RESURSE TURISTICE NATURALE SI ROLUL LOR IN DEZVOLTAREA

DURABILA

I.

Dezvoltarea durabila. Aspecte generale

Pana de curand preocuparea principala a omului a fost obtinerea de beneficii materiale

indiferent de mijloacele folosite sau de efectele lor asupra mediului. In anii `80 au devenit din ce
in ce mai evidente schimbarile majore ale mediului, schimbari care surveneau intr-un mod cat se
poate de neasteptat, fiind in mare parte neprevazute de specialisti. Odata cu aparitia acestor
modificari, populatia a devenit din ce in ce mai constienta de prezenta unor elemente de risc, care
puteau afecta continuitatea in bune conditii a umanitatii. Pentru a nu se ajunge la o situatie de
criza, organizatiile mondiale din domeniul protectiei mediului au propus schimbari fundamentale
in stilul de viata al populatiei, rezultatele concretizandu-se in aparitia unui nou concept, si anume
dezvoltarea durabila sau durabilitatea.
Conceptul de dezvoltare durabila introdus de curand propune constientizarea efectelor pe
care le au actiunile noastre asupra mediului si care in viitor ne vor afecta si pe noi si de asemenea
ofera metode prin care activitatile omului sa nu dauneze naturii.
1.1 Definitii. Orientari
Dezvoltarea durabila este un concept complex si intens contestat la nivel international,
fiind mentionat pentru prima data in anii `80, initial ca mod de abordare a dezvoltarii economice
in scopul reducerii cat mai ample a degradarii mediului inconjurator, fiind ulterior integrat in
miscarea ecologista de protejare a mediului natural al planetei. Conceptul a inceput sa fie tratat
intr-un sens mai larg in anul 1987, odata cu publicarea raportului Viitorul nostru comun, de
catre Comisia Mondiala a Mediului si Dezvoltarii, raport cunoscut mai mult sub numele de
Raportul Brundtland (in cadrul acestui raport au fost stabilite principiile si legile dezvoltarii
durabile grupate in 5 categorii: conservarea mediului natural, protectia bio-diversitatii si a
1

patrimoniului uman, dezvoltare-regenerare, generatiile viitoare, eliminarea disparitatilor

economice mondiale).
Definiiile utilizrii durabile sunt variate, dar acestea nglobeaz conceptul de echitate
ntre generaii. Cea mai utilizata dintre ele este cea formulta de Comisia Natiunilor Unite pentru
Mediul Inconjurator si Dezvoltare: Dezvoltarea durabila este dezvoltarea care raspunde
nevoilor prezentului fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a raspunde nevoilor
lor. Ea consta in cautarea unui echilibru la intretaierea a trei domenii: social, ecologic si
economic (o dezvoltare vivabila, viabila si echitabila). Astfel, putem identifica aceste trei arii
ca fiind pilieri ai dezvoltarii durabile: solidaritatea sociala, eficacitatea economica si
responsabilitatea fata de mediu.
Durabilitatea sociala si culturala garanteaza o dezvoltare economica favorabila membrilor
societatii, compatibila cu cultura si valorile de cultura si civilizatie existente, cu pastrarea
identitatilor comunitare;
Durabilitatea economica are un rol definitoriu n asigurarea unei dezvoltari economice
eficiente, resursele fiind astfel gestionate, nct sa existe si n viitor.
Durabilitatea ecologica asigura o dezvoltare suportabila cu mentinerea tuturor proceselor
ecologice esentiale, mai ales a diversitatii resurselor biologice;
1.2 Turismul durabil
n ultima perioada a fost adoptat si n ramura turismului conceptul de "dezvoltare
durabila", utilizat deja n alte sectoare de activitate.
Definiia dezvoltrii durabile formulat la Conferina Comisiei Mondiale pentru Mediul
nconjurtor i Dezvoltare din anul a fost acceptat, de asemenea, la Conferina Mondial privind
Turismul Durabil, ce i-a inut lucrrile n Lanzarote, n anul 1995.
Organizaia Mondial a Turismului a dat urmtoarea definiie turismului durabil:
"Dezvoltarea durabil a turismului satisface necesitile actuale ale turitilor i ale regiunilor
de primire, protejnd i sporind oportunitile pentru viitor. Managementul tuturor resurselor
trebuie s se efectueze ntr-un mod care ar permite s fie satisfcute necesitile economice,
sociale i estetice, meninndu-se integritatea cultural, procesele ecologice eseniale,
diversitatea biologic i sistemele de suport ale vieii."

Acest concept a fost enuntat de U.I.C.N. astfel: "Dezvoltarea durabila este un proces
care se desfasoara fara a distruge sau a epuiza resursele, asigurnd dezvoltarea. Resursele
trebuie valorificate ntr-un ritm identic cu cel de rennoire a lor, renuntndu-se la exploatare
atunci cnd resursa se regenereaza foarte lent, pentru a o nlocui cu alta cu mai mare putere de
regenerare. Toate resursele trebuie exploatate n asa fel, nct de ele sa beneficieze si generatiile
viitoare". Dezvoltarea turismului trebuie s fie durabil sub aspect ecologic, viabil i rentabil
sub raport economic i echitabil din punct de vedere etic i social pentru populaia local.
Cele trei principii majore ale dezvoltarii durabile (social, economic si ecologic) se aplica
si in cadrul turismului durabil. Altfel spus, durabilitatea economica a turismului se defineste ca
un model de dezvoltare care asigura:
ameliorarea calitatii vietii n asezarile umane care primesc turisti;
posibilitatea de a oferi vizitatorilor experiente de prima calitate;
pastrarea calitatii mediului ambiant, element esential pentru vizitatori si gazde.
Din punctul de vedere al protejarii mediului, avantajele promovarii unui turism durabil
rezida n urmatoarele aspecte:

turismul durabil favorizeaza ntelegerea efectelor activitatilor de turism asupra mediului

natural, cultural si uman;

asigura realizarea unei planificari si zonari a teritoriului care sa permita o dezvoltare turistica

adaptata la capacitatea de suport a ecosistemelor;

orienteaza realizarea unor dotari si instalatii de agrement, care poate fi benefica si pentru
populatia locala si poate contribui astfel cu fonduri la conservarea siturilor arheologice,

cladirilor si vestigiilor istorice;

favorizeaza utilizarea rentabila a terenurilor cu randament agricol scazut;
respecta si asigura cerintele de protectie a mediului, dovedind astfel importanta resurselor
naturale si cultural-istorice, pentru cresterea bunastarii economice si sociale a comunitatilor
locale.
La Conferinta Globala pentru Afaceri si Mediul nconjurator care a avut loc la Vancouver

(Canada) n anul 1992, specialisti din peste 60 de tari au prezentat schimbarile majore care au
avut loc n sectorul industriei turistice, n ultimul deceniu. Aceste schimbari au vizat toate
aspectele prin care se poate aborda industria turismului, si anume:
3

a) Politici, legislatie, reglementari:

- realizarea institutiilor si cadrului necesar pentru implementarea turismului durabil;
- asigurarea conservarii si protectiei resurselor turistice de baza;
- mobilizarea sectoarelor industriei turistice pentru practicarea ui turism durabil n concordanta
cu cerintele de mediu;
- stabilirea unui cadru legislativ-juridic care sa vina n sprijinul agentilor de turism, autoritatilor
regionale si locale, pentru corijarea atitudinilor turistilor fata de mediu.
b) n domeniul cercetarii si tehnologiei:
- identificarea resurselor naturale de baza, cu valente turistice;
- identificarea resurselor culturale, cu valente turistice;
- stabilirea cererii turistice viitoare si compararea acesteia cu capacitatile ofertei de a o asigura;
- realizarea unei banci de date si a unei monitorizari prin indicatori specifici care sa evidentieze
noile oportunitati si sa sprijine noile decizii de planificare si dezvoltare a industriei turistice n
conditiile protejarii mediului;
- utilizarea tehnologiilor performante pentru proiectarea unui turism receptiv la problemele
mediului ambiant, cu aplicarea unor solutii arhitecturale, de inginerie a constructiilor si de dotare
a acestora, fara afectarea mediului si n conformitate cu specificul fiecarei zone;
- asigurarea unui management tehnic si practic al circulatiei turistice pentru protejarea
echilibrului ecologic si evitarea degradarii mediului
c) n domeniul economico-financiar:
- includerea costului de mediu n ncasarile percepute pentru activitati turistice, n ideea ca
poluatorul trebuie sa suporte anumite taxe legate de formele de poluare, prin care sa contribuie
indirect la conservarea mediului ambiant;
- elaborarea unor rapoarte privind gradul de implementare a proiectelor propuse (la nivel
international, national, regional), a unor actiuni ntreprinse si a schimbarilor legate de adaptarea
la cerintele de mediu ale industriei turistice;

- utilizarea influentei pietei interne si internationale pentru identificarea de noi piete turistice, cu
respectarea cerintelor de mediu si realizarea de parteneriate comune pentru punerea n practica a
noului concept de ecoturism - element de sustinere a turismului durabil;
- obtinerea de beneficii din marketingul de mediu, prin dezvoltarea si vnzarea unor produse
turistice compatibile cu valoarea acestora.
d) n domeniul comunicarii si formarii:
- realizarea unei atitudini deschise n rndul angajatilor firmelor de turism si a populatiei locale
fata de problemele de mediu;
- elaborarea codurilor de practica pentru industria turistica, a standardelor pentru creditul de
mediu, n vederea atenuarii impactelor;
- influentarea cererii turistice si a motivatiilor de calatorie, prin largirea ofertei si a unei mai bune
informari a turistilor, prin aplicarea codurilor de etica turistica;
- evaluarea rezultatelor pozitive din trecut, n vederea stabilirii de noi propuneri de dezvoltare
durabila, cu transmiterea proiectelor si experientelor pozitive prin intermediul organismelor
nationale si internationale.
e) Alte aspecte:
- practicarea unei educatii active de protectie si n alte sectoare care beneficiaza de resursele
naturale si culturale ale industriei turistice, cu ntelegerea si a problemelor de mediu;
- stabilirea de relatii de colaborare cu alte sectoare de activitate implicate n protectia mediului
(silvicultura, agricultura, planificare regionala etc);
- realizarea de modele si proiecte care sa sprijine dezvoltarea durabila a turismului, cu
prezentarea modelelor si posibilitatilor de aplicare.
Indicatorii capacitatilor de suport pentru turism
Ca urmare a dezvoltarii stiintei mediului ambiant, a cresterii volumului de informatii
privind stiintele economice si sociale, a aprofundarii cercetarii n aceste domenii de activitate,
conexiunile acestora cu industria turistica au condus la delimitarea urmatoarelor tipuri-capacitate
de suport pentru turism:

- Capacitatea ecologica face referire la stabilirea acelui nivel de dezvoltare a structurilor si

activitatilor turistice fara a afecta puternic mediul ambiant, prin procesul de degradare a
componentelor acestuia. Se au n vedere componentele naturale (aer, apa, sol, vegetatie, fauna) si
procesul de productie si refacere economica, care sa nu implice costuri de investitii deosebite,
determinate de degradarea unor destinatii turistice;
- Capacitatea fizica are rol esential n stabilirea nivelului de saturatie pe care l pot atinge
activitatile turistice, dincolo de care ncep sa aparii probleme legate de mediu. Dezvoltarea
ascendenta a turismului, manifestata n ultimele decenii, ridica problema aparitiei multor forme
de poluare (de litoral, a zonelor montane etc). Protejarea componentelor fizice ale teritoriului se
poate face prin investitii n tehnologie performanta si printr-o prestare de ridicat nivel calitativ al
serviciilor turistice;
- Capacitatea social-receptiva vizeaza importanta n pastrarea unor bune relatii ntre gazde
(populatia autohtona) si vizitatori (turisti). Din momentul n care populatia locala constata ca
activitatile turistice contribuie la degradarea mediului natural si cultural, pot aparea din partea
acesteia reactii ostile, de respingere, nregistrndu-se totodata o diminuare a pragului de
toleranta. Pentru evitarea unor astfel de situatii, dezvoltarea unei zone sau localitati turistice
trebuie sa tina cont de modul traditional de viata al locuitorilor, de obiceiurile acestora etc;
- Capacitatea economica pune n evidenta valorificarea tuturor resurselor prezente, prin activitati
turistice si reprezinta capacitatea de mentinere a functiei turistice a unui teritoriu dat. Eficienta
exploatarii se masoara prin raportul dintre costuri si beneficii, iar ponderea beneficiilor poate fi
marita prin utilizarea unor tehnologii performante. Nivelul costurilor este dat si de "valoarea
calitativa si cantitativa a resurselor (naturale, culturale, forta de munca, infrastructura generala
etc);
- Capacitatea psihologica este legata de perceptia negativa a turistilor fata de destinatia turistica,
n urma degradarilor de mediu sau a atitudinii neadecvate a populatiei autohtone. Acest concept
este atasat sustinerii motivatiilor turistice pentru o anumita destinatie si mentinerii satisfactiei lor
personale. Aplicarea acestuia este conditionata si de calitatea activitatii manageriale care poate
determina, n final, fidelizarea cererii.
Toate aceste tipuri de capacitati de suport, aflate n strnsa legatura cu activitatile
turistice, determina limita tangibila sau netangibila, masurabila sau nemasurabila, a unui spatiu
care detine sau caruia i se poate atribui o functie turistica.
6

Desi acesti indicatori de capacitate nu ofera o formula standard, ca urmare a faptului ca

unele componente ale cadrului natural sau cultural sunt dificil de cuantificat prin serii de date
statistico-matematice, totusi aceste concepte de suport ne dau masura dezvoltarii durabile a
turismului. In acelasi timp, tipurile de capacitati de suport indica si masura nivelului la care poate
ajunge impactul turismului asupra mediului, dnd posibilitatea de a identifica caile de reducere a
degradarilor produse de circulatia si activitatile turistice.
1.3 Strategii de dezvoltare durabila in turism
Protectia si conservarea potentialului turistic si a mediului se contureaza ca o activitate
distincta, avnd probleme specifice, care solicita colaborarea specialistilor din domenii variate.
Aceasta actiune poate avea o eficienta satisfacatoare, numai n conditiile asigurarii unui cadru de
desfasurare juridico-administrativ adecvat, care impune organizarea administrativa, existenta
unor resurse economice, un suport legislativ eficient si o sustinuta activitate de educatie
cetateneasca.
Pe plan international, tari cu vechi traditii turistice adopta o planificare turistica la nivel
national fundamentata pe aspectul protejarii resurselor turistice proprii. In vederea dezvoltarii
unui turism durabil, ele au luat n calcul trei obiective principale: economic - esential n
identificarea, valorificarea si cresterea gradului de exploatare a resurselor turistice; social deosebit prin permanentizarea populatiei, cresterea gradului de ocupare a fortei de munca,
sustinerea practicarii unor meseni traditionale si atragerea populatiei n practica turismului;
ecologic - important pentru evitarea degradarii, a poluarii mediului si asigurarea unei exploatari
echilibrate si pe termen lung a resurselor turistice.
n concordanta cu aceste cerinte, a aparut necesitatea elaborarii si adoptarii unor planuri
si strategii nationale de dezvoltare a turismului, menite sa permita conjugarea experientei si
pozitiilor principalilor agenti economici: administratie publica, organizatiile patronale, asociatii
si organizatii profesionale, sociale, sindicale, specialisti n cercetarea de profil etc.
Planurile de dezvoltare turistica care au la baza prognoze pe termen lung, globale, pe
forme de turism, n concordanta cu tendintele pietelor externe si planuri concrete, realizate pe
termen mediu (patru-cinci ani) sau scurt (unu-trei ani), elaborate pe regiuni, zone sau forme de

turism, sunt fundamentate pe standardele si normele europene privind exploatarea resurselor

turistice, dezvoltarea si modernizarea structurilor si serviciilor turistice.
Elaborarea prognozelor si a planurilor de dezvoltare turistica reprezinta principalul punct
de sustinere a strategiei de realizare a unui turism durabil care presupune, ntre altele:
- conservarea resurselor turistice naturale si antropice n scopul unei utilizari continue si n
perioada viitoare;
- cresterea nivelului de trai al comunitatilor locale;
- mai buna cunoastere si constientizare, att de populatia locala, ct si de vizitatori, a ideii de
conservare a mediului.
Planificarea turismului reprezinta o forma de control al viitorului, legat de strategia de
planificare a mediului. Planificarea ecologica presupune supravegherea si analiza tuturor
elementelor de mediu, n scopul determinarii celor mai adecvate modele de dezvoltare si
amenajare teritoriala.
Principalele prognoze si planuri de dezvoltare la nivel national au rol orientativ, de
informare si estimare a perspectivelor viitorului. Prin sprijinul direct al statului se poate aprecia
cadrul general de protectie a resurselor, de stabilire a regimului de exploatare sau de realizare a
unor investitii deosebite.
Planurile pe termen mediu si scurt sunt benefice, ndeosebi pentru sprijinirea dezvoltariilocale si regionale.
Strategia turismului durabil implic trei aspecte importante:
calitate. Turismul durabil asigur o experient valoroas pentru vizitatori, mbunttind

acelasi timp calitatea vietii comunittii gazd si protejnd mediul.

continuitate. Turismul durabil asigur continuitatea resurselor naturale pe care se bazeaz si
continuitate a culturii comunittii gazd cu experiente satisfctoare pentru vizitatori.
echilibru. Turismul durabil asigur un echilibru ntre nevoile industriei turistice, ale
ecologistilor si comunittii locale.
De aceea, planificarea, amenajarea si exploatarea turistic trebuie s fac parte integrant
din strategia de dezvoltare durabil a zonei, regiunii sau trii.

Practic, legat de specificul potentialului turistic al Romniei, principalele actiuni ce

vizeaza protejarea si conservarea mediului si a resurselor turistice se concretizeaza n adoptarea
urmatoarelor masuri:

- exploatarea stiintifica, rationala a resurselor turistice, astfel nct ritmul de exploatare a acestora
sa nu depaseasca ritmul lor de reciclare si regenerare, iar intensitatea relatiilor directe sau
indirecte ale turismului cu factorii de mediu sa nu depaseasca limitele capacitatii de suport ale
acestora;
- valorificarea n turism a resurselor cu valente turistice sa fie solutionata n contextul
valorificarii tuturor resurselor naturale si a protectiei mediului ambiant, pe baza studiilor de
amenajare teritoriala, componente ale planului de amenajare stiintifica, rationala si eficienta a
teritoriului - instrument principal al organelor de decizie locale;
- amenajarea si organizarea adecvata si la nivel superior a zonelor, traseelor si obiectivelor de
interes turistic;
- organizarea si exploatarea turistica rationala a parcurilor nationale si rezervatiilor naturale, cu
asigurarea protectiei lor. n mod similar se va proceda si la amenajarea, pentru vizitare si
exploatare, a pesterilor, ca obiective de atractie deosebita, menite sa mbogateasca si sa
diversifice oferta turistica romneasca cu noi produse turistice;
- organizarea corespunzatoare a zonelor montane, pentru dezvoltarea n perspectiva a turismului
de munte, prin localizarea tuturor peisajelor atractive si a domeniilor schiabile, menite sa ofere
baza de proiectare a amenajarilor turistice viitoare (poteci, marcaje, conditii de accesibilitate n
portiunile mai dificile, amenajarea unor puncte de belvedere, dotari pentru practicarea sporturilor
de iarna, cabane si refugii montane, instalatii de transport pe cablu etc.) n conditii de conservare
si replantare a padurilor;
- realizarea de amenajari cu caracter turistic n zone, localitati si pe trasee turistice, menite care
sa asigure o echipare turistica adecvata unui turism competitiv si ecologic;
- nnoirea bazei tehnico-materiale a turismului menit s asigure un turism competitiv i
ecologic;
- dezvoltarea unei constiinte ecologice n rndul populatiei si a sentimentului de dragoste si
respect pentru natura, pentru locuri istorice si monumente de arta si arhitectura create de-a lungul
timpurilor. Aceasta se poate realiza printr-o sustinuta actiune de educatie cu privire la mediu si la
1 P. Baron, O. Snak, N.Neacu, Op. cit., p. 478
9

potentialul turistic, actiune ce trebuie ntreprinsa ia nivelul ntregii tari, prin insuflarea unei
atitudini de respect si comportament responsabil fata de resursele naturale, n vederea ocrotirii
lor.
Educatia ecologica pentru ocrotirea naturii si a potentialului turistic trebuie sa aiba
caracter permanent, sa debuteze nca din perioada copilariei si sa fie consolidata n institutiile de
nvatamnt de toate genurile si gradele. Ulterior, ea se poate perfectiona prin intermediul massmedia n cadrul unor cercuri de "prieteni ai naturii", prin diverse publicatii de specialitate sau de
catre ghizi si nsotitori, pe perioada desfasurarii unor excursii etc.

II.

Resurse turistice

II.1 Clasificarea resurselor turistice:

Resursele turistice se impart in doua mari categorii: resurse naturale si resurse antropice.
Resursele turistice naturale se impart la randul lor in mai multe subcategorii:
a)

resursele primare, repectiv potentialul turistic al reliefului (glaciar, carstic, peisagistic), al

retelei hidrografice (rauri, lacuri, izvoare minerale), al vegetatiei si afunei (elemente de interes
peisagistic, cinegetic si de pescuit);
b) resursele utilizate si amenajate de om (gradini zoologice,botanice); Dintre resursele naturale
cu un ridicat potential si flux turistic in Romania, unde se insiruie cele mai renumite statiuni de
vilegiatura dotate cu echipamente moderne hoteliere si balneare, pot fi mentionate: Carpatii
(Valea Prahovei, muntii Bucegi, Ceahlau), litoralul Marii Negre.
Resursele antropice sunt fie de valoare istorica (muzee si monumente istorice,
arhitectuarale si de arta) si cultural-educativa (festivaluri, nedei-asa cum sunt cele din Carpatii
romanesti sau Resursele turistice antropice contemporane cuprind mari muzee, monumente
arhitectuarale si de arta, noi edificii publice, obiective industriale din marile metropole ale lumii.
Resursele turisice urbane pot fi grupate in trei categorii:resurse tangibile, resurse
intangibile si resurse ambientale.
Resursele tangibile includ muzeele, siturile istorice, cladirile arhitecturale, spatiile si
cladirile istorice, teatrele, festivalurile, peisajele culturale, restaurantele, hotelurile, amenajarile
pentru divertisment.
Resursele tangibile nu pot fi elemente de atractie pentru turisti daca nu sunt in echilibru
cu resursele intangibile, factori care nu se vad, dar se simt : stilul de viata, structurile decizionale
10

care contribuie la amenajarea turistica, structura societatii urbane in general si, nu in ultimul
rand, religia, ritualurile, limba vorbita, legaturile sociale.
II.2 Clasificarea resurselor naturale
Preocupari de clasificare a resurselor naturale au existat de mai multa vreme dar ele s-au
intensificat n perioada contemporana, pe masura cresterii interesului general fata de problemele
privind cunoasterea, valorificarea si utilizarea judicioasa si echitabila a acestora. Literatura de
specialitate ofera numeroase clasificari a resurselor naturale bazate pe diferite criterii care pun n
evidenta o anumita caracteristica a acestora.
A. Dupa criteriul repartitiei spatiale (care are cel mai pronuntat caracter geografic),
resursele naturale pot fi grupate n:
a. resurse extraterestre si atmosferice, care cuprind energia solara, energia eoliana si diferite
elemente componente ale atmosferei folosite ca materii prime;
b. resurse ale hidrosferei, localizate n cele doua unitati majore; Oceanul Planetar (cu resurse
energetice si substante minerale utile) si Apele continentale (care cuprind apele subterane,
hidroenergie si apele de uz industrial, agricol sau menajer);
c. resurse ale litosferei, n cadrul carora se evidentiaza combustibilii fosili, substante minerale
utile, roci de constructii si solul;
d. resurse ale biosferei, de natura vegetala si animala.
B. Dupa criteriul modului de folosinta, se pot deosebi:
a. resurse energetice, care cuprind acele substante ce pot produce energie (combustibili fosili,
forta apei, lemnul, forta vntului si energia solara). n acest domeniu, gama de resurse se largeste
continuu, cercetarile efectuate ncercnd sa faca fata cerintelor impuse de consumul imens de
energie al societatii contemporane;
b. resurse de materii prime industriale, n categoria carora sunt incluse minereurile feroase si
neferoase, lemnul, unele gaze din componenta atmosferei etc.;
c. resurse alimentare, ce includ produse de natura animala sau vegetala.
Tot dupa acest criteriu, dar privite dintr-un alt punct de vedere, se poate vorbi de resurse
folosite n domeniul productiei materiale (industrie, agricultura) si de resurse utilizate n domeniul
neproductiv (destinate consumului populatiei), precum si de resurse cu ntrebuintare mai
restrnsa.

11

C. Dupa criteriul locului de folosinta, exista doua categorii:

a. resurse transportabile, care pot fi introduse n productie acolo unde este nevoie (substante
minerale utile, apa, lemnul etc.);
b. resurse netransportabile, care nu pot fi utilizate dect n locul n care se gasesc (energia
mareelor, a valurilor, solul etc.).
D. Dupa criteriul gradului de cunoastere, n literatura de specialitate, inclusiv n
documentele ONU, se vorbeste despre urmatoarele categorii de resurse naturale:
a. resurse cunoscute, exploatabile. Sunt delimitate, se cunoaste importanta lor si sunt
exploatabile economic n conditiile actuale;
b. resurse cunoscute paramarginale si submarginale. Includ zacaminte delimitate a caror
importanta este cunoscuta, dar exploatarea lor este nerentabila. Ele pot deveni rentabile n alte
conditii tehnice;
c. resurse nedescoperite (presupuse), exploatabile. Nu sunt delimitate, dar prezenta lor n natura
este indicata de studiile geologice;
d. resurse nedescoperite (presupuse) paramarginale si submarginale. Includ zacaminte
nedelimitate dar a caror prezenta este indicata de prospectiunile geologice.
Dupa acelasi criteriu, dar folosind termeni de comparatie mai mari, se vorbeste de resurse
naturale bine cunoscute (energie solara, energie eoliana etc.), resurse relativ bine cunoscute
(resurse ale biosferei, ale solului etc.) si resurse slab cunoscute (resurse ale litosferei, cele de apa
subterana etc.).
E. Dupa criteriul durabilitatii exploatarii si al particularitatilor de refacere a unei cantitati
exploatabile de resurse naturale, s-a alcatuit o clasificare care raspunde cerintelor practice ale
situatiei actuale si de perspectiva a economiei mondiale. Aceasta clasificare grupeaza resursele
naturale n doua categorii:
a. resurse inepuizabile, ce cuprind aerul, apa, diferite radiatii, resurse denumite astfel pentru ca la
nivel global nu se poate prevedea epuizarea lor. Exploatarea abuziva, cel putin a unora dintre ele,
poate produce nsa fenomene de criza n anumite locuri, fie din cauza insuficientei volumului lor
n raport cu cerintele consumului, fie datorita degradarii calitatii care nu mai permite
reintroducerea lor n circuitul productiv sau de consum. Cazul cel mai elocvent n acest sens este
acela al apei care, la scara planetara, si mentine acelasi volum dar, n unele locuri intens urbanizate
si industrializate, posibilitatea aprovizionarii cu apa s-a redus considerabil;
12

b. resurse epuizabile care pot fi neregenerabile si regenerabile. Cele nerege-nerabile sunt acelea
care, prin consum, se distrug iar pentru refacerea lor este necesara o perioada de timp masurata la
scara geologica (milioane sau miliarde de ani). Din aceasta categorie fac parte rezervele de
carbune, petrol, minereu de fier etc. Resursele epuizabile regenerabile sunt acelea care fac parte
din biosfera, respectiv plante sau animale, care se pot reface n perioade de timp mult mai scurte.
n conditiile actuale, care impun tot mai mult necesitatea cunoasterii resurselor naturale, a
volumului si a posibilitatilor de regenerare pentru ca n raport cu acestea sa se realizeze
exploatarea lor -, aceasta clasificare are o deosebita nsemnatate practica. De asemenea, aceasta
clasificare ncearca sa atraga atentia asupra modului de valorificare a tezaurului universal de
resurse, constituind un semnal de alarma n vederea protejarii resurselor epuizabile, fie ca este
vorba de substantele utile care nu se mai rennoiesc, fie ca este vorba de cele regenerabile, dar
care pot fi distruse printr-o exploatare nejudicioasa.
II.3 Influenta resurselor naturale asupra dezvoltarii turistice
Relaia turism-mediu ambiant are o importan deosebit, ocrotirea i conservarea
mediului ambiant reprezentnd condiia primordial de desfurare i dezvoltare a turismului.
Aceast legtur este una complex, ea manifestndu-se n ambele direcii. Mediul natural, prin
componentele sale, reprezint resursele de baz ale turismului, iar pe de alt parte activitatea
turistic are influen att pozitiv, ct i negativ asupra mediului ecologic, modificndu-i
elementele componente.
Mediul nconjurtor este definit ca fiind calitatea vieii, condiiile de via ale oamenilor i cadrul
natural cu habitatele potrivite pentru animale i plante. Calitatea vieii este determinat de
disponibilitatea pe termen lung n cantitate suficient i de o calitate adecvat a resurselor
precum ap, aer, pmnt i spaiu n general dar i a materialelor neprelucrate.
Ca totalitate a factorilor naturali i, mai ales, calitatea lui, reprezint motivaia esenial a
cltoriilor, alctuind materia prim a turismului.2 De aceea, pstrarea unui nivel ridicat de

2 Rodica Minciu, Economia turismului, Editura Uranus, Bucureti, 2001, p. 36

13

calitate a resurselor naturale constituie condiia necesar pentru perpetuarea i dezvoltarea

continu a consumului turistic.3
Mediul nconjurtor este un factor care influeneaz cererea turistic. Avnd n vedere
faptul c cererea pentru produsele turistice este parial determinat de calitatea acestuia, mediul
nconjurtor poate avea un impact pozitiv sau negativ asupra turismului.
Condiiile oferite de cadrul natural, prin componentele sale relief, clim, hidrografie, vegetaie,
faun, monumente naturale, rezervaii contribuie la atragerea de fluxuri turistice i i exercit
influena asupra activitii turismului, determinnd, la rndul lor, forme particulare de
manifestare a acestuia.4
Componentele potenialului natural prezint interes prin valoarea estetic, cognitiv i
recreativ-distractiv, calitatea factorilor naturali de cur, posibilitatea practicrii unor sporturi
(sky montan , alpinism etc).5
Romnia este o ar care beneficiaz de un cadru natural cu un potenial ridicat i cu o
infrastructur de cele mai multe ori suficient pentru turismul natural, form de turism care, din
acest punct de vedere, este mai puin pretenioas.
n ara noastr, n ultimii ani, aceast ramur a turismului a avut o cretere din cele mai
spectaculoase, att din punct de vedere al turitilor implicai ct i din cel al ncasrilor realizate.

III.

Resurse turistice naturale in zona Vrancea

Zona Vrancei este o zona cu potential turistic ridicat datorat in special Muntilor Vrancei
munti cu un relief diversificat de o frumusete speciala un punct de atractie deosebit pentru
turistii care aleg sa isi petreaca aici vacante de neuitat.

3 P. Baron, O. Snak, N.Neacu, Economia turismului, Editura Expert, Bucureti, 2001,

p. 468
4 Rodica Minciu, Op. cit., p.161
5 V. Glvan, Geografia turismului n Romnia, Editura Institutului EDEN, Bucureti,
1996, p.9
14

III.1

Localizare: Printre cele mai frumoase si vizitate obiective turistice naturale din

Vrancea amintim:
-LACURI
1.Lacul Motoc . Lac natural care are o suprafata de 600 mp si este nconjurat de padure.
Surprinde prin atmosfera de izolare si prin senzatia de liniste deplina.
2.Lacul Verde . Lac de baraj n suprafata de 1,5 ha, rezultat n 1971 n urma unor alunecari de
teren. Adncimea este de 4 m. Din apele lacului ies numeroase trunchiuri de copaci. Lacul si
mentine n permanenta o culoare verzuie, de la care si-a luat numele.
-RURI
1.Putna. Ru n partea de E a Romniei, afluent al Siretului pe teritoriul comunei Nanesti
(judetul Vrancea), la 8 km aval de confluenta Brladului cu Siretul. Are 144 km si o suprafata a
bazinului de 2740 kmp.
2.Rmnicu Srat .Ru n partea de E a Romniei, afluent al Siretului pe teritoriul comunei
Nanesti (judetul Vrancea). Are 123 km lungime si o suprafata a bazinului de 1010 kmp.
3.Siret (Vrancea). Ru n partea de E a Romniei, cu directie generala de curgere NNV-SSE,
afluent al Dunarii. Are 706 km, din care 559 km pe teritoriul Romniei;
-CASCADE
Rezervaia natural Cascada Putnei . Rezervatie naturala (peisagistica, floristica, geologica).
Rezervatia are o suprafata de 10 ha si cuprinde o portiune a defileului. Spectaculozitatea
cascadei se datoreaza detaliilor albiei modelata prin eroziunea selectiva a rocilor si tectonizarea
formatiunilor geologice.
-PESTERI
Grota Tojanului . Formatiune morfologica. Grota cu intrare larga cu naltime de circa 2 m si
lungimea de 15 m. Plafonul grotei este format dintr-o aglomeratie de stnci, iar peretii laterali
15

sunt taiati n stnca.

-CHEI
1.Cheile Cozei . Cheile sapate de prul Caza au lungimea de 2 km, peretii fiind verticali. n
sedimentele de aici este conservata o bogata fauna fosila de pesti, de vrsta oligocena.
2.Cheile Tisiei . Cheile sunt sapate de Valea Tisita Mare, pe o distanta de 1 km. Peretii abrupti
dau impresia unei alcatuiri bizare de aschii de gresii care au o sustinere precara.
-REZERVAII NATURALE
1.Rezervaia natural Cascada Putnei- rezervatie naturala
(peisagistica, floristica, geologica) care are o suprafata de 10
ha si cuprinde o portiune a defileului. Spectaculozitatea
cascadei se datoreaza detaliilor albiei modelata prin eroziunea
selectiva a rocilor si tectonizarea formatiunilor geologice.
2. Rezervaia natural Focul Viu. Rezervatie naturala
(geologica). Este declarata monument al naturii, constnd din
emanatii de gaze ce patrund prin crapaturile scoartei terestre si
care ard n permanenta, formand flacari slab colorate de 30-50
cm naltime. Rezervatie naturala extinsa pe o suprafata de 12
ha.
3.Rezervaia Natural Lepsa - Zboina - rezervatie naturala (forestiera). Are o suprafata de
210,7 ha si delimiteaza o padure de fagete. Se mai gasesc moliduri si arborete de molid, brad n
vrsta de 80-100 ani.
4.Rezervaiile naturale Cenaru I si Cenaru II -rezervatii naturale forestiere. Rezervatia
naturala Cenaru I delimiteaza o padure seculara de brad, fag si tisa n suprafata de 149,8 ha. Rezervatia naturala Cenaru II delimiteaza o padure seculara de fag si brad cu exemplare de tisa,
n suprafata de 233,4 ha.

16

-ALTE RESURSE NATURALE

1. Parcul natural Putna se suprapune sectorului centralnord-vestic al Muntilor Vrancei, judetul Vrancea; are o
suprafata de 38.204 ha, ocupand 41.32 % din suprafata
Muntilor Vrancei; adaposteste, pe langa cele 14 tipuri de
habitate de interes comunitar, populatii reprezentative de
carnivore mari din speciile Ursus arctos, Canis lupus si Lynx lynx; Peisajul este dominat de
elementele eurasiatice, circumpolare si alpine, lista floristica cuprinde 636 de specii
fanerogame; iar zona este renumita si prin speciile aflate pe lista rosie a plantelor vasculare:
papucul doamnei, jneapanul, arborele de tisa, bulbucii de munte, floarea de colt, precum si
existenta a numeroase specii endemice.
2.Cresctorie de pstrvi . Crescatoria de pastravi este una dintre cele mai mari din tara, fiind o
importanta sursa de aprovizionare cu pastravi Curcubeu si argintiu de Vrancea, a apelor de
munte si lacurilor de acumulare.
3.Resurse balneare (n Lepsa) . Izvoare cu apa minerala, clorosodica, sulfuroasa zona de
aparitie a izvoarelor minerale se afla n apropierea schitului Lepsa, n mai multe sectoare.
3.2 Impactul pozitiei obiectivelor naturale asupra afluentei turistilor
Existenta unei diversitati de resurse naturale intr- anumita zona-asa cum este si cazul
zonei Vrancea- este o conditie importanta dar nu suficienta pentru transformarea respectivei
zone in una intens exploatata turistic. O serie de alte conditii sunt necesare pentru realizarea
acestui obiectiv. Una dintre cele mai importante, este, din punctual meu de vedere, gradul de
accesibilitate in zona, respective infrastructura rutiera.
Din fericire, traseele montane de acces in Muntii Vrancei au fost imbunatatite in ultima
perioada, astfel incat sa ofere un grad de accesibilitate ridicat dar si privelisti deosebite.
Astfel, oaspetilor Vrancei le stau la dispozitie 13 trasee turistice marcate, pe parcursul carora
peisajul geografic apare in totalitatea trasaturilor ce-i confera prestanta, atractivitate si, nu mai
putin, interes stiintific. Laolalta, traseele alcatuiesc o retea cu caracter aproximativ rectangular,
urmeaza deopotriva aliniamente orografice si hidrografice principale si secundare, permitind
17

astfel alegerea cu usurinta a celor mai inedite itinerare, capabile sa satisfaca o gama foarte larga
de preferinte corespunzatoare experientei in drumetiile montane, virstei, alcatuirii numerice a
grupurilor, scopurilor drumetiei, timpului disponibil etc.
Cele 13 trasee turistice amenajate sunt:
1. Comuna Tulnici - Muntele Coza - (saua Geamana) - Dealul Negru - Culmea Paisele - Pietrosu
- Zboina Frumoasa - Culmea Laposu - comuna Nereju
2. Satul Vetresti-Herastrau - piriul Balosu - Golu Pietrosului - cabanele "Giurgiu" - valea Zabalei
- Mirdanu - virful Lacauti
3. Poiana Sindrilita - valea Zabaluta - Mirdanu - virful Lacauti
4. Piriul Goru "virful Goru" - virful Lacauti
5. "Botu Misinei" - Culmea Misina - Zboina Frumoasa - Culmea Frumoasele - "Caldarile"
Zabalei
6. Comuna Tulnici - "Plostina" - satul Valea Neagra - satul Vetresti-Herastrau - Dealul Secaturii Culmea Laposu de Jos - comuna Nereju
7. Motelul "Cascada Putnei" - valea Tisitei - piriul Cristianu Mic - saua Geamana
8. Gura piriului Balosu - valea Naruja - saua Tisitei
9. "Casa lui Neagu" - valea Putnei - Piriul Bradului - saua Poienita
10. Cabanele "Giurgiu" - saua Finarii - Golu Verdelui - virful Pietrosu - cabanele "Giurgiu"
11. Saua Golici (Muntele Coza) - piriul Alunu - comuna Birsesti
12. "Caldarile" Zabalei - saua Furu - comuna Vintileasca
13. Comuna Soveja - "Sezatoarea Lupilor" - Muntele Zboina Neagra
In ansamblul lor, traseele nu prezinta grad de dificultate care sa-l puna pe drumet in
situatii critice. Exista insa si unele portiuni care, datorita detaliilor de forma ale reliefului,
inclinarii suprafetei topografice, diferentelor de inaltime accentuate, caderilor de pietre,
avalanselor si altor factori, necesita prudenta sporita. Pe de alta parte, toate traseele sint
accesibile si iarna, insa numai turistilor experimentati si bine echipati.

IV.

Masuri de dezvoltare durabila

Valorificarea mai eficient a potentialului turistic constituie un obiectiv prioritar al

dezvoltrii pe termen mediu si lung.

18

Valorificarea eficienta a resurselor se refera printre altele si la adoptarea de catre

pensiunile si hotelurile din zonele turistice a unor masuri care vizeaza reducerile consumului de
apa, energie termica si/sau electrica.
Aceasta abordare a turismului din perspective dezvoltarii durabile a fost inteleasa si
integrata in strategiile lor si de catre numeroase pensiuni turistice din Vrancea ( pensiunea Perla
Vrancei-Soveja, pensiunea Tara- Tara Vrancei etc)
Prin luarea unor msuri mici, acestea pot contribui la efortul global de lupt mpotriva
schimbrilor climatice i isi pot reduce facturile de electricitate i nclzire! In acest sens, pot fi
luate o serie de masuri practice care urmaresc reducerea a consumului de energie :

Reducerea nclzirii. Reducerea temperaturii cu doar 1C poate micora factura de energie cu

5-10% i reduce pn la 300 kg de emisii de CO2 per gospodrie n fiecare an.

Programarea termostatului n aa fel nct pe timpul nopii sau cnd turistii parasesc camera,

temperatura s se reduc, iar nainte ca acestia sa se trezeasca sau

sa revina in camera,

temperatura s revin la un nivel confortabil. Astfel, se poate obine o reducere cu 7-15% a

facturii de nclzire.

nlocuirea geamurilor simple cu geamuri duble. Aceast schimbare va necesita o investiie

iniial, dar va reduce cu jumtate pierderile termice prin geamuri, iar pe termen lung investiia
va fi rentabil si in timp pierderile termice pot fi reduse cu pana la 70%!

Caldura nu trebuie lasata sa iasa din locuinta pe o durat mai lung de timp. Dac este

lasata o deschiztur ct de mic pe durata ntregii zile, energia necesar nclzirii interioare pe
durata a ase luni reci (o temperatur exterioar de 10C sau mai puin) va genera aproximativ o
ton de emisii de CO2.

Camerele ar trebui sa fie foarte bine izolate. Pe termen lung, aceasta este una dintre cele mai

eficiente metode de reducere a emisiilor de CO2 i a economiei de energie. Pierderile termice

prin perei, acoperi i podea reprezint peste 50% din pierderile totale de cldur. De asemenea
ar fi necesar ca si rezervoarele de ap cald sa fie izolate, conductele sistemului de nclzire
central, precum i niele din perei.

Schimbarea locului frigiderului sau al congelatorului poziionarea acestora n apropierea

mainii de gtit sau a boilerului determin un consum mai mare de energie dect dac ar fi
aezate la distan de acestea. De exemplu, daca sunt asezate ntr-o cmar cald, unde
temperatura camerei este de 30-35C, consumul de energie este aproape dublu i genereaz o
19

cantitate anual suplimentar de 160 kg de emisii de CO2 pentru un frigider i 320 kg pentru un
congelator.

Setarea termostatului la o temperatur de max 60C. Acest lucru este valabil att pentru

boiler, ct i pentru nclzirea central. 70% din energia consumat de gospodrii/pensiuni este
folosit pentru nclzirea camerelor i 14% pentru nclzirea apei.
Peste tot in tara au inceput sa functioneze diverse asociatii care promoveaza turismul
durabil. O astfel de asociatie este si Asociatia Pentru Dezvoltare durabila Focul Viu din
Focsani (A.D.D.F.V.) infiintata la data de 25 septembrie 1994 , care si-a asumat misiunea de
implicarea a grupurilor de tineri, a grupurilor comunitare precum si a administratiei locale in
actiuni de dezvoltare, turism si protectie a mediului in tara si strainatate.
Asociatia are urmatoarele scopuri:
Protectia mediului si contributia la schimbarea atitudinilor fata de acesta;
Promovarea turismului in randul tineretului;
Promovarea conceptului de dezvoltare durabila in comunitatile rurale si urbane;
Dezvoltarea durabila a zonelor montane.

Concluzii:
Vrancea tinut de balada si legenda- este renumit pentru multitudinea i diversitatea
atraciilor turistice. n aceast zon binecuvntat poti gsi nu numai peisaje impresionante ci si
fenomene naturale neobinuite i spectaculoase, cum ar fi Focul Viu din Andreiaul de Jos sau
relieful neuniform din Rezervaia Natural Reghiu Scruntaru.
Concluzionand , aici potentialul turistic este imens asigurand premizele unei dezvoltari
turistice ascendente. Este nevoie doar de schimbarea abordarii modului in care pensiunile si
comunitatile locale inteleg sa valorifice resursele naturale turistice din zona prin integrarea
conceptelor dezvoltarii durabile, promovate intens in ultima perioada. Primii pasi in acest sens
au fost facuti (ex Asociatia de dezvoltare durabila Focul Viu); important este sa se continue pe
aceasta directive si sa ne bucuram de frumusetea naturii intr-un mod responsabil, avand grija de
mediul inconjurator si sa retinem un adevar pe care il uitam prea des: Pamantul nu este o
mostenire de la strabuni, el este un imprumut de la copiii nostri.
20

Bibliografie:

Rodica Minciu, Economia turismului, Editura Uranus, Bucureti, 2001

P. Baron, O. Snak, N.Neacu, Economia turismului, Editura Expert, Bucureti, 2001

V. Glvan, Geografia turismului n Romnia, Editura Institutului EDEN, Bucureti

http://www.scritube.com/geografie/ecologie/Dezvoltarea-durabila-concepte-92858.php

http://www.scribd.com/doc/51645226/Protectia-si-conservarea-mediului

http://www.mdrl.ro/_documente/turism/studii_strategii/ecoturism_faza1.pdf

http://www.skytrip.ro/obiective-naturale-in-judetul-vrancea.html

http://www.informatiipublice.ro/turism/5462/1827-arii-protejate-rezervatiinaturale-si- monumente-ale-naturii-vrancea

http://www.scritube.com/geografie/turism/VRANCEA1751812216.php

21