Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
BAIA MARE, str. 1 MAI, nr. 25, tel/fax 0362 404 917
NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071
CONT
RO50
BACX
0000
0030
2101
UNICREDIT
TIRIAC
BANK
BAIA
MARE
www.aedilisproiect.ro;
e-mail : office@aedilisproiect.ro
C IS3 - UTR unitati de invatamant din zona centrala care sunt situate in exteriorul zonei de
protectie a monumentelor istorice
C IS4 UTR unitati administrative din zona centrala care sunt situate in exteriorul zonei de
protectie a monumentelor istorice
CP ZONA CENTRALA DIN INTERIORUL ZONEI DE PROTECTIE A MONUMENTELOR
ISTORICE, CARE CUPRINDE URMATOARELE UTR-URI:
CP L1 UTR locuinte individuale din tesutul traditional existent, din zona centrala care sunt
situate in interiorul zonei de protectie a monumentelor istorice
CP L2 UTR locuinte colective (blocuri P+4) din tesutul existent, din zona centrala care sunt
situate in interiorul zonei de protectie a monumentelor istorice
CPV1a UTR spatii verzi : parcuri, gradini publice, scuaruri si fasii plantate (publice), din zona
centrala care sunt situate in interiorul zonei de protectie a monumentelor istorice
CP IS1 - UTR unitati socio-culturale din zona centrala care sunt situate in interiorul zonei de
protectie a monumentelor istorice
CP IS2 - UTR unitati comerciale si servicii din zona centrala care sunt situate in interiorul zonei
de protectie a monumentelor istorice
CP IS3 - UTR unitati de invatamant din zona centrala care sunt situate in interiorul zonei de
protectie a monumentelor istorice
CP IS4 UTR unitati administrative din zona centrala care sunt situate in interiorul zonei de
protectie a monumentelor istorice
M- ZONE MIXTE :
M1 UTR functiuni mixte: servicii, comert si locuinte
M2 UTR cu functiuni mixte de recreere : case de vacanta, structuri primire(pensiuni,
moteluri) si locuinte, cu preponderenta spatiilor plantate.
M3 - UTR functiuni mixte : zona de agrement strand termal
L - ZONA DE LOCUIT
L 1 - UTR locuine individuale i colective mici si medii, cu maxim P+2 niveluri, din
tesutul urban existent
L2 - UTR locuine individuale i colective mari, cu maxim P+4 niveluri, situate n noile
extinderi sau n enclavele neconstruite
L 3 - UTR locuinte de tip rural cu anexe gospodaresti si gradini cultivate pentru productie
agricola;
T - ZONA TRANSPORTURILOR
T 1 - UTR transporturi rutiere:
T 2 - UTR transporturi pe cale ferata;
G - ZONA DE GOSPODARIE COMUNALA
G 1 - UTR constructiil si amenajari izolate pentru statia de transfer;
G 2 - UTR cimitire:
TE - ZONA DE ECHIPAMENTE TEHNICO- EDILITARE MAJORE.
EX - ZONE SITUATE N AFARA TERITORIULUI INTRAVILAN :
EX1 zona rezervata traseelor drumurilor publice si a zonelor de protectie aferente
acestora
EX1a zona rezervata traseului drumului expres
EX1b zona rezervata pentru traseul drumului de centura
EX2 - zone de protecie pentru vestigiile arheologice
EX3 - zone rezervate terenurilor agricole
EX4 - zone rezervate terenurilor forestiere
ANEXE :
1. CONDIII
DE
PROTECIE
A
REELELOR
TEHNICO-EDILITARE
SERVITUILE IMPUSE DE CTRE ACESTEA VECINTILOR
2. CADRU LEGAL DE ELABORARE A REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM
3. MSURI PENTRU PROTECIA SURSELOR DE APE SUBTERANE - TNAD
I - PRESCRIPTII GENERALE
1. DOMENIU DE APLICARE
1.1. Prezentul Regulament Local de Urbanism este parte integrant a Planului Urbanistic General al
localitatii Tasnad.
1.2. Regulamentul local de urbanism cuprinde i detalieaz prevederile referitoare la modul de utilizare
a terenurilor i de amplasare, dimensionare i realizare a construciilor in intravilanul localitatii.
1.3. Pentru terenurile noi introduse in intravilan care necesita realizarea de drumuri pe trasee noi sau
lucrari de dezvoltare a infrastructurii edilitare, in vederea construirii se vor intocmi Planuri Urbanistice
Zonale. Acestea vor ine seam de prevederile Planului Urbanistic General si a Regulamentului Local de
Urbanism aferent, asigurnd dezvoltarea coerent a localitatii Tasnad.
1.4. Prezentul regulament are caracter operaional i este opozabil n justiie. Prevederile sale permit
autorizarea direct, cu excepia derogrilor i situaiilor speciale, n care se impune elaborarea unor
Planuri Urbanistice de Detaliu sau Planuri Urbanistice Zonale.
Prin derogare se nelege modificarea condiiilor de construire: funciuni admise, regim de
construire, nlime maxim admis, distane minime fa de limitele parcelei, POT, CUT.
Modalitile de autorizare n cazul derogrilor sunt urmtoarele:
modificarea conditiilor de amplasare, dimensionare, conformare si servire edilitara a unuia sau mai
multe obiective, pe una sau mai multe parcele adiacente, in corelare cu vecinatatile imediate, sunt
posibile pe baza unor Planuri Urbanistice Zonale PUZ.
modificarea uneia dintre condiiile stipulate n PUG privind funciunile admise, regimul de
construire, nlimea maxim admis, CUT i retragerea cldirilor fa de aliniament este posibil pe
baza unor Planuri Urbanistice de Detaliu PUD.
1.5. Modificarea Regulamentului local de urbanism aprobat se face numai n condiiile n care acestea
nu contravin prevederilor Regulamentului General de Urbanism. Aprobarea unor modificri ale Planului
Urbanistic General i implicit ale Regulamentului Local de Urbanism se poate face numai cu
respectarea procedurii de avizare - aprobare pe care a urmat-o documentaia iniial.
2. CORELRI CU ALTE DOCUMENTAII.
Prezentul regulament preia acele prevederi ale Planurilor Urbanistice Zonale si de Detaliu aprobate
anterior intrrii sale n vigoare prin Hotrrea Consiliului Local al Localitatii Tasnad, prevederile
Planului Urbanistic General Localitatea Tasnad n vigoare, i acele prevederi din regulamentele
anterioare, ale cror efecte sunt imprimate n configuraia cadrului construit actual al localitilor i care
i pstreaz i n prezent valabilitatea.
3. CONDIII DE APLICARE.
3.1. Regulamentul Local de Urbanism preia prevederile Regulamentului General de Urbanism, le
detalieaz i le aplic n corelare cu condiiile specifice de dezvoltare a localitatii Tasnad.
3.2. Pentru zonele de extindere, situate ntre intravilanul existent (1999) i intravilanul propus, care
necesita realizarea de drumuri pe trasee noi sau lucrari de dezvoltare a infrastructurii edilitare este
obligatorie elaborarea unor Planuri Urbanistice Zonale sau Planuri Urbanistice de Detaliu, aprobate
conform legii.
3.3 Pentru zonele centrale ale localitatilor, zonele protejate si zonele de protectie a monumentelor, a
complexelor de odihna si agrement, a parcurilor industriale, a parcelarilor sau a altor zone stabilite
conform plansei anexate de Unitari Teritoriale de Referinta, se impune elaborarea Planurilor Urbanistice
Zonale, conform Legii 350/2001 a Urbanismului si Amenajarii Teritoriului cu completarile si
modificarile ulterioare.
3.4 Pentru reglementarea amanuntita a prevederilor stabilite prin PUG sau PUZ, pentru stabilirea
conditiilor de construire se vor elabora Planuri Urbanistice de Detaliu acolo unde serviciul de urbanism
considera ca acest lucru este necesar.
3.5 Prevederile prezentului Regulament Local de Urbanism vor fi permanent corelate cu evoluia
legislaiei cu caracter general, precum i cu cea a legislaiei de specialitate, relevante pentru activitatea
de urbanism i amenajarea teritoriului.
functionala poate rezulta din mai multe parti cu aceeasi functiune dominanta (zona de locuit, zona
activitatilor industriale, zona spatii verzi, etc). Zonificarea functionala este actiunea de impartire a
teritoriului in zone functionale.
5.2. Unitatea teritoriala de referinta (UTR) este o subdiviziune urbanistica a teritoriului unitatii
administrativ-teritoriale, constituita pe criterii urbanistice similare sau omogene, avand drept scop
pastrarea, refacerea ori dezvoltarea teritoriului in concordanta cu traditiile, valorile sau aspiratiile
comunitatii la un moment dat si necesara pentru: agregarea pe suprafete mici a indicatorilor de populatie
si construire, determinarea caracteristicilor urbanistice, stabilirea indicatorilor urbanistici, reglementarea
urbanistica omogena. UTR-urile, avand de regula suprafata de 1-20 ha si in mod exceptional pana la 100
ha, se delimiteaza pe limitele de proprietate, strazi sau alte tipuri de limite fizice sau naturale in functie
de unele dintre urmatoarele caracteristici:
- relief si peisaj cu caracteristici similar
- evolutie istorica unitara intr-o anumita perioada
- populatie cu structura omogena
- sistem parcelar si mod de construire omogene
- folosinte de aceeasi natura ale terenurilor si constructiilor.
- regim juridic al imobilelor similar;
- reglementari omogene referitoare la destinatia terenurilor si la indicatorii urbanistici.
5.1. mprirea teritoriului n uniti teritoriale de referin (denumite n continuare UTR), s-a fcut
conform planei anexate de Unitati Teritoriale de Referinta.
Definirea unei anumite uniti teritoriale de referin este determinat de trei parametri:
(1)
funciunile dominante admise cu sau fr condiionri;
(2)
regim de construire
(3)
inaltimea maxima admisa a constructiilor.
Schimbarea unuia dintre parametri conduce la modificarea prevederilor regulamentului i deci, este
necesar ncadrarea terenului n alt categorie de UTR.
5.3. Structura continutului Regulamentului Local de Urbanism:
Fiecare dintre subzonele si unitatile teritoriale de referinta - UTR fac obiectul unor prevederi organizate
conform urmatorului continut:
UTILIZARI ADMISE
UTILIZARI ADMISE CU CONDITIONARI
UTILIZARI INTERZISE
ARTICOLUL 6
ARTICOLUL 7
ARTICOLUL 8
ARTICOLUL 9
ARTICOLUL 10
ARTICOLUL 11
ARTICOLUL 12
ARTICOLUL 13
ARTICOLUL 14
6. OBSERVAII
6.1. La autorizarea oricrui fel de construcie n extravilan se vor avea n vedere prevederile Ordinului
nr. 34/N/M30/3422/42.21 din 1995 al MLPAT, MApN, MI, SRI pentru aprobarea Precizrilor privind
avizarea documentaiilor de urbanism i amenajarea teritoriului prin care se reglementeaz distanele
minime de amplasare a construciilor fa de obiectivele cu caracter special.
6.2. Planul aferent Regulamentului Local de Urbanism cu indicarea unitilor teritoriale de referin
este prezentat n anex. Pentru fiecare investitie noua se va elibera un Certificat de Urbanism in care se
va preciza, in functie de UTR in care se gaseste parcela pe care se doreste realizarea investitiei
respective, regimul tehnic si economic de construibilitate conform articolelor din RLU. Regimul tehnic
si economic din RLU va fi completat direct in Certificatul de Urbanism eliberat sau ca anexa la acesta
cu obligativitatea respectarii intocmai a conditiilor impuse.
6.3. Autorizarea executrii tuturor construciilor va ine seama de zonele de servitute i de protecie ale
reelelor tehnico-edilitare i a cilor de comunicaie.
6.4. Autorizarea construciilor n zonele expuse la riscuri naturale, cu excepia celor care au drept scop
limitarea acestora este interzis (conform Regulamentului General de Urbanism, HGR 525/ 1996 Art.10
Expunerea la riscuri naturale), pana la realizarea studiilor si lucrarilor care sa conduca la eliminarea
acestor riscuri. In sensul prezentului regulament, prin zone de risc natural se intelege alunecari de teren
si zone inundabile.
Pentru zonele inundabile cauzate de paraul Cehal, se impun lucrari de regularizare a cursului de
apa, indiguiri si alte lucrari de impiedicare a fenomenului. O data cu realizarea acestora, se vor putea
elibera autorizatii de construire pentru aceste zone.
6.5. n scopul protejrii imaginii spaiului public, autoritile locale vor urmri evitarea:
de
de
de
in
3. Pentru fiecare imobil (parcel i fond construit) declarat monument istoric sunt permise doar
interveniile de conservare-restaurare.
4. Interveniile de conservare-restaurare constau ntr-un ansamblu organizat de lucrri care, prin
respectarea elementelor tipologice, formale i structurale ale imobilului, permit conservarea i
punerea n valoare a caracterului su, astfel nct s permit utilizarea adecvat a caracteristicilor
sale intrinseci.
5. Pentru orice intervenie de conservare-restaurare efectuat asupra imobilelor (parcel i fond
construit) ncadrate n aceast categorie de valori culturale este obligatorie elaborarea unui studiu
istoric de fundamentare a documentaiei de specialitate (proiect de conservare-restaurare) care
urmeaz s fie elaborat n vederea execuiei.
6. Pentru obtinerea autorizatiei de construire, in zonele de protectie a monumentelor istorice se va
solicita avizul Directiei Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural Maramures.
7. n cazul zonelor cu patrimoniu arheologic evideniat ntmpltor (ca urmare a factorilor naturali sau
a aciunilor umane, altele dect cercetarea arheologic) se instituie, din momentul descoperirii de
bunuri arheologice, n vederea cercetrii i stabilirii regimului de protejare, temporar, pentru o
perioad ce nu poate depi 12 luni, regimul de protecie pentru bunurile arheologice i zonele cu
potenial arheologic;
8. n cazul zonelor cu potenial arheologic este necesar o cercetare arheologic n vederea
nregistrrii i valorificrii tiinifice a acestora;
9. Sptura arheologic i activitile umane ntreprinse asupra patrimoniului arheologic se efectueaz
numai pe baza i n conformitate cu autorizaia emis de Ministerul Culturii, n condiiile legii;
10. Utilizarea detectoarelor de metale n situri arheologice, n zonele de interes arheologic prioritar i n
zonele cu patrimoniu arheologic reperat este permis numai pe baza autorizrii prealabile emise de
Ministerul Culturii;
11. Pn la descrcarea de sarcin arheologic, terenul care face obiectul cercetrii este protejat ca sit
arheologic, conform legii;
12. Autorizarea lucrrilor de construire sau desfiinare din zonele cu patrimoniu arheologic reperat sau
marcat pe planele prezentului PUG se aprob numai pe baza i n conformitate cu avizul
Ministerului Culturii.
13. n cazul zonelor cu patrimoniu arheologic evideniat ntmpltor, pn la descrcarea de sarcin
arheologic, autorizarea de construire se suspend sau, dup caz, primarul localitii dispune
ntreruperea oricrei alte activiti, n conformitate cu avizul serviciilor publice descentralizate ale
Ministerului Culturii, i se instituie regimul de supraveghere sau sptur arheologic .
2.
social-culturale i medicale, precum i unitile economice ale cror procese tehnologice necesit
factori de mediu lipsit de impuriti).
7. Zona de protecie sanitar pentru staia de epurare va fi de minim 300 m (exceptand statiile
ecologice) fa de teritoriile protejate (zonele de locuit, parcurile, rezervaiile naturale, zonele de
interes balneoclimateric, de odihn i recreere, instituiile social-culturale i medicale, precum i
unitile economice ale cror procese tehnologice necesit factori de mediu lipsit de impuriti).
8. Se interzice construirea n zonele de siguranta a surselor i instalaiilor de ap potabil, a staiilor de
epurare, a conductelor de transport produse petroliere, gaze, linii de nalt i medie tensiune etc.
Zona de siguranta la conducta de transport gaze este de 20 m de o parte i de alta a conductei, zon
n care se interzice efectuarea oricror lucrri de construcii i montaj, chiar cu caracter provizoriu.
Zona de protectie la conducta de transport gaze este de 100 m de o parte i de alta a conductei, zon
n care autorizarea construciilor se poate face doar n baza unui aviz favorabil dat de deintorul
conductei.
Zona de protectie la liniile electrice coincide cu zona de siguranta.
Pentru depozitele de deeuri se vor nainta proiectele ntocmite conform OMS 117/2002, nsoite
de studii de impact pentru sntate i mediu, studii geologice, hidrogeologice i urbanistice,
conform OMS 536/1997, art.8,10,11 i 43.
9. Conform Norme tehnice privind delimitarea zonelor de protecie i de siguran aferente
capacitilor energetice (Ordinul ANRE nr.4/09,03,2007 modificat i completat cu Ordinul ANRE
nr.49/29,11,2007) limea zonei de protecie i de siguran a liniilor electrice aeriene este de : 24m
pentru LEA 20kV
10. Pentru posturi de transformare de tip aerian, zona de protecie este delimitat de conturul fundaiei
stlpilor i de protecia la sol a platformei suspendate; pentru posturi de transformare, cabine de
secionare ngrdite, zona de protecie este delimitat de ngrdire, pentru posturi de transformare,
cabine secionate ngrdite, zona de protecie este delimitat de suprafaa fundaiei extins cu cte
0,2 m pe fiecare latur; pentru posturi de transformare amplasate la sol, ngrdite, zona de siguran
este extins n spaiu delimitat la distana de 20 m de la limita zonei de protecie.
3.
10
executarea unor lucrri de sprijinire i consolidare: terasri, drenuri, taluzri, ziduri de sprijin,
plantaii de arbori cu rdcini pivotante etc.
4.
CAI DE COMUNICATII:
- Strzile propuse n noile enclave sau extinderi cu locuine individuale vor fi minimim de categoria a IIIa, excepie fcnd strzile cu lungimi mai mici de 150 m pentru care nu exist posibilitatea de a se prelungi
i se vor amenaja ca nite fundturi
- Strzile noi propuse ce leag dou strzi existente vor prelua caracteristicile categoriei superioare cu care
au tangen, cu condiia ca parcelarul i fondul construit existent s permit acest lucru.
- Executarea lucrrilor edilitare ce afecteaz suprafaa strzilor (carosabil i trotuar) se vor aproba doar cu
condiia, ca la terminarea acestora s se refac sistemul rutier (stratificaie, grosime stratificaie i tip de
mbrcminte) identic cu cel existent la nceperea lucrrilor
- Trotuarele la strzile din localitate sunt de regul, separate de partea carosabil printr-o fie liber
rezervat pentru amplasarea pomilor, a instalaiilor subterane, a stlpilor de iluminat i de telecomunicaii.
- Fia liber la strzile de categoria III poate fi numai n cazul cnd distana dintre fronturile construciilor
de pe prile laterale ale strzilor permite prevederea fiilor libere; n caz contrar trotuarele sunt adiacente
prii carosabile.
- Artera de circulaie cu traseu nfundat nu va avea o lungime mai mare de 150,00m i va fi prevzut la
captul nfundat cu bucl pentru ntoarcerea autovehiculeor, cu raza de minim 6,00m
11
5.
DREPTUL DE PARCELARE:
1.
Prin parcelare se nelege operaiunea de proiectare urbanistic prin care se determin divizarea n
4 sau mai multe pari alturate a uneia sau mai multor proprieti funciare distincte, destinate
construirii, n scopul de a fi sau nu nstrinate prin cedri, concesionri sau vnzri a loturilor
rezultate; (art.30 R.G.U)
2.
3.
Faptul de a proiecta sau construi mai mult de patru cladiri pe o parcel, constituind un singur trup,
este considerat din punct de vedere al autorizrii construciilor, ca o parcelare, n sensul celor
prevzute anterior;
4.
Proprietarii suprafeelor de teren pe a cror ntindere se pot construi patru sau mai multe locuine
sau cldiri de orice natur, respectand prevederile prezentului regulament, au dreptul s le
parceleze. Dreptul de parcelare este supus, n afar de prevederile nscrise n reglementarile legale,
dispoziiilor prezentului regulament .
Urbanistic Zonal ce se va aproba conform legilor n vigoare i care va sta la baza viitoarei parcelri,
reglementnd forma, dimensiunile, accesul i echiparea edilitar a viitoarelor parcele astfel obinute.
Sunt interzise parcelrile prin care se obin mai mult de 12 loturi pe terenurile situate pe strzi,
unde nu exist sau nu sunt prevzute reele de ap potabil i canalizare pentru evacuarea apelor uzate;
Se poate totui admite pacelarea acestor terenuri dac proprietarul execut sau platete costul
executrii racordrii lucrrilor edilitare ale parcelrii la acelea ale localitii, conform condiiilor cerute de
societile care administreaz reelele publice de alimentare cu apa i canalizare n zona respectiv sau de
Regia Apele Romne i Agenia de Protectia Mediului;
Pe strzile unde nu exist conducte pentru alimentare cu ap potabil i canalizare i unde nici
nu urmeaz a se executa de catre Primrie sau particulari lucrri de racordare la reelele localitii, se poate
totui autoriza, cu avizul Ageniei de Protectia Mediului, parcelari cu parcele cu suprafata minima de 150
mp. n acest caz trebuie s se execute de ctre parcelator lucrri locale separate pentru fiecare parcel n
parte, care s asigure alimentarea cu apa potabil i evacuarea apelor uzate. Pentru toate aceste lucrri se va
cere n prealabil avizul Regiei Apele Romane i al Ageniei de Protecie a Mediului;
13
Sunt considerate loturi construibile numai loturile care se ncadreaz n prevederile de mai sus.
STRZI I ALEI CAROSABILE N PARCELRILE NOI
- Orice parcelare n care nu toate parcelele au acces direct la un drum public existent, trebuie s aiba cel
puin o strad deschis la ambele capete;
- Aleile carosabile din interiorul zonelor parcelate vor avea minim dou benzi de circulaie;
- Strzile, aleile carosabile (inclusiv fundturile) nou create vor respecta profilul transversal indicat n
plana de Reglementri urbanistice.
- Pentru a fi construibil, o proprietate cu adncime mare se poate dezmembra n maxim dou parcele, una
la alinierea strzii i alta ctre fund, cu condiia ca parcela de fund s aib un acces carosabil de min. 3 m
creat pe teren propriu i cu adncime de maxim 25 m de la alinierea strzii;
- Fundturile nu pot avea mai mult de 100 m lungime- din alinierea strzii pn n captul ei. La partea de
capt, fundtura trebuie s prezinte o lrgire de o form i cu dimensiunile astfel alese, nct s asigure
ntoarcerea unui vehicul din cel mult trei micri, nscriindu-se n curbe cu raza exterioara de minim 10m.
- Pe ct e posibil se va evita ca o arter de mare circulaie s fie ntrerupt prea des de astfel de strzi
provenite dintr-o parcelare.
- Proiectul de parcelare trebuie s prevad strzi, alei, piee i treceri spre parcele n condiiile impuse prin
prezentul Regulament.
- Proiectul cu toate aceste suprafee, complet echipate din punct de vedere edilitar, se vor preda Primriei n
mod obligatoriu i gratuit de ctre proprietar.
- La parcelrile unor terenuri cu suprafa mai mare de 50 000 mp n afara ndeplinirii celorlalte condiii
de parcelare, trebuie s se prevad pe lng terenul necesar asigurrii strzilor, o suprafa de teren pentru
scopuri publice (comert, coala, biseric, terenuri de sport, etc) .
- Aceast suprafa va fi de minim 5 % din ntinderea total a terenului pentru terenurile cu suprafa
ntre 50000 i 200000mp i de minim 7 % pentru terenurile n suprafa mai mare de 200000mp.
14
Dintre cele mai importante institutii publice existente in zona mentionam : primaria, trei biserici,
muzeu, camin cultural, hotel, scoala generala, farmacie, stomatologie ;
Zona centrala se compune din doua zone principale:
CM - Zona centrala din exteriorul zonei de protectie a monumentelor istorice, care cuprinde
urmatoarele UTR-uri.
C L1 UTR locuinte individuale din tesutul traditional existent, din zona centrala care sunt situate
in exteriorul zonei de protectie a monumentelor istorice
C L2 UTR locuinte colective (blocuri P+4) din tesutul existent, din zona centrala care sunt
situate in exteriorul zonei de protectie a monumentelor istorice
C L3 UTR locuinte individuale si colective din enclavele neconstruite din zona centrala care
sunt situate in exteriorul zonei de protectie a monumentelor istorice
CV1a UTR spatii verzi : parcuri, gradini publice, scuaruri si fasii plantate (publice), din zona
centrala care sunt situate in exteriorul zonei de protectie a monumentelor istorice
C V1b UTR amenajari sportive din zona centrala care sunt situate in exteriorul zonei de
protectie a monumentelor istorice
C IS1 - UTR unitati socio-culturale situate din zona centrala care sunt situate in exteriorul zonei
de protectie a monumentelor istorice
C IS2 - UTR unitati comerciale si servicii din zona centrala care sunt situate in exteriorul zonei
de protectie a monumentelor istorice
C IS3 - UTR unitati de invatamant din zona centrala care sunt situate in exteriorul zonei de
protectie a monumentelor istorice
C IS4 UTR unitati administrative din zona centrala care sunt situate in exteriorul zonei de
protectie a monumentelor istorice
CP Zona centrala din interiorul zonei de protectie a monumentelor istorice, care cuprinde
urmatoarele UTR-uri:
CP L1 UTR locuinte individuale din tesutul traditional existent, din zona centrala care sunt
situate in interiorul zonei de protectie a monumentelor istorice
CP L2 UTR locuinte colective (blocuri P+4) din tesutul existent, din zona centrala care sunt
situate in interiorul zonei de protectie a monumentelor istorice
CPV1a UTR spatii verzi : parcuri, gradini publice, scuaruri si fasii plantate (publice), din zona
centrala care sunt situate in interiorul zonei de protectie a monumentelor istorice
CP IS1 - UTR unitati socio-culturale din zona centrala care sunt situate in interiorul zonei de
protectie a monumentelor istorice
CP IS2 - UTR unitati comerciale si servicii din zona centrala care sunt situate in interiorul zonei
de protectie a monumentelor istorice
CP IS3 - UTR unitati de invatamant din zona centrala care sunt situate in interiorul zonei de
protectie a monumentelor istorice
CP IS4 UTR unitati administrative din zona centrala care sunt situate in interiorul zonei de
protectie a monumentelor istorice
Pentru zona de protectie a monumentelor istorice (100 metri pe limite de parcele), s-a instituit
interdictie temporara de construire pana la elaborarea, (in conformitate cu reglementarile P.U.G.), a unui
Plan Urbanistic Zonal stabilit conform plansei de UTR (PUZ1). P.U.Z. se va realiza pe suport topografic
actualizat la scara 1/500 inainte de demararea oricarei investitii in zona centrala.
16
CL1+CL2 :
Echipamente publice aferente zonei de locuit
- Echipamente tehnico- edilitare
- Alei pietonale, accese, parcaje la sol(exclus garaje individuale), spatii verzi, locuri de joaca
- Functiuni de interes public la parterul cladirilor
CL3 Locuinte individuale si colective
- Functiuni administrative, functiuni financiar-bancare, functiuni comerciale cu caracter intraurban,
functiuni de cult, functiuni de cultura, functiuni de nvatamant, functiuni de sanatate, functiuni sportive,
functiuni de turism cu caracter intraurban, functiuni aferente infrastructurii de transport public, locuinte,
servicii aferente zonelor de locuinte (servicii de proximitate), echipamente publice aferente zonelor de
locuinte.
- Echipamente publice aferente zonei de locuit
- Echipamente tehnico- edilitare
- Alei pietonale, accese, parcaje la sol(exclus garaje individuale), spatii verzi, locuri de joaca
- Functiuni de interes public la parterul cladirilor
CIS3: - constructii de invatamant: invatamant prescolar - gradinite, scoli primare, gimnaziale, licee, scoli
postliceale, profesionale, invatamant superior.
CIS4: - constructii administrative: sedii primarii, sedii de partide, sedii de servicii descentralizate in
teritoriu al ministerelor si ale altor organe de specialitate, sedii de sindicate, culte, fundatii, organizatii
nonguvernamentale, asociatii, agentii, sedii de politie, pompieri, jandarmerie, etc
Activitatile productive existente vor putea functiona pana la reconversia acestora in zone
functionale stabilite prin P.U.G.
CL1:
CL2+CL3:
Se admit schimbari de destinatie la apartamentele din blocuri, cu acordul tuturor locatarilor, doar
pentru urmatoarele activitati:
- prestari servicii: birouri de avocatura, calculatoare, proiectare
- se admite amplasarea de chioscuri pentru vanzare reviste, bauturi racoritoare, alimente, n cartierele
mari de blocuri numai pe baza de PUD aprobate si cu conditia ca acestea sa nu depaseasca 40 mp.
18
CV1a+ CV1b:
- se vor asigura circulaii pietonale, precum i scuaruri atractive pentru recreere n cadru urban, n
pondere de minim 10% din suprafaa de teren construita.
CIS1+CIS2+CIS3+CIS4:
- se interzice localizarea restaurantelor care comercializeaza bauturi alcoolice la o distanta mai mica
de 100 metri de unitati de invatamant preuniversitar si de biserici;
- se admite completarea cu cladiri comerciale in interspatiile neconstruite cu conditia sa se mentina
accesele carosabile si trecerile pietonale necesare, parcari si spatii verzi conform prezentului RLU si
sa se respecte cerintele de protectie a cladirilor existente.
- se va asigura n toate locurile publice accesul persoanelor cu handicap motor.
CIS1+CIS2+CIS3+CIS4 :
- se va mentine parcelarul existent
19
- parcela este construibila numai daca are asigurat un acces carosabil de minim 3.0 metri latime
dintr-o circulatie publica in mod direct sau prin drept de trecere legal obtinut prin una din
proprietatile invecinate, cu conditia ca lungimea accesului pana la intrarea pe parcela sa nu
depaseasca 25 metri;
- in cazul fronturilor continue la strada se va asigura un acces carosabil in curtea posterioara printr-un
pasaj dimensionat, astfel incat sa permita accesul autovehicolelor de stingere a incendiilor; distanta
dintre aceste pasaje masurata pe aliniament nu va depasi 30.0 metri.
- se pot realiza pasaje si curti comune private accesibile publicului permanent sau numai in timpul
programului de functionare precum si pentru pentru accese de serviciu;
- in toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor cu handicap
sau cu dificultati de deplasare.
CL1+CL2+CL3 : pentru constructii de locuinte, vor fi prevazute locuri de parcare dupa cum urmeaza :
- cate un loc de parcare la 1-5 locuinte unifamiliale cu lot propriu
- cate un loc de parcare la 1-3 apartamente pentru locuinte semicolective cu acces propriu
si lot folosit in comun.
- cate un loc de parcare la 2-10 apartamente in locuinte colective cu acces si lot in comun.
CIS 1 pentru constructiile de cult numarul spatiilor de parcare va fi stabilit in functie de obiectiv,
avandu-se in vedere minim 5 locuri de parcare.
- Pentru constructiile culturale vor fi prevazute locuri de parcare pentru vizitatori si spectatori si
personal, dupa cum urmeaza :
- cate un loc de parcare la 50 mp spatiu de expunere
- un loc la 10-20 locuri in sala
CIS 2 pentru institutiile financiar-bancare cate un loc de parcare la 20 de salariati si un spor de
50%pentru clienti ; in functie de destinatia cladirii si de amplasament, parcajele pentru salariati pot fi
impreuna cu cele ale clientilor, adiacent drumului public.
- pentru constructiile comerciale vor fi prevazute locuri de parcare pentru clienti dupa cum
urmeaza :
- un loc de parcare la 200 mp suprafata desfasurata a constructiei pentru unitati de pana la
400 mp
- un loc de parcare la 100 mp suprafata desfasurata a constructiei pentru unitati de 400-600
mp
- un loc de parcare la 50mp suprafata desfasurata a constructiei pentru complexe comerciale
de 600-2000 mp
- un loc de parcare la 40mp suprafata desfasurata a constructiei pentru complexuri
comerciale de peste 2000 mp.
21
- pentru restaurante va fi prevazut cate un loc de parcare la 5-10 locuri de masa ; la acestea se vor
adauga spatiile de parcare sau garare a vehiculelor proprii, care pot fi amplasate independent de
parcajele clientilor.
- pentru constructiile de sanatate va fi prevazut cate un loc de parcare la 4 persoane angajate, cu un
spor de 10%.
CIS 3 pentru toate categoriile de constructii de invatamant vor fi prevazute 3-4 locuri de parcare la 12
cadre didactice.
- Pentru invatamantul universitar se va adauga un numar de 1-3 locuri de parcare pentru autocare.
CIS 4 pentru constructiile administrative vor fi prevazute cate un loc de parcare pentru 10-40 salariati si
un spor de 30%
- pentru spatii destinate reuniunilor sau conferintelor se vor asigura 1-2 locuri de parcare pentru
autocare.
CV1b- pentru toate categoriile de constructii si amenajari sportive vor fi prevazute locuri de parcare pentru
personal, pentru public si pentru sportivi, in functie de capacitatea constructiei, dupa cum urmeaza :
-pentru complexuri sportive, sali de antrenament sau de competitie, un loc de parcare la 520 de locuri
- la cele de mai sus se va adauga un 1-3 locuri de parcare pentru autocar.
pentru firme, afiaj i mobilier urban se va asigura coerena pe arterele principale pe baza unor
studii i avize suplimentare.
- se interzice modificarea aspectului cladirilor existente prin tratarea diferita a finisajului parterului
de cel al nivelurilor superioare sau acoperirea cu firme a parapetului ferestrelor de la primul nivel.
22
- pentru cladirile valoroase din punct de vedere arhitectural (cele de pe strada N. Balcescu, V.
Salajean, Biro Layos) se vor respecta prevederile prezentului regulament pentru Zona centrala situata
in interiorul zonei de protectie a monumentelor istorice, art. 11 )
CIS4 : pentru constructiile administrative vor fi prevazute spatii verzi cu rol decorativ, minim 15 %
din suprafata terenului.
ARTICOLUL 14. IMPREJMUIRI :
CM :
- este permisa autorizarea urmatoarelor categorii de imprejmuiri :
23
- imprejmuiri opace, necesare pentru protectie sau separarea unor servicii functionale,
asigurarea protectiei vizuale.
- imprejmuiri transparente, decorative sau gard viu, necesare delimitarii parcelelor aferente
cladirilor si/sau integrarii cladirilor in caracterul strazilor sau al ansamblurilor urbanistice.
- se recomanda separarea terenurilor echipamentelor publice si bisericilor cu garduri transparente de
maxim 2.20 metri si minim 1.80 metri inaltime, din care 0.30 metri soclu opac, dublate de gard viu.
- spre trotuare i circulaii pietonale nu sunt obligatorii garduri, dar se va putea prevedea marcarea
apartenenei spaiului prin diferene de pavaje, borduri, garduri vii, terase etc.
- nu se recomanda construirea la aliniament a imprejurimilor opace mai inalte de 2m
- pentru punerea in valoare a constructiilor publice se recomanda realizarea imprejmuirilor
transparente sau din gard viu .
- Pentru locuintele individuale imprejmuirile vor fi spre strada de maxim 1.80 m inaltime din care un
soclu opac de maxim 0.60 m. si o parte transparenta realizata din fier sau lemn, dublate eventual cu gard
viu; imprejmuirile dintre proprietati pot fi opace si de maxim 2,00 m inaltime
24
25
26
Interventii pentru cladiri care se pot realiza fara intocmirea PUZ - care nu modifica
structura de rezistenta si/sau aspectul arhitectural al constructiilor:
reparatii la mprejmuiri, acoperisuri, nvelitori sau terase, atunci cnd nu se schimba forma acestora
si materialele din care sunt executate; materialele (compozitie fizico-chimica, forma, textura,
culoare) si tehnica de punere n opera vor fi identice cu cele proprii substantei autentice existente
anterior interventiei, n caz contrar este
necesara obtinerea avizului DJCCPCN si intocmirea PUZ
- reparatii si nlocuiri de tmplarie interioara si exterioara, daca se pastreaza forma, dimensiunile
golurilor si tmplariei, inclusiv n situatia n care se schimba materialele din care sunt realizate respectivele
lucrari, cu exceptia cladirilor declarate monumente istorice, n conditiile legii : materialele (compozitie
fizico-chimica, forma, textura, culoare) si tehnica de punere n opera vor fi identice cu cele proprii
substantei autentice existente anterior interventiei, n caz contrar este necesara obtinerea avizului
DJCCPCN si intocmirea PUZ;
- reparatii si nlocuiri de sobe de ncalzit;
- pentru reparatii se vor folosi materialele (compozitie fizico-chimica, forma, textura, culoare) si
tehnica de punere n opera identice cu cele proprii substantei autentice existente anterior interventiei, n caz
contrar este necesara obtinerea avizului DJCCPCN ; pentru nlocuire se va obtine avizul DJCCPCN din
timp, pentru a permite eventuala demontare si conservare muzeistica a sobei de ncalzit;
-
- orice echipamente (de climatizare, firide de racord/bransament, contoare s.a.m.d.) vor fi montate
astfel nct sa nu fie vizibile din spatiul public. Montajul n ganguri de acces sau n curti va fi discret si fara
a degrada fondul construit existent prin saparea de nise n zidarii/pavaje valoroase sau nlaturarea de
tencuieli/zugraveli valoroase, n acest sens se va obtine avizul DJCCPCN;
- orice instalatii interioare care vor necesita montaj ngropat n pardoseli/tencuieli se vor executa
dupa obtinerea avizului DJCCPCN;
- reparatii si nlocuiri de pardoseli;
- materialele nu vor conduce la impermeabilizarea planului de calcare, nici n interiorul, nici n
exteriorul constructiilor si vor fi avizate de DJCCPCN;
- lucrari de reabilitare energetica a anvelopei si acoperisului, daca nu se schimba sistemul constructiv
al acestuia - terasa/sarpanta -, la trotuare, la ziduri de sprijin si la scari de acces, fara modificarea
calitatii si a aspectului elementelor constructive; materialele (compozitie fizico-chimica, forma,
textura, culoare) si tehnica de punere n opera vor fi identice cu cele proprii substantei autentice
existente anterior interventiei, n caz contrar este necesara obtinerea avizului DJCCPCN si a
autorizatiei de construire; n situatiile n care acest demers este ngreunat de prezenta elementelor
decorative specifice de exterior (profile, cornise, oglinzi, blazoane s.a.m.d.) se prevede realizarea
lucrarilor de reabilitare termica la interior, cu conditionarile tehnice de rigoare, precum si obtinerea
avizului DJCCPCN;
- lucrari de ntretinere la caile de comunicatie si la instalatiile aferente; materialele (compozitie fizicochimica, forma, textura, culoare) si tehnica de punere n opera vor fi identice cu cele proprii substantei
autentice existente anterior interventiei, n caz contrar este necesara obtinerea avizului DJCCPCN si
elaborare PUZ
- lucrari de investigare, cercetare, expertizare, conservare si restaurare a componentelor artistice ale
constructiilor clasate ca monumente sau situate n perimetrul ansamblurilor sau siturilor protejate, cu avizul
DJCCPCN i al autoritatii administratiei publice locale;
Interventii pentru cladiri care se pot realiza numai in baza intocmirii PUZ cu urmatoarele
conditionari :
lucrarile la sistemele de acoperire (sarpante, ferme, terase) se autorizeaza n limita pastrarii
volumului construit existent precum si a geometriei precise a nvelitorii;
a) materialele nvelitorii (compozitie fizico-chimica, forma, textura, culoare) si tehnica de punere
n opera vor fi identice cu cele proprii substantei autentice existente anterior interventiei. DJCCPCN poate
admite derogari de la aceasta prevedere n situatii temeinic fundamentate de studiile preliminare;
b) lucarne noi pot fi executate exclusiv dupa modelul celor existente la acelasi acoperis,
exprimnd totodata caracterul contemporan pentru a nu falsifica documentul de arta sau istorie. Compozitia
volumetrica va respecta principiile ilustrate de cladirea n cauza;
c) ferestre de mansarda se vor putea construi doar n pantele acoperisurilor orientate spre spatiul
privat al curtilor, n pozitii care sa asigure o vizibilitate redusa din spatiul public. Dispunerea acestora spre
spatiul public, si numai al strazilor cu prospect ngust care nu permite vizibilitatea pantei de pe trotuarul
opus, este ncurajata n special n situatiile n care optiunea lucarnelor ar afecta imaginea autentica a
profilului stradal;
d) jgheaburile si burlanele vor fi realizate doar din tabla de otel zincat sau cupru netratat (patinarea
naturala a cuprului este acceptata cu conditia de a nu degrada prin murdarire elemente de constructie
adiacente), piesele de prindere/fixare vopsite vor avea culori desaturate (nuante de gri pna la negru).
Sistemul de colectare a apelor pluviale va fi racordat la infrastructura de canalizare publica, se admite
-
28
- schimbarile de destinatie se pot autoriza exclusiv n limitele impuse de utilizarea functionala stabilita prin
PUG pentru imobilul n cauza, n conditiile normelor legale n vigoare, cu obligativitatea obtinerii avizului
DJCCPCN sau CNMI dupa caz.
- lucrarile de interventie sau construire la mprejmuiri se pot autoriza, cu obligativitatea obtinerii avizului
DJCCPCN sau CNMI dupa caz, si doar cu respectarea prevederilor ilustrate n punctele A si B ale
prezentelor reglementari de interventie;
Noile cladiri se vor incadra in aspectul arhitectural si vor pune in valoare valorile perioadei in care
au fost construite. Acestea se vor realiza conform PUZ, dar vor avea volumetria simpla, fatadele se
vor armoniza cu vecinatatile, culorile folosite nu vor fi stridente si se vor alege in urma unor studii
de culoare.
Noile cladiri care se vor realiza cu tehnicile si materialele contemporane se vor incadra in
specificul zonei in care sunt inserate, fara a crea pastisele arhitecturale copii, imitatii lipsite de
valoare.
Conform PUZ
ARTICOLUL 14 - MPREJMUIRI.
-
30
31
32
pentru suprafete noi introduse in intravilan (sudul fabricii de mobila, str. Tudor Vladimirescu),
departate de centrul orasului, pentru care se va facilita accesul la diferite dotari: alimentatie
publica, servicii bancare, etc. Se considerea oportuna dezvoltarea acestei subzone mixte in vederea
crearii unei zone de tranzitie intre zona industriala din nord si viitoarea zona de locuit, din sud. In
zona Dealul Pisicii, s-a acordat o suprafata de teren destinata subzonei mixte de servicii, institutii
publice si locuinte, in vederea crearii premiselor necesare pentru realizarea obiectivului Casa de
batrani. In sudul localitatii s-a considerat necesara existenta unei subzone M1, pentru posibilitatea
realizarii unor unitati de alimentatie publica care sa deserveasca subzona mixta de receere propusa.
pentru zone existente cu functiuni intrepatrunse: intre strada Lacramioarelor si strada Castanilor,
unde se situeaza piata de alimente si targul de animale (care va fi mutat in extravilan si a carei
functiune va fi schimbata in zona comerciala), s-a ales acordarea unei astfel de functiuni deoarece
cvartalul studiat dispune de terenuri neconstruite, cu posibilitate de dezvoltare pentru locuinte,
functiuni complementare si servicii.
Pentru UTR- M1 situat in sudul fabricii de mobila, activitatile de construire se vor realiza in urma
regularizarii si indiguirii paraului Cehal sau in urma realizarii studiilor de specialitate, pentru inlatura
problema terenurilor inundabile.
Pentru analiza de detaliu a zonei se vor elabora Planuri urbanistice zonale, conform plansei de Unitati
teritoriale de referinta. Se vor respecta urmatoarele conditii:
-
teritoriul care urmeaza sa fie reglementat prin Planul urbanistic zonal va fi cel stabilit prin plansa
de Unitati teritoriale de referinta, pentru a fi relevant n evaluarea impactului urbanistic si
functional al interventiei.
dupa aprobarea PUZ, se poate solicita elaborarea unui PUD sau se pot autoriza lucrarile de
construire pe baza PUZ, dupa caz.
33
teritoriul care urmeaza sa fie reglementat prin Planul urbanistic zonal va fi cel stabilit prin plansa
de Unitati teritoriale de referinta, pentru a fi relevant n evaluarea impactului urbanistic si
functional al interventiei.
dupa aprobarea PUZ, se poate solicita elaborarea unui PUD sau se pot autoriza lucrarile de
construire pe baza PUZ, dupa caz.
34
teritoriul care urmeaza sa fie reglementat prin Planul urbanistic zonal va fi cel stabilit prin plansa
de Unitati teritoriale de referinta, pentru a fi relevant n evaluarea impactului urbanistic si
functional al interventiei.
dupa aprobarea PUZ, se poate solicita elaborarea unui PUD sau se pot autoriza lucrarile de
construire pe baza PUZ, dupa caz.
adposturi, grupuri sanitare, spaii pentru administrare i ntreinere: garderobe, toalete, dusuri
circulaii pietonale din care unele ocazional carosabile pentru ntreinerea spaiilor plantate,
amenajri pentru practicarea sportului n spaii descoperite, anexele necesare i alte activiti legate
direct de activitatea sportiv.
mobilier urban, spatii pentru joc i odihn;
construcii pentru expoziii, activiti culturale (spaii pentru spectacole n aer liber, pavilioane cu
utilizare flexibil sau cu diferite tematici)
amenajari ale cursului de apa paraul Cehal amenajare lac de agrement si alte activitati similare.
spatii plantate-squaruri, parcuri publice sau private
36
Pentru zonele noi introduse in intravilan sau pentru enclavele neconstruite, pentru care trebuie
rezolvata problema accesului si a retelor edilitare, se vor intocmi Planuri Urbanistice Zonale sau de Detaliu
- conform plansei anexate U.T.R.
M2:
Pentru zonele noi introduse in intravilan, pentru care trebuie rezolvata problema accesului si a
retelor edilitare, se vor intocmi Planuri Urbanistice Zonale sau de Detaliu - conform plansei anexate U.T.R.
M3:
- realizarea constructiilor si amenajarilor in interiorul bazei turistice Tasnad va fi conditionata de
intocmirea Planurilor Urbanistice Zonale sau de Detaliu.
37
- orice lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care
impiedica evacuarea si colectarea apelor meteorice.
M2:
-
orice functiuni, cladiri si amenajari care produc diminuarea valorii peisagistice si ecologice si deci a
atractivitatii zonei prin agresarea peisajului, prin provocarea de intense aglomerari, poluari si
circulatii, prin diminuarea vegetatiei si contravin normelor de protectie stabilite pe plan local.
M3:
-
M2:
- Se admit operatiuni de parcelare,cu conditia ca parcelele rezultate sa aiba o suprafata minima de
800 mp si front la strada de minim 15 m.
38
M3:
- conform PUZ
echipamentele publice vor fi retrase de la aliniament cu minim 6 - 10 metri sau vor fi dispuse pe
aliniament n funcie de caracterul strzii, de profilul activitii i de normele existente;
n cazul strzilor cu fronturi continue dispuse pe aliniament, noile cldiri care nu sunt servicii sau
echipamente publice se amplaseaz pe aliniament; se pot accepta retrageri de minim 5.00 metri
numai cu condiia urmatoare: cldirile adiacente s fie retrase fa de limitele laterale ale parcelelor
i s prezinte faade laterale; n cazul n care cldirile de pe parcelele adiacente prezint calcane este
obligatorie alipirea la acestea;
cldirile care alctuiesc fronturi continue vor avea o adncime fa de aliniament care nu va depi
20 metri (aliniament posterior).
M2:
Cladirile se vor retrage de la aliniament cu cel putin 6 m. Prin aliniament se ntelege limita dintre
domeniul public si cel privat.
M3
-
conform PUZ
39
M2:
- cladirile vor fi retrese cu minim 3.0 m. de la limitele laterale ale parcelei si cu minim 5.0 m. de la
limita posterioara a acesteia.
M3:
- conform PUZ
40
cldirile vor respecta ntre ele distane egale cu jumtate din nlimea celei mai nalte; distana se
poate reduce la jumtate din nlime, dar nu mai puin de 6.00 metri, numai n cazul n care
faadele prezint calcane sau ferestre care nu asigur luminarea unor ncperi fie de locuit, fie
pentru alte activiti permanente care necesit lumin natural.
M2:
cldirile vor respecta ntre ele distane egale cu jumtate din nlimea celei mai nalte, dar nu mai
putin de 3 m.
M3:
- conform PUZ
ARTICOLUL 8 - CIRCULAII I ACCESE.
M1:
- parcela este construibil numai dac are asigurat un acces carosabil de minim 3.00 metri lime,
dintr-o circulaie public sau privata( cel mult 25 m lungine) n mod direct sau prin drept de trecere
legal obinut prin una din proprietile nvecinate;
- n cazul fronturilor continue la strad, se va asigura un acces carosabil n curtea posterioar printrun pasaj dimensionat astfel nct s permit accesul autovehiculelor de stingere a incendiilor;
- se pot realiza pasaje i curi comune, private sau accesibile publicului permanent sau numai n
timpul programului de funcionare precum i pentru accese de serviciu;
- n toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului n spaiile publice a persoanelor handicapate
sau cu dificulti de deplasare.
M2:
- parcelele sunt construibile numai daca au acces direct la un drum public sau beneficiaza de drept
de trecere legal obtinut cu o latime de minim 3.0 m
- Aleile carosabile si pietonale din interiorul parcelelor vor avea nvelitori realizate din pavaje
naturale sau artificiale, dale prefabricate, dale nierbate, pietris sau zgura, evitndu-se nvelitorile
asfaltice sau suprafete betonate.
41
M3:
- conform PUZ, care va tine cont de propunerile prezentei documentatii.(plansa Reglementari
urbanistice)
ARTICOLUL 9 - STAIONAREA AUTOVEHICULELOR.
M1:
-
n cazul n care nu se pot asigura n limitele parcelei locurile de parcare normate, se vor realiza
parcaje prin concesionarea locurilor necesare ntr-un parcaj colectiv;
M2:
-
vehicolele vor stationa numai in spatiul parcelei, iar prin PUZ se vor prevedea parcaje conform
normelor in vigoare
M3:
-
42
M2:
-
Regimul de inaltime maxim admis este de un singur nivel suprateran parter sau demisol.
Suplimentar fata de acesta, este admisa o mansarda.
inaltimea maxima admisa la coama: 4 metri
inaltimea maxima admisa la cornisa (streasina): 6 metri
M3:
Conform PUZ, respectand volumetria zonei, cu recomandarea de a nu depasi inaltimea maxima la
coama de 20 m si regim de inaltime P+4.
ARTICOLUL 11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLDIRILOR
M1:
-
pentru firme, afiaj i mobilier urban se va asigura coerena pe arterele principale pe baza unor
studii i avize suplimentare.
se interzice modificarea aspectului cladirilor existente prin tratarea diferita a finisajului parterului
de cel al nivelurilor superioare sau acoperirea cu firme a parapetului ferestrelor de la primul nivel.
-
M2:
-
M3:
-
conform PUZ
43
la finisarea fatadelor nu se vor utiliza culori stridente : portocaliu, rosu, roz, verde, albastru ; se
recomanda folosirea culorilor pastelate alb, crem, gri, vernil.
Camerele de cazare vor avea balcoane cu parapet plin si mana curenta din lemn sau cu parapet din
lemn. Se recomanda realizarea de jardiniere la intrarea in cladire si la balcoanele fatadelor.
Acoperisurile vor fi de tip sarpanta, cu panta cuprinse intre 25-35 grade, iar invelitoarea va fi din
tigla ceramica sau din beton de culoarea caramiziu sau maro. Se interzice folosirea nejustificata din
punct de vedere estetic a acoperisurilor cu pante inegale, curbe sau cu lucarne de dimensiuni si
forme diferite pentru aceeasi cladire.
Tamplaria exterioara va fi realizata din lemn stratificat cu geam termoizolant transparent.
Se recomanda folosirea materialelor valoroase din punct de vedere calitativ si estetic la realizarea
fatadelor, in special a celor naturale lemn, piatra, placaje ceramice din caramida aparenta.
se va asigura n mod special evacuarea rapid i captarea apelor meteorice din spaiile rezervate
pietonilor, din spaiile mineralizate i din spaiile plantate cu gazon;
M2:
-
44
Se vor asigura spatii publice pietonale, amenajate, mobilate si plantate, n zona acceselor publice si
a retragerilor de aliniament n proportie minima de 10% din suprafata construita desfasurata (SCD)
la nivel de parcela. Aceste spatii publice nu pot include parcajele la sol, trotuarele aferente strazilor
de acces, curtile si nisele de acces ale magazinelor, curtile interioare ale cladirilor sau terasele de
alimentatie publica incluse n constructie sau acoperite. Spatiile publice verzi sau pietonale vor fi
incluse n domeniul public.
parcajele vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare i vor fi nconjurate cu un gard
viu de 1,20 metri nlime;
M2:
-
Se vor asigura spatii verzi si plantate pe o suprafata reprezentnd cel putin 50% din suprafata
parcelei.
Se vor pastra n ct mai mare masura plantatiile de pomi fructiferi existente.
Suprafata cuprinsa ntre aliniament si fatada frontala a constructiei va fi plantata si amenajata sub
forma unei gradini sau livezi.
M3:
M1:
se recomand separarea spre strad a terenurilor echipamentelor publice i bisericilor cu garduri
transparente de maxim 1,80 metri nlime din care 0,60 metri soclu opac, dublate de gard viu.
Gardurile de pe limitele laterale i posterioare pot fi opace i vor avea nlimea de maxim 2,00
metri;
spaiile comerciale i alte servicii retrase de la aliniament pot fi lipsite de gard, pot fi separate cu
borduri sau cu garduri vii i pot fi utilizate ca terase pentru restaurante, cafenele etc.
conform PUZ;
M2:
imprejmuirile vor fi spre strada de maxim 1.80 m inaltime din care un soclu opac de maxim 0.60 m.
si o parte transparenta realizata din fier, plasa metalica sau lemn, dublate eventual cu gard viu;
imprejmuirile dintre proprietati pot fi opace si de maxim 2,00 m inaltime
conform PUZ;
45
M3:
imprejmuirile vor fi spre strada de maxim 1.80 m inaltime din care un soclu opac de maxim 0.60 m.
si o parte transparenta realizata din fier sau lemn, dublate eventual cu gard viu; imprejmuirile dintre
proprietati pot fi opace si de maxim 2,00 m. inaltime
conform PUZ;
M2:
- P.O.T maxim admis = 30 %
M3:
- P.O.T maxim admis = 40 %
M1:
C.U.T. maxim admis = 3.00
M2:
M3:
C.U.T. maxim admis= 2,00
46
L - ZONA DE LOCUIT
GENERALITATI: CARACTERUL ZONEI
Zona de locuit se compune din diferite tipuri de esut urban (subzone), difereniate din urmtoarele
puncte de vedere:
(a) funcional
caracterul locuinelor: individuale, colective mici, medii si mari;
caracterul esutului urban : omogen rezidenial cu echipamente publice aferente, mixat n
proporii i modaliti diferite cu alte funciuni - comerciale, servicii, mic producie
manufacturier, mic producie agricol de subzisten;
(b) morfologic:
tipul parcelarului:
rezultat din evoluia localitii n timp,
creat prin lotizarea unui teren mai mare sau prin extinderea localitii pe terenuri
agricole (prin operaiuni de topometrie sau prin operaiuni urbanistice);
configuraia n raport cu spaiul stradal:
spontan ordonat n raport cu traseul liber (rezultat din evoluia n timp) al strzilor, datorit
efectului diferitelor reglementri urbanistice anterioare;
geometric ordonat n raport cu trasee prestabilite fie de tip strpungeri, fie de tipul celor din
noile lotizri sau din noile mari ansambluri;
difereniat sau nu n raport cu distana fa de strad a cldirilor de pe o parcel (construcii
principale construcii secundare anexe)
atitudine de tip urban sau cu reminiscene rurale (parcele nguste i foarte adnci rezultate
din diviziunea unor proprieti agricole, permind numai construcia locuinelor tip vagon,
dispuse, nu prin cuplare, ci prin retragere pe aceeai limit de nord a fiecrei parcele i oferind
astfel n imaginea strzii serii de calcane) ;
volumetria; regim de construire (continuu sau discontinuu), nlime mic (P P+M
niveluri), medie (P+1, P+1+M niveluri), mari (P+2, P+4 niveluri), mod de terminare al
volumelor (teras, acoperi)
spaiul liber : continuu (vizibil din circulaiile publice), n care grdinile de faad sunt
vizibile prin gardurile transparente discontinuu (vizibil accidental n cazul fronturilor
continue), abuziv discontinuu i marcnd o evident scdere a nivelului civilizaiei anumitor
locuitori (prin nlocuirea n ultimii ani a unora dintre mprejmuirile transparente ctre strad cu
ziduri opace, contrar regulamentelor urbanistice anterioare);
(c) vechime: exprimnd att capacitatea locuinelor de a satisface necesitile actuale de locuire, ct i
starea de viabilitate (uzura fizic a cldirilor de peste 60 ani constituind, conform standardelor U.E., un
prag n probabilitatea necesitii reabilitrii sau reconstruciei acesteia);
(d) calitatea construciei: definit prin arhitectura, partiul, calitatea materialelor, rezistena, nivelul de
izolare termic, nivelul de dotare tehnico - edilitar a cldirilor, zonele de locuit pot fi incluse n zona
protejat datorit valorii arhitectural urbanistice, pot fi viabile n raport cu cerinele actuale ale
locuitorilor, pot fi reabilitate pentru a satisface aceste cerine sau pot fi insalubre.
Evoluia anticipat i susinut prin prevederile regulamentului este urmtoarea:
- meninerea zonelor existente bine constituite in tesutul traditional
- reabilitarea ansamblului existent de locuine colective;
47
48
n cazul existentei unui calcan vecin, cladirile se vor lipi de acesta, fara ca lungimea calcanului nou
sa depaseasca 20 m, masurati de la aliniament. Astfel, se admite construirea unui calcan numai n
scopul acoperirii unui calcan existent. Cladirile se vor retrage n mod obligatoriu de la latura opusa
calcanului existent cu o distanta minima egala cu jumatate din naltimea cladirii, masurata la
cornisa, dar nu mai putin dect 3 m.
cladirile se vor retrage n mod obligatoriu de la limitele laterale unde nu exista calcan, cu o distanta
minima egala cu jumatate din naltimea cladirii, masurata la cornisa, dar nu mai putin dect 3 m.
cladirile se vor retrage de la limita posterioara a parcelei cu o distanta minima egala cu naltimea
cladirii, masurata la cornisa, dar nu mai putin dect 5 m.
Pentru parcelele fara front la strada (accesibile prin drumuri de servitute) cladirile, inclusiv cele
anexe, aflate pe parcele fara front la strada se vor retrage fata de toate limitele parcelei cu o distanta
minima egala cu jumatate din naltimea cladirii masurata la, dar nu mai putin dect 3 m.
Garajele se vor putea alipi limitelor laterale ale parcelei, cu conditia ca naltimea calcanului rezultat
sa nu depaseasca 2,2 m.
Garajele se vor retrage cu cel putin 5 m fata de limitele posterioare ale parcelei.
distanta minim dintre cldirile de pe aceeai parcel va fi egal cu nlimea la corni a cldirii
celei mai nalte pentru faadele cu camere locuibile, dar nu la mai puin de 3.0 metri.
cldirile noi sau modificrile / reconstruciile de cldiri existente se vor integra n caracterul general
al zonei i se vor armoniza cu cldirile nvecinate ca arhitectur i finisaje;
51
spaiile libere vizibile din circulaiile publice vor fi tratate ca grdini de faad;
se vor asigura spatii plantate pe o suprafata minima de 30% din parcela pe care se vor executa
constructii
spaiile publice neconstruite i neocupate de accese i trotuare de gard vor fi plantate cu gazon i
cu un arbore la fiecare 100 mp;
Se vor asigura spatii libere de folosinta comuna (locuri de joaca, spatii verzi plantate si amenajate
de folosinta generala, alei pietonale) n proportie minima de 10% din suprafata construita
desfasurata (SCD) la nivel de parcela. Spatiile libere de folosinta comuna nu pot include n acest
sens gradinile de folosinta privata aferente apartamentelor, accesele carosabile, parcajele la sol sau
platformele de depozitare a deseurilor gospodaresti.
ARTICOLUL 14 - IMPREJMUIRI
52
L1:
-
mprejmuirile spre strad vor avea nlimea de maxim 2.00 metri din care un soclu opac de 0.60 i
o parte transparent dublat cu gard viu;
gardurile spre limitele separative ale parcelelor vor fi opace cu nlimi de maxim 2.20 metri.
53
locuine individuale i colective mici si medii cu maxim P+4 niveluri n regim de construire continuu
(niruit) sau discontinuu (cuplat sau izolat):
echipamente publice specifice zonei rezideniale;
functiuni comerciale, de cult, cultura, invatamant, sanatate
scuaruri publice.
Spatii verzi publice
Mobilier urban, locuri de joaca pentru copii
Amenajari descoperite pentru practicarea sportului
Unitati de alimentatie publica care deservesc o anumita zona
Cai de acces carosabile si pietonale.
Parcari la sol, garaje, imprejmuiri.
realizarea locuinelor in zonele care nu dispun de accese sau retele edilitare sau necesita parcelare
este condiionat de elaborarea P.U.Z., P.U.D. aprobat conform legii.
se admit funciuni comerciale se admit cu conditia s nu genereze transporturi grele, s nu atrag
mai mult de 5 autoturisme, s nu fie poluante, s nu aib program prelungit peste orele 22,00 i s
nu utilizeze terenul liber al parcelei pentru depozitare i producie;
distanele se pot majora n cazul protejrii unor arbori sau n cazul alipirii la o cldire existent
situat mai retras, pentru a nu se crea noi calcane;
se recomand retrageri fa de aliniament de minim 4,0 metri pe strzi de categoria III i 5,0
metri pe strzi de categoria II i I;
n fia non aedificandi dintre aliniament i linia de retragere a alinierii cldirilor nu se permite
nici o construcie cu excepia mprejmuirilor, aleilor de acces i platformelor de maxim 0,40 metri
nlime fa de cota terenului anterioar lucrrilor de terasament.
cldirile construite n regim niruit se vor alipi pe limitele laterale de calcanele de pe parcelele
nvecinate pe o adncime de maxim 15.0 metri, cu excepia celor de col care vor ntoarce faade
spre ambele strzi;
cldirile semi-cuplate se vor alipi de calcanul cldirii de pe parcela alturat i se vor retrage fa
de cealalt limit la o distan de cel puin jumtate din nlimea la corni n punctul cel mai nalt
fa de teren, dar nu cu mai puin de 3.0 metri; n cazul n care parcela se nvecineaz pe ambele
limite laterale cu cldiri retrase fa de limita proprietii avnd faade cu ferestre, cldirea se va
realiza n regim izolat;
cldirile izolate se vor retrage fa de limitele laterale ale parcelei cu cel puin jumtate din
nlimea la corni, dar nu cu mai puin de 3.0 metri;
distanta minima dintre cldirile de pe aceeai parcel va fi egal cu nlimea la corni a cldirii
celei mai nalte pentru faadele cu camere locuibile; distana se poate reduce la jumtate, dar nu la
mai puin de 4.0 metri, dac fronturile opuse nu au camere locuibile;
cldirile noi sau modificrile / reconstruciile de cldiri existente se vor integra n caracterul general
al zonei i se vor armoniza cu cldirile nvecinate ca arhitectur i finisaje;
la finisarea fatadelor si a invelitorii se vor evita folosirea culorilor stridente si a materialelor
nespecifice functiunii de locuire
se recomanda folosirea materialelor naturale: piatra, lemn, tigla ceramica sau tigla de beton de
culoare caramiziu sau maro
se interzice folosirea azbocimentului i a tablei strlucitoare de aluminiu sau a tablei vopsite in
culori nespecifice functiunii de locuinte pentru acoperirea cldirilor, garajelor i anexelor;
se recomanda realizarea balustradelor balcoanelor din lemn sau fier forjat; se va evita folosirea
inoxului care este nespecific functiunilor domestic ale zonei
57
spaiile libere vizibile din circulaiile publice vor fi tratate ca grdini de faad;
se recomand ca pentru mbuntirea microclimatului i pentru protecia construciei s se evite
impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese.
Pentru zonele stabilite conform plansei anexate de U.T.R. - conform PUZ cu urmatoarele
conditionari:
- terenul liber ramas in afara circulatiilor, parcajelor si circulatiilor va fi plantat cu un arbore
la fiecare 100 mp;
- terenul amenajat ca spatii de joc, de odihna si gradini de fatada decorative va reprezenta
cel putin 50% din suprafata totala a terenului ramas liber;
- in orice operatiune efectuata pe un teren mai mare de 5000 mp. se va prevedea ca din
aceste spatii minim 10% sa fie destinate folosintei in comun.
ARTICOLUL 14 - IMPREJMUIRI
L2:
-
mprejmuirile spre strad vor avea nlimea de maxim 2.00 metri din care un soclu opac de 0.60 i
o parte transparent dublat cu gard viu;
gardurile spre limitele separative ale parcelelor vor fi opace cu nlimi de maxim 2.20 metri.
59
L 3:
Se interzic urmatoarele utilizari:
orice alte functiuni decat cele prevazute la articolele 1 si 2.
lucrari de terasament de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice si constructiile de pe
parcelele adiacente;
ori ce lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care
impiedica evacuarea si colectarea rapida a apelor meteorice.
cladirile vor fi dispuse numai izolat si se vor retrage fata de limitele laterale ale parcelei cu minim
jumatate din inaltimea la cornise masurata in punctul cel mai inalt fata de teren, dar nu mai putin de
3.0 metri;
se interzice dispunerea cladirilor cu calcan pe una dintre limitele laterale de proprietate.
retragerea fata de limita posterioara a parcelei va fi egala cu jumatate din inaltimea la cornise
masurata in punctul cel mai inalt fata de teren, dar nu mai putin de 5.0 metri.
61
62
63
specializate pentru producie, distribuie i comercializare la care se adaug diferite servicii pentru personal
i clieni. Toate acestea sunt asigurate cu spaii de parcare, amenajri peisagistice, mobilier urban care
confer un aspect atractiv i reprezentativ din punct de vedere al prestigiului activitilor.
Pozitionarea unitatilor industriale a fost astfel conceputa incat sa respecte o distanta considerabila
fata de zonele de locuit, pentru a nu se crea discomfort.
Aceste terenuri vor dispune de toate utilitatile necesare : energie electrica, apa gaze naturale,
canalizare menajera, drumuri de acces si iluminat stradal.(conform plansei anexate de Retele edilitare.)
Se prevad dimensiuni relativ mari ale parcelelor care sa permita divizarea acestora, n ideea de a
asigura o flexibilitate ct mai mare si implicit posibilitatea de a raspunde celor mai variate solicitari. Pentru
detalieri privind accese, parcelari, retele edilitare, UTR A2 va deveni construibil numai dupa elaborarea
Planurilor Urbanistice Zonale sau de Detaliu. (conform plansei de Unitati Teritoriale de Referinta). Prin
PUZ nu se vor putea modifica functiunile admise, admise cu conditionari sau interzise, stabilite prin
prezentul regulament.
Se va tine cont de zona destinata racordarii drumului expres cu DN 1F (conform planselor anexate).
Activitile se vor desfura asigurndu-se msurile de protecie a mediului.
Se propune reconversia treptata a functiunilor unitatilor industriale din zona centrala si zona
limitrofa acesteia, in functiuni compatibile cu zonele de locuit
Se va urmari dirijarea activitatilor industriale de orice natura catre periferia orasului, de aceea nu se
vor admite construirea altor unitati industriale, decat in subzona A2 (parcul industrial si zona
industriala de nord).
Depozitarea materialelor pentru unitatile comerciale existente se va realiza numai in interiorul
cladirii.
65
A2 :
-
66
A3:
-
suprafee de parcare, accese auto i suficient spaiu pentru camioane ncrcat / descrcat i
manevre.
depozite i complexe vnzri en-gros cu excepia celor care utilizeaz substane explozive sau
toxice conform prevederilor legale;
depozite i complexe vnzri en-detail numai pentru produse care nu pot fi transportate la domiciliu
cu autoturise mici.
plantatii verzi de protectie
67
A2 :
Pentru toate suprafetele s-a instituit interdictie temporara de construire pana la elaborarea P.U.Z,
conform plansei de Unitati teritoriale de referinta. Functiunile admise prin prezentul regulament au caracter
definitiv si nu pot fi modificate prin PUZ.
- Activitatile aferente codurilor CAEN care fac parte din sectiunile prezentate la articolul 1, dar care
nu au fost mentionate, se vor putea realiza cu conditia intocmirii unui Plan urbanistic zonal, care va
avea ca studii de fundamentare studii de impact asupra mediului si asupra sanatatii populatiei, care
vor stabili masurile de eliminare/diminuare a impactului asupra mediului, astfel incat sa nu
incomodeze activitatile vecine.
- In cazul in care PUZ ul va necesita detalieri, pentru mobilarea parcelei se vor realiza planuri
urbanistice de detaliu. .
- sunt admise activiti productive din domenii de servicii conexe, cercetare dezvoltare, formare
profesional, transporturi, depozitare, expoziii, faciliti pentru angajai i clieni.
- terenurile accesibile pe cale ferat industrial vor fi rezervate activitilor productive i de
depozitare care utilizeaz acest mod de transport pentru materia prim i produse.
- se admit functiuni de locuire temporara numai pentru angajatii unitatilor.
-
68
A3:
Pentru toate suprafetele s-a instituit interdictie temporara de construire pana la elaborarea P.U.Z,
conform plansei de Unitati teritoriale de referinta. Functiunile admise prin prezentul regulament au caracter
definitiv si nu pot fi modificate prin PUZ.
Unitatile zootehnice vor fi limitate la urmatoarele numere de capete de animale si vor avea instituite
urmatoarele zone de protectie:
- Ferme si ingrasatorii de taurine: 500 capete - zona de protectie: 200m
- Ferme de cabaline: 100 capete - zona de protectie: 100m
- Ferme de pasari: 5000 capete - zona de protectie: 500m
- Complexe avicole industriale zona de protectie 1000m
- Ferme de ovine - zona de protectie: 100m
- Ferme de porci: 2000 capete - zona de protectie: 500m
10000 capete zona de protectie:1000m
Se vor lua in considerare masurile de protectie sanitara prevazute in anexa.
- se vor preciza retragerile de la aliniamente spre strazile perimetrale si interioare, ele vor fi insa
obligatoriu mai mari de :
- 10,0 metri pe strazile de categ. a II-a
- 6,0 - 8.0 metri pe strazile de categ. a III-a
de minim 3.0 metri pentru a permite accesul mijloacelor de stingere a incendiilor si a mijloacelor de
transport grele
- Se vor asigura trasee pentru transporturi agabaritice si grele.
- Accesele in parcele se vor face din strazile de categoria I si II vor fi la minimum 40 m distanta, iar
daca acest lucru nu este posibil, accesele se vor asigura dintr-o dublura a cailor principale de
circulatie.
A2+A3 :
- Inaltimea cladirilor situate pe strazile interioare nu va depasi distanta intre aliniamente
- In culoarele rezervate liniilor electrice inaltimea se subordoneaza normelor specifice.
71
A1 se va mentine situatia existenta pana la reconversia functionala dupa care, pentru noile functiuni , se
va proceda conform regulamentului de urbanism specific pentru unitatile teritoriale de referinta viitoare sau
conform P.U.Z
A2+A3 : POT maxim 50%
ARTICOLUL 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI
A1 se va mentine situatia existenta pana la reconversia functionala dupa care, pentru noile functiuni , se
va proceda conform regulamentului de urbanism specific pentru unitatile teritoriale de referinta viitoare sau
conform P.U.Z
A2+A3 : CUT maxim = 5.
73
pentru celelalte categorii de functiuni, se recomanda lotizarea terenului in parcele avand minim 500
mp. si un front la strada de minim 12.0 metri
74
IS1+IS2+IS3 :
- cladirile vor respecta intre ele distante egale cu media inaltimii fronturilor opuse;
- distanta se poate reduce la jumatate din inaltime, dar nu mai putin de 5.0 metri
ARTICOLUL 8 - CIRCULATII SI ACCESE
IS1+IS2+IS3 :
- parcela este construibila numai daca are asigurat un acces carosabil de minim 3.0 metri latime dintr-o
circulatie publica in mod direct sau prin drept de trecere legal obtinut prin una din proprietatile invecinate,
cu conditia ca lungimea accesului pana la intrarea pe parcela sa nu depaseasca 25 metri;
- se pot realiza pasaje si curti comune private accesibile publicului permanent sau numai in timpul
programului de functionare precum si pentru pentru accese de serviciu;
- in toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor cu handicap sau cu
dificultati de deplasare.
- orice acces la drumurile publice se va face conform avizului si autorizatiei speciale de construire,
eliberate de administratorul acestora
ARTICOLUL 9 - STATIONAREA AUTOVEHICOLELOR
IS 1 pentru constructiile de cult numarul spatiilor de parcare va fi stabilit in functie de obiectiv, avanduse in vedere minim 5 locuri de parcare.
75
Pentru constructiile culturale vor fi prevazute locuri de parcare pentru vizitatori si spectatori si
personal, dupa cum urmeaza :
- cate un loc de parcare la 50 mp spatiu de expunere
- un loc la 10-20 locuri in sala
76
- se interzice modificarea aspectului cladirilor existente prin tratarea diferita a finisajului parterului
de cel al nivelurilor superioare sau acoperirea cu firme a parapetului ferestrelor de la primul nivel.
77
78
79
ARTICOLUL 7 -
80
ARTICOLUL 14 - IMPREJMUIRI
V 1 - V 6 - conform studiilor de specialitate avizate conform legii;
81
T - ZONA TRANSPORTURILOR
GENERALITATI: CARACTERUL ZONEI
Zona se compune din urmatoarele subzone:
T 1 - UTR TRANSPORTURILOR RUTIERE
T 2 - UTR TRANSPORTURILOR PE CALE FERATA
Autorizarea construciilor din zona drumurilor publice se emite n temeiul Ordinului nr. 158/1996 al
Ministrului Transporturilor. Pentru lucrri n zona drumurilor publice i n vecintatea zonei de protecie a
acestora, solicitantul autorizaiei de construire trebuie s obin avizul organelor publice specializate.
Zona de ci ferate cuprinde infrastructura feroviar, construciile i instalaiile aferente exploatrii i
ntreinerii liniilor de cale ferat.
Autorizarea construciilor din zona cilor ferate se emite n temeiul OUG nr.12/1998 privind
transportul pe cile ferate romne. Pentru lucrri n zona cilor ferate i n vecintatea zonei de protecie a
acestora, solicitantul autorizaiei de construire trebuie s obin avizul S.N.C.F.R.
Zona este constituit din cldiri de interes public, platforme i cile ferate.
Intrucat aspectul general al orasului este puternic influentat de imaginile oferite de catre principalele
cai de acces rutier si feroviar, se va acorda o atentie sporita considerentelor estetice in acordarea
autorizatiilor de construire pentru zonele de transporturi dupa cum urmeaza:
T 1 + T 2 - se conditioneaza acordarea autorizatiei de construire de calitatea cladirilor si amenajarilor
vizibile din drumurile publice;
T 2 - aspectul oferit de spatiul aferent caii ferate, va face obiectul unui studiu de ansamblu
T2:
- construcii i instalaii aferente exploatrii i ntreinerii liniilor de cale ferat;
- construcii i instalaii pentru exploatarea materialului rulant i a mijloacelor de restabilire a
circulaiei
- instalaii fixe pentru traciune electric;
- instalaii de semnalizare, centralizare, bloc de linie automat, telecomunicaii, transmisiuni de date i
construcii aferente acestora;
T2:
Construcii care se amplaseaz n zona de protecie a infrastructurii feroviare situat n intravilan se
autorizeaz cu avizul organelor publice specializate. Prin zona de protecie a infrastructurii feroviare se
nelege fia de teren indiferent de proprietar, cu limea de 100,00 m msurata de la limita zonei
cadastrale C.F.R., situata de o parte si de alta a caii ferate. (conform RGU)
Lucrrile de investiii ale agenilor economici i ale instituiilor publice , care afecteaz zona de
protecie a infrastructurii feroviare, se vor autoriza numai cu avizul organelor publice specializate si
anume:
- ci ferate industriale;
- lucrri hidrotehnice;
- traversarea cii ferate de ctre drumuri prin pasaje denivelate;
- subtraversarea liniilor de cale ferata de reele de telecomunicaii, energie electric, conducte
sub presiune de ap, gaze, produse petroliere, termotehnologie i canale libere.
83
- lrgirea unor strzi sau realizarea strzilor propuse, realizarea drumului expres si a dotarilor
aferente;
- modernizarea interseciilor;
- realizarea spaiilor de parcare;
- realizarea traversarilor pietonale sub si supraterane
- se interzic pe terenurile vizibile din circulaia publica rutier : depozitri de materiale, piese sau utilaje
degradate, amenajri de antier abandonate, platforme cu suprafee deteriorate, construcii degradate,
terenuri lipsite de vegetaie, gropi de acumulare a apelor meteorice, depozite de deeuri etc.;
- n zona de siguran i protecie aferent drumurilor i autostrzilor este interzis autorizarea
urmtoarelor lucrri:
- construcii, instalaii, plantaii sau amenajri care prin amplasare, configuraie sau exploatare
impieteaz asupra bunei desfurri, organizri i dirijri a traficului sau prezint riscuri de accidente;
- panouri independente de reclam publicitar.
- se interzice:
- cuplarea cldirilor de locuit cu construcii aferente circulaiei rutiere;
- amplasarea n incinta unitilor de transporturi i a garajelor publice a unor construcii care prin
natura activitilor desfurate pot produce poluare peste normele admisibile i / sau prezint risc de
incendiu / explozie.
T2:
- Se interzice construirea de orice fel n zona de siguran a cii ferate. In prezentul regulament prin
zona de sigurana a cii ferate se nelege fia de teren de 20,00 m de o parte i de alta din axul cii
ferate, de-a lungul acesteia.
-
84
86
ARTICOLUL 7 -
G 1 - distanta minima intre cladiri va fi egala cu media inaltimilor fronturilor opuse, dar nu mai putin de
6.0 metri sau conform normelor tehnice specifice;
- distanta de mai sus dintre cladiri se poate reduce la jumatate daca nu sunt accese in cladire si nu
sunt ferestre care lumineaza incaperi in care se desfasoara activitati permanente;
- in toate cazurile se vor respecta normele tehnice specifice.
ARTICOLUL 8 - CIRCULATII SI ACCESE
G 1- se va asigura accesul in incinte numai direct dintr-o circulatie publica;
ARTICOLUL 9 - STATIONAREA AUTOVEHICOLELOR
G 1 - stationarea pentru admiterea in incinta se va asigura in afara spatiului circulatiei publice;
G2 - Necesarul de parcaje va fi stabilit conform cerintelor tehnice specifice functiunii.
ARTICOLUL 10 - INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR
88
ARTICOLUL 14 - IMPREJMUIRI
G 1 - imprejmuirile spre strada vor fi transparente cu inaltimi de maxim 2.20 metri din care un soclu de
0.30 m., vor fi dublate cu gard viu; in cazul necesitatii unei protectii suplimentare se recomanda
dublarea spre interior la 4.0 metri distanta cu un al doilea gard transparent de 2.20 m inaltime, intre
cele doua garduri fiind plantati arbori si arbusti;
- portile de intrare vor fi retrase fata de aliniament pentru a permite stationarea vehicolelor tehnice
inainte de admitarea lor in incinta pentru a nu incomoda circulatia pe drumurile publice;
G 2 - imprejmuirile spre strada vor fi semiopace sau opace, vor fi tratate arhitectural in mod discret potrivit
functiunii, avand inaltimi de maxim 2.20 metri.
SECTIUNEA III: POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI
ARTICOLUL 15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT)
G 1 - POT maxim = 50%
ARTICOLUL 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)
G 1 CUT maxim = 0.6 mp.ADC/mp.teren
89
SECTIUNEA II :
ARTICOLUL 4 9 fr precizri.
ARTICOLUL 10 - NLIMEA MAXIM ADMISIBIL A CLDIRILOR.
- nlimea maxim a cldirilor nu va depi P + 2 niveluri.
ARTICOLUL 11 13 - fr precizri.
ARTICOLUL 14
MPREJMUIRI.
- mprejmuirile spre strad vor fi transparente cu nlimi de maxim 2.20 metri i minim 1.80 metri, din
care un soclu opac de 0,60 metri i vor fi dublate cu gard viu; n cazul necesitii unei protecii
suplimentare conform unor norme specifice, se recomand dublarea spre interior, la 2.50 5,00 metri
distan, cu un al doilea gard conform normelor, ntre cele dou garduri fiind plantai n mod compact
arbori i arbuti;
- mprejmuirile ctre parcelele laterale i posterioare vor fi opace, de 2,50 metri nlime sau vor fi n
conformitate cu normele specifice.
90
SECIUNEA III:
CUT conform normelor specifice; recomandabil 1,8 mp. ADC / mp. teren.
91
TE - pentru incintele situate n zone rezideniale sau mixte se interzic orice activiti care prezint risc
tehnologic i produc poluare prin natura activitii sau prin transporturile pe care le genereaz;
SECIUNEA II - CONDIII DE
CLDIRILOR.
ARTICOLUL 4 - CARACTERISTICI
DIMENSIUNI).
AMPLASARE,
ALE
ECHIPARE
PARCELELOR
CONFIGURARE
(SUPRAFEE,
FORME,
TE -pentru diferite servicii i birouri suprafaa minim a parcelei este de 500,00 mp i un front la strad
de minim 15,00 m.
- pentru incintele tehnice, n funcie de complexitatea impactului funciunii n teritoriul nconjurtor, se
va elabora un Plan Urbanistic Zonal sau de Detaliu i un studiu de impact asupra mediului;
ARTICOLUL 5 - AMPLASAREA CLDIRILOR FA DE ALINIAMENT.
TE - cldirile noi sau reconstruite pentru birouri se vor dispune pe aliniament n cazul n care pe strada
respectiv majoritatea cldirilor mai noi se afl n aceast situaie, sau se vor retrage la o distan de
minim 5,00 metri n cazul n care majoritatea fronturilor dominante sunt retrase de la strad;
ARTICOLUL 6 - AMPLASAREA CLDIRILOR FA DE LIMITELE
POSTERIOARE ALE PARCELELOR
LATERALE
TE - distana cldirilor fa de limitele parcelei va fi de minim jumtate din nlimea cldirii, dar nu
mai puin de 6,00 m;
- se interzice alipirea cldirilor cu funciuni tehnice de calcanele cldirilor cu funciuni publice i de
locuit;
- n cazul n care activitile constituie o surs de zgomote i vibraii, n cazul n care au loc procese de
producie non-stop (3 schimburi) sau n caz de risc tehnologic se vor respecta normele specifice n
vigoare.
ARTICOLUL 7 - AMPLASAREA CLDIRILOR UNELE FA DE ALTELE PE ACEEAI
PARCEL
TE - distana minim ntre cldiri va fi egal cu jumtate din nlimea la corni a cldirii celei mai
nalte, dar nu mai puin de 6,00 m;
- distana de mai sus dintre cldiri se poate reduce la jumtate dac pe faadele opuse nu sunt accese n
cldirile respective i nu sunt ferestre care lumineaz ncperi n care se desfoar activiti
permanente;
- n toate cazurile se vor respecta normele tehnice specifice.
ARTICOLUL 8 - CIRCULAII I ACCESE.
92
93
94
95
Folosirea temporara sau definitiva, precum si scoaterea temporara sau definitiva a terenurilor
din circuitul agricol si silvic se vor face in conformitate cu prevederile legale.
In cazul in care drumul strbate zone umede se va evita apariia fenomenului de bltire.
Lucrrile de execuie a infrastructurii rutiere vor respecta normele de protecie sanitara impuse
de legislaia in vigoare.
Amplasarea lucrrilor de art- poduri, viaducte, ziduri de sprijin, tunele, se va face astfel nct
sa se evite:
Modificarea dinamicii scurgerii apelor
ntreruperea scurgerii apelor subterane
Deversarea apelor uzate menajere in sanurile laterale drumului este interzisa. Evacuarea apelor
uzate menajere, provenite de la amenajrile colaterale drumului, racordate la un sistem de canalizare, se
face prin instalaii de preepurare sau fose septice vidanjabile, care trebuie proiectate si executate
conform legislaiei in vigoare si amplasate la cel puin 10,00 m de cea mai apropiata locuin.
Se recomanda utilizarea de panouri fonoabsorbante si mbrcminte antizgomot la trecerea autostrzii
prin apropierea zonelor de locuit.
ATICOLUL 3. UTILIZARI INTERZISE
In zona drumului public este interzisa amplasarea de construcii, panouri publicitare sau instalaii care
pericliteaz sigurana circulaiei.
Se interzice amplasarea oricror construcii care genereaz un trafic suplimentar, la o distanta mai mica
de 50,00 m (pentru drumul express) sau 20.00 m pentru drumul de centura de marginea mbrcmintei
asfaltice.
Se interzic pe terenurile vizibile din circulaia publica rutier
depozitri de materiale, piese sau utilaje degradate
amenajri de antier abandonate
platforme cu suprafee deteriorate
construcii degradate
terenuri lipsite de vegetaie
gropi de acumulare a apelor meteorice
depozite de deeuri etc.;
Se interzice:
cuplarea cldirilor de locuit cu construcii aferente circulaiei rutiere;
amplasarea n incinta unitilor de transporturi i a garajelor publice a unor construcii care prin
natura activitilor desfurate pot produce poluare peste normele admisibile i/ sau prezint risc de
incendiu/ explozie.
97
98
Pentru orice construcie care prin funcionare (construcii pentru producie poluant, servicii poluante,
etc.) poate aduce prejudicii pdurii, amplasat la distan mai mic de 1 km de liziera pdurii i pentru
care se solicit autorizaie de construire, se va obine avizul Regiei Naionale a Pdurilor.
99
ANEXA 1
CONDIII DE PROTECIE A REELELOR TEHNICO-EDILITARE I SERVITUILE
IMPUSE DE CTRE ACESTEA VECINTILOR
REELE ALIMENTARE CU AP I CANALIZARE
STAS 8591/1-91 - Amplasarea n localiti a reelelor edilitare subterane executate n sptur stabilete
distanele minime ntre reele, de la reele la funciile construciile i drumuri, in funcie de asigurarea
execuiei lucrrilor, exploatrii lor eficiente, precum i pentru asigurarea proteciei sanitare:
- conductele de ap se vor poza subteran, la adncimea minim de nghe;
- conductele de ap se vor amplasa la o distan minim de 3 m de fundaiile construciilor, iar n punctele
de intersecii la minim 40 cm i totdeauna deasupra canalizrii.
Ordinul 536/1997 al Ministrului Sntii privind normele de igien i recomandri privind mediul de via
al populaiei, stabilete:
norme de igien referitoare la aprovizionarea cu ap a localitilor (Art.23)
Sursa de ap folosit pentru aprovizionarea cu ap a localitilor trebuie s fie protejat mpotriva
activitilor umane, prin izolarea acestora prin perimetre de protecie sanitar i controlul activitilor
poluante din teritoriul aferent.
Sursele de ap de profunzime trebuie amplasate i construite astfel nct s fie protejate de inundaii i
iroiri i mprejmuite astfel nct s previn accesul publicului i al animalelor.
Sursele de suprafa vor fi protejate de activitile umane majore: industrie poluant, depozite de
deeuri toxice sau periculoase, agricultur intensiv, turism i agrement.
norme de igien referitoare la amplasarea fntnilor (Art.27):
fntna trebuie amplasat i construit, astfel nct s fie protejat de orice surs de poluare i s
asigure accesibilitatea. n situaia n care construcia fntnii nu asigur protecia apei, iar adncimea
acviferului folosit este mai mic de 10,00 m amplasarea fntnii trebuie s se fac la cel puin 10,00 m
de orice surs posibil de poluare, latrin, grajd, depozit de gunoi sau deeuri de animale, etc.
adncimea stratului de ap folosit nu trebuie s fie mai mic de 4,00 m, pereii s fie astfel amenajai
nct s previn orice fel de contaminare exterioar i prevzui cu ghizduri de min. 0,70 - 0,100 m
deasupra solului i min. 0,60 m sub nivelul acestuia, n jurul fntnii trebuie s existe un perimetru de
protecie, amenajat n pant, cimentat sau pavat.
norme de igien referitoare la colectarea i ndeprtarea reziduurilor lichide (Cap. 4):
ndeprtarea apelor uzate menajere i industriale se face numai prin reea de canalizare a apelor uzate;
n lipsa posibilitii de racordare la sisteme publice de canalizare, unitile sunt obligate s-i prevad
instalaii proprii pentru colectarea, tratarea i evacuarea apelor uzate, care se vor executa i exploata
astfel nct s nu constituie un pericol pentru sntate.
Este interzis rspndirea neorganizat a apelor uzate menajere i industriale, precum i deversarea
acestora n zonele de protecie sanitar a surselor i a instalaiilor centrale de alimentare cu ap.
Canalele deschise pot fi utilizate numai pentru evacuarea apelor meteorice, n cazul n care localitile
sunt dotate cu sistem divizor de colectare a apelor uzate.
n cazul n care nu exist canalizare sau posibilitatea de racord la aceasta, se vor adopta soluii
individuale de colectare i neutralizare a reziduurilor lichide.
ndeprtarea apelor uzate menajere provenite de la locuinele neracordate la un sistem de canalizare se
face prin instalaii de preepurare sau fose septice vidanjabile, care trebuie s fie executate i amplasate
conform normelor n vigoare.
100
Pentru amplasarea unor noi obiective energetice, devierea unor linii electrice existente sau executarea
oricror lucrri n apropierea obiectivelor energetice existente (staii i posturi de transformare, linii i
cabluri electrice s.a.) se va consulta proiectul de specialitate RENEL..
Reelele electrice existente i propuse n localitile studiate respect normele RENEL precum i cele
din domeniile conexe.
n principal se face referin la:
- PE 101/85 + PE 101a/85 - Normativ pentru construirea instalaiilor electrice de conexiuni i
transformare, cu tensiuni peste 2 kV;
- PE 104/93 - Normativ pentru construcia liniilor aeriene de energie electric, cu tensiuni peste 1 kV;
- PE 106/95 - Normativ pentru construirea liniilor de joas tensiune;
- PE 107/89 - Normativ pentru proiectarea i execuia reelelor de cabluri electrice;
- PE 125/89 - Instruciuni privind coordonarea coexistenei instalaiilor electrice cu linii de
telecomunicaii;
- ILi - Ip 5 - ICEMENERG 89 - Instruciuni de proiectare a ncrucirilor i apropierilor LEA m.t. i
LEA j.f. fa de alte linii, instalaii i obiective;
- STAS 8591/1 - 91 - Amplasarea n localiti a reelelor edilitare subterane executate n spturi;
- ID 17 - 86 - Ministerul Chimiei i Petrochimiei - Normativ pentru proiectarea, execuia, verificarea
i recepionarea de instalaii electrice n zone cu pericol de explozie;
- PE 122 - 82 - Instruciuni privind reglementarea coexistenei liniilor electrice aeriene cu tensiuni
peste 1 kV cu sistemele de mbuntiri funciare;
- PE 123 - 78 - Normativ privind sistematizarea, amplasarea, construirea i repararea liniilor electrice
care trec prin pduri i terenuri agricole.
REELELE DE GAZE NATURALE
n conformitate cu Normativul Departamental nr. 3915 - 94 privind proiectarea i construirea
conductelor colectoare i de transport de gaze naturale intrat n vigoare la 01.01.1996, distanele
dintre conductele magistrale de gaze naturale i diversele obiective sunt urmtoarele:
- depozite carburani i staii PECO
- instalaii electrice de tip exterior cu tensiune nominal de 110 kV sau mai mare,
inclusiv staiile
- instalaii electrice de tip interior i de tip exterior, cu tensiunea nominal mai
mic de 110 kV, posturi de transformare
- centre populate i locuine individuale
- paralelism cu linii CF, cartament normal
- paralelism cu drumuri:
naionale
judeene
din localitate
60 m
55 m
50 m
65 m
80 m
52 m
50 m
48 m
n ceea ce privete distanele minime dintre conductele de gaze de presiune medie i presiune redus i alte
instalaii, construcii sau obstacole subterane, acestea sunt normate de normativul 16 - 86 i STAS 8591/91,
din care se anexeaz un extras.
101
Distanele de siguran de la staiile de reglare msurare (cu debit pn la 60.000 mc/h i presiunea la
intrare peste 6 bar):
- la cldirile civile cu grad I - II de rezisten la foc 12 m;
- la cldirile civile cu grad III - IV de rezisten la foc 15 m;
- fa de marginea drumului carosabile 8 m.
n cazul amplasrii unor construcii n zona conductelor de gaze se vor cere avize de la ROMGAZ - secia
de exploatarea conductelor magistale de gaze naturale.
Distane minime ntre conductele de gaze i alte instalaii, construcii sau obstacole subterane - normativ 16
- 86 i STAS 8591/1-91
Distana minim/m
Instalaia, construcia sau
obstacole subterane
Presiune redus Presiune medie
Cldiri cu subsol sau terenuri propuse pentru construcii
3,0
3,0
Cldiri fr subsoluri
1,5
2,0
Canale pentru reelele termice, canale pentru instalaii
1,5
2,0
telefonice
Conducte canalizare
1,0
1,5
Conducta de ap, cabluri de for, telefonice i cminele
0,6
0,6
acestor instalaii
Cmine pentru reele termice, canalizare, telefonice
1,0
1,0
Copaci
1,5
1,5
Stlpi
0,5
0,5
Linii de cale ferat
5,5
5,5
TRANSPORTURI RUTIERE
drum expres - 50 m;
drumuri naionale - 26 m;
drumuri judeene - 24 m;
drum de centura- 22 m
drumuri comunale - 20 m;
TRANSPORTURI FEROVIARE
zona de siguran a infrastructurii feroviare cuprinde fiile de teren n limita a 20 m fiecare, situate
de o parte i de alta a axei cii ferate
zona de protecie a infrastructurii feroviare cuprinde terenurile limitrofe de o parte i alta a axei cii
ferate, indiferent de proprietar, n limita a maximum 100 m de la axa cii ferate.
PROTEJAREA MONUMENTELOR ISTORICE
conform Legii nr. 422/2001
Pentru fiecare monument istoric se instituie zona sa de protecie, prin care se asigur conservarea integrat
a monumentului istoric i a cadrului su construit sau natural
n zonele de protecie ale monumentelor istorice, instituite conform Legii nr. 422/2001, pentru
avizarea interveniilor (amplasarea, configurarea volumetriei, aspectul arhitectural al unor noi cldiri i
amenajri, pentru demolri de construcii parazitare) este necesar realizarea unor documentaii de
urbanism de tip P.U.Z.
102
100 m
200 m
500 m
500 m
1.000 m
100 m
500 m
1.000 m
1.500 m
30 m
Spitale veterinare
Grajduri de izolare i carantin pentru animale
100 m
500 m
103
300 m
500 m
1.000 m
1.000 m
200 m
300 m
200 m
300 m
300 m
500 m
1.000 m
100 m
1.000 m
200 m
50 m
50 m
10-50
15
51-500
30
peste 500
50
101-1000
10
peste 1000
15
0,1-1
1,1-50
peste 50
10
15
0,5-2,5
2,6-5
peste 5
5
3
10
4
15
4
10-100
5
0,5-2
2,1-5
Peste 5
104
105
ANEXA 2
CADRUL LEGAL DE ELABORARE A REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM
Regulamentul Local de Urbanism este elaborat in conformitate cu urmtoarele acte normative specifice sau
complementare domeniului urbanismului:
Codul Civil.
Legea nr. 350 / 2001 privind amenajarea teritoriului i urbanismul
Legea nr. 50/2001 a amenajrii teritoriului i a urbanismului;
Legea nr. 18/1991 a fondului funciar.
Legea nr.50/1991 cu modificarile i completrile ulterioare privind autorizarea executrii construciilor
i unele msuri pentru realizarea locuinelor i completri.
Legea nr. 98/1994 privind stabilirea i sancionarea contraveniilor la normele legale de igien i
sntate public.
Legea nr. 10/1995 privind calitatea n construcii.
Legea nr. 137/1995 cu modificarile i completrile ulterioare privind protecia mediului.
Legea nr. 7/1996 privind cadastrul i publicitatea imobiliar.
Legea nr.26/1996 Codul silvic.
Legea nr. 107/1996 a apelor..
Legea nr. 33/1996 exproprierea pentru cauz de utilitate public.
Legea nr. 54/1998 privind circulaia juridic a terenurilor.
Legea nr. 82/1998 pentru aprobarea O.G. nr. 43-1997 privind regimul juridic al drumurilor.
Legea nr. 213/1998 privind proprietatea public i regimul juridic al acesteia.
Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional- Seciunea a III-a- zone
protejate.
Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naional -Seciunea
IV:Reeaua de localiti
Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.
Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Conveniei europene a peisajului, adoptat la Florena la 20
octombrie 2000.
HGR nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism, cu completrile i
modificrile ulterioare.
H G R nr. 162 / 2002 privind depozitarea deeurilor
OUG nr.12/1998 privind transportul pe cile ferate romne.
Ordinul MLPAT nr. 91/1991 privind formularele, procedura de autorizare i coninutul documentaiilor.
Ordinul nr. 34/N/M 30/3422/4221 din 1995 al MLPAT, MI, MAPN, SRI, pentru aprobarea Precizrilor
privind avizarea documentaiilor de urbanism i amenajarea teritoriului, precum i a documentaiilor
tehnice pentru autorizarea construciilor.
Ordinul Ministrului Sntii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igien i a recomandrilor
privind mediul de via al populaiei.
Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 43/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind ncadrarea
n categorii a drumurilor naionale.
Ordinul Ministrului Transporturilor
nr. 45/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind
proiectarea, construirea i modernizarea drumurilor.
Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 46/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind stabilirea
clasei tehnice a drumurilor publice.
Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 47/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind amplasarea
lucrrilor edilitare, a stlpilor pentru instalaii i a pomilor n localitile urbane i rurale.
106
Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 49/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea
i realizarea strzilor n localitile urbane.
Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 50/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea
i realizarea strzilor n localitile rurale.
Ordinul Ministrului de Interne nr. 791/1998 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare i
autorizare privind prevenirea i stingerea incendiilor.
Ordinul Ministrului de Interne nr. 775/1998 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire i
stingere a incendiilor.
Ordinul M.L.P.A.T. nr. 1270/1999 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a H.G. nr.
577/1997 pentru aprobarea Programului privind pietruirea drumurilor localitateale, alimentarea cu ap
a satelor, conectarea la reeaua de electrificare i la reelele telefonice, astfel cum a fost modificat prin
H.G. nr. 211/1999.
Diferite reglementri tehnice n domeniu:
I 22/1999 Normativ de proiectare i executare a lucrrilor de alimentare cu ap i canalizare a
localitilor.
SR 8591/ 1997 Reele edilitare subterane. Condiii de amplasare.
SR 1343-1/1995 Determinarea cantitilor de ap potabil pentru localiti.
STAS 10859 Canalizare. Staii de epurare a apelor uzate din centrele populate. Studii pentru
proiectare.
PE 101A/1985 Instruciuni privind stabilirea distanelor normate de amplasare a instalaiilor electrice
cu tensiunea peste 1 KV n raport cu alte construcii (republicat n 1993).
PE 104/1993 Normativ pentru construcia liniilor aeriene de energie electric cu tensiuni peste 1000
V.
PE 106/1995 Normativ pentru construcia liniilor electrice de joas tensiune.
PE 124 Normativ privind alimentarea cu energie electric a consumatorilor industriali i similari.
PE 125/1995 Instruciuni privind coordonarea coexistenei instalaiilor electrice de 1....750 KV cu
linii de telecomunicaii.
PE 132/1995 Normativ de proiectare a reelelor electrice de distribuie public.
1.RE-Ip-3/1991 ndrumar de proiectare pentru instalaiile de iluminat public.
1.LI-Ip-5/1989 Instruciuni de proiectare a ncrucirilor i apropierilor LEA de MT i JT fa de alte
linii, instalaii i obiective.
I 46/1993 M.L.P.A.T. - Instruciuni privind proiectarea, executarea i exploatarea reelelor i
instalaiilor de televiziune prin cablu.
ID 17/1986 MICh-MIp- Normativ departamental pentru proiectarea i executarea, verificarea i
recepionarea instalaiilor electrice n zone cu pericol de explozie.
I.6 PE/1997 Normativ experimental pentru proiectarea i executarea sistemelor de distribuie gaze
naturale cu conducte de polietilen.
I.6/1998 Normativ pentru proiectarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale.
3915/1994 Proiectarea i construirea conductelor colectoare i de transport gaze naturale.
Diferite alte reglementri tehnice n domeniu;91/N/912-CP/1996 Ordinul M.L.P.A.T. i ONCGC
pentru aprobarea Metodologiei privind executarea lucrrilor de introducere a cadastrului reelelor
edilitare n localiti.
1645/CP-2393/1997 Ordinul Ministerului Industriilor i Comerului i ONCGC pentru aprobarea
Metodologiei privind executarea lucrrilor de cadastru energetic.
107
ANEXA 3
MSURI PENTRU PROTECIA SURSELOR DE APE SUBTERANE - TASNAD
In partea de nord a forajelor P3, P4, si P5, se afla strandul oraului, limita perimetrului acestei locaii
faa de foraje fiind de 19 m pentru forajul P3 si cite 20 m pentru forajele P4 si P5.
Intrucit, grosimea zonei nesaturate a acestor foraje este cuprins ntre 12 i 16 m. n absena unei
descrieri litologice putem lua in considerare o situaie defavorabil, adic cum ar fi ca stratele care fac
parte din zona nesaturat ar fi constituite din nisip i pietris.Chiar i in aceasta situaie capacitatea de
autoepurare se apropie de valoarea 1. Astfel putem, admite ca pe direcia lateral limita zonei de protecie
cu regim sever s fie de 19 m la forajul P3 , 23 m la forajul P4 i 14 m la forajul P5.
-
Foraj
P0
P1
Regim
sever
Protecie
hidrogeologic
Regim de restrictie
Distan
Distan Distan
Distanta amonte
a
Distana a
a
Distan
calcula
Lateral amont
a
t
propus
aval
spre
e
aval
lateral
m
m
m
m
m
m
circular cu centrul pe poziia forajului
47.0
39.0
43
i raza de 28.0 m
Zona protecie regim sever forma circular cu centrul pe poziia
forajului i raza de 35 .0 m
Zona de protece regim sever forma circular cu centrul pe poziia
forajului i raza de 32.0m
P2
Circular cu centrul pe
poziia forajului i raza de
27.0 m (excepie lateral)
19
nord-vest
47.0
38.0
43
23
nord
52.0
46.0
49
P3
P4
P5
P6
P7
P8
Cr
Circular cu centrul pe
poziia forajului i raza de
32.0 m (excepie lateral)
14
Circular cu centrul pe
nord-vest
49.0
39.0
44
pozia forajului i raza de
18
28.0 m ( excepie lateral)
sud-vest
Zona de protecie regim sever forma
circular cu centrul pe poziia forajului
64.0
44.0
53
i raza de 34.0 m
Zona de protecie regim sever forma circular cu centrul pe poziia
forajului si raza de 38.0 m
Circular cu centrul pe poziia forajului i raza de 10.0 m
108
Suprafaa total 57
kmp
Nr
crt
1
1.1
1.2
1.3
1.4
1.5
Specificaii
CONSTRUCII
Staii de pompare
Instalaii de tratare
Rezervoare ngropate
Conducte de aduciune
Reele de distribuie
10,0
20,0
20,0
10,0
3,0
10,0
20,0
20,0
10,0
3,0
109
i nu vor aproba realizarea de obiective noi sau extinderi la cele existente care nu se ncadreaz n
prevederile H.G. nr. 930/2005 respectiv n studiul hidrogeologic expertizat de I.N.H.G.A. Bucureti.
A. Pentru zona de protectie sanitara cu regim sever
Utilizarea terenurilor :
-
n zona de protecie sanitar cu regim sever terenurile vor fi utilzate conf . H.G. 930 / 2005 ( cap. 7 ) ,
respectiv terenurile vor fi folosite numai pentru asigurarea exploatrii i intreinerea sursei, construciei
i instalaiei de alimentare cu ap i sunt nterzise toate activitile prevzute pentru zona de protecie
sanitar cu regim de restricie conform H.G. 930 / 2005 cap 6. precum i :
amplasarea de construcii sau amenajri care nu sunt legate direct de exploatarea sursei i a instalaiilor;
depozitarea de materiale, cu excepia celor stict necesare exploatrii sursei i a instalaiilor . n aceste
cazuri se vor lua msuri pentru prentmpinarea ptrunderii n sol a oricrori substane poluante ;
traversarea zonei de ctre sisteme de canalizare pentru ape uzate, cu excepia celor ce se colecteaz prin
canalizarea aferent obiectivului protejat. n aceste cazuri se vor lua msuri de asigurare a etaneitii
sistemelor de canalizare .
Terenurile agricole cuprinse n zonele de protecie sanitar cu regim sever vor putea fi exploatate numai
pentru culturi de plante perene, de plante pioase i de pomi fructiferi, n condiii care s nu provoace
degradarea lucrrilor de alimentare cu ap.
Pe aceste terenuri sunt nterzise :
n zona de protecie sanitar cu regim de restricie terenurile pot fi exploatate agricol de ctre
deintorii acestora, dar cu interzicerea :
b.) amplasarea de bazine neetane pentru ape reziduale, puuri absorbante, haznale cu groap simpl ;
c.) amplasarea de locuine, spitale, aeroporturi, uniti militare dac nu dispun de un sistem de canalizare
care s transporte apele reziduale i pluviale, n condiii de deplin siguran n afara zonei de protecie
sanitar cu regim de restricie ;
d.) amplasarea de cimitire umane i de animale, cimitire de maini, containere de deeuri ;
e.) vidanjarea i splarea cisternelor care transport ape fecaloid-menajere ;
f.) infiltrarea sau injectarea de ape de zcmnt i/sau de rcire ;
g.) efectuarea de manevre militare, amplasarea de balastiere, exploatri de turb, cariere de piatr, execuia
lucrrilor de drenaj sau a oricror alte lucrri prin care se diminueaz stratul acoperitor, protector al
acviferului ;
h.) executarea de construcii pentru activiti industriale i agricole, precum: grajduri, silozuri, depozite de
ngrminte i de substane fitosanitare, depozite de carburani, lubrifiani, combustibili solizi ;
i.) amplasrea de campinguri i de stranduri, dac nu dispun de un sistem de canalizare care s transporte
apele reziduale i pluviale , n condiii de deplin siguran, n afara zonei de protecie sanitar cu regim
de restricie ;
j.) splarea mainilor i efectuarea schimburilor de ulei ;
k.) tansportul pe conducte al substanelor poluante de orice fel, cu excepia conductelor de canalizare a
obiectivelor situate n interiorul zonei de protecie sanitar cu regim de restricie, pentru care trebuie
prevzute msuri stricte de asigurare a etaneitii ;
Pentru captrile existente i n cazuri bine justificate se admit exceptri
de la articolele b.), i.) i k.) cu avizul unitilor de sntate public i cu respectarea urmtoarelor condiii :
asigurarea cu sisteme complete de canalizare a cldirilor de locuit i a obiectivelor eonomice i socialculturale ;
captarea apelor de iroire prin canale adecvate i dirijarea lor n afara zonei de protecie sanitar cu
regim de restricie ;
desfinarea puurilor absorbante, a haznalelor i a latrinelor ;
Zona de protecie sanitar cu regim de restricie va fi bornat i semnalizat cu plci avertizoare .
Deintorii i/sau operatorii captrilor subterane vor ine la zi un inventar al folosinei terenurilor
aflate n zona de protecie sanitar cu regim de restricie a captrilor respective.
C. Pentru perimetrele de protectie hidrogeologic.
n perimetrele de protecie hidrogeologic msurile de protecie au drept scop pstrarea regimului
de alimentare a acviferului ct mai aproape de cel natural, precum i evitarea polurii apelor subterane cu
substane poluante greu degradabile sau nedegradabile, n special cu substane radioactive i cu substane
periculoase i prioritar periculoase prevzute n anexa A la Programul de eliminare treptat a evacurilor,
emisiilor i pierderilor de substane prioritar periculoase, aprobate prin H.G. nr. 351/2005.
n cadrul procedurii de reglementare din punct de vedere a gospodririi apelor a tuturor lucrrilor
situate n perimetrele de protecie hidrogeologic se vor lua n considerare posibilele efecte ale acestori
lucrri asupra captrilor de ape subterane, impunndu-se toate msurile de precauie necesare pentru
prevenirea polurii acestora cu substane greu degraabile sau nedegradabile, precum i pentru prevenirea
sau compensarea modificrilor semnificative a regimului de regenerare a resurselor de ap exploatate.
Pentru toate lucrrile i activitile de pe terenurile situate n perimetrele de protecie
hidrogeologic este necesar evaluaea impactului asupra mediului n cadrul procedurii de reglementare din
punct de vedere al proteciei mediului.
111
Studiul de evaluare a impactului asupra mediului trebuie s prevad toate msurile necesare pentru
prevenirea ptrundrii oricror substane poluante greu degradabile sau nedegradabile n apele subterane.
Perimetrul de protecie hidrogeologic a lucrrilor de captare va fi supravegheat din punct de vedere
al regimului cantitativ i calitativ a apelor subterane prin reeaua hidrogeologic naional ( A.N. Apele
Romne ) parte component a reelei naionale de observaii i msurtori pentru gospodrire a apelor .
2.1. Planurile de situaie ntocmite n sistem stereo 70 cu marcarea zonelor de protecie sanitar i a
perimetrelor de protecie hidrogeologic vor fi cuprinse n documentaiile de urbanism elaborate, respectiv
n P.U.G. ul localitii i P.A.T.J. jude, iar Regulamentele de urbanism aferente acestor documentaii
vor nclude i protecia sanitar i hidrogeologic a obiectivelor , reprezentnd sursele de ap, etc.
Documentaiile de urbanism existente, n care nu au fost luate n considerare i marcate zonele de
protecie sanitar i hidrogeologic, vor fi refcute cu respectarea prezentelor norme, n termen de un an de
la ntrarea n vigoare a acestora.
2.2. Deinetorul sistemului de alimentare cu ap va asigura fondurile aferente lucrrilor de C + M necesare
instituirii n teren a zonelor de protecie sanitar pentru toate sursele de ap i lucrrilor aferente sistemului
de alimentar cu ap .
2.3.Supravegherea comportrii acviferelor n exploatare se va realiza prin reeaua proprie de foraje de
observaie, efectundu-se monitorizarea sistemului prin observaii i msurtori n flux continuu privind
evoluia nivelului apelor subterane i a calitii lor .
n perimetrele de protecie hidrogeologic msurile de protecie au drept scop pstrarea regimului
de alimentare a acviferului ct mai aproape de cel natural, precum i evitarea polurii apelor subterane cu
substane poluante greu degradabile sau nedegradabile, n special cu substane radioactive i cu substane
periculoase i prioritar periculoase prevzute n anexa A la Programul de eliminare treptat a evacurilor,
emisiilor i pierderilor de substane prioritar periculoase, aprobate prin H.G. nr. 351/2005.
n cadrul procedurii de reglementare din punct de vedere a gospodririi apelor a tuturor lucrrilor
situate n perimetrele de protecie hidrogeologic se vor lua n considerare posibilele efecte ale acestori
lucrri asupra captrilor de ape subterane, impunndu-se toate msurile de precauie necesare pentru
prevenirea polurii acestora cu substane greu degraabile sau nedegradabile, precum i pentru prevenirea
sau compensarea modificrilor semnificative a regimului de regenerare a resurselor de ap exploatate.
Pentru toate lucrrile i activitile de pe terenurile situate nperimetrele de protecie hidrogeologic
este necesar evaluaea impactului asupra mediului n cadrul procedurii de reglementare din punct de
vedere al proteciei mediului.
Studiul de evaluare a impactului asupra mediului trebuie s prevad toate msurile necesare pentru
prevenirea ptrundrii oricror substane poluante greu degradabile sau nedegradabile n apele subterane.
Perimetrul de protecie hidrogeologic a lucrrilor de captare va fi supravegheat din punct de vedere
al regimului cantitativ i calitativ a apelor subterane prin reeaua hidrogeologic naional ( A.N. Apele
Romne ) parte component a reelei naionale de observaii i msurtori pentru gospodrire a apelor .
3. Planurile de situaie ntocmite n sistem stereo 70 cu marcarea zonelor de protecie sanitar i a
perimetrelor de protecie hidrogeologic vor fi cuprinse n documentaiile de urbanism elaborate, respectiv
112
n P.U.G. ul localitii i P.A.T.J. jude, iar Regulamentele de urbanism aferente acestor documentaii
vor nclude i protecia sanitar i hidrogeologic a obiectivelor , reprezentnd sursele de ap, etc.
Documentaiile de urbanism existente, n care nu au fost luate n considerare i marcate zonele de
protecie sanitar i hidrogeologic, vor fi refcute cu respectarea prezentelor norme, n termen de un an de
la ntrarea n vigoare a acestora.
4. Deinetorul sistemului de alimentare cu ap va asigura fondurile aferente lucrrilor de C + M necesare
instituirii n teren a zonelor de protecie sanitar pentru toate sursele de ap i lucrrilor aferente sistemului
de alimentar cu ap .
5. Supravegherea comportrii acviferelor n exploatare se va realiza prin reeaua proprie de foraje de
observaie, efectundu-se monitorizarea sistemului prin observaii i msurtori n flux continuu privind
evoluia nivelului apelor subterane i a calitii lor .
113