Ion simea o vocaiune obscur , nrdcinat pentru pmnt.

i era lacomE
o vocaiune, o portretizare, o idolatrie. O asemenea chemare profund simte i
Ion pentru posesiunea pmntului. Neaprat, personajul e idealizat, el servete
un simbol. Nimic nu face acest ran mai rsrit, care s nu poat fi explicat
prin iretenie sau ncpnare. E o natur struitoare, premeditativ. Ion are o
via animalic puternic, plin de ecou.Pasiunea lui e o senzualitate. Sigurana
i unitatea gestului cu care i conduce viaa prin pasiune la posesiunea
pmntului, i la posesiunea femeii are o mreie reprezentativ; e poate
sinteza celor dou instincte cardinale, care au asigurat persistena rasei.

Tudor Vianu Arta prozatorilor romni

S-ar zice prin urmare c-avem de-a face cu un ambiios, cu un Julien Sorel rural,
cu un Dinu Paturic. Noiunea de ambiie este ns exagerat, fiindc ea
presupune o constiin larg, care s-i reprezinte o finalitate [] Ion nu e
inteligent i, prin urmare, nici ambiios. Dorina lui nu e un ideal, ci o lcomie
obscur, poate mai puternic dect a altora, ns, n fond, la fel cu a tuturor.
Orice ran voiete zestre n pmnt i vite, o nsurtoare dezinteresat fiind o
adevarat nstrinare de la legile de conservare ale familiei rurale. Toi flcii din
sat sunt varieti de Ion.
G. Clinescu , Istoria literaturii romne

Am grei dac am face din Ion un arivist, dac l-am judeca n afara mobilului
aciunii sale, pmntul. Prin cstoria sa cu Ana, Ion vrea s obin pmnt. E
vorba de un ideal fundamental, care, n condiiile respective, reprezenta cu mult
mai mult dect navuirea. Pmntul , pentru Ion, nsemna i situaie social,
demnitate uman, posibilitatea de a munci cu folos.
Paul Georgescu, Prefa la romanul Ion, ediia din 1967

<<Ion>> e drama unui om , proiectat de vasta fresc social a vieii ardelene;

metodic, existena patetic a acestui suflet rudimentar se mic, se nnoad
struitor, fcndu-i drum ca un uvoi de ap pe dedesuptul unui bloc
strveziu
Pompiliu Constantinescu, Liviu Rebreanu n Viaa literar

Ion este un poem epic,() o capodopera de maretie linistita.

G. Clinescu

Ion este expresia instinctului de stapa-nire a pamantului , in slujba caruia pune o

inteligenta ascutita ,o cazuis-tica stransa , o viclenie procedurala si , cu deosebire
, o vointa imensa.
E.L

George Calinescu considera canu din inteligenta a iesit ideea seducerii , ci din
viclenia instinctuala ,caracteris-tica oricarei finite reduse