Partidul Naional Liberal reprezenta interesele burgheziei financiare i industriale.

Pan in 1927
a avut ca liderpe I.I.C. Brtianu. Partidul a dezvoltat teoria neoliberalismului. Prin aceasta
burghezia juca rolul de conducere in societate organizat pe baza armoniei i echilibrului social.
S-a aflat la conducerea rii in perioada ianuarie 1922 - noiembrie 1928 perioad cunoscut sub
numele de decada brtianist. A susinut ideea reformei agrare i electorale in timpul i dup
primul rzboi mondial. A realizat ansamblul de msuri legislative pe baza crora s-a promulgat
Constituia din 1923. Ion I.C. Brtianu s-a folosit de dificultile prin care trecea casa regal in
perioada crizei dinastice, fiind omul de incredere al regelui Ferdinand, pentru creterea rolului
P.N.L. in viaa economic, politic i social a rii, pentru consolidarea regimului democratic in
contextul in care erau cunoscute concepiile politice autoritare ale principelui Carol, viitorul rege
Carol al II-lea.
Guvernarea liberal din 1922- 1928 a adus Romaniei Mari stabilitate. Cele mai
importante legi adopatate au fost:
Constituia din martie 1923;
Legea privind comercializarea i controlul
intreprinderilor economice;
Legea energiei din 1924;
Legea minelor din 1924;
Legea pentru unificare administrativ din 1925;
Legea electoral din 27 martie 1926 prin care se stabilete organizarea i desfurarea alegerilor
parlamentare, structura Adunrii Deputailor i Senatului. Legea introducea prima parlamentar
prin care se asigura majoritate in Parlament partidului care obinea cel mai mare numr de voturi;
La 4 mai 1825 sunt promulgate legea i statutul pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Romane.
In perioada guvernrii I.I.C. Brtianu, s-au unificat sitemul de invmant de stat i particular,
invmantul obligatoriu fiind prelungit de la 4 ani la 7 ani. Moartea lui Ion I.C. Brtianu in 1927
a dat o lovitur prestigiului partidului. I.G. Duca, noul lider, nu avea prestigiul lui Ionel Brtianu.
La 9 iulie 1930 Vintil Brtianu a acceptat de facto noua situaie politic in urma revenirii lui
Carol al II-lea in ar.
Reorganizat in mai 1930 Partidul Naional Liberal a fost marcat de sciziune:
incurajat de rege Gheorghe Brtianu a format Partidul Naional Liberal Gheorghe Brtianu;
din Partidul Naional Liberal s-a desprins i gruparea lui Constantin Argetoianu in 1930. In
1932 aceast grupare a format Uniunea Agrar pus in slujba regelui Carol al II-lea. I.Gh. Duca a
luptat pentru refacerea organizaiilor judeene ale Partidului Naional Liberal in urma alegerii
sale ca preedinte al partidului in decembrie 1930. I.Gh. Duca este asasinat la 29 decembrie 1933
pe peronul grii din Sinaia, in 1934 preedinte al Partidului Naional Liberal este ales Constantin
I.C. Brtianu (Dinu). In 1934 regeleCarol al II-lea numete la conducerea rii un guvern liberal
condus de Gheorghe Ttrscu inclcand uzanele parlamentare. Guvernul Ttrscu duce o
politic in sprijinul lui Carol accentuand deruta i disensiunile in Partidul Naional Liberal. In
alegerile parlamentare din 1937 rezultatele sunt slabe datorit politicii promovate de Carol al IIlea care se pregtea s-i instaureze regimul su personal. Partidul Naional Liberal Gheorghe
Brtianu accept in 1938 fuziunea cu Partidul Naional Liberal in contextul in care societatea
romaneasc a acelei perioade este dominat de confuzie politic. De menionat c la alegerile
parlamenatare din decembrie 1937 nici un partid politic n-a obinut prima majoritar pentru a
forma guvernul.
Guvernarea condus de Partidul Naional Liberal (decada brtianist) ianuarie 1922
noiembrie 1928 Guvernarea liberal s-a remarcat prin politica neoliberal promovat in
societatea romaneasc. Activitatea guvernamental s-a axat pe urmtoarele coordonate:
consolidarea statului naional unitar roman prin adoptarea Constituiei din 1923;
adoptarea unor legi in concordan cu doctrina neoliberal:
- legea privind comercializarea i controlul intreprinderilor economice ale statului 1924;
- legea energiei 1924;

- legea minelor 1924;

- legea pentru unificare administrativ 1925;
- legea i statutul pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Romane;
- legea electoral 1926;
- legile pentru unificarea sistemului de invmant de stat i particular;
Constituia din 1923, importana ei pentru dezvoltarea i consolidarea statului national
unitar romn
Infptuirea programului democratic a continuat in perioada decadei brtianiste prin adoptarea
Constituiei din 27 martie 1923. Reorganizarea i consolidarea statului roman impuneau
modificarea Constituiei din 1966. Parlamentul rii, aflat la Iai, in mai 1917 a luat in discuie
reforma electoral i agrar. Regele Ferdinand, in iunie 1917 semneaz decretul pentru
modificarea articolelor 19, 57 i 67 din Constituia din 1866 in care se specificau principiile de
expropriere i regimul electoral bazat pe votul universal. Constituia din 1923 numit i
Constituia unificrii a reprezentat o revizuire a celei din 1866.
Proiectul, pan la promulgarea sa prin decret regal la 28 martie 1923 a parcurs mai multe etape:
5 martie 1923 proiectul a fost depus la Adunarea Deputailor;
la 19 martie 1923 incep discuiile asupra coninutului;
la 26 martie 1923 Adunarea Deputailor a votat Constituia;
27 martie 1923 Constituia este votat i de Senat;
29 martie 1923 este publicat in Monitorul Oficial.
Principalele prevederi ale Constituiei din 1923:
consfinea caracterul de stat naional unitar i indivizibil, independent i suveran, avand un
teritoriu inalienabil;
forma de guvernmant era monarhia constituional;
drepturile i libertile ceteneti erau acelai pentru toi cetenii, fr deosebire de origine
etnic, de limb sau religie;
se stabilea: libertatea continei, a presei, dreptul la munc, invtur i asociere;
statul avea dreptul de expropriere in cazul de utilitate public;
zcmintele de orice natur ale subsolului sunt proprietatea statului;
garanta proprietatea particular, egalitatea in faa legii;
invmantul primar era declarat obligatoriu;
consfinea votul universal, cu limitele prevzute de decretul din decembrie 1918;
prevedea separarea puterilor in stat: puterea legislativ (Parlamentul format din Adunarea
Deputailor i Senat), puterea executiv format din
rege i guvern.
Prevederile Constituiei din 1923 confereau statului romam un caracter democratic, o organizare
unitar i pluralismul politic. Constituia din 1923 a rmas valabil pan in 1938, a fost
respectat de toate partidele chiar dac unele dintre acestea, la votarea ei in 1923 au
criticat-o considerand-o o Constituie a Partidului Naional Liberal. Multe dintre principiile ei se
regsesc in Constituia din 1991.
Neoliberalismul a avut ca reprezentani pe St. Zeletin, V. Brtianu, I.Gh. Duca, intelectuali i
oameni politici membri ai Partidului Naional Liberal.
Ideologia neoliberal promova urmtoarele principia i obiective:
legtura dintre industrializare, modernizare i consolidarea independenei politice;
rolul important al statului prin elaborarea unor planuri de dezvoltare economic;
politica economic Prin noi inine (1922-1928);
ocrotirea economiei naionale de expansiunea capitalului strin;
conservarea burgheziei industriale i financiare;
progresul burgheziei prin dezvoltarea industriei;
exploatarea bogiilor cu sprijinul capitalului autohton;

 capitalul strin limitat nu eliminat (Legea minelor 1924)

Programul Partidului Na]ional Liberal (1922)
[] Vom nchina toate puterile noastre consolid\rii Unit\]ii Na]ionale.
Vom da Romniei ntregite Constitu]ia a[teptat\.
Vom face o politic\ de dreptate social\, asigurnd astfel democra]iei s\n\toase lini[tea
necesar\ pentru a dezvolta roadele dobndite prin sufragiul universal.
Vom des\vr[i pentru ]\rani aplicarea reformei agrare [i vom veghea la mbun\t\]irea
st\rii lor materiale, culturale [i morale.
Ne vom str\dui s\ mbun\t\]im soarta muncitorimii de la ora[e [i s\ o nzestr\m cu
legiuirile cerute de net\g\duitele ei nevoi.
Nu vom cru]a nimic pentru a reda ]\rii situa]ia financiar\ la care are dreptul potrivit
bog\]iilor [i tradi]iilor ei.
Vom pune cap\t risipei banului public prin economii [i vom c\uta s\ restabilim echilibrul
bugetar prin revizuirea complet\ a impozitelor ce s-au pus acum n urm\.
Vom sc\dea [i desfiin]a impozitele ce nu erau cu adev\rat cerute de nevoile statului.
Vom urma o politic\ economic\ care s\ ng\duiasc\ sporirea produc]iei [i s\ nlesneasc\
exportul ei, aducnd astfel prop\[irea ntregii economii na]ionale [i prin aceasta ieftinirea
traiului.
Toate silin]ele noastre vor fi ndreptate spre o bun\ [i cinstit\ administra]ie. Statul, jude]ele
[i comunele trebuiesc administrate cu grij\ [i spre folosul ob[tesc.
Vom lua m\suri energice mpotriva tuturor abuzurilor s\vr[ite care au adus ]\rii attea
pagube de ordin material [i moral.
Vom asigura tuturor cet\]enilor Romniei Mari, de orice ras\, limb\ [i confesiune ar fi ei,
drepturile culturale [i religioase ce li se cuvin.
n sfr[it, vom c\uta, prin nt\rirea situa]iei interne [i printr-o politic\ extern\ de pace [i de
demnitate, s\ restabilim prestigiul Romniei n afar\.
(Documente 19181944, p. 307

Istoria Politic a Romnie tefan Pun

Istoria Romniei Bogdan Murgurescu