UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE LITERE
SPECIALIZARE: COMUNICARE SI RELATII PUBLICE
CENTRUL DE INVATAMANT LA DISTANTA SI CU FRECVENTA REDUSA

Istoria comunicarii
Proiect

Profesor coordonator

Student

Fernanda Osman

Rjenovschi Raisa Andreea

BUCURESTI 2015

Bruiajul si problematica ascultarii

Autobruiajul psihologic

Informatiile ce parcurg canalul comunicational care face legatura dintre emitator si receptor pot
fi afectate , in orice moment, de actiunea zgomotului. Acesta din urma desemneaza totalitatea
fenomenelor care pot deforma mesajul prin alterarea calitatii semnalelor.
Zgomotul, sau bruiajul, este un fenomen care se poate manifesta sub diferite forme, in functie de
veriga senzoriala implicata in analiza si traducerea semnalelor. Perturbatia sonora si cea vizuala
sunt, deopotriva, forme de zgomot.
Exista insa o forma mai aparte de bruiaj pe care o intalnim foarte des in comunicarea noastra de
zi cu zi, si anume, autobruiajul psihologic. Acesta reprezinta o bariera perceptiva care se
manifesta nu din cauza unui deficit in ceea ce priveste capacitatile noastre de perceptie, ci,
dimpotriva, dintr-o capacitate superioara de procesare a informatiilor pe care le primim. Un
studiu a demontrat faptul ca creierul uman are capacitatea de a prelucra si de a interpreta un flux
sonor de 800 de cuvinte. In conditiile in care fluxul verbal mediu al unui om este de 200 de
cuvinte pe minut, putem trage concluzia ca restul de 600 de cuvinte reprezinta o rezerva de
procesare a informatiei pe care receptorul o poate utiliza cum doreste. In acest sens ar fi de
precizat faptul ca, atunci cand ascultam pe cineva, ne gandim la tot felul de lucruri care au intr-o
mai mare sau mai mica masura legatura cu mesajul interlocutorului. Dezavantajul acestei
posibilitati ar fi pierderea completa a contactului cu subiectul comunicarii respective.
Deoarece, in urma unui sondaj, pentru care au fost luate in considerare cele patru categorii
principale de activitati cu profil de comunicare (scrisul, cititul, vorbitul si ascultatul) s-a constatat
ca ascultatul predomina cantitativ in manifestarile noastre comunicationale, cercetatorii au
hotarat sa investigheze metodic acest proces, urmarind sporirea atentiei acordate raporturilor
noastre intrapersonale.
Pentru a intelege mai bine acest fenomen, voi incerca sa dau trei exemple de autobruiaj
psihologic pe care sa le explic si pentru care sa propun modalitati prin care ar fi putut fi
diminuate sau chiar evitate. Primul dintre exemple ar fi atunci cand, in timp ce ascultam pe

cineva incetam sa mai fim atenti la acea persoana deoarece vrem sa ne amintim un argument prin
care sa-i contrazicem o anumita idee mentionata de el. Ceea ce a declansat acest lucru a fost
chiar o anumita informatie pe care ne-a transmis-o interlocutorul: odata ce am prelucrat-o, in
mintea noastra a aparut dorinta de a combate respectiva idee cu ceva ce stim deja. Consecinta
este ca, in timp ce ne concentram sa ne amintim, pierdem firul discutiei si nu ramanem cu nimic
din explicatia celuilalt, explicatie care ar fi putut fi pertinenta. O solutie buna ar fi sa incercam sa
ne concentram si sa intelegem ceea ce interlocutorul spune caci astfel putem chiar invata, si, in
acelasi timp, sa ne pastram ideea pentru a i-o putea comunica dupa ce termina ceea ce are de
spus,
Un alt exemplu ar fi atunci cand, dezamagiti fiind de observatia pe care profesorul ne-a facut-o
in fata celorlalti colegi, nu mai suntem atenti la ceea ce preda. Acesta situatie se poate intampla
in cazul in care ne simtim ofensati. Mintea noastra refuza vreo informatie de la acel profesor
deoarece suntem convinsi ca nu meritam sa ni se faca acea observatie. Insa, ar fi bine daca am
putea incerca sa ne concentram atentia asupra a ceea ce profesorul explica pe parcursul orei, iar
la finalul cursului sa reflectam daca observatia acestuia s-a bazat pe un motiv intemeiat. Putem
constata chiar ca ajungem sa ii dam dreptate, caz foarte fericit, pentru ca astfel ne asumam ceea
ce am facut sau ceea ce nu am facut, urmand ca data viitoare sa fim mai intelepti.
Cel din urma exemplu de autobruiaj psihologic pe care doresc sa il prezint ar fi atunci cand , in
cadrul unei comunicari dintre doua persoane, receptorul este atent la ceea ce intorlocutorul sau
spune, pana in momentul in care acesta din urma utilizeaza un cuvant care sa trezeasca in mintea
receptorului o amintire. In acest moment, persoana in cauza aprofundeaza acel gand pana ajunge
sa se indeparteze complet de subiectul comunicarii. Pentru ca acest lucru sa nu se intample ar fi
de dorit ca receptorul sa faca un efort pentru a nu lasa acel gand sa-I capteze intreaga atentie si sa
asculte pana la final ceea ce interlocutarul sau vrea sa ii comunice.
Asadar, pot spune ca autobruiajul psihologic se manifesta deoarece gandirea umana este foarte
complexa insa, paradoxal, el reprezinta o sursa de zgomot pe parcursul canalului comunicational.
Realitatea ne arata ca propriile noastre ganduri ne impiedica sa ne imbogatim informational de la
persoanele din jurul nostrum. Este foarte important ca atunci cand ne aflam intr-o situatie de
comunicare sa ne folosim intreaga capacitate disponibila de prelucrare a informatiilor pentru a
asculta, deopotriv critic si empatic.Numai cei care asculta , intelegand prin asta faptul ca traduce

si interpreteaza informatiile, isi pot dezvolta propria personalitate.In concluzie, pot afirma faptul
ca comunicarea este esentiala in evolutia oamenilor.