri cu
un semen sau cu sine insuqi, este intotdeauna incercatl
de o alegere conflictualA intre pornirile
egoiste, un cdmp de
durere sau pldceri qi
con$tiinla unei activit6{i mai pulin avantajoase, dar mai
demne. Etica, demnitatea $i umanismul
sunt acte gratuite, dar

in

a unui
sentiment de identitate cu un gust al
respectului gi al sensului vielii.
O conduiti
etica qi umanistl nu
apare in urgenla unei situalii decdt dacd o axd de libertate existd deja. O conduiti etic5, o conduitd umanisti, o
conduitd deontologicl iqi afirmi existenta in infruntarea
dintre omul impulsiv qi umanitatea sa gi se prezint5. ca o
datorie de a rezista la panta automatismelor gesturilor,
sentimentelor sau a gindirilor, pentru a urca impotriva

A fi lider spiritual inseamni obligatii mai multe

Francmasonul care

producdtoare

Francmasonul se

ridici

impotriva

oricdrui dogmatism,

de nature profanl
sau religioas5, con-

siderdndu-l

ca

constrdngere

a lib-

ertitii spiritului, a libertatii de gdndire. Totuqi, il

respecta pe omul credincios

din convingere. care

se

simte legat de o dogmd etici gi nu incearcd si-i distrugi

aceastd convingere, aceasti credinla, consideratl ca
suport al moralei.

momentul in care omul crede ca face parte din

eliti, inceteazl a mai fi eliti.
qi

sarcini mai grele, cu aducerea de jertfe.

Acela care-qi inlelege indeplinirea funcliei in felul

curentului spre principiul de fidelitatea fiinlei.

luptl pentru perfeclionarea qi ame-

liorarea umanitdlii percepe drarna celor care sunt victime qi se angajeazi in mod conqtient intr-un demers

35

c.nlrul Redlondl de

Sfudll Froncmotonace Pottt - Bucuretli

care ar perea absurd celor care plivesc doar

in direclia

Firi

o strategie de reanimare gi de
dezvoltarc a fiinlei, fie in decursul unei lucrili voluntare, fie in decursul, unei educalii apl'opriate, nu este
posibil demnitelii umane qi deci umanismului de a
depdqi obiectivele legitime ale egoisr.nului gi inocenla
civilizaliei noastle va continua in expeliente absurde sau
in conflicte intelectuale pXni in punctul de explozie th'I
ca universul qi lumile lui si fie descifrate qi sI impund
intereselor proprii.

raliune existentei noastre.

CoborArea sactului in ordinat este ltc.csiti:i

conqtiintei transcedentale, la de$teptarea F:.
dimensiunii umane globalizatoare. Este curios,si parii
doxal si constatim cI poate exista un loc sacru acolo
;

unde omul obiqnuit nu vede nimic"

lui, o

;i

o absenld a timpu-

etenxitate, acolo unde omul obignuit misoali

timpul.

Daci francmasonul lucreazi dupl metoda ini{iaticd

conlinuti in Ritul Scolian Antic gi Acceptat. dacd trece
cu adevirat de la profan la mdiestrie. atunci el va

fi

$o4 nnsonic sec. XIX

un

umanist de tip nou qi va putea sI se inseteze in miqcarea

civilizaliei noastre li se influenteze istoria

secolului XXL Umanismul de tip nou va trcce de la un
umanism orizontal la un umanism vertical pentl'u cA
omul se va ridica qi va sta drept,
Secolul XXI va fi martorul impicdrii cunoqtin[e]e
qtiintifice cu cele spirituale. va vedea cunoaqtelea
inlocuind credinlele si supelstiliile, va martorul
pr[buqirii balbarilor gi a ldrgirii constiinlei umane la
nesfdrqit. Secolul XXI va fi secolul umanisnului practicat de initia{i.
Secolul XXI va fi secolul dificilei realizlri a mlreliei
universale ale omului qi noi, francmasonii, am putea sii fim actofi,

de evolulie a

Mare Maestru
Fr.: Viorel Dinacu

Reuniunii Internafionale a
Supremelor Consilii de Rit Scofian
Antic qi Acceptat
in perioada 02 - l1 noiembrie 2008, La Sao Paulo,
Brazilia. delegalia Suplemului Consiliu Roman al
Ritului Scolian Antic qi Acceptat, condusl de
Atotputelnicul Fr.: Daniel ROMAN. Suveran Mare
Comandor, a participat la lucririle Reuniunii
Intemalionale a Supremelor Consilii de Rit Scotian
Antic qi Acceptat
Au fost practicate riturile masonice ale gradelor 30,
3 l, 33, in Marele Templu din Sao Paulo, unde am
cunoscut qi am aprofundat, invSlaturile Ritului Scoqian
Antic qi Acceptat.
Au fost votate, rezolutia Ritului Antic qi Acceptat, in
unanimitate. pentru anul 6008.
Fraqii din toatd lumea, au inleles

qi

ci

toleranla. pacea

dragostea, sunt pentru tiancmasoni. indatoriri

obignuite.
Fr' .: Daniel ROMAN.

Cuvdnt mqsonic

Angajamentele
Francmasoneriei
adogmatice
in modernitate.

Clutarea ciii citre pace in

bazinul mediteranean.
Dr. Janril Saade.
Mare Maestru al Malii loji Unite din Liban

pennis trecerea Eticului individual la norme leligioase.

Este srigitul inimii uni fiate. cale sangereirzi

de rnai bine de citeva decenii qi astezi se adreseazi
voui. Un fl'ate care vorbe;te in nLrrnele fialilol din
Liban. ;i care reprezilttil una din francmirsoneriile
libaneze.
Cdnd. astdzi. r'orbim despre Liban. ne gindim la
suledn[i. Cu toate acestel. Libanul inseamni deopotrivir
fraternitate $i speranti. pentru tot acest bazin mediteranean. Clutarea clii citre pace in bazinr:l mediteranean.
presupune un angajament al nostru, al rnasonilor. qi al

celorlalti. Libanul nu este singur in bazinul mediteranean. dar acesta nu existi fila Liban.
De la primii fenicieni. cei carc stau la originea
allabetului care ne pemtite astizi sI comunicem intrc
noi. primele simboluli care reprezintd legitura fraternali
intrc oamenii PAmantului este creatl in pantecele acestui
bazin. De ll rcel rrhircct leniciln r.rrle a pelmis ctr
Tentplul lrri Solornin slr exi\te ri lcci rnunciroli irririrrti
si se exprime ca masoni liberi qi de bune uroravuri. totul
alatd ci Libanul este in Centrul Cercului Mediteranean.

Malea Loji Uniti a Libanului. se angajeazi. de la

inceputul creirii sale. "in gisirea celei mai bune cii
citre pace". intrucat sohl[iile noastre se bazeazi pe
tbrlele profane ale lumii. in funcEie de interesele lor ploprii. de gleutlgile materiale. distr-ugitoale I
posibilitililor de dialog.
ln toate sistemele constt'uite de om. llecare
acEiune. liecare interventie. delanjeazi o ordine stabilit A

sau perturbi evolulia sa. Omul qi in particulal francma-

sonii lurnii. deci gi fiancmasonii din bazinul mediter'anean. se transfbrmi in actori atenti gi responsabili de
aceastd societate,

" Omul construie;te acliuni pentru a deveni Iiber".

ln lenta evolutie verticald a civilizaliilol care au

apoi julidice. Planul Universal. poate fi tteptat descoperit.

Asttel. lraditiile "europene", a drepturilor omului. vor

deveni. in ciuda citolva deriviri. tentative fructuoase de

apropiere, intre dil'erite culturi extlaordinare.
In diversitatea sistemelor culturale. este evidenti
respectareil qi abordarea valolilor religioase qi de bund

credinli. obiceiulilor qi datinilor nlscute cu

aceste

valoli. tehnicilor $i artelor in numele cilora se situeazi

Regulile Dlepte, toate acestea perseverAnd intre timp.
ducand

l^a

ciutarea universalitdtii

Intrebarca cea nlai concretd care se pune astazi.

este de a cunoaqte daci modalitl(ile puse in alicarc qi
ciutarea dreptdlii universale nu risci si delanjeze siguranga valorilor tradilionale, filozofice. generAnd leacqii
violente sau integriste.
Pentru a a invinge dificultdlile. trebuie rrai lntAi
de toate. si intelegem sufletul naturii umane. Nu este

accasta incercarea

de a alcltui

Francmasoneria

Universali l
Vreau

si subliniez in tinal. ci oamenii de bune

noravuri. dintotdeauna au muncit la calea pentru
depiqirea celor doui atitudini vechi de impil'tire intre
oarneni: distlugerea tensiunilor modelne gi de intelegere

intre oameni. Acegtia, incearci sI fle mai deschigi in

gindire.^si caute si gdseascl cit mai multe realizlri.
ln aceste ralduri. care vin din paftea unui
Francmilson care tliieqte in bazinul ntediteranean, vreau
sir vI fac cunoscut. ci Dreptatea. care e principala realitate a acliunilor oamenilor in societate. nu a tbst indif'er
enti in aceast5 parte a Utopiei. ancorati de inima
fiecarui onr.
Cele 7 munci ale lui Hercule. se regdsesc in totalitate. in demersurile iniliatice, tradilionale gi universale

ale traditiei masonice. alcituind printre altele "Pacea.

Drlgoster gi Bucuria ' intle oatneni.

37

Cenhul ReEionol de Sludii Floncmosonice Poris - Buculesti

HIRAM -I- REGELE SI HIRAM

ABIFF. CONSTRUCTORUL
de

IJna din figurile cele mai provocatoare ale timpului

sIu este Hiram I, rege al Tirului, ce se traduce in limba
farsi, ca "ceva mare". Tirul era principalul oraq maritim
de pe coasta feniciani, avAnd la 40 km spre sud oraqul

Sidon, alt centru al Feniciei antice, qi la nord oraqul

Akko. in timpul domniei sale Hiram I fiul lui At" Baal
a fost contemporan cu imperatul David, dezvoltAnd cu
acesta legeturi comerciale qi de prietenie, cf. 2 Sam V,l I
qi I Regi V,l .
Textul de la 2 Sam V,ll arita c6 "Hiram regele
Tirului a trimis soli la David gi lemn de cedru, pietrari,
tamplari, zidari qi aceqtia au fhcut casa lui David".
Textul de la III Regi arati ca "Hiram regele Tilului a
trimis pe slugile sale la Solomon cAnd a auzit ci a fost
uns rege in locul tatdlui sbu, cici Hiram fusese prieten
cu David toata viata".
Hiram i-a dat lui Solomon materialele necesare pentru templu, I Regi V,l;XII,2; II Cronici II,3-16, cdt qi
cordbii gi navigatori se poatA ajuta flota lui Solomon si
dezvolte portul de la Etion - Gheber ca o bazi pentru
cllltorii lungi I Regi IX, 27. Acest ajutor a fost risplbtit
cu l0 sate care au fost diruite Tirului de cltre Solomon
la glanila cu acesta. Existl in cartea I Regi V,l-ll o
intreagd corespondenle intre Solomon qi Hiram cAt qi
date ret'eritoare la schimburile in naurA, ba chiar qi
modul cum a fost transportat lemnul de cedlu 9i chiparos
din Liban diruit de Hiram lui Solomon qi tmnsportat cu
pluta pe apd pdnd la un loc hotiret de Solomon cf. III
Regi V,9. Solomon in schimbul lemnului a ddruit lui
Hiram pentru casa lui grAu qi ulei de misline curat.
Mai mult, clriuqia pe mare pentm Solomon o ficeau
coribiile lui Hiram, care-i transportall aur. filde5. algint.
maimute qi pduni- cf. III Regi X.22.
Originea numelui Hiram este de sorginte t'eniciana 5i
acest lucru il aratd Iosif Flavius istol'ic antic-. in ca ea
sa "Antichitati iudaice" cap VIII.50-54. in care vorbe!te
despre domnia lui Hilam. lelatare ce se afli qi in
lucrarea "Contra Apionem I, 17". Acest Hiram. conform
lucrdrilor sus amintite a avut o domnie de 34 de ani. A
fdcut din Tir un ora; de culturi qi civilizagie feniciani de
apogeu, consli i,ld ;i intrumuseldnd temple. Prin
come4ul cu obiecte de lux cu Egiptul 9i cu ludeea. Tirul
era considerat "cAriusul mdlii". Conform Isaia XXII,12,
Tirul mai este denumit qi "fiica Sidonului", cici in
zidurile lui populalia Sidonului qi-a ghsit refugiu in fala
expansiunii filistene.

Prof. Drd. Liviu Andreescu

Cercetind cu atenlie cartea Regilor in Biblie, afl[m

Abiff - constructorul-, meqterul din Tir,
cf. III Regi VII,l3: "$i a trimis regele Solomon qi a luat
pe meqterul Hiram din Tir". Textul vorbe$te cu reveren!5 de acest Hiram numindul "me$terul" ceea ce
inseamni ci se bucura de mare cinste. Biblia, in versetul 14 din capitolul VII al ci4ii a III-a a Regilor, niJ
arati ca fiind fiul unei viduve din seminlia lui Neftali,
deci evreu dupa mamh qi tirian dupa tate. Era meqter
arlmar plin de pricepere. El a tumat pentru pridvor cei
doi stilpi de l8 coli inelflme, aproximativ 8 metri
fiecare, groqi de aproape 6 metri, numindu-i Jachin qi
Boaz si i-a impodobit cu coroane in chip de crin. El a
ficut ligheanele de araml (vase mari de 20 vedre), a
ficut marea de arami qi tot ceea ce i-a ordonat Solomon
pentru templu cf III Regi VII,20. Cn acest Hiram Abiff
a fost meqter iscusit se arati qi in Cartea II-a
Paralipomenelor II,l3 unde este numit inlelept. El este
pliceput nu numai in aramit ci gi meqter aurar, argintar,
sculptor- versetul 14.
Solomon, un rege intelept gi iubitor de fi'umos, a fost
uimit de Hilam Abiff, megterul arhitect, cel ce a construit totul cu precizie, el insuqi fiind un "tip atletic,
inalt, puternic, cu privirea limpede qi fruntea bombata,
cu un obraz ce arita o gravi puritate", - avea un "mers
drept. pas elastic qi vioi cu palme mari gi degetele lungi
sensibile, cu o frumusele tainicd, plin de blAndele qi
inlelepciune. cu haine modeste" cate a produs in fata
regelui Solomon o impresie extraordinare, ciqtigindu-i
pe loc increderea qi prietenia regali.
Citind cu atentie Biblia, mai ales versetele ce-l
descriu pe Hiram Abiff, vedem cartea sa de vizitl, recomandarea regelui Hiram I al Tilului qi mai ales qtiind
originea sa gi vazind realizilile flcute in constructia
templului lui Solomon, observim ci acest Abiff Hiram
era un Maestru in adevdratul sens al cuvAntului.
Cunoqtea meltequgul vopselelor, deci noliuni de
cliimie. stipdnea noliunile de matematicA, de geometrie
plani qi in spaliu. Era cunoscitor al arcanelor, al artei
intelepciunii. poate chiar inspirat. cici a lucra la curtea
regelui inlelept Solomon, era un lucru mare - o
benedicliune. MAnuia cu abilitate instrumentele arhitectului !i ale constructorului - compasul. echenrl 9i firul de
plumb. $tia sA manuiascd mistria, barda, rindeaua qi ciocanul. toate acestea folosindu-le cu uqurin1l, cu dib[cie,
cu aftA qi mliestrie.
de un alt Hiram

Cuvdnf mosonic

Venind din Tir, oraqul - stat fenician, unde se construiau corbbiile feniciene, celebre la vremea aceea,
cunoftea prelucrarea metalelor nobile, ale plumbului,
ale cuprului; - qtia armonia formelor cunoscdnd taina
armoniei dintre foc qi metal.
Facea artd intre umbre qi lumini.
Av6nd in subordine peste 150.000 de oameni, acesr
lucru aratd cd era un bun organizator, qtia si lucreze cu
puterea cuvantului, si onduleze sufletele calfelor qi
ucenicilor prin puterea magicd a cuvdntului.
Nu putea avea o recomandare a regelui sau citre un
rege prieten dac6 nu era un om practic, plin de imaginatie, spirit estetic qi cu sim[ al mlsurii, daci nu avea
realiziri frumoase $i trainice in tara sa, in cetatea Tirului
f-enician.

Pronia divini a vrut si faci in tara mamei sale, pentru poporul ales - Templul Marelui Dumnezeu. El,
architect creat. a construit o casi a slavei marelui

Arhitect Creator al Cerului qi PdmAntului.

Hiram Abiff in schitele sale cat Ei in desenele care lea prezentat inteleptului rege Solomon, a aritat cu precizie materialele, culorile chiar gi formele care erau
folosite la construirea templului.
Abiff Hiram a folosit in desenele lui qi in munca lui
echerul ca s[ respecte rectilinia normelor constructiei,
de facto si de jure, aritAnd astfel legalitatea Marelui
Arhitect. A mlsurat cu compasul cici a qtiut geometria
celesti, ordinea li deplinitatea ei in creaiie, a miqcdrii.
ce a simbolizat-o in coloanele templului gi in tot ceea ce
a f;icut la templu in ridicarea lui. A plobat linia dreaptl
a templului prin firul cu plumb simbolizand cd locul
acela este moral, aritAnd onestitatea, curSlenia qi molalitatea celor ce vor primi slava divini in templu.
A mdsurat cu echerul, cu unghiul drept, piatra de
temelie, de baza a unei construc[ii, piatra din capul
unghiului (Ps I18,22). Aici in capul unghiului drept, pe
piatra de temelie, in loc curat, ales, sfAnt, a stat slava
divina (Is. XXV ,16). Prezenta slavei divine, esre qi
rdm6ne adevir ferm de nezdruncinat.
Desigur, multe cuvinte de glorie am putea aduce
celui ce a proiectat qi a construit templul de la Ierusalim
al lui Solomon, dar nu sunt graiuri, nici cuvinte de a elogia cum se cuvine pe acest mare maestru. Multe ar fi
putut sd se scrie pe aceastd temi III Ioan 13.
In incheiere aritim bunul management al lui Abiff
Hiram care pe cei peste 150.000 de oameni i-a condus
cu mini de fier dar qi cu inlelepciune. I-a impir'1it in
ucenici, calfe qi meqteri, crednd un adevarat cod de
recunoaqtere ddndu-le pentru fiecare treapti parole de
recunoaltere, ardtdndule fieciruia unde au locul de a-gi
primi rdsplata muncii lor. El era un adevarat haham
intelept Qi acest lucru il vedem in toata opera lui. Fiecare
treapti era intr-o fr6lie sf6nta Hevra-Kadisa sau societate sfantd - respectAnd reguli interioare specifice
treptei din care ficeau parte.

Legenda spune ca Hiram Abiff ar fi fost omordt de

trei calfe, oameni rdi dornici de mirire necinstiti care au
vrut sA $tie taine nedemne treptei lor.

Inteleptul rege Solomon i-a prins pe ucigagi

qi

pedepsindu-i cu moartea a cinstit pe architect cu funeralii regale, inhumat fiind in templul ceJ ridicase.
Existi in tradilie numele celor trei: Ahiram, Romvelt,
si Gravelot. O alte fadilie orali a fralilor ii numelte pe
aceEti 3 criminali prin: fanatism, invidie si ignoranta.
$i iati ci-n anul de gralie 2008 d.Hr. acest martir al
pistririi secretelor artei regale, pirinte al confreeriilor qi
fr5liilor nalionale qi mondiale - Hiram Abiff, este cinstit, venerat ca unul ce qi-a jertfit viata pentru o cauze

nobil6, onestS, ce a slujit, qi slujegte gi va sluji

Dumnezeului celui viu, Creatorul ve;nic qi Marele
Ordonator al frumuselii lumii acesteia.

Conventul
M.O.A.R.
in data de 18 octombrie 2OOg a
avut loc la Bucuregti Conventul Marelui
Orient al Rom6niei, desfdgurat la hotelul
Tullip Inn, A fost aleasa 9i votati noua
componenti a consiliului cane va conduce obedienta pe parcursul viitorului
mandat, in fruntea ciruia se afl6,,.in
funclia de Mare Maestru al M.O,A,R, Fr.
Mircea Deaca. La convent au fost
pnezente in calitate de invitali delegalii
din partea Marelui Orient al Frantei ti a
Marii Loji Nationale a Rominiei.

39

In memoriam
Nicu Filip

Nicu Filip, Primul Mare Maestru ales dupa 1989, al Masoneriei Romane.
Romane

Nicu, a trait multi ani, inghesuit de o in[elepciune spontan5, dominat de libertatea de gAndire, calator al
multor "expedilii"' geambag de oameni cum zicea, talentat al mistificirilor, creator exceplional, vibrator al sentimentelor tiiite, un bltrAn plin de umor, plicut rnultor fra{i,
Am triit in preajna lui gi a familiei sale ani multi, dupi Revolu{ia din 1989, cand practic zi de zi , la ora
9-10, eram in casa lor, cu ziarele proaspete, stiteam la cafea qi povesteam ore in qir, apoi ieqeam la plimbare, la
pia{i, la vreo intlilnire, in parc qi nu de puline ori la cdliva mitetei gi-o vodki, nu uita din cAnd in cfind si treaci
pe la curte, tn Radu de la Afumati, unde avea casa qi pe lAngi Obor, la o prieteni Anisoara, pe care o stirna.
Nicu a facut Francmasoneriei romine lucruri bune qi lucruri rele, pentru ci nu este om pe pimant care
si nu greqeasci, iar Dumnezeu care este iubitor de oameni, ii iarti pe to(i.
Cu mare rugiciune il rog qi eu pe bunul Dumnezeu, si-l ierte pe Nicu pentru toate greqelile lui cu gAndul, cu cuyAntul ori cu fapta.
Povestea lui Nicu Filip este intr-adevir una ca in pove$ti, gi eu uncenic al lui raman cu toate acestea intrun secret al gradului de ucenic, incheiat odati cu plecarea lui la Orientul Etern, cand s-a incheiat munca pe
gantier, la prima treapt5,
Acum urmeazi companionajul, cand din toate cele bune $i rele, cand din nestiinli, elan sau entuziasm,
de multe ori mi-am dat cu ciocanul peste degete, cred ci in viitor voi cluta si folosesc mai chibzuit uneltele
intrebuintate acestui acestui grad, ;i permanent voi alege ce este bun de ce poate fi riu, distrugitor Ordinului
nostru.
Sufletul, Spiritul, care prin indurerare de cele mai multe ori, c[ foarte mult m-au chinuit, cred ci este
intr-o continui cdutare spre indemnare la pace gi bunlvoie, toleran{l qi inlelepciune, ribdare qi belgug,

cilitorind

de la intuneric spre lumini, pe care o vid cu ochii min(ii 9i o inleleg parcurgdnd-o zi de zi.
Nicu rimane un spirit uneori badjocorit, alteori neacoperit, care va cdlitori pretutindeni qi niciunde,
pentru ci rnulti l-au cunoscut Si putini l-au iubit ca pe un Frate.
Ca el, multi curg dintr-o generatie in alta, a mae$trilor care unii au tridat, iar auii s-au incorporat in
eternitate, ca mari bineficitori ai omenirii.
Companioni, si muncim din risputeri, pentru a construi caractere puternice, pentru ca in RomAnia si
renasci maeqtri masoni.
Marea Lojb NalionalS a RornAniei, are o astfel de misiune, acum parcurge al 7 - lea an de la constituire,
intr-un fel, perioada de ucenicie, $i trebuie si continue inci 7 ani pani la al l4-lea, cand se formeazi
discernimAntul companionului, care permite continuarea pdnl la 21, de ( 3X7 ), cAnd inlelepciunea iEi spune
cuvantul, " ci la i,rceput a fost cuvantul...,,

Viorel DANACU

-j

.j
^l-l

L.l:

to""""ttaaaaa.aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa

eifrrA-fri-MASONIC

Nume

Sl---ggn';

Prenume
Companie
Adresa.

Localitate, judel

IS.

Tara
Telefon

Trimiteti acest talon impreunl cu copia de pe mandatul poqtal (pentru pers. fizice) sau ordinul de platX
(pentru pers. juridice) la sediul centrului din
str. Gramont, nr. 3, sector 4, Bucureqti.
Contravaloarea abonamentelor se va achita prin
mandat postal sau ordin de platd in cont CRSFpB
nr. RO66RNCB50300003003 10001 deschis la BCR
sector 3 Bucuregti.

Pentru inforrnatii $rplimntare:

Centrul Regional de Studii

Pmanmesonice Paris - Bucuregti
cuvant mrsonic@yahoo.com