PERCEPTIA

GESTALTISTA
PERCEPTIA
Perceptia se refera la ceea ce percepem cu
ajutorul simturilor. Fiecare persoana dispune de
un mod propriu de a percepe realitatea. Prin
natura intrinsecaa experientei lor cognitive,
oamenii receptioneazasi proceseaza datelentrun mod structurat, potrivit unor legi ale
dependentei partii dentreg. Realitateansasi are
organizare structural-emergenta; exemplul apei,
cu calitatile ei surprinzator de diferite fatade
elementele componente (oxigenulsi hidrogenul);
structura casei, structurile materialelorsi
aletesuturilor vii, circuitul electric functional etc.

Psihologia Gestaltista
A luat nastere in Austria si Germania la inceputul
secolului XX i cu toate ca o parte din teoriile sale
(cum ar fi aceea ca obiectele vazute lasa in creier
urme cu forme similare) au fost abandonate,
curentul a cunoscut o renastere din perspectiva
cunoasterii vizuale. Fenomenul miscarii aparente,
ce a dat de gndit psihologilorsi a condus la
paradigma gestaltistasi-a gasit aplicatia majoran
cinematografie. Cum se face c succesiunea unor
stimuli luminosi la fante distantate, la un interval
de cca 60 msec. daobservatorului impresia
calumina se miscade la o fantala alta? Aceast
ntrebare a constituit obiectul unorndelungate
discutiintre Wertheimer, venit la Institutul de

Teoria gestaltista are o abordare holistica a

perceptiei, in baza principiului fundamental ca intregul
este mai mult decat suma partilor si ca, la vederea unei
scene sau imagini smintea face un salt de la
recunoasterea elementelor individuale, la intelegerea
intregului. Poate parea ca aceste doua concepte
aprecierea sensului mai amplu al imaginii ca intreg si
intelegerea ei brusca si intuitiva- nu se potrivesc cu ce
stim despre felul in care privim imaginile.
In realitate, teoria gestaltista s-a adaptat la cercetarea
experimentala si, in ciuda asertiunilor sale uneori vagi,
ofera unele explicatii intemeiate cu privire la procesele
perceptive complexe. Importanta sa pentru fotografie
consta indeosebi in legile organizarii, pe care se bazeaza
majoritatea principiilor de compozitie ale imaginii.
Cuvantul gestalt nu are un corespondent exact in
romana, insa se refera la modul in care ceva a fost
gestellt, adica localizat sau pus cap la cap, cu
relevanta deosebita pentru compozitie. Ca mod de

Un alt principiu gestaltist este optimizarea, inlesnind

claritatea si simplitatea. Inrudit cu acest concept este si cel de
precizie, care afirma ca, atunci cand intelegerea are loc sub
formaunui tot unitar surprinderea imaginii, implica un efort
minim.
Legile gestaltiste ale organizarii, contribuie in mare masura la
explicarea modalitatilor prin care elementele grafice din
fotografii, ca, de pilda liniile, punctele, formele si vectorii
potentiali, sunt incheiati in mintea privitorului si intelesi ca
animand si conferind echilibru unei imagini. Una dintre cele mai
importante si mai usor de inteles legi este cea a inchiderii,
ilustrate de binecunoscutul triunghi KANIZSA.

Vedem adeseori acest principiu aplicat in fotografie acolo

unde anumite parti ale unei compozitii sugereaza o forma,
iar aceasta forma perceputa structureaza imaginea. Cu
alte cuvinte, o forma sugerata are tendinta de a consolida
o compoziti, ajutand privitorul sa o inteleaga. Triunghiurile
sunt printre cele mai generoase forme de inchidere
sugerata din fotografie.
Teoria gestaltista introduce ideea de regrupare si
restructurarea a elementelor vizuale, astfel incat imaginea
sa capete sens in intregul ei, ideea cunoscuta si sub
numele de fenomen phi. In vreme ce teoria gestaltista
este utilizata in designul academic, de pilda pentru a
elimina confuziile si pentru a grabi recunoasterea, in
fotografie poate juca un rol opus, dar la fel de valoros.
Exista multe avantaje in incetinirea procesului prin care
oamenii vad o fotografie, pentru a le oferi o surpriza sau ai
implica mai profund in imagine.
Principiul emergentei explica felul in care, brusc, mintea
intelege un mesaj ascuns intr-o fotografie. In mod normal

Legile si principiile
gestaltiste
LEGILE GESTALTISTE ALE ORGANIZARI
PERCEPTIVE:

1. Legea proximitatii. Elementele vizuale sunt

grupate in minte in functie de apropierea dintre ele.

elementele dispusempreunan timpsi spatiu tind sa fie

receptatempreuna. Elementele din figura sunt percepute ca trei
perechi de liniisi nu altfel

2. Legea asemanarii. Elementele aseamanatoare din

punct de vedere al formei sau al continutului tind sa fie
grupate.

elementele asemanatoare tind sa fie perceputempreunantro aceeasi structura de lucruri egale. De exemplu,sirul unor
cerculete dispuse alternativ, mare-mic

3. Legea inchiderii. Elemtenetele dispuse relativ grupat sunt

percepute ca formand un contur. Mintea cauta forme inchise.

figurile tind safie percepute ca "bune", complete, stabile,n ciuda

unor lipsuri. Alaturat vedem "cerc"si "triunghi", desi sunt figuri
incomplete

4. Legea simplitatii. Mintea are tendinta de a da

explicati vizuale simple, sunt preferate liniile, curbele si
formele simple, precum si simetria si echilibrul.

dacase percepe un anumit tip de organizare, se formeazao

disponibilitate (set) de a vedea la felsi elementele-stimuli ce nu
auntocmai aceeasi dispunere. Vedem alaturat trei seturi de
elemente: primul este compus din perechi clar delimitate spatial;n
al doilea, delimitarea este mai estompata, iarn al treilea lipseste;
totusi,ntregul ansamblu tinde safie perceput cu organizarea primei

5. Legea destinului comun. Elementele grupate sunt percepute ca

actionand impreuna si comportandu-se ca entitate unica.

cnd elementele unei serii mai mari sunt dispuse altfel, ele tind safie
percepute grupat

6. Legea continuitati. Similara cu cea de mai inainte, aceasta afirma ca

mintea tinde sa continuie formele si liniile dincolo de limitele acestora.

tindem sa vedem figurilen moduln care elementele sunt orientate

ca o curgere continua

7. Legea izolarii. Pentru ca o forma sa fie perceputa, ea trebuie sa

se distinga de fundal. Imaginiile duble exploateaza incertitudinea

separarii formei de fundal, avand astfel un interes creativ.

Gruparea joaca un rol important in gandirea gestaltista, fiind cunoscuta

ca Aglomerare.

Principiile gestaltiste includ:

1. Emergenta. Partile unei imagini cu informati
insuficiente pentru a fi explicata apar brusc in urma
cercetarii indelungate si, in cele din urma, a
descoperirii sensului.
2. Materializare. Mintea completeaza forma sau
suprafata cand informatiile vizuale sunt insuficiente.
Aceasta cuprinde inchiderea.
3. Pluristabilitate. In unele situatii, cand exista prea
putine informatii privitoare la profunzime, obiectele
pot fi percepute instantaneu ca inversate. Acest
principiu a fost exploatat mai mult in pictura decat in
fotografie.