Energiaeliberatbruscdefocarnmomentulproduceriiu

nuidezechilibru tectonic se propag n toate direciile

sub forma unor unde elastice, numite unde seismice.

Tipuri de unde seismice :

Longitudinale

Unde de volum
Trasversale
Rayleigh

Unde superficiale
Love

Undele de volum:se deplaseaza in partea

interiara a Pamantului.
a. Undele de tip longitudinal sunt cele
mai rapide unde seismice, ele ajungnd
primele (prima vibraie simit n
timpulseismelor), propagindu-se cu o viteza de
aproximativ 8 km/h.
Unda P nu este periculoas pentru cldiri,
deoarece conine doar aproximativ 20% din
energia total a cutremurului .
b. Undele de tip trasversal sunt mai lente
decat undele P, si sunt al doilea tip de unda/vibratie
resimtita in timpul seismului.
Eledeplaseaznafarparticulederoc,mpi
ngndu-leperpendicularpecalea undelor.
Astfel rezult prima perioad de ondulare
asociat cutremurelor.

Undele superficiale se deplaseaza la suprafata

Pamantului. Uneori denumite unde lungi, sau mai simplu,
unde L.
Undele superficiale sunt responsabile de cele mai multe
pagube asociate cutremurelor, deoarece cele mai intense
vibratii.

a. Undele de tip Rayleigh sunt unde care misca

pamantul in sus si in jos, in stanga si in dreapta, inainte si
inapoi, in sensul de propagare, asemanator miscarii
valurilor.Ele sunt resimtite puternic in timpul seismelor.

b. Unde de tip Love sunt cele mai rapide unde de

suprafata, si misca pamantul inspre directia de propagare,
producand doar o miscare orizontala care cauzeaza
numeroase pagube fundatiei unui edificiu care nu este o
constructie paraseismica. Acestea se propaga cu o viteza de
aproximativ 4km/s.

Pe baza observatiilor cu privire la

distrugerile provocate de cutremure,
cladirilor si modificarile aduse reliefului
regiunii afectate, numite efecte
macroseismice, se pot defini cateva scari
de intensitati macroseismice :
1. Scara Richter exprima
logaritmic energia eliberata la o anumita
distanta epicentrala, este o scara
logaritmica ce se exprima in numere
zecimale cuprinse intre 1 si 9.
Cresterea magnitudini cu o unitate
corespunde cresterii amplitudinii maxime
a undei de zece ori . Energia seismica ce
se degaja in focar difera de amplitudinea
seismului de la suprafata Pamantului.
2. Scara Mercalli - descrie
intensitatea cutremurului prin observarea
efectelor sale in epicentru.

Epicentrul(dingreacepikentros central)
unuicutremur de pmnt(seism) este unpunctpe
suprafaaPmntului, situat peverticaldirect
deasuprahipocentrului, care e locul din adncuri
unde se produce zguduirea principal a cutremurului.
n epicentru intensitatea cutremurului, aa cum se
simte el la suprafaa pmntului, este n general
maxim.
Uneori seismul are loc dedesubtul unei mri sau
ocean; atunci epicentrul se afl n locul corespunztor
la suprafaa apei. n aceste cazuri efectele seismului
sunt diferite, putnd de exemplu lua natere
untsunamicu ravagii maxime nu n epicentru, ci la
malul mrii sau oceanului.

Punctul din interiorul pamantului situat de-a lungul rupturii

geologice din falie, unde ia nastere seismul este numit focar,
sau hipocentru.
Undele seismice incep sa radieze din focar si ulterior se
formeaza de-a lungul rupturii faliei. Daca focarul este situat in
apropierea suprafetei terestre intre 0 si 70 de km adancime
se produc cutremure cu focar vad. Daca este situat la o
adancime medie sau mare sub scoarta intre 70 si 700 de
km adancime se produc seisme cu focar adanc.
Seismele cu focarul putin adanc au tendinta sa fie mai
puternice si, prin urmare, mai dezastruoase. Acest lucru se
intampla datorita faptului ca sunt mai apropiate de suprafata,
unde stancile sunt puternice si sunt caracterizate de tensiune
puternica.

In 26 decembrie 2004 a avut loc

cutremurul de 9 grade pe scara Richter
care a provocat cele mai mari daune
nregistrate vreodat, omornd cel mai
mare numr de persoane n istoria
omenirii.
Seismul a avut loc n insula indonezian
Sumatra i a generat un val de tip tsunami
n urma cruia au murit226.000 de
persoane n 12 ri, printre care 165.700 n
Indonezia i 35.400 n Sri Lanka.
In 13 august, 1868: Un cutremur de 9 grade pe
scara Richter a avut loc n Arica, care a generat un
tsunami devastator. Mai bine de 25.000 de
persoane i-au pierdut viaa atunci .

In 7 noiembrie, 1837: Un cutremur de 8,5 grade

produs n Valdivia, Chile a generat un tsunami
care a ucis 58 de persoane.
In 15 iunie, 1896: Cel puin 22.000 de
persoane au murit n Japonia tot din cauza unui
tsunami generat de un cutremur de 8,5 grade .
In 1 noiembrie, 1755:60.000 de
persoaneau murit n Portugalia dup ce
un cutremur de 8,7 grade a produs un
tsunami care, la acea vreme, a ruinat
mare parte din Lisabona.
In 31 ianuarie, 1906: Un seism de 8,8 grade s-a
produs n apropiere de coasta Ecuadorului
unde a generat un tsunami care a ucis 500 de
persoane .

REALIZAT DE

Hirlav Marian
clasa XI-B