U

Curs 12

CALCULUL STRUCTURILOR METALICE IN

DOMENIUL PLASTIC
1. Generalitati
La elementele ncovoiate in domeniul elastic, deformaiile au o variaie liniara
pe inaltimea seciunii. Deoarece eforturile sunt proporionale cu deformaiile,
variaia lor pe seciune rezulta teoretic liniara
In domeniul plastic, modul de repartizare a tensiunilor pe seciune se modifica in
funcie de diagrama . Pentru otelul cu palier de curgere, se poate adopta in
calculele practice diagrama materialului elasto-plastic ideal, sau diagrama
Prandtl

Diagrama pentru oteluri cu palier de curgere distinct:

a) reala; b) convenionala (Prandtl)
In cazul otelurilor cu palier de curgere, repartizarea tensiunilor in seciune au o
variaie liniara pana la atingerea limitei de curgere. Dup aceasta valoare,
tensiunile raman constante, dar in fibrele plastificate se dezvolta in continuare
deformaii
Deformaiile fibrelor au valori mult mai reduse dect cele rezultate la ntindere
pura, deoarece miezul elastic mpiedica deformaiile mari ale fibrelor exterioare
deja plastificate.

Relaia dintre metoda de calcul si clasa sectiunii

Determinarea eforturilor in elementele structurale se poate face pe baza unei
analize globale elastice sau plastice

In analiza globala elastica materialul se comporta elastic (este valabila legea

lui Hooke) pe tot domeniul de ncrcare. In conformitate cu prevederile din EN
1993-1-1, eforturile interne trebuie limitate la rezistentele plastice ale
seciunilor (pentru seciuni de clasa 1 si 2) sau elastice (seciuni de clasa 3 si 4).

Ex. - elemente ncovoiate

In analiza globala plastica, dup atingerea limitei de curgere se permite

redistributia eforturilor pe seciune dar si intre diferite seciuni, ceea ce conduce
la formarea articulaiilor plastice pana cnd se atinge mecanismul de cedare
(daca nu se formeaz mecanisme plastice locale ex. mecanism de bara,
mecanism de nod, mecanism de nivel)
V
H

h
Forta

l
Forta elastica critica de flambaj

Forta critica de flambaj

a cadrului deteriorat

L2EPP
Ramura 3
Ramura 2

Ramura 4 Mecanismul de cedare

V
H

A doua articulatie plastica

Prima articulatie plastica

V
H

Ramura 1
Deplasare

Rspunsul for-deplasare intr-o analiz elastic-perfect plastic

Condiii pentru aplicarea unei analize plastice

Exemple:

Hala parter, cadre din elemente sudate cu seciuni de clasa 3

Analiza elastica, metoda de verificare a seciunii elastica

Cladire multi-etajata, cadre din profile laminate, sectiunii de clasa 1

Analiza elastica sau plastica, metoda de verificare a seciunii plastica

(elemente cu seciuni de clasa 1)

2. Comportarea si calculul elementelor solicitate in domeniul elasto-plastic

Extinderea plastificarii depinde de ncrcare si de lungimea palierului de
curgere
Pana la valoarea momentului ncovoietor care produce curgerea de fibra,
denumit moment elastic ( M el,Rd =

Wel f y

M0

), deformaiile seciunii si ale grinzii

cresc liniar
Cnd plastificarea a ptruns in seciune, deformaiile cresc mai repede iar
momentul tinde ctre valoarea momentului plastic M pl,Rd .
Momentul ncovoietor al seciunii dreptunghiulare plastificata parial, fata de
axa neutra este (vezi figura de mai jos):
B

Mp =

h2 c 2
2bh h
2bc 1 c
fy
fy = b fy;
2 4
4 32
4 12

(1)

Daca se considera valoarea c egala cu zero, se obin in final momentul plastic al

seciunii si modulul de rezistenta plastic, a cror expresie este, pentru seciunea
dreptunghiulara:
Mp =

bh 2
bh 2
f y ; Wp =
4
4

(1)

Daca raportam modulul de rezistenta plastic la cel elastic, obinem:

Wp =

bh 2
= k We
4

(2)

o
o
o
o

In cazul seciunii dreptunghiulare, raportul k are valoarea 1.5.

Pentru seciunea dublu T, raportul k are valoarea 1.12-1.17
Pentru o seciune circulara plina, raportul k are valoarea 1.7
Pentru o seciune tubulara, raportul k are valoarea 1.27

In seciunea in care a ptruns complet plastificarea, se formeaz o articulaie

plastica. Aceasta este caracterizata prin rotiri importante. Spre deosebire de
articulaia mecanica, articulaia plastica se ncarc cu un moment egal cu
momentul plastic M p
Figura urmtoare prezint variaia plastificarii pe lungimea grinzii
B

3. Comportarea elementelor supuse la solicitri repetate de ncovoiere in

domeniul plastic
3.1 Incarcari si descrcri repetate

ncercrile experimentale pe elemente supuse la ncovoiere in domeniul elastoplastic au artat ca, la descrcare, piesa se comporta aproape elastic, pstrnd
insa dup ndeprtarea incarcarii o deformaie remanenta

La o noua ncrcare, piesa se comporta elastic pana la valoarea momentului de

la care s-a produs descrcarea.
Intre cele doua curbe apare aa-numita bucla de histerezis , datorita comportrii
elastice imperfecte a metalului.
La descrcare, rezulta tensiuni remanente care se echilibreaz in interiorul
seciunii. Acest fenomen se poate explica prin faptul ca o parte a fibrelor a
rmas in domeniul elastic si tinde ca dup descrcare sa revin forma iniiala, in
timp ce restul fibrelor au suferit deformaii remanente.
U

3.2 Comportarea la aciunea momentelor ncovoietoare de sens contrar

Efectul Bauschinger apare si la elementele ncovoiate solicitate in domeniul
plastic de momente de semn contrar
Acestea se manifesta prin reducerea domeniului elastic la solicitarea de sens
contrar, a.i. amplitudinea domeniului elastic (intervalul de la M + la M - ) ramane
constanta si egala cu dublul valorii momentului maxim elastic (M el = W el f y ) al
grinzii naintea primei incarcari.
B

3.2 Cedarea elementelor incovoiate datorita unor deformatii plastice ale fibrelor
exterioare in rgim de solicitare alternanta
In cazul unor solicitri alternante care produc o plastificare accentuata a seciunii, este
posibila cedarea elementului ncovoiat. Fenomenul se mai numete si oboseala sub un
numr redus de cicluri sau oligo-ciclica (low cycle fatigue). ncercrile au pus in
evidenta ca, in cazul deformaiilor mari ( > 0.3% ), numrul de cicluri N care
provoac ruperea depinde de amplitudinea deformaiilor impuse.

4. Influente asupra valorii momentului plastic

4.1 Influenta tensiunilor remanente (de origine termica sau mecanica)
In domeniul solicitrii statice, tensiunile remanente nu influeneaz valoarea

momentului ncovoietor plastic, astfel ca diagrama de tensiuni corespunztoare

momentului plastic M pl , are aceeai forma .
In fazele intermediare insa, pot fi diferite repartizri de tensiuni, toate
echilibrndu-se in sa cu momentul exterior corespunztor
B

4.2 Influenta forei tietoare

Prezenta forei teietoare intr-o seciune conduce la reducerea momentului

plastic capabil
Condiia de plastificare in cazul prezentei tensiunilor si este data de relaia
(criteriul Von Misses), ex. stare plana de tensiuni:
(3)

2 + 3 2 = c

Distributia concomitenta a tensiunilor si poate fi considerata dup diferite

scheme - cea mai apropiata de realitate este cea in care ambele tensiuni
actioneaza pe toata seciunea (cazul a)). Calculul fiind insa complicat, se pot
adopta ipotezele simplificatoare din figurile b) si c).

In cazul din figura b), relaia de interaciune M-T ( T V in notatie Eurocode )

este:
U

M T2
+
=1
M p Tp2

(4)

In cazul din figura c), relaia de interaciune M-T este:

M 3T 2
+
=1
M p 4Tp2

(5)

In general, influenta forei tietoare este redusa. Rezultatele ncercrilor

experimentale au confirmat faptul ca atta vreme cat fora tietoare din grinda
poate fi preluata de inima integral plastificata, influena asupra momentului
plastic capabil al seciunii poate fi neglijata

4.3 Influenta forei axiale

In cazul prezentei forei axiale intr-o seciune, deformaia plastica va fi

compusa dintr-o deformaie N si o rotire ce corespund celor doua solicitri N
si M.
B

La o seciune dreptunghiulara, diagrama de tensiuni in stadiul plastic se

considera formata dintr-o parte alctuind un cuplu (produsa de M) si o alta
parte, produsa de fora axiala N. Se obine
(6)
adica:
(7)

Daca notam Np = bh c , relaia (7) devine:

B

(8)

 La o seciune dublu T, la care c nu depaseste inaltimea inimii (vezi figura

urmtoare, se obine:
M x = M p, x

Mx
t c2
ti c 2
= 1 i
c
c si
4W p , x
M p, x
4

(9)

N ti c c ti c
N A
=
= si deci c =
N p A c
A
N p ti

(10)

Daca nlocuim valoarea c in relaia (9), obinem:

(11)

In figura urmtoare sunt trasate curbele N/N p M/M p pentru doua tipuri de
seciuni
B

Daca N/N p < 0.15, se poate neglija efectul forei axiale deoarece efortul N este preluat
de o zona redusa din inima c si nu afecteaz sensibil momentul ncovoietor.
B

Daca raportul N/N p > 0.15, atunci relaia (11) se poate nlocui cu:
B

(12)
de unde:

(13)

 Relaia de interaciune (13) pentru ncovoiere dup axa maxima este ilustrata in
figura urmtoare. Aceasta relaie acoper majoritatea cazurilor practice.

Daca ncovoierea se produce dup axa minima, se considera ca inima nu

participa la preluarea momentul ncovoietor.
De aceea, daca:
0

Daca

My
A
N
i , atunci
=1
Np A
M p, y

(14)

Ai
N
A
N

1 , partea din
care depaseste raportul i 0.30 reduce
A Np
Np
A

momentul plastic al tlpilor si in locul variaiei liniare vom avea o relaie de tip
parabolic data de formula:
(15)

5. Capacitatea de deformare plastica sub aciuni seismice

Atunci cnd structurile metalice sunt supuse unor miscari seismice puternice,
este posibil ca in anumite seciuni sa se depaseasca stadiul de comportare
elastica si sa se formeze articulaii plastice. Producerea acestor deformaii
plastice (rotiri plastice) contribuie la disiparea energiei seismice induse. Astfel,
luarea in calcul a capacitatii structurii de deformare in domeniul post-elastic
permite reducerea forelor seismice de calcul in structura. Acest lucru nu este
posibil in cazul structurilor care, din cauza capacitaii reduse de disipare
(elemente cu seciuni zvelte clasa 3, 4, materiale fara proprietati plastice, etc),
nu pot disipa energie prin deformaii plastice.

Comportare ductila

Comportare fragila

Cldirile rezistente la seism pot fi deci proiectate n concordan cu unul din

urmtoarele doua concepte privind rspunsul seismic al structurilor:
a) Comportare disipativ - o parte din energia seismica este preluata prin
deformaii plastice in anumite seciuni din structura. Structurile
proiectate dup conceptul (a) trebuie s aparin claselor de ductilitate a
structurii M sau H.
b) Comportare slab disipativ - starea de eforturi i deformaii este
evaluat pe bazele unui calcul n domeniul elastic
Conceptul de proiectare
a

Structuri cu
disipare mare
Structuri cu
disipare medie
Structuri slab
disipative

Factor de
comportare q

Clasa de ductilitate
cerut

q 4,0 H (mare)
2,0 q < 4,0 M (medie)
q = 1,0 L (redus)

Conceptul disipativ de proiectare

Pentru a putea proiecta o cldire in conformitate cu conceptul disipativ, trebuie

satisfcute cerine specifice n ceea ce privete ductilitatea locala si globala.
Astfel, in ceea ce privete ductilitatea locala a elementelor, aceasta se asigura in
principal prin limitarea clasei seciunilor si utilizarea unor oteluri cu proprietati
plastice. In conformitate cu normativul P100/2006 elementele trebuie sa
satisfac urmtoarele cerine:
a) Raportul dintre rezistena la rupere "f u " i rezistena minim de curgere
"f y " va fi cel puin 1,20, iar alungirea la rupere va fi cel puin 20%.
Oelurile folosite n elementele structurale cu rol disipativ vor avea un
palier de curgere distinct, cu alungire specific la sfritul palierului de
curgere, de cel puin 1,5%.
B

b) Corelarea dintre capacitatea global a structurii de a disipa energia (clasa

de ductilitate), exprimat prin factorul de comportare q i ductilitatea
local a elementelor, exprimat prin clase de seciuni este indicat n
tabelul urmtor.
Clasa de ductilitate
H
M
L

Factorul de comportare q

Clasa de seciune

q > 4,0 clasa 1

2,0 < q 4,0 clasa 2 sau 1
q = 1,0 clasa 3, 2 sau 1

Factorul q exprima capacitatea structurii de disipare a energiei. Acesta depinde de

raportul dintre fora seismica orizontala elastica (care conduce la formarea primei
articulaii plastice) si cea corespunztoare mecanismului de cedare u / 1
B

c) In plus, in funcie de tipologia structurii, norma prevede anumite cerinte

pentru zonele potenial plastice. De exemplu, pentru structurile in cadre
necontravantuite, in zonele potenial plastice trebuie ca momentul plastic
capabil i capacitatea de rotire a seciunii s nu fie diminuate de
eforturile axiale i de forfecare. Pentru aceasta trebuie ndeplinite
urmtoarele condiii :
M Ed
1,0
M pl ,Rd

(16)

N Ed
0 ,15
N pl ,Rd

(17)

VEd
0 ,5
V pl ,Rd

(17)

in care:
N Ed , M Ed , V Ed sunt eforturile de proiectare, respectiv fora axial, moment ncovoietor i fora
tietoare de proiectare din gruparea de ncrcri care include aciunea seismic
N pl, Rd , M pl,Rd , V pl, Rd sunt eforturile (capabile) plastice de proiectare ale seciunii
B