Biserica Ortodox Romn dupa 1918

(perioada contemporan)

Biserica Sfntul Haralambie

A. Anii 1914-1918. Actul Unirii Transilvaniei, Basarabiei i Bucovinei, cu

vechea Romnie in 1918 - prin care s-a creat statul rom n unitar - a dus i la o
serie de modificri n viaa Bisericii.
Dupa 1918, statul a preluat - mai cu seama n Transilvania - multe din atribuiile
care reveneau pn atunci Bisericii (de pild, n domeniul nvmntului), rolul
ei limitandu-se de acum nainte mai mult la probleme spirituale.
Ierarhii din inuturile alipite au intrat in componena Sfntului Sinod din
Bucureti, iar la 18/31 decembrie 1919, n scaunul de mitropolit primat a fost
ales transilvneanul Miron Cristea, pn atunci episcop de Caransebe, unul
din marii luptatori pentru Unire. Dupa aceea, au nceput lucrarile de unificare
bisericeasca, incheiate la 6 mai 1925, cand s-a promulgat Legea si Statutul de
organizare a Bisericii Ortodoxe Romane.

La 4 februarie 1925, Sfntul Sinod a hotrt s nfiineze

Patriarhia Ortodox Romn. Legea pentru nfiinarea Patriarhiei
a fost promulgata la 25 februarie 1925, iar la 1 noiembrie 1925 a
avut loc investitura i nscaunarea primului patriarh Miron Cristea
(1925-1939). Urmaul su a fost patriarhul Nicodim Munteanu
(1939-1948), autor a numeroase lucrari teologice originale,
traducator din literatura teologic rus.
Sub aceti doi patriarhi s-au nfiinat cateva eparhii noi (Oradea,
Cluj, Constanta, Maramures, Timisoara si o Episcopie misionar
pentru romnii ortodoci din America).

Dintre ierarhii acestei perioade consemnm pe Nicolae

Blan, mitropolitul Ardealului (1920-1955), unul din militanii de
seama pentru realizarea statului national unitar, pentru
organizarea unitar a Bisericii Romne, pentru promovarea
ecumenismului cretin, reorganizatorul colii teologice sibiene,
ridicat la rang de Academie.
In Moldova, Irineu Mihalcescu (1939-1947), fost profesor la
Facultatea de Teologie din Bucuresti (1904-1939), autor a sute de
lucrari de teologie. In Bucovina mentionam pe mitropolitul
Nectarie Cotlarciuc (1924-1935), fost profesor la Facultatea de
Teologie din Cernauti, participant la cateva congrese i ntruniri
ecumeniste, iar n Basarabia mitropolitul Gurie Grosu (19201937).

S-a dezvoltat arta bisericeasc cu toate

ramurile ei, ndeosebi arhitectura si pictura, prin
bisericile monumentale ridicate ntr-o serie de
orae ale rii, mai ales n Transilvania
(Catedralele Alba Iulia, Cluj, Timioara, biserici n
Trgu Mure, Sighioara, Turda, Reia, Satu
Mare, Zalu, Craiova, Buzu, Constana, Galai,
Piatra Neamt, Bli etc.); s-au refcut ori s-au
ridicat din temelie cateva mnstiri.

S-au intarit legaturile cu celelalte Biserici Ortodoxe

si cu alte Biserici crestine. Astfel, Biserica Ortodoxa
Romana si-a trimis delegati la Conferintele panortodoxe
de la Constantinopol (1923), Manastirea Vatoped din
Muntele Athos (1930), la prima Conferinta a profesorilor
de teologie din Balcani, tinuta la Sinaia in Romania
(1924), la primul Congres al profesorilor de teologie
ortodoxa la Atena (1936). Patriarhul Miron a facut cateva
vizite unor ierarhi ortodocsi de peste hotare si a primit
vizite la Bucuresti.