Tratatul de la Versailles (1919)

Tratatul de la Versailles este un tratat de pace creat ca rezultat al negocierilor de 6 luni purtate la
Conferina de Pace de la Paris din 1919, ce a dus la ncheierea oficial a Primului Rzboi Mondial ntre
forele Aliailor (Frana, Anglia, SUA, Italia, Japonia, Polonia, Romnia, Serbia, Cehoslovacia) i cele ale
Puterilor Centrale (Germania, Austro-Ungaria, Imperiul Otoman, Bulgaria).
Tratatul este urmarea armistiiului semnat la 11 noiembrie 1918, n pdurea din Compigne, ce a pus punct
luptelor. Tratatul stipula ca Germania s-i asume completa responsabilitate pentru declanarea rzboiului i
s plteasc mari compensaii (reparaii de rzboi) trupelor aliate. Germania pierdea, de asemenea, teritorii
n favoarea rilor vecine, suferea o sever limitare a forelor militare i a fost deposedat de coloniile sale
africane i cele de dincolo de ocean.
Reprezentanii noului Guvern german (Republica de la Weimar) au fost obligai de ctre nvingtori s
semneze acest tratat, altfel luptele aveau s nceap iari. Ministrul de Externe al Germaniei, Hermann
Mller, a semnat Tratatul la 28 iunie 1919. Tratatul a fost ratificat de ctre Liga Naiunilor la 10 ianuarie
1920. n Germania, tratatul a cauzat un oc, resimit, deseori, ca o traum sau un complex anti-Versailles,
care, eventual, a contribuit la colapsul Republicii de la Weimar, n 1933, i la accederea lui Adolf Hitler la
putere.

Semnarea Tratatului de pace in Sala Oglinzilor de la Versailles

Conditii impuse Germaniei :
Prima parte a Tratatului prevedea crearea Ligii Naiunilor ( prima organizatie de pace mondiala) un el
important pentru preedintele american Woodrow Wilson.
Liga Naiunilor avea s arbitreze conflictele dintre naiuni nainte ca ele s fi ajuns la rzboi. Nu toate cele
"14 puncte" ale preedintelui Wilson au fost realizate, spre exasperarea att a germanilor, ct i a lui Wilson.
Cu alte cuvinte, principiul naionalitilor s-a aplicat inconsecvent, doar atunci cnd convenea Aliailor
victorioi. n cazul unor teritorii locuite n majoritate de populaie german s-a aplicat principiul istoric, nu
cel naional. Satisfacerea revendicrilor din partea Franei a fost obiectivul principal n acest tratat.
Alte prevederi includeau cedarea unor colonii aflate sub dominaie german (Togo, Camerun, Africa
German de Sud-Vest - azi, Namibia -, Africa German de Est - azi, Burundi i Rwanda - i pierderea unor
teritorii anexate sau cucerite de ctre Germania n trecutul recent:

Alsacia-Lorena a fost redat Franei

Nordul Schleswigului,a fost redat Danemarcei

majoritatea teritoriului din Marea Poloniei ("Provinz Posen") i estul regiunii Pomerania (Prusia de
Vest) au fost redate Poloniei

zona Hulczyn din Silezia Superioar a fost acordat Cehoslovaciei

Estul Sileziei Superioare, a fost redat Poloniei

zona oraelor germane Eupen i Malmedy a fost acordat Belgiei;

zona Soldau din Prusia de Est, incluznd calea ferat pe ruta Varovia-Gdansk, a fost acordat
Poloniei

Refacerea si reparatiile
Prin tratatul de la Versailles, Germania a fost obligata :
- sa renunte la serviciul militar obligatoriu;
- sa-si reduca armata la 100.000 de oameni;
- sa demilitarizeze toate teritoriile din stanga Rinului si de asemenea 50 kilometri in dreapta Rinului;
- sa opreasca toate importurile, exporturile si aproape toata productia de armament;
- sa-si limiteze flota la 24 de nave, fara submarine, personalul naval sa nu depaseasca 15.000 de oameni si
sa abandoneze toata aviatia militara si navala pana la 1 octombrie 1919.
- William II trebuia judecat pentru crime de razboi de catre un tribunal international, dar procesul nu a avut
loc niciodata.
Pentru pagubele provocate in timpul razboiului de Aliati, Germaniei i sa cerut sa faca reparatii financiare
extinse. Pe langa bani, plata a fost facuta si sub forma de nave maritime, trenuri, animale si resurse naturale.
Dificultati au aparut insa in colectarea platilor, iar situatia nu a fost reglementata decat dupa conferinta de la
Lausanne in 1932.
Inconsecvena aplicrii principiilor de drept, respectiv recurgerea la argumentul naional doar n detrimentul
Germaniei, nu i n cazul teritoriilor cu majoritate german aflate n disput, a dus la frustrrile care au
constituit smna celui de-al Doilea Rzboi Mondial.