Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1.
TEORIA BIOLOGICA
2.
TEORIA PSIHOLOGICA
3.
4.
TEORIA PSIHOANALITICA
1. TEORIA BIOLOGICA
SIGMUND FREUD sI KONRAD LORENZ sustin ca agresivitatea este innascuta.*(1) In
viziunea lui FREUD agresivitatea este un instinct, oamenii se nasc cu instinctul de a agresa si de a fi
violenti. Intrucat aceasta ,,presiune''ereditara nu poate fi inlaturata, este necesar ca, in procesul infuentarii
educational - culturale, sa se gaseasca modalitati nedistructive de canalizare a tendintelor agresive.
Pe de alta parte cunoscutul etolog KONRAD LORENZ accentueaza asupra naturii biologic
instinctuale a comportamentului agresiv, pe care-l gasim si la nivel intrauman.
Pentru KONRAD LORENZ, agresivitatea interspecii are o valoare adaptiva si este esentiala
pentru supravetuire. Animalul isi apara teritoriul, disponibilitatile pentru hrana si, indepartandu-i pe altii,
previne supraaglomerarea.
In plus, datorita faptului ca cel puternic si viguros il invinge pe cel slab si neputicios, se
produce o selectie naturala a celor cu un bun potential genetic ce va permite o data cu transmiterea lui
urmasilor, reproducerea agresivitat In cadrul aceleiasi specii, este posibil insa ca agresivitatea sa fie dublata
de un alt instinct ce inhiba distrugerea totala a adversarului inlaturandu-se astfel pericolul diminuarii drastice
a efectivului unei specii.
Daca pentru agresivitatea animalelor termenul de instinct acopera realitatea unui
comportament innascut in cazul omului, acest termen nu poate fi aplicat.
Privitor la agresivitatea umana, daca ea ar fi de natura instinctuala, ar fi de asteptat sa
intalnim foarte multe asemanari intre oameni, legate de modul de adaptare a comportamentului agresiv.
Realitatea a demonstrat si demonstreaza continuu ca exista mari diferente interindividuale in
manifestarea agresivitat Sunt populatii, comunitati care aproape ca nu cunosc agresivitatea si altele care se
manifesta deosebit de agresiv. Pentru agresivitatea omului, termenul de instinct a fost inlocuit cu cel de
,,pulsiuni'' care are o alta semnificatie decat existenta spontana a nevoii de a ataca si a distruge la anumiti
stimuli (stimul - semnal).
La individul uman, agresivitatea apare ca o referinta la o nevoie vitala ca foamea, apararea,
sexualitatea*(2), etc., toate aceste necesitati vitale fiind supuse insa controlului cortical, ceea ce permite o
crestere considerabila a rolului proceselor cognitive care fac posibil exercitiul mental (judecata rationamentele), posibilitatea de a prevedea consecintele unui act si de a elabora si realiza proiecte.
In acest sens se poate spune ca omul este efectiv singurul animal capabil sa omoare
premeditat pentru ca el este singurul capabil si sa anticipeze conduita distructiva intr-un proiect mai
mult decat la animal, in afara de actul distructiv propriu-zis. Conduita heteroagresiva mai poate fi tradusa in
doua moduri*(3):
- printr-o depersonalizare a victimei, care isi pierde toata valoarea afectiva pentru agresor;
- printr-un mecanism cu care incearca sa justifice actul comis sau sa-l integreze intr-un sistem global de
justificari.
4. TEORIA PSIHOANALITICA
Aceasta teorie ne ofera o privire de profunzime a structurilor de baza ale psihicului uman, o
demonstratie ireductibila a complexitatii alcatuirii si functionarii fiintei umane.*(18)
Formula de organizare abisala a arhitecturii psihologice a persoanei are trei instante: eul,
sinele si supraeul. Eul se formeaza prin incastrarea conflictuala a eurilor multiple. Cand acest proces
antreneaza raspunsurile negative (frustrante) din directia eurilor exterioare in eul care se dezvolta se
determina directii de reactii agresive.
Cu cat acest joc are loc mai timpuriu in etapele dominant afectogene, cu atat eul de baza se
incarca si invata inconstient raspunsul negativ.
In stadiile de dezvoltare ulterioara, reactualizarea agresivitatii are loc pe baza provocarii de
catre celelalte euri cu asemanare in imaginar a eurilor agresive.
In ceea ce priveste autoagresivitatea, ea este determinata de conflictualitatea intre structurile
profunde ale personalitatii: sine, eu, supraeu.
Sinele are urmatoarele functii si structura:
- contine toate achizitiile filogenetice;
- este izvorul energiei instinctive ale individului;
- reprezinta marele al rezonator al libidoului;
- este inconstient;
- domina principiul placerii;
- evita orice neplacere sau durere (se apara);
- urmareste promovarea pornirilor libiduale;
- este amoral, ilogic si nu are unitate de scop sau aspiratie;
- este depozitarul pornirilor refulate.
Eul are urmatoarele functii:
- reprezinta o organizare coerenta a proceselor mintale;
- rolul fundamental este jucat de perceptia lumii din afara, de perceptia normelor si legilor sociale, dupa care
doreste sa se ascunda;
- intre ,,sine'' si ,,eu'' exista interferente si grade de evolutie;
- este reprezentantul lumii din afara;
- este o sinteza intre ratiune si inconstient;
- produce fixarea erotismului asupra obiectelor din afara;
- este compus din identificarile care succed diferitelor fixari neizbutite (eritice, vitale) pe care lumea din afara
le interzice;
- este un mixtum compositum din inconstient si constient;
- se autoregleaza;
- toate refularile sunt produse de eu;
indispensabil viet Ea este o pulsiune care urmareste depasirea propriilor sentimente de interioritate si
exprima dorinta de putere.
Alti autori, cum ar fi KLEIN M. admite existenta primara a iubirii si urii aflate in conflict inca de
la inceputul vietii, iar W. REICH descrie agresivitatea ca pe un rezultat al frustrarilor sexuale.
Pulsiunea de distrugere
Reprezinta una dintre coordonatele pulsiunii mortii inrudita cu pulsiunea de
agresivitate, exprimandorientarea pulsiunii mortii spre exterior. Structura acestei pulsiuni este bipolara:
distrugerea eterogena si autodistructia.
Pulsiunea de ascendenta (de stapanire, de autoritate)
Are drept scop dominarea obiectului respectiv, nefiind o pulsiune sexuala. Ea sta la baza
cruzimii infantile.
Pulsiunea de autoconservare
In contextul opozitiei intre pulsiunile sexuale si pulsiunile eului, toate pulsiunile organice
intrapsihice sunt cuprinse in doi termeni: foamea si/sau iubirea, pulsiunile sexuale se sprijina pe cele de
autoconservare.
Pulsiunea eului
Reprezinta un tip specific de pulsiuni, a caror energie se afla in serviciul eului; aceste pulsiuni
sunt asimilate pulsiunilor de autoconservare si opuse pulsiunilor sexuale.
Pulsiunile mortii
Sunt acele impulsuri profunde ale fiintei, care tind sa reduca pulsiunile vietii cu scopul de a le
suprima pe acestea, reducand viata la formele ei anorganice. La inceput pulsiunile mortii se indreapta spre
intrare, urmarind aceasta distructie, apoi se orienteaza spre exterior, manifestandu-se cu pulsiuni agresive
sau distructive.
Pulsiunea sexuala
Este conceputa ca un puseu intern, ale carei activitati nu trebuie echivalate cu cele ale
activitatii sexuale in conceptiunea curenta in sensul ca pulsiunea sexuala acopera un camp mai larg de
manifestare.
Pulsiunile vietii
Constituie cea mai puternica forta pulsionara impotriva pulsiunilor mortii, putand in
permanenta sa genereze si sa alcatuiasca unitati vii din ce in ce mai mari si sa le mentina.
Psihanaliza a avut o contributie pretioasa in explicarea manifestarii agresivitatii, a destinului
pulsiunii agresive care poate fi transformata in energie adaptiva sau poate fi generatoare de boala.
N. NORTMANN, F.KRIS si L. LOEWENSTEIN au stabilit patru tipuri de procese care
modeleaza impactul agresivitatii: deplasarea energiei pulsionare spre alte obiecte, deci devierea directiilor
primare; restrangerea scopurilor agresive prin efectul mecanismelor de compensare; intricatia si libidoul;
sublimarea agresivitat
Sublimarea agresivitatii pune la dispozitia eului o energie neutra, care poate fi intrebuintata in
activitatea creatoare sau in optimizarea adaptar Sublimarea agresivitatii este observabila la omul normal in
activitatea reala (munca, joc, competitie, alegerea profesiunii) si in productiile imaginare (vis, creatia
artistica). Inhibitia agresivitatii poate conduce la: inhibitie sexuala, inhibitie a activitatii, apatie, boli somatice,
tulburari psihice.
*(1) - ,,Psihologie social`'' - volum coordonat de ADRIAN NECULAU (NICOLAE MITROFAN), Ed. Polirom,
Ia]i, 1999, pag.430
*(2) - NICOLAE MITROFAN, VOICU ZDRENGHEA, TUDOREL BUTOI - ,,Psihologie judiciar`'' Casa de
cultur` ]i pres` ,,}ansa'' Bucure]ti, 1998, pag.343
*(3) - ibidem pag.343
*(4) - ,,Psihologie social`'' volum coordonat de ADRIAN NECULAU (N. MITROFAN), Ed. Polirom, Ia]i, 1996,
pag.431
*(5) - TIBERIU BOGDAN, IOAN SANTEA, RODICA DR~GAN-CORNIONU ,,Comportamentul uman [n
procesul judiciar'', Serviciul editorial ]i cinematofrafic, Bucure]ti, 1983, pag.35
*(6) - ibidem pag.36
*(7) - NICOLAE MITROFAN, VOICU ZDRENGHEA, TUDOREL BUTOI - ,,Psihologie judiciar`'', Casa de
cultur` ]i pres` ,,}ansa'' Bucure]ti, 1988, pag.344
*(8) - TIBERIU BOGDAN, IOAN SANTEA, RODICA DR~GAN - CORNIANU ,,Comportamentul uman [n
procesul judiciar'' Serviciul editorial ]i cinematografic, Bucure]ti, 1983 pag.36
*(9) - ibidem pag.37
*(10) Acad. SORIN R~DULESCU, DAN BANCIU ,, Sociologia crimei ]i criminalit`ii', Casa de editur` ]i
pres` ,,}ansa''SRL Bucure]ti 1999, pag.191
*(11) - ibidem pag.192
*(12) - ,,Psihologie social`'' - volum coordonat de ADRIAN NECULAU (N. MITROFAN), Ed. Polirom, Ia]i,
1999, pag.432
*(13) - TIBERIU BOGDAN, IOAN SANTEA, RODICA DR~GAN-CORNIANU ,,Comportamentul uman [n
procesul judiciar'' Serviciul editorial ]i cinematografic, Bucur]ti, 1983, pag.39
*(14) - KENNETH J. GEORGE, MARY M. GERGEN, SYLVIE JUSTRANS ,,Psychologie sociale'', Editions
Etudes Vivantey, Canada, 1992, pag.285
*(15) - ibidem pag.285
*(16) - P^RLOG M. ,,Calitatea vieii sau valoarea uman` a vieii'' [n ,,clitatea vieii - teorie ]i practic` social`'',
Culegere de comunic`ri ]tiinifice, Academia Rom@n`, Institutul de cercetare economic`, Bucure]ti, 1990,
pag.40
*(17) - N. MITROFAN, VOICU ZDRENGHEA, TUDOREL BUTOI - ,,Psihologie judiciar`'' Casa de editur` ]i
pres` ,,}ansa'', Bucure]ti, 1998, pag.345
*(18) - CONST. P~UNESCU ,,Afresiunea ]i condiia uman`'' Ed. Tehnic`, Bucure]ti, 1994, pag.26
*(19) - ibidem pag.27