FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA, ENERGETICA SI

INFORMATICA APLICATA

Proiect Circuite Numerice:

-Generator de impulsuri-

Student:
Radu Ionut Alexandru
Grupa:6307

Profesor indrumator:
Conf. dr. ing. Zet Cristian

Cuprins

Capitol

Pagina

Cuprins .........................................................................................1

Tema proiectului si date tehnice....................................................2

Oscilatorul......................................................................................3

Divizorului de frecventa.................................................................4

Numaratorului (NH, NL)...................................................................7

Comparatorului numeric de (CH, CL)... .................................13

Afisorul (AH, AL)............................................................................18

Memoria (MH,ML)...........................................................................27

Multiplexorul ................................................................................32

Logica de comanda.......................................................................32

Functionarea genaratorului de impulsuri programabil...................35

Lista cu fisierele grafice (gdf) si cu forme de unda (scf)................40

Tema proiect si date tehnice

Tema proiect
Proiectarea unui generator de impulsuri programabil.
Caracteristicile tehnice impuse pentru proiectarea generatorului de impulsuri.
programarea duratei pulsului TH (1 logic) si pulsului TL ( 0 logic ) (factorul de
umplere);
frecventa oscilatorului: 17.16MHz;
afisarea duratei programate a pulsului TH (1 logic) si pulsului TL ( 0 logic );
afisarea multiplexata cu catod comun;
rezolutie 1000 pasi (afisare 3 cifre)
programare generator.
Date tehnice generator de impulsuri
Generatorul de impulsuri programabil impune generarea de impulsuri cu lungime si frecvente
care pot fi programate de operator cu ajutorul unei tastaturi numerice.
Schema proiectata a generatorului de impulsuri permite programarea duratei pulsului Hi (1 logic)
cat si duratei pulsului Lo (0 logic).
In figura 1 sunt definite starile pulsuluide 1 logic (TH) si o logic (TL).

Cele 2 durate ale pulsurilor sunt interval de timp, iar fixarea duratei pulsurilor se realizeaza prin
intermediul numaratoarelor de 12 biti ce vor contoriza impulsurile.
Perioada impulsurilor este data de suma perioadelor celor doua stari:
T = TH + TL
Modificarea uneia determina si modificarea frecventei trenurilor de impulsuri.
Schema bloc a generatorului de impulsuri este prezentata in figura 2.
In figura 3 sunt prezentate formele de unda asociate generatorului.
Schema bloc a generatorului de impulsuri este prezentata in figura 2.
Generatorul de impulsuri cuprinde urmatoarele blocuri component:
Oscilator O (cuart 17.16MHz );
Divizorul de frecventa D de la 17.16MHz la 10KHz;
Numaratoarele NH , NL ;
Comparatoarele CH , CL ;
Multiplexoarele MUXH , MUXL
Afisoarele AH , AL;
Memoriile MH , ML;
Logica de comanda LC;
Componentele de legatura intre blocuri:
2 circuite logice SIcu 3 intrari;
Bistabil de tip RS.
Deoarece inschema bisabilul nu are iesire negata se va folosi un inversor NU.
3

.
Schemele electrice si diagramele cu formele de unda au fost incorporate in prezentarea blocurilor
pentru a ajuta la intelegerea mai bine a functionari fiecarui bloc explicat.
La sfarsit in Anexe sunt toate schele electrice si diagramele cu formele de unda scoase la
imprimanta in format mai mare pentru o mai buna detaliere.

Oscilatorul
Oscilatorul este de 17.16MHz, este de tip oscillator pilotat cu quart pentru a avea o frecventa
foarte stabila.
Oscilatorul de 17.16MHz cu quart va avea un circuit de mentinere constanta a temperaturii
oscilatorului pentru a nu avea variatii de frecvente in functie de temperatura.
Frecventa furnizata de oscillator de 17.16MHz este aplicata pe intrare unui divizor de frecventa
prin 1716.

Divizorul de frecventa
Prezentare divizor frecventa
Frecventa de tact a generatorului va fi o frecventa etalon de 10kHz..
Pentru divizarea frecventei de 17.16MHz a oscilatorului folosim un divizor prin 1716 pentru a
obtine frecventa necesara de 10kHz..
Deoarece generatorul de impulsuri este cu afisare pe 3 cifre, la frecventa de tact de 10kHz. care
se aplica numaratorului vom putea programa o frecventa minima a trenurilor de impulsuri de 100Hz,
iar frecventa maxima va fi de 99,9 Hz datorita limitarii afisajului cu 3 cifre.
Divizarea prin 1716 se realizeaza cu 3 divizoare:1 prin 11, 1 prin 12, 1 prin 13.
Schema bloc a divizorului prin 1716 este prezentata in figura 4.

Figura 4
Divizorul prin 11
Tabela de adevar divizor prin 11 :

Diagramele V si K si ecuatiile :

Schema electrica a divizorului de frecventa prin 11 conform diagramelor VK si ecuatiilor

aferente este prezentata in figura 5.

Figura 3
Formele de unda ale divizoarelor de frecventa prin 11 sunt prezentate in figura 6.

Figura 6
6

Din diagrama formelor de unda ale divizorului prin 11 se observa cum la 11 impulsuri pe Inp
avem un 1 impuls pe Out.
Divizorul prin 12.
Tabela de adevar a divizorului prin 12 este urmatoarea:

Diagramele VK si ecuatiile divizorului sunt;

Conform ecuatiilor s-a realizat schema divizorului

Schema electrica a divizorului de frecventa prin 12 este prezentata in figura 7.

Figura 7
Formele de unda ale divizorului de frecventa prin 12 sunt prezentate in figura 8.
Din diagrama formelor de unda ale divizorului prin 12 se observa cum la 12 impulsuri pe Inp
avem un 1 impuls pe Out.

Figura 8
Divizorul prin 13
Tabela adevar divizor prin 13:

Diagramele VK si ecuatiile divizor 13:

Conform ecuatiilor s-a realizat schema electrica a divizorului

Schema electrica a divizorului de frecventa prin 13 este prezentata in figura 9.
9

Figura 9
Formele de unda ale divizorului de frecvente prin 13 sunt prezentate in figura 10.

Figura 10
Din diagrama formelor de unda se observa cum frecventa de intrare (Inp), este divizata prin 13 la
iesire (Out).
Schema electrica a divizorului de frecventa prin 1716 este prezentata in figura 11.

Figura 11
Divizorul de frecventa prin 1716 are o intrare Fosc, pe care se aplica frecventa pentru divizare
(17.16MHz) si o iesire Fe, unde avem frecventa de 10kHz..
Formele de unda ale divizorului de frecvente prin 1716 sunt prezentate in figura 12

Figura 12
Din diagrama formelor de unda nu se poate observa corect divizarea prin 1716 datorita frecventei
mari pe intrare. Pe diagrama din program se poate observa divizarea prin 1716.

10

Numaratorul
Prezentarea numeratorului
Generatorul de impulsuri cuprinde 2 numaratoare.
Numaratorul NH este proiectat indentic cu numaratorul de NL.
Cele 2 numaratoare NH si NL sau proiectat indentic doearece ele au acelasi rol in functionarea
generatorului de impulsuri deosebirea fiind in functionarea lor complementara ( in timp ce unul
functioneaza celalat este blocat si invers).
Functionarea complementara a numaratoarelor este asigurata de circuitul bistabil basculant RS
care comanda cele 2 porti logice SI de la intrarea fiecarui numerator in functie de semnalul de iesire
a CBB tip RS.
Deoarece cele 2 numaratoare sunt indentice vom prezenta functionarea numai unui singur
numerator.
Numaratorul de este alcatuit din 3 numaratoare asincrone de 4 biti BCD, care sunt legate in
cascada.
Schema bloc numaratorului este prezentata in figura 13.

Figura 13
Schema electrica a numaratorului este prezentata in figura 14.

Figura 14
Numaratorul BCD de 4 biti
Numaratorul de 4 biti are o intrare de tact (clk), si 4 iesiri (A,B,C,D), care este de fapt o iesire pe
4 biti BCD.
Numaratorul este realizat cu numaratoare sincrone serie folosind circuite basculante de tip JK,.
Schema electrica a numaratorului este prezentata in figura 15.

11

Figura 15
Numaratorul sincron BCD de 4 biti este realizat prin interconectarea a 4 celule CBB de tip JK.
Celulele CBB de tip JK basculeaza in starea complementara atunci cand J=K=1logic.
Cele 2 porti SI realizeaza detectia momnetelor de basculare.
Fiecare celula trebuie sa comute atunci cand la momentul anterior toate celulele precedente sunt
in starea 1logic.
Functionarea numaratorului BCD
CBB0 trebuie sa basculeze la fiecare impuls aplicat la intrare, in consecinta
intrarile sale J si K vor fi legate la 1logic.
CBB1 basculeaza din 2 in 2 impulsuri de tact, adica numai atunci cand Q0 este
1logic, in consecinta vom lega J1= Q0 * Q3 , K1=Q0.
CBB2 basculeaza din 4 in 4 impulsuri de tact, adica numai atunci cand Q0 si Q1
este 1logic, in consecinta vom lega J2=K2=Q0Q1.
CBB3 basculeaza din 8 in 8 impulsuri de tact, adica numai atunci cand Q0, Q1 si
Q2 este 1logic, in consecinta vom lega J3= Q0Q1Q2., K3= Q0.
Schimbarea starilor iesirilor se face intotdeauna pe frontal active al tactului, la numaratorul
proiectat se face pe frontul negative. Efectul apare dupa o mica intarziere, care poate diferi in functie
de tipul tranzitiei (HL sau LH).
Intrarile J si K a CBB se numesc sincrone doarece actioneaza dupa un semnal de tact.
Frecventa maxima de lucru al unui astfel de numarator este limitata numai de timpul de comutare
al celulelor si de timpul de propagare prin portile SI .
Intrarile J si K a CBB se numesc sincrone doarece actioneaza dupa un semnal de tact.
Tabela de adevar numaratorului zecimal este urmatoarea:

12

Diagramele V K si ecuatiile numaratorului BCD :

Fiecare front active, in cazul de fata front negative duce la incrementarea continutului
numaratorului cu o unitate, si atunci cand ajunge la ultima stare (9) la urmatorul front negativ,
numaratorul va trece in prima stare, iar ciclul se va relua.
Din schema electrica se observa ca intrarea pentru primul numerator este exterioare (clk), iar
pentru celelalte 3 numaratoare intrarea este iesirea numaratorului anterior negata.
Se observa ca iesirile sunt grupate cate 4 pentru fiecare numarator, ultima iesire a fiecarui
numerator de 4 biti fiind tactul urmatorului numarator.
In figura 16 este prezentata diagrama cu fromele de unda ale numaratorului BCD de 4 biti cu
iesire pe magistrala.

Figura 16
13

Din diagrama formelor de unda se observa ca numaratorul este BCD deoarece secventa de
numarare este pana la 9, urmatoarea secventa de numarare incepe din nou de la 0.
Iesirea 0V este intrarea pentru urmatorul numarator.
In figura 17 sunt prezentate formele de unda ale numaratorului compus din cele 3 numaratoare
BCD de 4 biti. Diagramele cu forme de unda sunt prezentate la zoom_uri diferite pentru a se observa
iesirea pe fiecare numarator si cum numara de la 0 la 9.

Figura 17
Din diagrama formelor de unda pentru primul numarator se observa ca intrarile si iesirile logice
de semnal sunt conform cu tabelul de adevar.
Pentru ca circuitul de baza al numaratorului de este circuitul bistabil basculant de tip JK, vom
prezenta in continuare tabelul de adevar, diagramele Vk si ecuatiile corespunzatoare circuitului:
Circuitul basculant bistabil JK
In figura 19 este prezentat simbolul Circuitul basculant bistabil JK.

Figura 18.
Tabela de adevar CBB de tip JK este urmatoarea:

14

Diagramele VK si ecuatiile CBB tip JK sunt::

In continuare in figura 19 vom prezenta tabela de adevar si diagrama de semnale a CBB tip JK
master - slave.

Figura 19

15

Comparatorul numeric
Prezentare comparatorului numeric
Comparatorul numeric CH este proiectat indentic cu comparatorul CL.
Cele 2 comparatoare CH si C L sau proiectat indentic doearece ele au acelasi rol in functionarea
generatorului de impulsuri deosebirea fiind in functionarea lor complementarea( in timp ce unul
functioneaza celalalt este blocat si invers).
Comparatoarele numerice sunt circuite logice combinationale care permit determinarea valorii
relative a 2 numere binare.
Circuitul prezinta 2 x n intrari pentru cele 2 numere de n biti si 3 iesiri : A<B, A=B si A>B.
In cazul acestui proiect rezolutia generatorului fiind de 1000 de pasi vom utiliza un comparator
de 12 biti. Comparatorul de 12 biti compara 2 numere de 12 biti, iar la detectarea egalitatii, isi
modifica starea din 0 logic in 1 logic.
Semnalul de iesire din cele 2 comparatoare sunt complementare, schimband pe rand starea
circuitului basculant bistabil.
Comparatorul de 12 biti se realizeaza cu 12 comparatoare de 1 bit si deoarece avem nevoie
numai de iesirea = vom mai folosi un circuit logic SI cu 12 intrari.
In cadrul generatoarelor pentru inratrea An vom avea semnalul logic de la numaratorul de 12 biti
iar pe intrarea Bn numarul programat de operator.
Comparatorul numeric de 1 bit
Circuitul permite compararea a 2 numere de catre 1 bit, indicand prin cele 3 iesiri relatia dintre
ele: < , =, > . Iesirea corespunzatoare relatiei corespunzatoare a celor 2 numere este in 1 logic,
iar celelalte 2 iesiri in 0 logic.
Schema bloc a comparatorului de 1 bit este prezentata in figura 19.

Figura 19.
Tabela de adevar al comparatorului de 1 bit este urmatoarea:

Diagramele VK si ecuatiile comparatorului de 1 bit sunt:

16

Cu ajutorul diagramelor VK si ecuatiilor rezultate vom construi circuitul comparator de

1 bit care este prezentata in figura 20.
Comparatorul de 1 bit cumprinde :
2 circuite logice SI cu 2 intrari;
1 circuit logic SAU-exclusiv cu 3 intrari;
3 circuite logice NU.

Figura 20
Analizand schema electrica a comparatorului rezulta:

Daca A<B atunci A=0 si B=1 si avem:

Y1=1 deoarece intrarile circuitului SI sunt cu 1(intrarea A este inversata);
Y2=0 deoarece circuitul exclusic SAU-exclusiv are intrarile in stari diferite avand la
iesirea 1 care este inversat de circuitul NU;
Y3=0 doarece intrarile circuitelor SI sunt 0(intrarea B este inversata);

Daca A=B atunci A=1 si B=1 sau A=0 si B=0 si avem:

Y2=1 deoarece circuitul exclusive SAU-exclusiv are intrarile in aceeasi stare avand la
iesire 0 care este inversat de circuitul NU;
Y1=0 si Y3=0 deoarece pe intrarile ambelor circuite SI avem 0 in orice situatie de
egalitate.

Daca A>B atunci A=1 si B=0 si avem :

Y3=1 deoarece intrarile circuitului SI sunt 1 ( intrarea B este inversata);
Y2=0 deoarece circuitul exclusive SAU-exclusiv are intrarile in stari diferite avand la
iesire 1 care este inversat din circuitul NU;]
Y1=0 deoarece intrarile in circuitul SI sunt 0( intrarea A este inversata).
Formele de unda ale comparatorului de 1 bit sunt prezentate in figura 21.
Din formele de unda se observa ca starea logica a semnalelor de intrare si iesire sunt conforme cu
tabelul de adevar.

17

Figura 21
Comparatorul numeric de 12 biti
Comparatorul de 12 biti se realizeaza cu 12 comparatoare de 1 bit si deoarece avem nevoie
numai de iesirea =, vom mai folosi un circuit logic SI cu 12 intrari.
Cele 2 numere ce se compara au urmatoarea structura:
A=A0*20+A1*21+.+A10*210+A11*211
B= B0*20+B1*21+.+B10*210+B11*211
Compararea incepe cu cei mai semnificativi AB si Bn .
Pentru stabilirea relatiei de = dintre dele 2 numere se incepe examinarea cu A11 si B11 .
Examinarea continua cu urmatori An si Bn in ordine descrescatoare .
La terminarea examinari intregului numar vom avea pe iesirile celor 12 comparatoare de 1 bit, 1
logic , implicit vom avea sip e iesirea circuitului logic SI cu 12 intrari.
Schema bloc a comparatorului de 12 bit vor fi conectatea la intrarile circuitului logic SI cu 12
intrarii.
Schema bloc a comparatorului de 12 bit este prezentata in fig 22 .

Figura 22
Schema electrica a comparatorului de 12 biti este prezentata in figura 23 .
Comparatorul va primi semnal logic pe intrarea de magistrale An(3..0), Bn(3..0) si Cn(3..0) de
la numarator iar pe intrarea de magistrale A(3..0), B(3..0) si n(3..0) de la numarul programat de
operator .
Se observa de astfel cum este folosita numai iesirea = de pe fiecare comparator de
1 bit , care sunt intrarile circuitului logic SI.

18

Figura 23
Formele de unda ale comparatorului de 12 biti sunt prezentate in figurile 24.
In diagrama intrarile de magistrala An(3..0), Bn(3..0) si Cn(3..0) sunt de la numaratoriar intrarile
de magistrala A(3..0), B(3..0) si C(3..0) sunt de la blocul de programare.
Pe cele doua itrari de magistrala sau programat sa numere de la 0 la 15 dar magistrala programata
multiplicata cu 2. Se observa ca la iesire avem impuls doar cand cele doua intrari coincid.

19

Figura 24

20

Multiplexarea
Se folosesc 2 circite de multiplexare MUXH si MUXH care sunt identice.
Vom prezenta numai unul din mutlplexoare.
Circuitele de multiplexare sunt circuite logice combinationalecare permit trecerea datelor de la
una din intrari spre o iesire unica.
Selectarea intrarii se face print-un cuvant de adresa.
Blocul de multiplexare cuprinde:
3 multiplexoare 3;1;
1 numarator de 2 biti;
1 decodor de adrese.
Multiplexarea cu 3 intrari.
Pentru adresare unui numar de 3 intrari sunt necesare 2 linii de adresa.
Selectarea unei intrari care sa fie transmisa la iesire se realizeaza prin inscrierea adresei
corespunzatoare.
Schema bloc a multiplexorului cu 3 intrari este prezentata in figura 25.

Fig. 25 Schema bloc multiplexare 3:1

Tabela de adevar a multiplexorului 3:1:

Ecuatia multiplexorului 3:1 este urmatoarea:

Schema electrica a multiplexorului 3:1este prezentata in figura 23.

21

Figura 23
Diagrama cu formele de unda ale multiplexorului 4:1este prezentata in figura 24.
Din formele de unda se observa ca la la o anumita adresa avem la iesire intrarea corespunzatoare
adresei.

Figura 24
Generatorul de adrese
Generatorul de adrese este un numarator de 2 biti ce se foloseste pentru generarea celor 4 numere
(cuvinte) de adresa pentru multiplexorul 4:1 si pentru de decodorul de adrese.
Schema bloc a numaratorului de adrese este prezentata in figura 25.

Figura 25
Schema electrica a numaratorului de adrese este prezentata in figura 26.

Figura 26
In figura 27 este prezentata diagrama pentru formele de unda ale numaratorului de 2 biti.

Figura 27
Din diagrama observam ca numaratorul genereaza 3 cuvinte de adresa.
22

Decodorul de adrese
Decodorul de adrese decodifica cele 3 adrese primite la intrare iar la iesire vom avea impulsuri
de comanda pentru bazele tranzistoarelor pentru cele 3 celule de afisare.
Schema bloc a decodorului de adrese este prezentata in figura 28.

Figura 28
Schema electrica a decodorului de adrese este prezentata in figura 29.

Figura 29
Formele de unda ale decodorului de adrese este prezentata in figura 30.
Din diagrame se observa cum dupa decodarea adresei de intrare la iesire avem succesiunea de
impulsuri care vor comanda bazele tranzistorilor de la fiecare celula de afisare.

Figura 30
Blocul de multiplexare
Blocul de multiplexare realizeaza multiplexarea datelor primite de la numarator avand la iesire
de 4 digiti care va comanda decodorul BCD-7 segmente.
Schema electrica a blocului de multiplexare este prezentata in figura 31.
In schema se observa ca intrarea D de la fiecare multiplexor este pusa la masa deoarece nu avem
decat 3 cifre de afisat , deci aceasta intrare (a miilor) va fi tot timpul 0.
In figura 32 este prezentata diagrama pentru formele de unda ale blocului de multiplexare.
Din diagrama se observa cum datele de intrare in multiplexor codate decimal le avem la iesire
multiplexare in cod binar .
De asemenea se observa ca pentru fiecare numar decimal de la intrare avem la iesire
corespondetul in cod binar.
Se observa in diagrama si iesirile in impulsuri decodate de decodor.
23

Figura 31

Figura 32

24

Decodificator BCD 7 segmente

Prezentare decodificator BCD-7 segmente
In schemele de afisare cu multiplexare se foloseste un singur decodificator BCD-7 segmente.
Decodificatoarele BCD - 7 segmente sunt circuite logice combinationale destinate sa comande
circuite de afisare numerice cu 7 segmente(LED, cristale lichide). Circuitul are 4 intrari notate usual
A,B,C,D si 7 iesiri notate a,b,c,d,e,f,g. Intrarile codifica un numar contrar de biti cu A=LSB si
D=MSB.
Cele 7 iesiri se conecteaza la celula de afisare la segmentele corespunzatoare, prin intermediul
unor rezistente pentru limitarea curentului.
Tabela de adevar a decodificatorului BCD 7 segmente pentru catod comun intrare binara de la
0 la 9 este prezentata in tabela urmatoare.
Tabela prezentata este pentru decodificatorul BCD-7 segmente catod comun:
NZ
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15

Hex
a
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
A
B
C
D
E
F

0
0
0
0
0
0
0
0
1
1
1
1
1
1
1
1

0
0
0
0
1
1
1
1
0
0
0
0
1
1
1
1

0
0
1
1
0
0
1
1
0
0
1
1
0
0
1
1

0
1
0
1
0
1
0
1
0
1
0
1
0
1
0
1

1
X
1
1
X
1
X
1
1
1
1
X
1
X
1
1

1
1
1
1
1
X
X
1
1
1
1
X
X
1
X
X

1
1
X
1
1
1
1
1
1
1
1
1
X
1
X
X

1
X
1
1
X
1
1
X
1
X
1
1
1
1
1
X

1
X
1
X
X
X
1
X
1
X
1
1
1
1
1
1

1
X
X
X
1
1
1
X
1
1
X
1
1
X
1
1

X
X
1
1
1
1
1
X
1
1
1
1
1
1
1
1

0 - segment aprins
X- segment stins
In afisare vom folosi numai cifrele zecimale de la 0 la 9, dupa cifra 9 (intre 1015) nu conteaza
cum sunt segmentele in stare 1 sau X.
Diagramele VK si ecuatile decodorului BCD-7 segmente cu catod comun sunt urmatoarele :

25

Schema electrica a decodificatorului BCD 7 segmente pentru catod comun, rezultata conform
ecuatiilor este prezentata in figura 33.
Decodificatorul BCD 7 segmente cuprinde:
3 circuite logice SI cu 2 intrari;
8 circuit logic SI cu 3 intrari;
1 circuit logic SI cu 4 intrari;
2 circuite logice SAU cu 3 intrari;
4 circuite logice SAU cu 2 intrari;
26

4 circuite logice NU

Figura 33
Formele de unda ale decodificatorului BCD 7 segmente sunt prezentate in figura 34.
Din formele de unda se pot deduce cum sunt aprinse segmentele in functie de numarul de la
intrare.Sub formele de unda sunt notate numerele zecimale dela 0 la 9 si se poate verifica daca la
fiecare numar codat binar se aprind corespunzator segmentele cifrei de afisare.Se observa cum la
aplicarea numarului pe intrare avem pe segmente 0 logic adica segmentele sunt aprinse.

27

Figura 34

28

Afisorul
Prezentare afisor
Afisorul are rolul de a afisa numarul programat ( durata pulsului).
Cele doua afisoare AH si AL sau proiectat indentic deoarece ele au acelasi rol in functionarea
generatorului de impulsuri. Deosebirea fiind numai in afisare, fiecare afisand numarul citit din
memoria sa care a fost programat pentru afisorul respective.
Pentru generatorul de impulsuri programbil de 12 biti se foloseste afisoare cu 3 cifre.
Cifrele se pot afisa pe cellule de afisare cu sapte segmente. Cele sapte segmente formeaza un
digit adica o cifra. Fiecare fi aprins sau stins in felul acesta putandu-se afise cifre de la 0 la 9. Fiecare
digit are si al optulea segment (punct zecimal) pentru afisarea virgulei.
In figura 35 se prezinta modul de afisare a cifrelor pe 7 segmente.

Figura 35
Iesirile acestuiea comanda direct afisajul. Acesta poate fi cu cristale lichide sau cu diode
luminescente(LED).
Led-urile au terminale anod si catod. Pentru a lumina sunt polarizate direct prin aplicarea unui
potential pozitiv pe anod sau negative pe catod. Diferenta dintre cele 2 potentiale trebuie sa fie
apropiata de tensiunea de deschidere a diodei, asfel riscam fie sa distrugem diodele fie sa lumineze
palid. Tensiunea pe LED variaza intre 1,2V si 1,8 V. Pentru calculi vom folosi o tensiune medie de 1,5
V. Pentru a lumina sufficient , curentul prin LED trebuie sa fie cuprins intre 5-20mA. O valoare mai
mica va determina o radiatie insuficienta iar una mai mare poate distruge LED-ul. O iesire de circuit
logic poate avea doar 2 nivele de tensiune la iesire: 0 logic asociat cu o tensiune de 0V si 1 logic
asociat cu o tensiune de 5V.
Comanda directa LED-urilor nu este posibila , comanda reaizandu-seprin rezistente inseriate cu
LED-urile care limiteaza curentul.
Din economie de pini, digiti se realizeaza prin conectarea la un singur terminal fie a anozilor
tutuor diodelor , fie a tuturor catozilor.

Figura 36
Pinul comun se comun se conecteaza la tensiunea de alimentare VCC pentru anod comun, fie la
masa (GND) pentru ca tot comun.
Celalalte terminale se conecteaza prin rezistente la iesirile decodificatorului.
Circuitele pentru cele 2 configuratii vor fi diferite, pentru sinteza circuitelor se va pleca de la
tabele de adevar diferite.
29

Configuratia circuitului de afisare cu cele 2 tipuri de polarizare cu anod comun si catod comun
sunt prezentate in fiugra 36.
Afisarea multiplexata
Afisarea multiplexata presupune aprinderea succesiva (baleierea) a cifrelor cu o viteza mare,
astfel incat la u moment dat o singura cifra este aprinsa. Daca viteza de baleiere este mai mare decat
cea de remanenta a ochiului, atunci acesta nu va percepe acest lucru si va vedea toate cifrele aprinse.
Aceasta este de 25Hz daca o singura cifra este aprins atunci nu are sens sa folosim decat un
decodificator, la intrarea caruia vom aplica pe rand cifrele de afisat. Distribuirea cifrei pe celula
corespunzatoare se face prin comutarea pinilor comuni ( anozii sau catozii) catre VCC sau catre masa.
Acest principiu se numeste multiplexare si presupune utilizarea unor circuite numite multiplexoare.
Schema de princiupiu estep rezentata in figura 37.

Figura 37
Semnalul provenind de la numaratoarele de impulsuri este de regula stocat in memorie pana la
terminarea ultimului ciclu de masurare.Pentru a putea afisa facil rezulatatele in sistem zecimal
numararea se face folsind numaratoare BCD, fiecare cifra zecimala a rezulatatului fiind codificata
BCD pe 4 biti.
Multiplexarea consta in aplicarea fiecarui cifre la intrarea BCD-7 segmente. Simultan cu
aplicarea cifrei celula de afisarea corespunzatoare trebuie activata. Acest lucru se face prin conectarea
anodului sau catodului comun la tensiunea de alimentare sau la masa.
Fiecare din cele 4 multiplexoare va multiplexa cate un bit al cifrei de afisat : MUX3 biti3 de la
cele 4 cifre, MUX2 biti2, MUX1 biti1, iar MUX0 biti 0.
Comanda numaratoarelor este asigurata de numaratorul de scanare. La fiecare impuls de tact
acesta va fi incrementat cu o unitate, furnizand un cuvant de adresa de 2 biti catre multiplexoare. Pe
baza acestuia multiplexoarele vor directiona catre iesirea Y una din
intrarile IK .
30

Drept urmare la intrarea decodificatorului BCD-7 segmente vom avea succesiv cifra unitatilor,
cifra zecilor, cifra sutelor si cifra miilor in functie de cuvantul de adresa de pe intrarile A0, A1 .
Simultan adresa A0, A1 este decodificata de catre un decodificator de adresa, iesirile acestuia
comandand bazele tranzistoarelor T0, T1,T2 si T3 . In concluzie daca decodificatorul BCD-7segmente
primeste cifra unitatilor T0 va fi deschis, conectand catodul celulei unitatilor la masa, restul
tranzistoarelor fiind blocate, daca primeste cifra zecilor tranzistorul T1 va fi deschis, s.a.m.d.
Perioada tactului de scanare trebuie sa fie mai mica decat perioada de remanenta a imagini pe
retina, astfel incat ochiul sa perceapa o imgaine completa cu toate cifrele aprinse, frecventa minima
este de 25Hz dar pentru a nu percepe efectul de clipire se va utiliza o frecventa de pana la 1 KHz.
Aceasta se preia din lantul de divizare al frecventei oscilatorului.
Calculul rezistentei R1 si R2 .
Pentru acest lucru consideram circuitul echivalent din fig 38.

Figura 38
Un tranzistor are factoru de amplificare =100 in curent tipic.
IC=*IB
La saturatie acesta scade drastic cu circa un ordin de marime sat=10.
Tensiunea de saturatie Ce a unui tranzistor este :
UCesat=0.2V
Pentru a prinde un segment al unuia din cifre tranzistorul T, care are rolul de comutator ,
trebuie sa fie deshcis, iar capatul de sus al bratului segmentului respectiv sa fie conectat la o tensiune
ridicat (1logic), astfel incat sa fie asigurat curentul prin LED si tensiunea pe acesta.
Deoarece in cazul multiplexate la un moment dat doar o cifra este aprinsa intensitatea
luminoasa perceputa de ochi va fi valoarea medie pe un ciclu de afisare (1/3 din valoarea fixata de
curent la afisare directa).
Pentru a obtine o iluminare satisfacatoare trebuie sa permita un curenta mai mare prin leduri in
functie de numarul de cifre : iLED=15...20mA.
Pentru cazul de fata cu 3 cifre vom impune prin led un curent de 15 mA,
Scriind legea lui Kirckhoff pe ochiul 1 :
ua(H)=iled*R1+uled+uCesat
obtinem :

Valoarea 120 este o valoare standartizata.

Pentru calculul R2 vom scrie legea lui Kirckhoff pe ochiul 2 :
uy(H)=ib*R2+ uBesat
31

La saturatie tensiunea de baza emitor ajunge la cca. 0.8V , iar curentul de baza depinde de cel
de colector prin factorul sat. Curentul de colector prin tranzistor paoate fi la maxim suma curentilor
prin toate segmentele si prin punctul zecimal iCE=8*iLed.
Inlocuind in relatia lui Kirckhoff obtinem :

O valoare standartizata apropiata este R2=220. Pentru cazul cand se utilizeaza afisarea cu
anod comun se foloseste schema echivalenta din figura 39.

Figura 39
Datorita faptului ca ledurile sunt conectate cu anodul comun, comanda se va face pe catozi ceea
ce va duce la inversarea comenzilor (0logic), dar si a dispozitivului de comanda (tranzistorul).
Pentru determinarea valorii celor 2 rezistente vom scrie din nou ecuatiile lui Kirckhoff pe cele
2 ochiuri de retea :
VCC=uCEsat+uled+iled*R1+uA(L)
VCC=uBEsat+iE*R2+uy(L)
Inlocuind valorile nuemrice in cele 2 relatii obtinem:

Se aleg pentru cele 2 rezistente valorile standardizate:

R1= 220
R2=330
Tranzistoarele de comanda se aleg astfel incat sa se poata duce curentul
maxim (8*iled=120mA).
In cazul de fata se foloseste afisarea cu catod comun deci vom folosi decodificator si afisoare cu
catod comun.

32

Memoria
Prezentarea memoriei
Memoriile se folosesc pentru memorarea numerelor de pulsuri programate pentru duratele TH ,
TL.
In memorie se inscrie un numar binar pe 12 biti.
Memoriile MH si ML sunt indentice, in memoria MH se memoreaza durata pulsului TH, iar
memoria ML memoreaza durata pulsului TL .
Deoarece memoriile MH si ML constructive sunt indentice vom studia numai una din memorii.
O memorie este caracterizata prin faptul ca primul cuvant inscris, va fi primul cuvant ce va
aparea la iesire la operatia de citire.
Pentru realizarea memoriiei utilizam registru de memorare pentru memorarea temporara a
numerelor binare programate.
Memorarea se realizeaza cu CBB tip D, comandata de catre un semnal de tact comun.
Circuitul bistabil basculant de tip D
In figura 40 este prezentat simbolul, tabela de adevar si diagrama de semnale ale CBB de tip D.

Figura 40
Diagramele VK si ecuatiile circuitului basculant de tip D sunt prezentate in continuare:

Schema bloc a memoriei este reprezentata in figura 41.

Memoria este compusa din 3 registre de memorare de 4 biti .

Figura 41
33

Schema electrica a memoriei este reprezentata in figura 42.

Figura 42
Registru de memorare de 4 biti
Memorarea se face simultan in toate celulele, pe frontal active al tactului in cazul nostru frontul
negative.
Numarul binar programat aflat la momentul tn la intrarile DK ale registrului, se memoreaza pe
frontul negative al semnalului de tact, in celulele acestuia, astfel incat la momentul tn+1 acelas numar se
va regasi si la iesirea sa.
Procesul poate fi descris sintetic astfel:
tn: DK=xk

tn+1 : QK=Dk=xK;
unde xk egal cu 0 sau 1 iar K= 0,1,,N-1.
S-a realizat astfel incarcarea simultana a celor n biti in registru ( incarcare paralela).
Registrele de memorare se mai numesc registre cu incarcare paralela sau memorii tampon( latchuri) .
Capacitatea unei memorii este data de numarul de CBB tip D folosite in paralel.
Registru de memorare de 4 biti este folosita pentru memorarea bitilor pentru o singura celula de
afisare ( afisarea unei cifre)..
In figura 43 este prezentata schema electrica a unui registru de memorare de 4 biti.
Din schema electrica se observa ca cele 4 CBB de tip D sunt in paralel, la fel si intrari de semnal
logic sunt tot in paralel iar tactul este comun pentru toate cele 4 CBB conform prezentarii realizate mai
sus al registrului de memorare.

34

Figura 43
In figura 44 este prezentata diagrama cu formele de unda ale registrului de memorare de 4 biti .

Figura 44
Din formele de unda se observa ca incrementarea (inscrierea) bitilor in registru de memorare se
realizeaza pe front negativ al tactului , iar pe frontul pozitiv se realizeaza citirea bitilor.
In figura 45 este prezentata diagrama pentru formele de unda ale memoriei cu iesire pe
magistrala.
Din ambele diagrame se observa ca numarul binar inscris in memorie este citit la iesire abia pe
frontul pozitiv.
De astfel tot din diagrame se observa din formele de unda ca numarul inscris in memorie este
acelasi si la iesire .

Figura 45
35

Logica de comanda
Blocul de logica de comanda reprezinta partea de interfata intre operator si generatorul de
impulsuri.
Logica de comanda cuprinde butoane cu ajutorul carora se programeaza generatorul si partea de
logica prin care numerele binare de 12 biti ( durata pulsurilor TH si TL ) sunt inscrise in memorie.
Deoarece duratele pulsurilor se vor inscrie binar numarul se va forma prin conectarea butoanelor
la 1 si 0 logic pentru formarea numarului corespunzator.
Fiecare cifra se va inscrie separat prin introducerea codului acesteia in binar pe 4 biti A,B,C,D;
Panoul de programare curpinde 24 butoane astfel :

4 butoane de inscrierea cifrei unitatilor pentru impuls HI;

4 butoane de inscrierea cifrei zecilor pentru impuls HI;

4 butoane de inscrierea cifrei sutelor pentru impuls HI;

4 butoane de inscrierea cifrei unitatilor pentru impuls Lo;

4 butoane de inscrierea cifrei zecilor pentru impuls Lo;

4 butoane de inscrierea cifrei sutelor pentru impuls Lo;

1 buton Inp_f pentru conectarea frecventei etalon;

1 buton Cda_mem pentru inscrierea cifrelor in memorie si apoi citirea lor;

Schema bloc a logicii de comanda este prezentata in figura 46.

Figura 46
Toate butoanele pentru inscrierea cifrelor vor fi conectate cu una din borne la o tensiune
pozitiva Vcc (5V) reprezentand 1 logic.
Butonul de intrare frecventa Fe va avea conectata una din borne la divizorul de frecventa care
va genera Fe.
Toate butoanele se vor conecta la intrarile frecventmetrului prin contactoarele K.
36

Cand butoanele sunt deschise vom avea pe intrari frecventmetru 0 logc datorita rezistentelor
la masa, iar cand butoanele vor fi inchse vom avea pe intrari 1 logic deorece se cupleaza intrarile la
Vcc.
Toate intrarile in frecventmetru din partea de comanda vor fi conectate la masa prin rezistente
pentru a fi in 0 logic.
Pentru programarea duratelor TH si TL vom proceda astfel:
Se porneste generatorul;
Toate butoanele se aduc in pozitia deschis (0 logic) si numai butonul Cda_mem
va fi inchis (1 logic);
Se formeaza codul binar BCD pentru fiecare cifra a generatorului, unitati Hi,Lo,
zeci Hi,Lo, sute Hi,Lo conform numarului de impulsuri pe care il dorim la iesire;
Vom deschide butonul Cda_mem, punand intrarea la 0 logic , pe frontul negativ
realizanduse inscrierea memoriei ;
Se inchide butonul Cda_mem si vom pune intrarea in 1 logic din nou , pe frontul
pozitiv vom citi memoria si vom avea la intrarea pe afisoare datele inscrise;
butoanele Cda_mem si inscriere cifre vor ramane in pozitia selectata pana la
inscrirea altor date de intrare;
pentru generarea de impulsuri vom conecta butonul Inp_f .

37

Functionarea generatorului de impulsuri

Prin intermediul logicii de comanda LC se programeaza de la tastatura durata pulsului TH (1
logic) si durata pulsului TL (0 logic) care sunt memorate de cele doua memorii MH si ML.
Dupa programarea generatorului cu datele de intrare conform prezentarii de la Logica de
comanda si cuplarea la Fe la iesirea generatorului vom avea impulsuri cu duratele TH si TL programate.
Schema electrica a generatorului de impulsuri pentru test este prezentata in figura 48.

Figura 48
38

Aceasta schema se foloseste pentru a demonstra functionarea corecta a generatorului. Divizorul

nu-l putem folosi in acest caz pentru ca frecventa de oscilatorului este de 12,5 MHz iar din program
frecventa maxima este de 5 MHz.
La intrare vom aplica o frecventa de 10kHz..
Durata cea mai mica a unui impuls ce poate fi programata va fi de 0,1ms, iar cea mai mare de
99,9ms.
La programare se va tine ca numarul programat va fi inmultit cu 0,01ms pentru a afla durata
impulsului.
Semnalul de tact (CLK) furnizat de oscilatorul pilotat cu cuart va incrementa cele doua
numaratoare pe rand.
Numaratoarele primesc pe rand semnale de tact prin intermediul celor doua porti SI cu 3
intrari.
Pe durata starii de 1 logic este incrementat numaratorului NH , numaratorul NL neprimind semnal
de tact. Numaratorul NH va numara pana cand continutul sau va fie gal cu al memoriei MH.
In momentul acesta comparatorul CH va detecta egalitatea si schimba starea circuitului basculant
bistabil RS (CBB tip RS).
Iesirea CBB tip RS va fi si iesirea trenurilor de impulsuri programabile a generatorului. CBB
tip RS va bloca poarta SI de la intrarea numaratorului NH si va deschide poarta SI de la intrarea
numaratorului NL urmand starea de 0 logic.
Pe durata starii de 0 logic este incrementat numaratorul NL , numaratorul NH neprimind semnal
de tact.
Numaratorul NL va numara pana cand continutul sau va fi egal cu al memoriei ML ,in momentul
acesta comparatorul CL va detecta egalitatea si schimba starea CBB tip RS si a iesiri acestuia.
CBB tip RS va bloca poarta SI de la intrarea numaratorului NL si va deschide poarta SI de la
intrarea numaratorului NH.
Semnalul de iesire si cel complementar a CBB tip RS vor reseta pe rand cele doua numaratoare.
Ciclul deschis mai sus se va relua pana la oprirea generatorului sau la o noua programare.
Continutul celor 2 memorii este afisat pe acele 2 afisoare A.
Generatorul are o iesire complementara Q pe care impulsurile vor fi in antifaza.
Rezolutia temporara a impulsurilor precum si frecventele minime si maxima ale generatorului
sunt fixate de catre frecventa (etalon) aplicata numaratoarelor si de catre capacitatea de numarare a
celor 2 numaratoare NH , NL.
Schema electrica a generatorului de impulsuri cu divizor de frecventa prin 1716 este prezentata
in figura 49. Diferenta intre cele 2 scheme fiind numai divizorul de frecventa.

39

Figura 49
Diagrama cu formele de unda ale generatorului de impulsuri fara divizor este prezentata in figura
50.
S-au programat durata Th =2 pentru impulsuri HI (x 0,1ms) si durata Tl = 10 pentru impulsuri
Lo (x 0,1ms) .
40

Din diagrama se observa comanda de inscriere memorie si citire memorie si apoi start tact. Se
observa ca pe avem valoarea programata pe afisare dupa citirea memoriei.
Din diagrama de pe program se va observa ca la 2 tacturi vom avea 1 impuls (Th =1 logic) pe
iesire, iar timp de 10 tacturi nivelul Tl va fi 0 logic.
Dupa primirea comenzii de start (C-da-mem) avem la iesire implsuri de durata programata. La
inceput timp de o perioda de comparare pe 12 nu com avea impulsuri de iesire deoarece in aceasta
perioda se realizeaza incarcarea memoriei programabile cu date. La urmatoarele comparari
generatorulintra in regim normal de functionare.
In diagrama se observa pe iesirea (Out_Imp ca durata pulsurilor TH si TL sunt egale cu egale cu
durata programata .

Figura 50
41

Circuitul bistabil basculant RS (CBB tip RS)

Tabela de adevar a CBB tip RS

Diagrama VK si ecutia CBB tip RS

In figura 51 este prezentata diagrama de semnale a circuitul bistabil basculant RS.

Figura 52
In figura 53 este prezentat simbolul generatorului de impulsuri.

42

Figura 53

43

44