Accidente

navale

Realizatori:
Dumitru Florentina
Neacsu Theodora

Cuprins
Cauze
Scufundarea Titanicului
Scufundarea navei de pasageri Costa Concordia
Accidente pe Dunare
Deversari de petrol
Santa Barbara Channel
Ekofisk
Ixtoc One
Consecinte ale deversarilor de petrol
Prevenirea victimelor omenesti
Bibliografie

Cauze
ntr-un raport realizat la nceputul crizei economice, Agenia
European pentru Sigurana Maritim (EMSA) enumera
printre cauzele accidentelor: vremea, condiiile geografice i
creterea economic. Boom-ul din anii 2007 - 2008 fcuse
s sporeasc numrul accidentelor ntruct, alturi de navele
noi intrate n exploatare, erau acceptate pe pia i cele
trecute de vrsta pensionrii. Riscul de accidente crete
odat cu vrsta navelor.Atunci cnd economia a intrat n
recesiune i circa 20% din capacitatea flotei mondiale a fost
tras pe dreapta, accidentele maritime s-au mpuinat,
pentru moment.
Creterea numrului accidentelor navale se produce pe
fondul extinderii flotei mondiale. La nceputul anului 2006,
flota maritim comercial a lumii era constituit dintr-un
numr de 41.110 nave.La sfritul anului 2010, numrul
navelor ajunsese la 77.768 uniti.

Scufundarea Titanicului
RMSTitanic a fost cel mai mare pachebot din lume cnd a plecat n
cltoria sa inaugural din Southampton, Anglia cu destina ia New York, pe
10 aprilie 1912. La trei zile de la plecare, la ora 23:40 n data de 14 aprilie
1912, s-a ciocnit cu un aisberg i s-a scufundat la ora 2:20 n diminea a
urmtoare, n urma creia i-au pierdut via a 1514 persoane din 2224 ,n
una din cele mai cumplite dezastre maritime pe timp de pace din istorie.
Cpitanul a ordonat vitez maxim (42 Km/h), apoi, dup ce a primit
avertizri de iceberg, a mrit-o la 46 Km/h. Vaporul genera 59.000 de cai
putere.
Viteza a fost unul din factorii principali ai scufundrii. La acea vitez, nava
avea nevoie de 3 km pentru a se ntoarce la 90 de grade.
Titanic a lovit un iceberg la tribord, provocnd o tietur n caren pe o
lungime de 90 m din cei 300 m ai navei (cinci compartimente). Dup 2 ore
i 40 minute, pe 15 Aprilie 1912, Titanicul, s-a scufundat rupndu-se n 2
pri.
n cele 20 de brci de salvare au intrat 710 de oameni. Restul de 1514 au
murit n apa ngheat a Atlanticului.

Scufundarea navei de pasageri

Costa Concordia
La 13 ianuarie 2012 nava s-a ciocnit de o stnc n
apropierea insulei italiene Giglio din Marea
Mediteran. Stnca a sfiat o mare parte din
carcasa navei, care a fost invadat n bun
msur de ap i s-a nclinat pn la 65 grade,
devenind nemanevrabil. Majoritatea celor peste
4.200 de persoane la bord s-au putut salva, dar
totui accidentul s-a soldat i cu 15 mori i 20 de
disprui (n martie 2012). Se pare c de vin a
fost cpitanul navei, Francesco Schettino, care
acum este anchetat.

Accident pe Marea Neagra

Un cargou turcesc ncrcat cu fier vechi s-a scufundat, n
jurul orei 13.00, n zona Capului Tuzla, Constana. Nava era
n pericol nc de diminea. Cei 17 marinari de la bord au
fost evacuai.
Nava scufundata
Nava Medy, sub pavilion turcesc i ncrcat cu 3.250 tone
fier vechi a nceput s se scufunde la ora 12.47 i n numai
trei minute a pierit n adncuri. Cei 17 membri ai echipajului
au fost salvai nc din zorii zilei, de la ora 5.45, de nava
romneasc GSP Orion, aflat n zon. Nava Medy plecase
din portul Constana n jurul orei 3.00 dimineaa cu destinaia
Istanbul.

Accidente pe Dunare
Dou accidente navale au avut loc, ieri diminea, pe braul
Sulina, n dreptul localitii Crian, la un interval de 20 de
minute. Potrivit poliitilor de la Transporturi, n jurul orei 7.20,
nava rapid de pasageri Nicolas, pe care se aflau zeci de
oameni, s-a ciocnit de barca cu motor Drobeta. Oamenii
legii spun c impactul s-a produs din cauza ceii foarte dense
i a vizibilitii reduse pe Dunre. n urma coliziunii nu a fost
rnit nici o persoan, iar ambarcaiunile nu au fost avariate.
n timp ce comandanii navei Nicolas i BM Drobeta
evaluau situaia i ncercau s-i liniteasc pe pasagerii
speriai, o alt ambarcaiune a ajuns n zon i... a avut loc al
doilea accident. Nava de pasageri Princess Sophie s-a
ciocnit cu nava Nicolas, exact n momentul n care oamenii
aflai la bord ncercau s-i revin din oc. Lovit pentru a
doua oar, nava Nicolas a suferit avarii minore n zona
prova tribord. Pasagerii au fost preluai de o alt
ambarcaiune i transportai la Tulcea.

NavadepasageriNikolas

Deversari de petrol
Intre cauzele accidentelor frecvente de navigatie ale
tancurilor petroliere adeseori sunt citate erorile umane. Se
estimeaza ca peste jumatate din accidentele de navigatie
implica greseli ale comandantilor sau ale echipajului. In
anumite cazuri accidentele puteau fi evitate daca se luau
masuri de prevenire ale anumitor riscuri. Poluarea marina cu
hidrocarburi poate avea drept cauza si actele de razboi care
vizeaza instalatiile petroliere de la tarm. In februarie 1991, in
timpul Razboiului din Golf, in retragerea din Kuwait, au
deschis robinetele imenselor rezervoare de petrol din zona
de conflict si au dat foc puturilor, declansand astfel cea mai
mare deversare de petrol din istorie. Circa 60 de milioane de
barili au inundat intinse suprafete de pe uscat si de pe litoral,
o parte a petrolului ajungand in Golful Persic.

Santa Barbara Channel(1969)

Au fost deversate in
mare cca 11 200 t titei,
in largul localitatii
Santa Barbara,
California, ca urmare
a exploziei unei
platforme de foraj
marin din campul
petrolier Montesito.

Ekofisk(1977)
Accident produs la platforma petroliera Bravo, din campul
petrolier Ekofisk, situat in zona centrala a Marii Nordului.
O eruptie instantanee a provocat eliberarea fara
intrerupere a 12 000 de t de petrol. Jumatate din aceasta
cantitate s-a evaporat rapid, intrucat petrolul din acest
zacamant are o temperatura ridicata (90C) si este foarte
usor, iar restul s-a depus la suprafata marii formand o
imensa panza, de peste 1000 km patrati.

Ixtoc One (1979)

In istoria accidentelor de poluare inregistrate la platforma
petrolierelor marine, cea mai grava maree neagra de origine
accidentala a fost cea produsa la sonda de foraj marin Ixtoc
One, din Golful Mexic, accident in urma caruia au fost
deversate in mare cca 600 000 de tone de titei, din iunie
1979 si pana in februarie 1980, ceea ce inseamna
echivalentul a 3 deversari de talia celei provocate de AmocoCadiz. Cu toate ca proportiile acestei deversari sunt, de
departe, de o amploare fara precedent, studiile intreprinse si
mediatizarea facuta in acest caz au fost mult sub nivelul
marilor accidente petroliere.

Consecinte ale deversarilor de

petrol
Deversarile de petrol au efecte dramatice asupra
ecosistemelor marine, ca urmare a expunerii organismelor si
pasarilor de mare la compusii chimici. Poluarea cu petrol
afecteaza in mod deosebit speciile mari ca pasarile de mare si
mamiferele acvatice, care traiesc mult si care-si petrec timpul
la suprafata apei. De asemenea, deversarile de petrol contin
substante poluante ca hidrocarburile aromatice policiclice
(PAH) care afecteaza pe termen lung comunitatile marine

Prevenirea victimelor omenesti

Roluri de urgenta referitoare la pasageri:
Alertarea pasagerilor;
Oferirea de veste de salvare si verificarea daca sunt puse
corect;
Adunarea pasagerilor la posturile de apel;
Mentinerea ordinii pe culoare;
In cazul in care nava este pe cale de a se scufunda evacuarea
se face in ordinea urmatoare:
Pasagerii-femeile si copii;

-batranii, bolnavii, persoanele care au avut nevoie

de asistenta medicala;

-barbati;
Echipajul -personalul;

-Comandantul navei;

Bibliografie
www.wikipedia.com
www.google.ro
www.docstoc.com
www.geoecomar.ro