1slOLOLIILOt

Gustave Le

Autorul
Gttstave lo Bon s-a n5scutin 1841 l Loirei 9i s murit i
1931 la Paris, S-e ocupt de ti, socioIogio 9i - m putea
spune: f la lettre - de psihologie sil, Principalole sale
i sint: Les lois psychologiques de !'lti dBs peuplos

(1s94), Psychotogie dos foules (1s95), Psycholagie du sociapar_tial

/isr (1898), Psychotogie de l'duti t19o2) - tradus
psihologia educayiunii,
Tn limba rm i 1912: Pagini alese din
Vlii de Munte, Tipografis societtii ,,Neamul Rms" - 9i
(1922),
Rluti Fris et la psychologio des rvolutions
urm
rr
i
studii,
de
cercettor privat, Tntreprins caltorii
(1887),
civilisa^
La
t'lnde
dB
civilisations
Les
:
publicat
rti

tion ds Arabes (1ss4}, fost editorul colecliBi lithq de

phitosophie scientifique, in care publicat 9i prefalat irri ale
Savantilor epocii, precum matmaticianul Henri ir 9i neuroiogul pierre Janet. interesant de remarcat rim sa carte
fost U de ,.filozofia naturii"; L'vlti de la mtir,trdsl
limba m in dou5 rinduri, in perioda interbelio,
Cartoa
psihologia muttimilor rmi mi lr carte |ui Gus-

tave Le Bon, marele precursor al psihologiei sociale de astzi,

Scrisa acum aproape suta de ani, cartea aceasta r s nu-9i fi

pierdut deloc actualitatea: rigil, ldrz;, caustica 9i -

s accesibil, tu1lt totodata, se adreseaza, gra;ie stilului

turor cetor care vor s jg la esenla mrilor frmitri sociale
publicadin orice loo 9i , fost trds in nnumarate limbi,
t i zeci de edi!ii, ilsi in u|timul deceniu, 9i s-a bucurat, mereu, de imens succes de public. rim traducere rms
acetei ri r abia acum,

Traducere din limba frz de

Oana Vlad 9i ri Ghiloc
du

des foutes r Gustave Le

Psvchologie
'
urtim diti
Librairie Fli Alcan
1 97

IIjOLOGIA IILOR
de

Gustave Le Bon

diara *ir,r;

PREFATA-)
slul caracteisticilor mu, imp.lse de ctre tediu ere$
ditole futuror ivizilruui popor, constituie sfuLgli popor.
i lor fttd g19:!4*st caracteffiilnt
ta-

bile. Gdtstl" di

{oorte^

tiilr|u1g, mai mulli mi

se
temporar laolalt sli dmstrzd d slului
lr de caracteistici ancestrale i se adaugd seie de caracteistici i,
rm de difuite ctteodati! de cele ale rului.")
Noul lor smlu costituie u suflet colectiv putemic, dar trun DeEi mul 1imile au jucat tttdu u rol impoltat t istb

ie, iidtd rlul lor

fost atrt de remarcabil astdzi, Actele

i$it ale luiilr, c're se substituie actitdlii ,rf*
indizilor, rritdu di caracteisticile epocii icfuale.

t}

Nu s,a modificat cu nimic ssst lrr, ri rim edirio fost

lit in 1 895. ldoile xEiuso, care l stunci xtrem de paradoxale,
au devenit clasice astzi. si ologia mul|imitor fost trds l mrs
limi:glz,grm,sil, rs6,sdz,h,lz,tr,r,
jz etc. Traducorea .s so datoreaz lui Fathy-pa9a,
ministru al ju*
tigioi la Cairo. TrBducorea jz fost
rdt do studiU cuprinztor
asupra activitgii autorului,
de tr baronul Motono, atunci ambe
sador la potersburg, caro 't
devenit intro timp ministru al afacarilor oxterne

in Japonia.

') D la scriorea r;ii incoace, termenul/a r, iaarte frecvent' folosit

do autor, 9i-a schimbat, srt, l gi ft, i parto, compromis.
tradus, de , fio ri
fie, mai rar, ri
sau ,oblrgie'',
"m.,
"somingio''
i funcie de context.(n.od.)
*

INODUCERE

ERAMULMILOR
lli apocii actuale
- Mari|e shimri da civilizagii sint consocinga
smrilr caro sr i cugetul rlr
lrdr

fo4a rTrulgimilor

transform politica trBdilional

actual

statelor

- Cum se
produce veniroa la putore maselor populare gi
cum se rit st putr - Consocin;e necesare ale for'ei mulgimi|or
Rll care ele il exer-

it poato fi decft distructiv

prin ele s desvirete distrugerea

ciliza;iilor imbtrinite
- N9t grl psihologiei mulgimilor
- lmportanla r r studiul mulgimilor pentru legiuitori gi oameni

de Stst.

Marile ristrri r precedschimbiTile de civiliza{iipar

determinate,lapride rmil trsfrmri politice: buarii "
|u riride dinastii. Darstudiulatent Istimt""r"".,
. vedere,

""i.ua"."u,
flt idrtl cauzelor t, este modificmeu
orofu
_grtrqlg.RStril_.gtiu_"rrm
gi 9i.violen[.ne uimes srgualecbbbiii
bpit-t", "i" " -",""-
rciir iliziilr, sint schimbirile srvit
*i; ";-*;;;;;:
Evenimentelo mmril sint efectele vizile s;tffiill.r
adevfuata z'

rite de sentimentele milr. D se manifest

*.";;;ir fondul
ereditar al sentimentelor i m este cel mai stabil
element al st.
1 !I rrzit l din acele momente critice
in gindirea

cale s se trsfrm.

La ztiisfrmri se Il doi fti fundamentali. primul

consti

9i sociaie uir,,u,"
ImilIiz(ii str. doilea
in aparilia "r-"tii'"l"
"oo.ta
gidi cu totul i, generate de dsri"."r

idistru_g,919gedin(etor,re!9ls9,lolitice
l::l1,]
dSIrr.

liga

9i

Crlm ideile trecutului, degi zdruncinate, sirrt i fomte puternice,

iaT cele care
ti si le inlocuiasc sint abia i rs de formaTe,
mdr rzit
perioad de tTanzi{ie
9i anarhie.

*:

INRODUCERE
N gr si spui de m va ieEi intr*cr ui zi dintr-o sm ridi, i mod obligatoTiu it citva haotic. baza fur idei fundaentale

fi edificaie societatile care r rm societii str? Nu gtim, dd

t. tm prevedea is, hi li de
, tri s i seama de
fr( u - ultimi rg! 9pocii mdr: fr{ ml{imilr. ril atitor

idei, consideratc dt diir 9i neinsuflelite astzi, ruil atitor stapiniri distruse, du dta, de revoluii, s-a inallat st ii fr{, r
ti s le sr rid toate celelalte. Cind strl str rdie se clatin gi pier treptat, cind strvechii stilpi ai societi[ii se ru5s rind
rind, actele mullimilor constituie unica for{i de imi migti, al cirei
prestigiu sporete neconteit. Itrm intr-o veritabila ERA MULTIMILOR.
Aproape u secol in rm, principalele uz ale imtIr ru 9gdi,9__{l_g!s gi riv;{italile dilrqri,9!i,l mai adesea, opinia
ulimilr era luati in considerare, Astzi, tradi{iile politice, tendin(ele ididuale ale surilr, rivalitalile lor conteazi r pu(in. Glasul mullimilor
devenit predominant. El 1 dicteazi rgilr mtmtul, Srt iuilr u se mai htrgt i consiliile riiil, ci iTr sufltul rlimilr.
Venirea la putere, in ( politic, maselor lr, trsfrmr lr trtt i clasi conductrtoare rrzit u din cele nrai rgt caracteristici
ale epocii noastre de trzii. Aceast veniTe la utr fost consfintrit, de
fapt, ri votg| u_ils;rl, r a\rt, vTeme indelungati, prea u(i ifl[
gi r putea fi 5r orientat la inceput. Fr( multrimilr luat gtr, mai intii,
ri rgr umitr idei, lent iltt in it mil, apoi ri
asocierea trtt r indivizi gata s d ?rr aplicare ii ii atunci
teoretice, st asociere permis mulimilr si-pi frmz idei - d nu
foarte juste, cel pu(in foarte htrit - cu rir la interesele lr gi s devina
congtiente de f( lr. Ele ifiiz sindicate i fa{a ir toate autoritatile
capituleazi, urs ale muncii r, i ciuda legilor i, u tendin[a si rglementeze condiliile de mu gi salarizme. Trimit ? dil grmtale reprezentanli lipsiEi de i ini[iativ, de orice iddi, care, cel mai
adesea, se limiteaza s fie d urttrii de it ai mittl care i-au ales.
Astzi, revendictrrile mulgimilr d din i mai lr 9i tind s distrug
de sus 9i pinl jos societatea tul, sr readuce la 1 muism primitiv
r era str firs ttrr grilr um, inainte zorii civilizatriei
s se iveasci. Limitare rlr de m, rrir minelor, cilor ferate,
uzinclor gi piminturilor; imirir egala produselor, eliminarea lslr de
sus in fr mslr ulr etc. Iat r sint revendicrile.
u{i capabile s judece, mulimil se arati, dimpotriv, rm de capabile
s ac(ioneze. rgizr actuali face forla lr s ts ims. Dogmele

ERA

MULTIMILOR

i- \,edem zimislindu-se vor t urid

tr vechilor dogme, di
i 9i suverani r le i fr ori"aro. Cb"ug;i- rJtl
divin al
: jlimilo se substituie dreptului di al regilor.
4,trii ri[i de burghezia str
- r ii ilustrz cei mai bine ideile
:,:-l cit,a inguste, vederilo intru citva mioape,
scepticisrul itr cftva smr,
:; - bmul adesea excesiv itr in
i bga noii utri, * .*"- d sp.'
--:d ;i tr combate haosuldin minli drsu.tu.iJi."rut"
fr[lr
::,rl ale Bisericii,
r lo dispreluiiu atit odinioara. Vrs despre fali:tul 5riinlei gi reamintesc de i[tur privind druril
revelate. Dr
bce;ti rst convertili uita , daci grgi divin
s-a pogn.ii adevarat
lr-l, u poate totugi avea u"""uqipui..e asupra suheielor
rr pu{in
l i.i de problemele transcendente. Mutiimit"
."rpiog urtari;";;; r fogtii
: stapini i-au renegat gi distrus ieri. Ririle u
"_
rg ;d^t inspre izvoare.
Siiit u dat defel faliment qi nu r nimic de-a fice
rhi domneqte
:"; i minlile milr gi nici u
r cregte din
;J_r;
:

Yh;i. - rmis drul

:"r: mingii

utr

sinul acestei

s, cel ui, cunoaterea ur relagii accesiStr; u - promis niciojati nici

, nici fericirea. Absolut
;,:,:t la sentimentele noastre, nu aude
tingu;rir" 5i nl-i" nu mai
;l:a:e d iluziile r le-a risipit.

Slptome

generalizate indic, la toate naliunile, creterea rapid

for(ei
:,:]imiJr. i va trebui si idurm tot becurge
dii. a.uiuJ;it" u sint
::crt r, goale. Poate venirea la
utr mullirnilor ua des"-na ultim
,i civilizagiilor occidentale, intoircere la
perioade confuze de riie r preced ivirea u noi societ[i. Dr um ne-am putea
opune?
i acum, rlul cel mai evident aI mllimil fost
l de-i J;st.uge Oln
:rlii vechile civilizatrii. Istoria_ne invali i clipa
in care f.tr" morale,
-fmatura riri societ{i, iqi ird ri tirie, distiugerea finala
este svirgit
d.:.u'::I" mase incongtiente gi biutale, considerate,
drept cuvint, rr. Ci,"iiizaiile au fost
create 9i dus ii um de mici elita inteiectual
qi niciodat de mulimi. Fr[ acestora Se mifst
decit in distrugeri. mli
ir-rr rZit intotdeauna fz
de haos. ilizi p."rupui" ,eguli fixe,
anumit.disciplin, trr de la instincte la raliuni pi"uiriun"u
iiruli, u
gTad inalt de cultur5 * diii complet isil
muilimiloi lasate in voia lr.
ri for(a lor, exclusiv distructiv, ele (iz
rum acei microbi r --i
s.dsmu l.ruril slabite iuu u cudiu.elor. Cind
;;;;
cirilizaii este mincat de viermi, mullimile ii aduc
"difi;;l
rugir. tui se maniIr. tr clipii, f ri umrului

l:11,::'"'
lStorler.
r

il"i;;;;;;;;';il';

fel se va intimpla 9i cu civilizagia str? mri

exist, d u tim

10

INRODUCERE

nimic cert.

s idrim maibine resemnai domnia mullimilor, di miini nepricepute au

sturt, d alta, toate barierele le puteau opri...
Aceste mulgimi, despre r se vorbegte asttrzi atita, sint extrem de pu(in
cunoscute. rid departe de ele, psihologii profesionigti u le-au cunoscut niciodati, neocupindu-se de l decft sub aspectul frdlr care sint
pabile s le mit. Existi, fri indoial, mulgimi criminale, dar exbta totodati
gi mlimi virtuoase, 9i mlimi eroice gi i multe altele. Faradelegile mullimi
lor constituie decit manifestare particulm psihologiei lor 9i nu-{i rmit
si le cunogti constitulia mtl mai mult decit i individ cfuuia i-ai

descrie dr viciile.
La drept vorbind insi, stpinitorii lumii, intemeietorii de religii sau imprii,
apostolii tuturor credin(elor, ilugtrii oameni de stat gi, intr-o sfr mai modest,
simplii dtri de mici colectivitali um fost intotdeauna, i chip
congtient, buni psihologi, d utr instinctiv, adesea foarte sir,
sufletului multrimilor. Cunoscindu-l bine, iau devenit uor stipini. Napoleon pri de minune psihologia mulgimilor{ranceze, dar s-a inqelat ri complet
in privegte psihologia hr mi. /
in cunoagterea psihologiei multrimilor rezidi singura Tesurs omului de stat
r r - si le cirmuiasci, pentru i lucrul acesta devenit trm de dificil i ziua de azi, ci, m, s u fie de-a-ntregul cirmuit de ele.
Psihologia mullimilor rt cit de mif, este iflu fie legile Ei institu[iile rit asupra firii lor impulsive qi cit de incapabile sint ele de avea
ru fel de opinii, i afara celor le_au fost sugerate. Nu pot r nicidccum
conduse d rm reanltate din conceptul teoretic de echitate r. Nmi
impresiile r le_ai sdit in sufletul lr izbutesc si le cucereasca. Daca u
legiuitor r !, de exemplu, s stabileasc u impozit, r trui r s-l
aleagi cel mai indrepti(it, sub aspect teoretic? [ nici u caz. tr mlimi,
cel mai (i indrept{it, va fi de fapt cel mai , condiEia s fie cel mai pu(in
evident gi, in r{i, cel mai putin apasator. It de impozit indiTect,
chiar exorbitant, Y fi intotdeauna acceptat de mulgime. Fiind perceput zilnic,
din obiecte de larg sm, in frac{iuni do tim, u-i stinjenegte iiril
gi n_o impresioneizi peste msur. inlocuii-l cu impozit rr{il asuzece ori
r salariilor sau altor venituri, platibil dintr-o dati Ei, hi di de
*) De altfel, nici consilierii si cei mai subtili nu au ills- mai i. llrd ii scria
,,Spania va primi bolda;ii sai lgt eliberatori". l-a primit de fapt ni9te fiare
slti. U psiholog r ar fi cunoscut instinctele ereditare ale acestui m ar fi putut gor prevedea acest lucru. st necunoatere l-s facut s rS, mai ales i Spania 9i Rusia, rzboaielo care i-au pregatit caderea,

ERA MULTIMILOR

11

:- l] 0i decit cellalt,_va
stirni proteste unanime. Centimelor invizibile
din fie:-*:. zi Li se substituie, intr-adevir,
sum globara."lut;uriJ,r

sil"u
"-:: de imrsit. r fi trecut Jrt
"rur", "*doar d r fi ?ost pusa
de-o
: -:, cu ; d acest
rdu de economisire pr"rupu.r" ulumita doza
,: !:,,rr, de care limil sint incapabile.
;ml-l dt le
itr- lumina trm de limpede mentalitatea.
l:.au-i s unui psiholog
rm Napoleon; cind legiuitoii, necunoscind
i;*:-l-,nr] mul$milor,
bget"aga. ri( nu i-a i(t
id""u-.}
,*:;jus
-i oamenii se conduc iidtiu.""";jJ.ugii.
l":
*.

Ps::rologia mulimilr|
P"utea fi ilstrt ri multe alte fapte. Cunoa'terea

;iit-ri perfect anumite f istorice

9i economice,

-i de i(ls.

""r" "r'

sint

;i umi din r curiozitate, studiul psihologiei multrimilor

r mrit
1::,:i s fie incercat. Este
la fel de interesant s cunoqti mobilurile
actelor
::;ne;ti cit de interesant s cunogti u mirl
,"rr

;;--^
S:udiul nostru privind sufletul mulEimilor
nu poate fi deciio srt sitz, u
,*-piu zumt lrtrilr st. Nutrebuie
sa-;
J,nuit O".it nigt"
::"gini sugestive. Alte studii r face s rds
""."gi
ogorul.
Noi
1
lvr rrl
m l
rt

doar
:.:-n]^nta, itr-u sol rlt
lrt inca-).
_

_!,ii autori care

S-su ocupat de studiul psihologic al mulgimilor
le-au examinat, cum
:: _ 9m mai sus, numai sub aspectul
frdlgilr lor. cum am consaclat
acestui su: ::i CecTt un capitol Scurt, trimit cititorul
la stidilIe domnului rd
9i la voluma9ul d-lui
;-eie, Mulyimile criminale. st
ultim i;;;;;,;" conline nici idee
-_ , dr
rsl aute
compilalie de fapte valoroase
tru psihologi. Concluziile -"t"
- -a,;talii i moralitJii mullimilor s?nt, de attfot,
".upr"
"ri
celor ale auritor
citali.
:, t gSi in diverso lrri do-ale mele, pi absotut
"ont,"ru
ule"
inPsihologia
-ai
socialismutui,
citov..
::-;ecin1o ale legilor guverneaza psihologia
mulgimilor. Ele pot fi de altfol folosite
::*:niile cele mai diverse. Dl.A,Gevaert,
Tn
i",lr
Conservatorului regal din Bruxelles,
, ::s:oporit recent aplicatie remarcabilb lugil;rirpu.u

de noi, i dlui muziol,

::, sidr, dreptate,

,, arta lrimilr'',
_-:Tniei voastfe, ?mi scrie ilustru| prbfeso;,;;;;;i;;"_.i ,,Datorita ce|or dqu |rri ale
mcmoriul s, m gsit solutia
--' rlm r sidr in"oluita
ui-ito"rea aptitudine oricrei
--itlmi de pricepe r mzil ,""unia -ui'in]int",
u""r,u, indigen. Sau Stri, simpld sau
::l - cu conditia de fi executa'a
"uu
-i"r'. au or"ie.ira;;;;;; un diri.jor
:-:zist". Dl.Govaert rt admirabil
" ""
: : eni merituo9i r ii citesc partitur" "" ".*i, rms de neinleles pentru acei min .inguiaijea biroului l"r. ," ii,I",.i p,lceputa
; ^:r- dt de auditoriu |ipsit de ori"u
ti I domeniu'', i li la fel de
:, re de acesto improsii estetice
nu ls "uitira
nici

"ra.

R itTTIt

SUFLETUL MULTIIIIILOR

CAPITOLUL

CARACTERISTICI GENERALE ALE MULMILOR.

LEGEA pSIHoLoclcA uNI LoR MEMALE

este mullimo din punct de vedere psihologic - mr glmrr de

indivizi nu osto suficient tr alctui mullime - Caracteristici spe,
ciale ale mul;imilor psihologice - Direclionarea stricta ideilor 9i sBntimentelor la indivizii din care sint compuse 9i disparilia peronalita*ii acostora Mulgimea ittd dmit de incongtient - Disparilia viogii cerebrale
gi preponderenla celei modulare - Diminuarea inteligengei gi transformarea
mlt sentimentelor - Sentimentele transformate pot fi mai bune s
mai rolo docit ale indivizilor din care ltit mulgima - Mulgimea la
fel dB lesne ri sau rimil.

in sensul s obignuit, cuntul mullime desemneaza adunare de indivizi rr, indiferent nationalitate, profesiune sau sex , indiferent, de aseme, de imrjuriril ce-i reunesc intimpitor.
Din ut de d psihologic, ins, expresia de mlgim r cu totul lt
semnifica(ie. i anumite imprejuriri, 9i umi in acestea, glmrr de meni capitd caracteristici noi, extrem de diferite de ale fiecruia din indivizii
m. Personalitatea conqtient dispare, sentimentele 9i ideile tuturor elementelor componente fiind orientate intr-o aceeagi direclie. Se formeaz u su-

CARACTERISTIC,I GENERALE ALE

MULTIMILOR

',:I ;-1lectiv, desigur trr. dar prezentind caracteristici foarte clare. Colec-"-iiatca devine atunci voi ,umi, in lipsa i expresii mai potrivite,
:,i,.ime strtrt sau, d rfri, mlim psihologici. constituie
Ji.a frinta 9i se supune lei uittl|ii ttl rullimilor.
Ftl i rnai mlgi indivizi se {I itimltr laolalt le fri t:-olci]e unei mulliTni structurate. mie de indizi reunigi din intimplaTe intr-o
:"aia publica, f r scop precis, nu constittdc nicidecum mim psiho
_,Erca. Pentru it caracteristici speciale, este nevoie de ifl{. anumi. 11 5T,imuli, ir tri trebui s-o dtrmim.
Dbpaiiia personalitagii congtiente 9i rit sentimentelor gi gindurilor
-- aceea5i direc(ie, riml tristuri ale mlimii cale de structuTarc,
:rr intotdcauna prezen{a simult mai mltr indivizi in acelaqi loc.
S ub rflul mitr emolii violente, cu ocazia unui rrr eveniment na[ional,
: pild, mii de indivizi izola{i pot t,l mmt dat, caracteristicile unei
:lulgimi sihl" Este sfiit atunci intimplare, de orice fel, si-i
:=s, tru modul ior de mrtr s capete imediat aspectul spe; jlc al tlr mlimilr. i umit ceasuri ale istoriei, mirr de oameni poite
;.]nstitui mlim psihologic, cind sute de indivizi rili intimpltor pot
,i u constituie astfel de mrrllime. de alt pmte, u intreg r, chiar in
,lpsa lTeunei aglomerTi zibile de oameni, d citeodati, ritr- in{Iucnli
sau alta, mullime.
da.ti frmt, mullimea psihologic va t anumite caracteristici gene:aie provizorii, dar determinabile. Acestor caracteristici generale li se adaug
c.rTacteristici spocifice, variabile i funcie de lrtl r compun mulli
;i r ii pot modifica strtr mtl,
Mulgimile psihologice sint susceptibile gdr de clasificare. Studiul acestei
clasificri va rt rnullire trg, mus din elerTlente diferite,
r caracteistici m mullirne mg, musi din elemente mai
mult sau mai pu(in smtr (secte, caste 9i clase) 9i , lingi aceste racteristici ml) existi particularitli r permit s 1 diferen(iem.
Inainte de ocupa de diverselc categorii de mulimi, s mim caracteristicile m tturr mullimilor. Vm proceda naturaligtii, determinind
mai intii caracteristicile genetale ale indilor dintr-o familie, ir apoi caracte.
risticile specifice r deosebesc genurile 5i speciile cuprinse in familie.
Nu gr s descrii sufletul mullimilor, i structura sa rizi mi i
func{ie de m gi rJe m( colectivit(ilor, ci 9i in funcgie de natura gi ir
tensitatea stimulilor la r ele s?nt supuse. De altfel, studiul psihologic al unei
fii rr prezint aceeagi dificultate. Indivizii rtr constant doar
i rm, nu gi in via(a rl. Numai uniformitatea mediilor creeazh rt

a
|4

SUFLETULMULTIMILOR

uniformitate rtrlr. m rtt i lt paTte toate constituiile m

tale conin rtristii poten{iale, r pot deveni manifeste sub efectul ui

shimri bruEte de mediu. Iati de , printre adep(ii cei mai crun{i ai

convenici, se gs rzi inofensi, care in imjriri obinuite r fifost
nite notaIi pagnici sau nigte magistra(i virtuogi. l frt lmt, ei u
revenit la caracterul lr rml. Napoleon gi-a gsit
ritr ei slujitorii cei mai
docili"

m putem studia aici toate etapele de frmr

mlimilr, m u mi ales de mulgimile aflate in faza de mlti, strutrr. vm vedea astfel pot deveni ele i fil gi sint mt de mmt. Numai in aceastf,

fz inaintat de strtr, fondul invaTiabil gi dominant,

rri mului, se sru anumite cmacteristici i gi specifice, determinind orientarea

tturr sentimentelor gi gindurilor colectitagii intr-o aceeaqi direc(ie. Atunci,

dr, se manifest m numit mai sus/egec psiholocd auitilii mtt
lulsimilr.
ul caracteristici psihologice ale mullimilor sint mu u cele l idizilor izolali; altele, dimpotriv, u se intilnesc decit la ltittri. vm studia
mai intii aceste caracteristici sir, sr le rt mai bine imrt!.
Lrul cel mai izbitor la mullime psihologic urmtrul: oricaie ar fi idizii alctuiesc, oricit de smtr s diferite pot fi modurile lr de via(i,
ocupa(iile lr, trul sau inteligen[a lr, simplul fapt ei s-au trsfrt
in mlim ii izstz u fel de suflet colectiv. sufletul acesta ii face s sim-

si gindeasc Ei s ac[ioneze itr- mod u totul diferit de cel in r ar sim[i,

r gindi gi ar ac(iona, olat fiind, fir dintre ei. uit idei, anumite s
mt u se ivesc Sau se tsfrm in acte decit la indivizii dintr-o mulim.
t,

ulim psihologic este fii provizorie, ltit din elemente eterogene

sudate doar tr li, exact m celulele unui r frmzi, reunindu-se, fiin(i u, mifst caTacteristici mlt diferite de ale firi
celule irr rt.
trr i rri, care egti surprins s gsegti rimt de filozof
atit de trzdtr rrt Sr, in agregatul constituie mlim
se produce igidggllm ism qi mediere elementelor, ci combinarea qi
r de cmacteristici noi. La fel se itirl in chimie. Anumite lmt
puse in prezenta ltr, bazele 9i acizii de pilda, se mi spre frm un
r , inzestrat cu rrit(i diferite de cele ale rrilr l-au alctuit.
ugor de constatat mlt difri individul mullimii de individul izolat; dr
cauzele acestei dif[ sirrt hi 5 ugor de descoperit.
tru izbuti s le intrezirim, trebuie mai intii s reamintim rmtr
observalie psihologiei mdr: mi in via(a rgi, dar hir qi i

L{RACTERISTICI GENERALE ALE

MULTIMILOR

15

lr,.:m }r inteligenfei, fenomonele incongtiente joaci rl predominant.

"'{ $t spiTitului r rl mult mai palid decft viaga saincontienti.
"t,iltJ l mai suil, srtrul cel mai ptrunzitor u rs s desco
cecit allm{1 infim din milil incongtiente dtrmi. Actele
r srit provin ditr- substrat inconEtient
alctuit mi ales din in*:
Acest sstt uid mtl sedimente ancestrale,
=rdit.
:: :_-t.qjmie sufletul mlui. l spatele cauzelor mirtrisit ale tlr
--. se fl cauze srt, necunoscute . Majoritatea actelor noastre de
ir":*; zi sint efectele r mobiluri ascunse s.
T:.;m,ar i elementele incongtiente m sufletul ui m se asea-'"-f
imi ilizii acelui m. prin elementele congtiente, rezultate ale educagiei j
54,, -i a]es, ale unei ereditigi de exceplie, idizii se deosebesc. mii cei
l :{rii inteligent au adesea instincte, pasiuni, sentimente identice.
in
t;[ ;tra {i de sentiment * religie,
liti, mrl, simpatii, antipatii etc.
lg:- T,-i,i de s mi u depigesc decft ri nivelulindiviziloi
obignuili.
Jt"t matematician lr-qiizmrl s poate exista prpastie sub l: rntelectual, dr din t de vedere 1 caracterului al idilr, difeEi
:L? dsri ul sau foarte mii.
JT. tc,cmai aceste insugiri generale ale trli
- diTijate de incongtient gi
:sdt. m i acelagi grad, de majoritatea indivizilor rmli ai i m
;;r cele r, in cazul mlimilr, se pun i mu. in sufletul lti aptitu:]:i itelectuale ale oamenilor gi, in si{, indidualitatea
lor se terg.
;;gul se i in omogen qi insugirile incongtiente dmi.
_{st r in mu insugirilor obignuite li de mlimil
;;_r capabile s indeplineasca acte care rIm inteligen(
superioari.
:iil de interes general luate de dr de oameni b"ritooi, daT de spe""riiti diverse, sint sensibil superioare htiililr
r le-ailua adunare
:; imbecili. i ei u pot, de fapt, decit s
laolalt acele insuiri medio
;-. r le sd toati lu. Mul[imile ulz inteligen(a, ci m-li..critatea. Nu r tt lum - se spune ndesea - inteligengalui VoltaiTe.
Fr9t Vltir mai inteligent toati lumea, daci
ri ,,tt lumea'.

ilgm mlim.

D daci indivizii dintr-o mullime s-r margini la a-Ei contopi insugirile lr

obignuite, r_ exista doar mediere 9i nu, 9 m Sum, rr db noi acteristici. in mod se stabilesc aceste caacterisiici? S studiem u.

rii caracteristicilor specifice ale mullimilor dtrmiti de diverse

uz. rim estc individul dintr-o mli t,
r gi simplu gra(ie
mruli, sentimentul unei puteri invincibile, ii permite sdz ur
stincte r, izolat fiind, aifi fost nevoit s l" infrin.r". El le va ceda atit
5i

a
|6

SUFLETUL MULTIMILOR

mai rs cit, mullimea fiind im 5i, in consecini, siti de ris

dr, sentimentul responsabilitalii, r produce intotdeauna r(iri i indivizi,
dispare cu dsilir.
doua z r determin de asemenea la mulgimi manifestaroa r rtristii specifice Ei r dtrmi, totodati, orientarea lr, este contagiu mentali. tu este fm 5r de constatat, daT neexplicat
hi gi care trebuie legat de fml de ordin hipnotic r le vom studia
imediat. Orice sentiment, orice act este, in cazul unei mllimi, contaglos, atit de
contagios incit indidul igi jrtfgt mai mr ;rig interesul persG
nal i favoarea itrsuli colectiv. Iat aptitudine tri naturii sale, de
r ml devine capabil decit in clipa cind face parte dintr-o mullime.
treia z, 9i de departe mai importanti, dtrmi i indizii dintr-o mlg caTacteristici specifice, adesea absolut opuse lr alc individului
izolat. Este r de sugestibilitate, al ri efect este, de altfel, contagiunea
m(it mai sus.
tr in[elege acest f, trebuie si lim soama de anumite descoperiri recente din fiziologie. tim astazi individ poate fi adus intr-o aseme str, incft, pierzindu-5i personalitatea congtienti, ajunge si se supuni
tuturor sugestiilor celui r l-a ft s gi-o ird gi comite acte cu totul
trr rtrli gi iirilr sale. r, observa(ii atente par s dovedeasc
faptul individul scufundat veme intr-o mulgime irr (i ajunge curind _
i rm r fli care se degaj s dit- lt cauzi, inctr necunoscuti
itr- stare speciali, foarte apropiati de starea de fascinalie hipnotizatului in
miinile hipnotizatorului siu. Via(a creierului fiind rlizt 1 subiectul hipno
tizat, acesta d sclawl ttr activit(ilor sale incongtiente, r hipno
tizatorul le conduce du bunul siu plac. Personalitatea congtienti disr,
voin{a gi discernmintul sint abolite. Sentimentele qi gindurile sint atunci ritate i sensul hotTit de hipnotizator.
st este, intru citva, starea individului r face parte dintr-o mullime.
Nu mai este conqtient de actele sale. 9i i cazul hipnotizatului, in timp 9 mite facultgi ii sint distruse, altele pot fi aduse la un grad de trmi ltr.
Influen[a ui sugestii il face s se lanseze, cu impetuozitate irezistibil, in
indeplinirea anumitor acte. Impetuozitate mai irezistibil ii in cazul mulgimilr, decft in cel al subiectului hipnotizat, deoarece sugestia, fiind aceea;i tr
to{i indivizii, se rz ri reciprocitate. Acele lmt componente ale
unei mullimi r posed personalitate destul de puternici tr rezista
sugestigi sint in umr r mic 9i sint luate de val. Ele pot, cel mult, si ir
diversiune, ritr- sugestie diferita. Un uit fericit, imagine t la
momentul potrit deturnat i mullimile de la actele cele mai singeroase.

C,{RACTERISTICI GENERALE AI-E

r-

ii,

ib
dia
de

;G

tui

_:";:r. dispari{ia
rslitgii conticnte, rdr[ persona-litaEii in-

, ::

\1

:.::--'aIC, itr ih- acelai sens, prin sugestie

9i contagiune, ienti=,,-' 9i ideiior, tendin{a de trsfm de iJt i acte idJile sugerate
j.: ]] sint caTacteristicile riil ale individului mutlimii" El mai este
'*' ci automat
,'i.
care voin(a sa jus s nl,r-l mai t dirija.
F:- srmpiul fapt r[i i mltiri, omul r gdr mai
multe
j:::,l. ), scaTa cilizagiei. Izolat, el poate fi indid
cultivat, in mllim ins
r instinctual, prin rmr rr. r
:
spontaneitatea, l(, cruzi';; :l. ttdt,
:,.:
enhrziasmul gi eroismul fiin[elor primitive, Se apropie i

de

I{.JLTIMILOR

*:.

je

mai

ele ri gri r cste impresionat de cuvinte, d imagini gi

: , -:,-:s ] acte cate-ilezeaz cele mai dt interese.
i muliime, tndiviaut
: ]:- ..i r de nisip
ritr alte de nisip, vintul le impraitie d voie,
}-:ata um sefacecjuriile dau dit r fir jo.ut,
bdiuid,
,:-": jzr,drilrlmtrdtilgi9isrirfir
"u
- : :rembrii le mr l-r dm.
Fiecare r al Conven[iei in parte
:: ,,n rghz u otliceiuri pa5nice. Reunigi in ilgim, acegti mi
- ezi.

'"* .i:b iflu citorva dtri,

si trimit la ilotinindivizi absolut ne,,-: -", agi:
9i, trr tuturr itrsl lor, ,"nungut la ri inviolabilitate
:;;lnrjndu-se singuri itr ei.

Ui ri actele sale difi indidul din llim de eul s obignuit.

ijeile 9i sentimentele sale
,-* iransformat intr-atit, incit l-au schimbat
zgircit
in risipitor, sceptic i

;:=ncios, omul cinstit incriminal,

ltr i., r. it de ruir la
: ;ie privilegiile sale, votat de nobilime, itr- mmt de entuziasm, in fai-: _ noapte
de 4 august 1789, nu r fi fost sigr[ acceptat de nici unul
- - mmrii si in parte.
Di observa(iile dt, putem trage concluzia mllim este intot:u ifrir, sub aspect intelectual, omului izolat. Dr din punct
de vedere
, sentimentelor Ei al actelor provocate de aceste sentimente,
poate, i func[ie
: irjuri, s fie mai sau mai r. Totul depinde de
-oaui in r este
:rgestionat. Iat - gtiut cei r studiat mullimile doar sutl
aspectul
:iradelegilor lor. Mulgimile sint adesea criminale, desigur, dr gi adesea
ri.
r fi gr ft s se lase ucise
tr trimfl uneiiredinge sau al unei idei,
. poate fi insuflat entuziasmul
tr glorie Ei onoare, pot fi trt in lupti,
fr hi gi r, in timpul Cruciadelor, ipre elibera de
ip.o.ap:
:lnciogi mormintul unui z sau., i '93, sr a-gi r
itul strims.
Siot fapte de eroism itr citva incongtiente, desigur, dar
ur"-".r"u fapie se
"u
si istoria. D -m avea de pus
seama rl decit mari acte gindite
1 r, i analele lumii - fi
r mlt de ionsemnat.
_

-:;t r de a-gi fi pierdut complet idd[,

CAPITOLUL

SENMENTELE

II

MORALITATEA MULIvIILOR

t1.\mpulsivitat*a, mobilitatoa 9i iritabilitatea mul|imilor - MultimeB juri rirr stimuli exteriori, rr le rflt neincetatle fluctuatii lmpulsurile primite sint atit de imperioase, incit itrsl rsl lt
- Nimic este premeditat, i cazul mullimilor - Efoctul neamului 2.Sugestibilitatea gi credulitatea mullimilor - Supuneroa lor la sugestii
- lmaginile li se snt luate de ele drept realitli * i msr
aceste imagini sint asemanatoar tr toti indivizii s compun multime
intr-o mulgime, savantui gi imbecilul devin egali - Diverse exemple de

iluzii la care sint supu9i to{i indivizii unei mul;imi - Nu so poate avea irdere in mrtriil mullimii - Unanimitatea mrgi martori mai
proasta dd care Se poate invoca pentru stabili fapt - Vlr
rds crlilor do istoriB - 33.Exagerare 5i simlism i sontimentels
mullimilr - Mul;imile u cunosc nici indoiala, nici nesiguranla i tind intotd sr extreme - Sentimentele lor sint mereu excesive - 4,|t,
lr|, autoritarismul gi conservatorismul ul|imilor - Cauzele acestor
Sentimente
S|ugii ml}imilr i faga i autorita$i puternice - ln-

stinctele rl!ir momentane ale mul!imilor nu le impiedic s fio -

- Elo sint ostile din instinct schimbrilor gi

progresului - 5.Moralitatea mul|imilr - Moralitatea mullimilor poate,
in funclie de sugastii, s fie sau mult mai js, sau mlt mai inalta decit
indivizilor care alctuiesc - li;i 9i exemple - Mullimile sint
trem de conservatoare

rareori conduse de interes, care este cel mai adesea singurul mobil al individului izolat - Rolul moralizator al mullimilor.

D m rtt, la mdl foarte general, principalele caracteristici l

mul{imilr, le m studia um in detaliu.
Mai multe caracteristici specifice ale mulimilr, rm impulivitatea, iritabilitatea, incapacitatea de r(i, absen(a judeca[ii i spiritului critic, grr i sentimente i multe altele se pot sr de sm la fiin(ele
r(i frmlr inferioaTe de evolu{ie, um sint slbaticul qi copilul. Este r

;,t-:-",!"t:\TELEIMORALITATEAMULTIIVfILOR
llllllllllltlllllll
ll,,,|",,]n!

1l1

,,ilill: j]|:a_:,iCZ d in trt. Dmstrr Sa r depigi dul

J:";-, J*- . ;. aitiel inutila tr rsl r cunosc psihologia
rLl f ., ":- ..;"_-,,i,gu[ilruS.

'l||il

,]:

lll], llilllll||lLL

llll]ll]]]]]]

19

iiL

l""*;]:,a

jr;:

)'l"l ,l - _ i:L*l ,*

', - *;
.

succesiv, de diversele caracteristici ur observabile la

_,.

*,:.i.il.u, mobilitatea

qi

iritabilitatea mul$miloT

,Li -, -:*: ;a:aCteristicile sale fdmtl, sm rnul{imea cste l : ;; *, -"" ; - Js de inconptient. Actele sale se afla mult rnai rnult sutl
]ll t ] -:.::*,:ispiriidecitsubceaacreierului.Ac[iunileduselaindeplin!
" ' :,, ' :,:".l. : uli dar, nefiind conduse de rir, individul ac(ioneaza
l]ll]

]iil:

,:: - - . : intimpltori. ulim

- jii tuturr stiTulilor exteriori
"' l..,: _, ; :i _;l;iii neincetate. esto deci sclava impulsurilor primite. In.,,il ,- ;, - , : - :,]aie fi supus lr9i stimuli ml mlimii: um r{i ii
,Ll

,iiii

ll

,tr.

_ :i:

-:

__:s

.:

r.-i]e cedarii, el va ceda. Acest fm se poate defini din

ut

_ io*rc spunind individul izolat r aptitudinea de a-pi

domina
:,: clnd muigimii ii lipsoqte aceast aptitudine.
_ : - s: -: lulsui drr li se supun mullimile pot fi, i func[ie de stimuli,
l ::--,:.,.; .,au rud, ri saulage, dar elesint intotdeaunaintr-atit rle impe" ". ," _-,;l_ nsugi sim(ul de srr dispare i fa(a lor.
*- ,. ::'l,iii capabili s sugestioneze mulimile sint divergi qi um mul(inlile
- ,: ,-] _:: lntotdeauna, ele sint firm de mobile. Levezi trecind dt cle la
- * " - J n . mai singeroas 1 generozitatea
Sau la eroismul cel mai dsirsil
,* ,::- st lesne lu, dar la fel de lesne mrtir.
uvoaiele dc singc itru
"* *:_'-, itulr credin[elor, din sinul ei au urs. Nu nevoie s il-rm la
-:::_:].j. i spre vedea de sint capabile mul{imile. Elc nu-gi
r- _:,;..:.; niciodat via[a itr- rlt
5i -u trut mul(i ani de cind ru gg: : ':-, j.]Ungind rus popular, ut gasi cu usurin( sut de nrii rle mi
i
+ -: :.. m pentru cauza Sa.
i:rditr este agadar u totul stri mulgimilor. Ele pot strt su,. ;Jna Ir mai contradictorii sentimente, sub influena stimulilor de >
-.:t. Se sm frunzelor, r uraganul le ridici, 1 imrqti in toate
:_::;'rrlle iapoi le ls s se r9z mit. Studiul umitr mullimi revc>
*.:-r furniza citeva exemple privind ncstatornicia sentimentelor l.
Datorit acestei mobilit5{i, mullimile sint frt greu de cirmuit, mai ales cind
: :aite din rgl puterii zut i miinile lr. D necesitagile viegii coti-

,,

,: :.,:
i'.,]].;

SIJFLETULMULTIMILOR

20

diene -r constiti soi de rgltr invizibil al imtl, democragiiie

-r putea nicidecum supavie[ui. D mulgirrile, care r cu frenezie lru,
nu*I vor tru r mlt wm. sint incapabile de voinli statornic, m
sint incapabile de gindire.
Mullimea este is d impulsiv 9i mobilA, rm sIbaticul, admite w piedic intre dri 9i rlizr acestei dorin[e, mai ales mrul
ii di sentirnentul i fr iTezistibile. tru individul mul(iTnii, no[iunea de
imposibil dispare. ml izolat simte r bine - t, de ul singur, s
dea foc ui palat, s jefuiasci mgzi: 9i, prin rmr, rrici nu-i trece ri
minte 9 v. Cind face parte dintr:o mulgime, el devine congtient de puterea
i-o fr umrl gi la rim sugestie de ucidere gi jaf cedeazf, imediat. piedicile neateptate sint distruse frenezie. D rgisml m r
permite rm{ furiei, s-ar putea spune str rml mul{imii i fa{a
unei piedici este fuTia.
trn iritabilitatea nnulgimilor, i impulsivitatea 9i mobilitatea l,
9i i cazul
ttrr sentimentelor l le m de studiat, intervin ittd
caracteisticile fundamentale ale ml. Acestea constituie solul neschimtr i care gernrineazi sentimentele. Mul[imile sint fuitabile Ei impulsive,
fri indoial, dr in grade foarte diferite. Diferenfa dintre mullime ti Ei
u anglbsaxon, de pild,
izbitoare. Faptele recente ale istoriei noastre
st
pun in lumini acest aspect. l ],870, publicarea unei simple telegTame r r.
lata rss islt fost de ajuns tr produco explozie de fri,
care dus dat la rzi ingTozitor. Ci(iva ani mai tiTziu, [l tlgrfic al unui egec nesemnificativ la l-angson r u explozie, atras
rstrr imediat guvernului. La aceeagi dati, egecuI mult mai grav al unei
expedilii engleze in fa(a rtm-uli nu rd in Anglia decit emolie miri, neducind la shir wi ministru. Mullimile sint pretutindeni fem, dr dintre toate cele mai fm sint mulgimile latine. cel se sprijini
ele poate r foate sus gi foarte rd, dar se fl mr sub anenin(area
stincii tarpeiene, de r va fi azvirlit sir!, cindva.

Z.

Sugestibiiitatea qi credulitatea ml$milr

m spus din caracteristicile generale ale mulEimilor este excesiva l

sugestibilitate qi m tt cit de contagioasi este sugestie in sinul riri
glmrri m; acest lr li ritr rid sentimentelor intr-o
direclie determinat.

}TL\{EI\iTELE
fl

m,&:i 2m

MORALITATEA

MULTIMILOR

2|

DrS-, mullimea se afla cel mai adesea intr-o stare

g-il& tt, favorabil sugestiei. rim sugestie frmlt se impune

!r- :m rgi, tuturor firlr gi stabilete de indat orientarea. La
futtr*"" f,![t, ideea fixa tinde si.se
iransforme in act. Fie este r
! 1 i:c gi palat sau de sivirgi act de devo{iune, mlim se irrvoiegte

l
rI

Tonrl va depinde de tr stimulului gi , l cazul indidb

rlgiil exist irrtre actul Sgrt gi mir r(il, r
lff ]rg i Tealizarii sale.
]lt r* rtiid mru in zonele-limit ale inconEtien(ei, supunindu-se tutr fisiilr, animate de lgi sentimentelor proprie
fiinlelor care
rm ] iflglg r[il, lipsita de spiTit critic,
-i- ou poate s mrg it cTedulitate excesivi. Neverosimilul nu exisia
tr 5i trebuie
ag irim acest lucru tr in{eiege uguringa I iu se produc qi se
' ',i. legendele Ei povetile cele Tnai extravagante.-)
-;r de legende, r irl
aga de 9r in mulliml este doar rezulta,11
r:1 ti credulitati, ci
al
deforma[iilor
uluitoaTe le suferi eveEi
t[l in imagina(ia indivizilor aduna[i laolalta.vazut
r

de

,Jllll

la

d
tr
ts

tl,,"it

.rgsm,

1*:r

de mul(ime,

::,mmtl cel mai simplu devine rid evsniment deformat.

Mulgimea
ilt i imagini, iaT imaginea evocat 1 rindul ei alti serie

djba.

fs nici lgtr l cu dintii. pricepem cu gri{ starea aceas- -

did- la bizara succesiune de idei la

" *oio"" citeodat

r,r ui fapt r. Raliunea rt incoerenta unor asemenea

imagini,
r mI{img

nu vede; fd evenimentul i-a adiugat deformant.Incapabil de sr subiectivul de iti accept

rer rl imaginile ce-i sirt evocate
5i nu au , cel mai iidesea, decit vaga
i faptul observat,
!r i- dfrmril la r su mlim eveniment rr
:*i i-a fost mrtr ar tri s fie mirt divers orientate, din mt
5i
",amenii care alctuiesc au temperamente foarte
diverse. Dr u nicide . in rm contagiunii, deforbarile sint de aceeai tur la fel ri9i
;,itr tr togi indivizii colectivitlii. prima deformare
r de ul din
f;mzi nucleul sugestiei contagioase, inainte de ir tuturor crucia[ilor
: zidurile Ierusalimului, Sftl Gheorghe fost vizut, cu siguranli, dit
Je sigr mmr al asisten(ei. calea sugestiei gi contagii, miracolul
m, sa

'

pelsoaneie r u asistat la asodiul parisului

au zt numeroase exemple aie aces-

: ;dulitli mul;imilor privind lucruri absolut neverosimile. lumir aprinsa la catut

: sus al unei ldiri era de ldt lt drept semnal dat asediatorilor. Doua secunde

; ugtsr

ar fi dovedit totugi

asediatorilor le-ar fi fost absolut imposibil Sa r

::rir acelei |mri la distan16 de mai multe leghe.

22

SUFLETULMULTIMILOR

semnalat fost imediat acceptat de tt Im.

Acesta este mecanismul halucinagiilor colective, atft de frecvente in istorie gi
r r s aibi toate tistiil clasice ale autenticitatii, fiind vorba de fem constatate de mii de rs.
Calitatea mtl indivDilor din care m mlgim nu contrazice
acest principiu. Calitatea aceasta r imrt[. Din clipa in r se fli
intr-o mulgime, negtiutorul gi savantul devin la fel de incapabili de observa[ie.
Teza poate r rdli. tr dmstr, r trui si rlim
mr m de fapte istorice 9i volume intregi -r fi de ajuns.
um weau totugi s-i las cititorului impresia r afirma{ii nedovedite, ii
voi da citeva exemple, luate la intimplare din multitudinea celor r ar putea fi
citate.
Faptul r rmz este dintre cele i tipice i este ales ditr halucina(iile colective r bintuit mlim i r se giseau indivizi de toate felurile, atit negtiutori cft 9i instruigi. El este relatat in trt de locotenentul de
Julien Fli in rt sa sr ur(ilr mrii.
Fregata La ll-l explora mr tr gsi corveta Le ru de
r ss pierduse in rm unei furti violente. r in plini zi, u sr. De>
datd, omul de cart semnaleaz mr{iu scoas din uz. Echipajul ii
idrt privirile s tl indicat gi toati lum, firi gi mriri, per clar lt rmrt de bfuci, irti oameni r semnalau dupi
ajutor. Amiralul Desfosss hi r sr a-i salva naufragiali. rpiindu-se, marinarii qi ofigerii din vedeau ,,ms de oameni agitindu-se,
intinzind miinile gi auzeau zgomot srd gi confuz de voci mrsg". jgi
lig pretinsa plut, se gisir ur gi simplu i fa{a citorva rmri infrunzite de
copaci smulse de coasta i. i f unei eviden(e atlt de palpabile, halb
cina(ia pieri.
Acest exemplu dezvluie foarte limpede mismul halucinaiei colective,
cum l-am explicat. De rt, mlim, itr- stare de expectativ tt;
de cealalti, sugestia indus de omul de cart, semnalind mr iegit din
uz, sugestie tt calea contagiunii de to(i mmrii asistontrei, fie ei filri
sau mriri.
N este nevoie mlgim s fie mrs tru facultatea de vedea

limpede s-i fie distrusa 9i faptele l

fie inlocuite prin halucina(ii strine

de ele. Ciliva indivizi dr, aduna(i laolalt, alctuiesc mulim 9i chiar d
r fi nigte iluqtrii savan(i r t cu toii caracteristicile mulgimilor i
privegte subiectele din afara specialitgii lor. Facultatea de sri 9i spiritul
critic, posedate de fir in parte, dispar.
U psiholog ingenios, dl.Davey, furnizeaz un exemplu trm de straniu,
s

SENTIMENELE

MORALITATEA MULTIMILOR

::]rtt ils des sciences prlchiques, gicaTc mrit relatat aici. Dl.Davey
convocat ri de srtri de elit,
ritr care se gs unul din pri.
* ii savan(i ai Angliei,
dl.tJ/aliace, 9i realizat in fa[a lr, du i-a lisat s ,
-;z obiectele 9i s lc ismz unde voiau, toate fenomenele clasice do
.:ilism: materializare de spirite, scris tablile etc. D it de la

.tii spectatori rt scrise, r firmu

fenomenele observate s-f

li decit prin mijloace supranaturale, Ie-a dzluit ele erau re::]tatele r qiretlicui foarte simple. ,,1 mai uimitor lr din ri(
_.ut de dl,Davey, scrie autorul relatrii, u este miracolul truurilr
rriu;. ci faptul rapoartele scrise de martorii ii(ii erau rr de proaste"
:jadaT, spune el, martorii pot furniza povestiri numeroase pozitive
sint
9i
::mplet ercnate, dr al rr rzltt este , docd se acceptd exactitatea des:-"eilor lor, fl descrise sint inexplicabile prin igltri. Metodele in,,.ltate
de dl. Davey r atit de simple, incit de mirr avut indrzneala
,". le flss; dar el avea atita
tr Sur minlii muilimii, incit putea s
;._,ig vede u vedea". Este r iargi de
utr hipnotizato
:iui sur hipnotizatului. Dar ld vedem exercitati Sur unor mintri su:tir, puse in prealabil irr gr, in(elegem cit de gr se iluzioneazi
-: ut

- iliil obignuite.

Exist mrt exemple analoge. um ciliva ani, ziarele relatau poves doui feti{e inecate, Scoase din Sena. Copilele u fost mai intii ruut,
_: cpul cel mi categoric, de w duzin de mrtri. in f r afirmaiii
-

:aite it- asemenea Ord{, in mintea judectorutrui de istrui u mii

:,::sista nici indoial. El dispuse intocmirea certificatului de deces. Dar in cli: cind tri si se tr la ihumr, itiml fut si se descopere
"

::.supusele victime ru perfect snitoase Ei u aveau, de altfel, decit vagi

.,;i u micile inecate. 9i i cazul celorlalte exemple citate mai iit,
,^;mi primului mrtr, ti unei iluzii, fost suficient
tru a-i st-

:.:tiona toti illi.

cazuri smtr, punctul de lr al sugestiei este intotdeauna ilu-

,.. dus sr ui individ prin intcrrnediul ur arnintiri mai mlt

su mai
: _,in vagi, apoi contagiunea rezultat din firmr acestei iluzii primitive. D
: :1 srtr este frt impresionabil, va fi suficient un cadavru, r

.;:de i il rqt, si prezinte - i afara riiri smri l parti:*..Titate rr, cicatrice Sau un detaliu de imhmit, capabil s-i

_, ideea ui alte persoane. Aceast idee t devine atunci nucleul uui

_ . Je cristalizare invadeaz cimpul in(elegerii qi
lizz orice facultate
_: _li. vede atunci srtrul u mai estc obiectul insugi, ci imagi: : j i}r i-a evocat-o in minte. 5 se li identificarea gregita ca<iavre-

24

SUFIJETUL MUI-TIMII-CIR

lr de copii de itr rri lr mri, i cazul rmtr, petrecut cu mult

veme i rr&, i r se manifest tocmai cele d etape de sugestie al rr

rism ii r{r.
"copilul iost identificat de tr alt copix - f se in5ela. s-au dsfirt
apoi serie de identificri inexacte. i s-a putut vedea ti t trrdi.
doua zi d 9lrl il usus, femeie strig: ,, Dm,
lu! mu!'
fost dus i fala cadavrului, i-a examinat hainele, constatat r cicatrice frunte. ,,Este, ltr-dr, bietul m biiat, disprut i iulie trt",
spuse . ,,Mi l-au furat gi mi l-au ucis!"
Fmi era rtrs i strada Fr gi se m hdrt. fost chernat
fratele ei, r spus fr ezitare: ,,Este micu(ul Philibert". Mai mul(i oameni
r locuiau strada rsti l-u rst Philibert Chavandret, nemaivortrind de rfsrl su de la 9l, tru r medalia care rt
constituia u indiciu.
Ei bine, 5i vecinii, 9i mtl, gi rfsrl, gi rm se igl. ase stimii
mai tirzitl, identitatea copilri|ui fost stabilit. r copil din rd ucis
la rdu 5i adus ri gt la Paris.u')
Este de remarcat faptul aceste identificri sint ficute i gencral de itr
femei gi copii, di tocrnai de fiil cele mai impresionabile. Se dovedegte
astfel ce valabilitate ijstii asemenea mrtrii. Afirma(iile copiilor, in sp.
cial, -r trui niciodat invocatc. Magistra{ii tot su, loc murr,
la sm frst se minte. ltr psihologic i (i smri
ir i( , dimpotriv, la virsta aceasta se minte r intotdeauna. Min:
ciuna este, fri indclial, nevinovat, dr asta is miiu, Mai
bine r fi sd tragi la sori dmr unui acuzat decit s-o htrgti, m
s-a fcut de atitea ori, in rm mturii unui copil.
s rim la sriil r le fac mullimile, vom trage concluzia i
observa{iile colective sint cele mai eronate dintre toate 9i rzit, cel mai
adesea, simpla iluzie unui indir,id r i-a sugestionat, ri contagiune, to(i

ceiIalli,
Numrt fapte dovedesc cit de suspicios tri s fii fa( de mrtri
mulliilr. Mii de oameni au asistat la faimosul atac de cavalerie din lt de
la Sedan, gi u uti{, totugi, in fa[a

rltirilr r martori oculari, relatTi

dintre ccle mai contradictorii, s afli de cine fost condus. itr- t rti,
generalul englez Wolseley demonstrat i s-au fcut i m gre;eli grave i
privin(a faptclor lr mi importante ale btaliei de la Waterloo, fapte atestate

*l

di Ectair, 21 aprilie 1895.

SENTIMEMELE

MORALITATEA MULTIMILOR

25

:lti de tr sute de mrtri.')

Toate aceste ml t, t, valoare are mirturi mulgimilor. rt]t de lgi includ unanimitatea i mr mr de mrtri in categoria -

o. mni dovezi Sr exactitatii i fapt. D

ti despre
:bihologia mullimilor demonstreaz cft de mult se iluzioneaz in piivinla s, _l aspect. cele mai indoielnice evenimente
sint, cu sigrl, cele observate de
;;i rnai mr mr de rs. s spui un fapt fost constatat simultan de
"l:; de mrtri, is si spui faptul rl este iTr grl mult diferit de is,::Lir adoptat.
Di cele de mai inainte rzult clar tri s sidrm r(il de isto-i; Jrept r de
r imaginagie. Sint istorisiri fanteziste ale r}t prost
:sr,t, insogite de explicalii furit posteriori, Di trecutul -r fi
ifoat motenire operele sale literare, artistice gi arhitectonice, -m gti
nimic
::r realitate. tim noi r ru singur luru adevarat despre vietriie m-,rr de m, r jucat u rol important
tr umitt, rm r:-:. Buddha, Isus sau Mahomed? Foarte probabil u. De fapt, viaga lor rl
,* Ltrsz r pu(in. Fiin(ele u impresionat mulgimile
r eroi legenr ;i u eroi reali.
Di it, nici hir legendele nu vreo st[i. Imagina(ia mulimir; le tsfrm fir itr, i func[ie de rmuri gi de uri.
Iehova cel
;lrgs din Biblie departe de Dumnezeul iubirii al sfintei Tereza, iar Buddha,
:si Jrt in China, mai r nici trsitur6 mu u cel venerat 1 India.
\t] este nici mir nevoie ril s fi trecut peste ri
t legen:,," lir s se transforme potrivit
imaginaliei mulimilr. rsfrmr Se petrece
;;dt i ciliva i. m vdzut, in zilele str, um legenda uui din cei mai
:i ri ai istoriei s-a modificat de mai multe ori in mii
i de cincizeci dc
t- Sub Ruri, Nl devenise u soi de personaj'idilic, filtr gi li:rL rit al lr umili, r, dd spusa poe(ilor, i-au
strt mult vreme,
,ordeie, amintirea. Treizeci de ani mai tirziu, blajinul eiou
devenise u dcs-T :[ singeros, zrtr al puterii gi al libert(ii, care jertfise trei milioane
de i dr tr propria-i mii. Astzi ii, Iegenda se trsfrm.
cind

' ;:,1

i r exact um s,a petrecut mr Singura tli? indoiesc foarte

mult.

i:r*:rneaufostinvingtorii

fi :

9i

cineinvingii,darprobabil nimicmai mlt.rltz

,,]rurt, actor martor, despre

tli de la Slfri, se poate aplica tuturor tliii
,llr r f,gng76|ii (informa;i. firegte, prin sute de mrturii)ii transmit rapoartele
oficiale; ofiteril
":-: nali Sa du ordinele mdifi aceste documente
9i redacteaz proiectul definitiv;
_ Sliatului major i'| tt 9i il reface
Blte baze. dus la mrgl, care strig: ,,va
]* -r{ totall", substituindu-i u redactare.
N mai rmi r nimic din raportul
mln ,. Dl.d'Harcourt relateaz acest fapt dovada
neputingei de stabili drl pina

1 r liil celui mai pregnant, celui mai i observat evenimont.

SUFLETUL MULTIMIR

citeva zeci de secole r fi trecut peste , savangii torului, in fala acestor

vestiri contradictorii, se vor indoi poate de existen[a eroului, m noi ne
indoim citeodat de lui Buddha gi vor mai vedea irr el decit r mit
solar s extensie legendei lui rl. Vr tr is uEor peste aceast nesigurand i, mai i stri ai psihologiei mlgimilr decit sintem noi
astzi, r gti istoria poate face vegnice dec{t miturile.

3.

grr qi simplism in sentimentele mullimilor

Sentimentele manifestate de mulgime, fie ele sau rl, dubla calitate

de fi foarte simple gi foarte grt. Sub acest aspect, 9i sub multe altele,
individul mulgimii se apropie de fiin(ele primitive. Fir acces la ut, el vede
lucrurile in bloc ai cunoagte tranziliile. intr-o mulgime, grr ui ser
timent intarita de faptul acesta, fiind foarte rapid rispindit ri sugestie 9i
contagiune, rr de r se ur fi spore;te considerabil intensitatea.
Simplitatea gi grr sentimentelor r mullimile de indoieli gi de i-

certitudine. rm femeile, mullimile tind imediat sr rm. dati }

rt, banuiala se tsfrmd imediat fapt indiscutabil. Un inceput de
antipatie sau de dezaprobare r la individul lt rimi pu(in r[t,

devine de indati ri mlit la indidul mulimii.

Violen{a sentimentelor mulgimii este ii mai mult grti, indeosebi i zul mlimilr trg, de absen[a responsabilitatii. Certitudinea iwlrbilitatii, atit mai tri cu cit mlim mai mrsi gi impresia unei
considerabile for{e momentane dtrt numfuului, fac cu ti( lir zl
lectivitilii sentimente 5i acte imposibile la individul izolat. in mullimi, imbecilul,
igrtul 9i invidiosul sint elibera[i de sentimentul nulitiii gi neputinlei lor,
sentiment inlocuit prin impresia de for{i rtl, trectoare, dar ims.
tn cazul mulgimilr, grr i sentimente, privegte adesea, din picate, sartimentele rele, relicvi t instinctelor omului primitiv, r individul
izolat obligat, de frica pedepsei, s 9i le ifriz, Aga se li uqurin{a cu
r mullimile se dedau la cele mai grave abuzuri.
Sugestionate abil, mullimile devin capabile de rism gi de devotamcnt,
mlt mai capabile chiar decit individul izolat. Vm avea curind ocazia de rveni la acet aspect, cind vom studia moralitatea mullimilor.
Mullimea nefiind impresionati decit de sentimente extreme, rtrl care
r s rsi trebuie si fac abuz de afirmagii excesive. S exagerezi, s
fimi, s repe(i 9i s u incerci niciodati si demonstrezi r[il w lr -

SENTIMENELE
t

MORALITATEA

MULTIMILOR

procedeele de rgmtr, bine cunoscute vorbitorilor

Mai mult, mlim pretinde sentimentele ril

Ia di
l.
s fie Ia fel de exage-

:ate. rtI l calitai givirtuli ti

intotdeauna u,opti"uie. ra ttru,
mulgimea ii rlm eroului piesei niEte virtu{i,
rj, rrditt sint
"

:
iciodat practicate in viatn.
s_a rit i dreptate despre optica special
ttruli. ffua
.

idoiali Sm optic, dr gtill sint adesea

strine de l simg
5i de l. ATta de vorbi'mutgimio,
d" oTdin ifrir, dr rl- aptitotul speciale. Citindinumite".te
piese, ili explici
."
l.
IIri directorii de teatre, ti
";;;,;;sd
cirrd le accepta, siniin g"n"iut
foarte nesiguri
l ,1:uTi l, i tru se r, r tri s se trsfrm itr-
mullrme 1.|).ac^ m putea intra
f,

irr

detaliile chestiunii, m putea dmstr din

grig, influen[a
rdmit mli,

"r" " tr

dsmz mulgimea itr- (ri rmi cfteodat

"*""n'ufr succes intr-alta sau
r
,jecit sus de irumst[, cici
joc
in
r"rrr.l"

rasco

leasca l su public.

"uJ's

inutil6" nd{lrgat ai mul$mile sint exagerate dr

in sentimente, i nici -'i
i simlft

i individul

;; fit

11:: ii1"',.**!"
=Ilm, ntvelul s intelectual, aratat-o deja, considerabil.
face

''

Dl"rd
=,.-,* constatat-o de asemenea, cu ocazia
urop.u firidelr mimii, Deci mii privete sentimentele
""r"tril..ut,
pot u--mi-l"
-----"rrt"
fij.

1,1,

jos.

Sau

ri dimti, foarte

Itlrtr, autoritarismul gi conservatorismul

mulfmilr

um. ]gimil
tiu decit de sentimente simple qi trm, opiniite, ideile
cTcdin{ele le sint sugerate sint acceptate sau rfzt
de ele'inboc qi consi.
.::t drept druri absolute su
rri la fel de absol"t". ;;i;I intob

u rdigl rt i urm sugestiei, qi

generate calea
-

ata cum putem in}olege de anumite piese.

rBfuzato de toli directorii de taatru, gi
rm cind se itiml s fie jucate totugi.
Se cunoate .u""B"ui |i""ei a-rul
1":, ur la u. rfzt
zece ani de directorii primo|or teatre, pofida
renur'i,l auto'Ului s- La mrri dB Charley
montat, d refuzuri .""u"i, cheltuia -T,:i agont de rs, obginut d suio
do reprezonta;ii In Frl 9i mai i de mie
, nglia, Fr explicagia dt
mai sus asupra impbsibilitagii
1 So substitui montal mulgimii, asemenea judecgi i care se fl directorii de tea,
aberanto,venite Jin pu.,"u uno,'
competente gi foarte interesate de
comite gregeli atit de grosolane, r
ti de
r': eles.
,L S{,]cces

SUFLETUL MULTIMILOR

rationamentului. Oricine gtie cit de intolerante sint credin(ele religioase gi

dmii despotic ritd ele asupra sufletelor.
Neavind nici dubiu sur crede fi dr s gregeali gi avind,
de lt rt, no{iunea lr for[ei sale, mullimea este atit de tritr
cit de itlrt. D individul poate si accepte trzir 9i dezba-

terea, mul(imea nu le rd niciodati. in adunirile publice, cit de gr

contrazicere din partea unui vortlitor este primit dt cu urlete de furie 9i
invective violente, urmate curind de acte de ilt, 9i daci ritrl insisti
um, de dr lui fr. Fr prezen(a neliniqtitoare slujbagilor stApinirii,
cel r contrazice r fi adesea chiar lingat.
Autoritarismul gi intoleran(a sint caracteristici generale ttr catcgoriilor
de mulimi, dar gradul in r se manifesti ele este extrem de divers; gi aici r
irqi [i fundamental de m, sti sentimentelor 9i gindurilor
muli. Autoritarismul qi itlr( sint foarte dezvoltate indeossbi la mul{imile latine. Sint intr-atit de dezvoltate, incit distrug hir acel sentiment al irp
dependenlei individuale, atit de puternic la anglo-saxoni. Mullimile latine
sint sensibile decit la independen{a colectiv, de st, iar caracteristica acestei
independenle este i de a-i face rapid gi lt, ti disidenlii, robi ai
credingelor lor. La rl latine, iacobinii tuturr timpurilor, incepind cei
ai Inchiziiei, - putut iidt si se ridice la lt concep(ic sur liberti(ii.
tr mlimi, autoritarismul qi intoleran{a reprezintd nigte sentimente foartc bine turt, r le idur aceeagi ugri[ cu r le practic.
Mulgimile rst for{a 9i sint r pu(in impresionate dc utt, care lesne
luat drept frm de slbiciune. Simpatia lor u s-a indreptat niciodati tr
stpinii grqi, ci tr tiranii care le-au dominat prin fr[. Lor le ilg
mlimil intotdeauna, cele mai seme(e statui. D il l i iir
ldr despotul rstrt, tru , dat gi-a pierdut for(a, el itr
i categoria celor slabi, r ii disri;ti Ei de care te mai temi. Tipul
de r indragit de mullimi va intotdeauna structura unui Cezar. Strlucir lui le frm, autoritatea lui le impune qi sabia lui le inspimint.
Gata s se r:rrits intotdeauna impotriva unei stpiniri slabe, ml$m
sc l slugarnic in fa{a unei stpiniri puternice. D mi forte stpinirii
{iz intermitent, mulgim, mru supus sentimentelor sale trm,
trecc alternativ de la rhi 1 slugrii 9i de la slugrnicie la anarhie.
r ism, de altfel, s nestrcoteqti psihologia mullimilor crezild i 1 ele
rdmi instinctele lu(ir. Nmi actele lr de ilq ne dau aceast iluzie, Exploziile de rlt gi celc distructive sint intotdeauna efemere.
Iimil sint in prea mr misri dirijate de incongtient gi r supuse, in
cilnsccin{i, influengei unei rditi vechi de sec<rle, sr se dovedi rm

SENTIMENTELE I MORALITATEA

MULTIMILOR

29

je srtr. Lisate i voia lor, le

vezi curind, stl de dezordini, i-

;reptindu-se din instinct dtr slugirnicie. Cei mai seme(i gi neindupleca(i

di,*
ll iacobini l-u aclamat din rstri
Bonaparte cind acesta

suprimat toate

iibertlile 9i ;i-a ft sru simit

umul de fir,
revolu[iilor populare este aproapo de nein{eles daci nesocoteti
i.Istoria
stbctele rfud srvtr ale rrlimilr. Ele
realmente 5-9i schimbe
:"1" institu{iilor gi sivirgesc uneori chiar revolu(ii violente
si li aceste
shimri; dar fdl str institu(ii in
r mr msr expresia sitilr ereditare ale neamului, pentiu
-ui*il" s ri, intbtdeauna,
"u decit
ia ele, Neincetata lor mobilitate u privegte
lucruril".up"rfi"i"l". De fapt,
:le u instincte conservatoare foarte pulernice
9i, asemenea tuturor primiti
1. repect fetigist l_trdiiilr, g'oaza
incongtient fl de tot gi
loate si le modifice rlmt condiliile de via(d. D democragiile
r fi wt
trir tl in irr r se inventau msriil mecanice,
-uginu u r
;i ciile frt, lizr acestor invengii r fi fost imposibil .uo pbrlbita aou.
cu r(l unor revolu{ii repetate. Din fericire pentru progresul
civilizaiei, sb

m{i mullimilr nu s_a nscut decft atunci cid

;i ale industriei fssr deja ft.

5.

mu.i. r""riri ltili

Moralitatea mulflmilor

Daca ri cuvintul rnoralitate in(elegem statornica rstr

umitr
conven{ii sociale 5i rmt rimr impulsurilor
gist, este absolut
e,ident i mul$mile sint prea impulsive
fi capabile de
9i r mobile
rlitt. Dar d includem in acest tim aparilia
sioradica r calitali
anymjte, rm gi, devotamentul, dezinterbsu|
sacrificiul de sine, i de_dreptate, putem spune mulgimile sint
ri, dimpotriva, capabile de
moralitate foarte inalt.
psihologi care I- studiat au fcut-o decit din
.pu{inii
utl de dr
a-i actelor lr rimil; qi vizind aceste acte
sint frecvente, au atribuit
mullimilor u nivel moral foarte coborit.
Fri indoiali ele dau deseori dd de u asemenea iI moral,
dar de
oare? - ur 9i simplu
tru instinctelc de cruzime distructiv sint rdmdgi[
ale_epocilor primitive drm i adincul fiiri dintrc
i. tr indidul
izolat, r fi periculos si le satisfac,
Ei
cind, fiind absorbit itr- mtim
sit de_ rsdr 9i neputind fi, deci, pedepsit, r
toata libertatea s si le rmeze. Neputind s exercitm, in mod obignuii, aceste
instincte distuctive asupra

i
,-

SUFLETUL MULTIMILOR

semenilor notri, mrgiim s ni le dsrm asupra animalelor. pasiunea

tr vintoare gi cruzimea mlgimilr provin dintr-o aceeagi srsi. Mul(imea
r igi sfiie incetul cu incetul victima fri rr di dovadi de lai cruzime
-- extrem de irdit is,
,tr filozof, itrilr aduna(i laolalta din
de
la

asista
sftgierea unui biet r de tr ciinii lr.
li
Chiar d mlim capabili de omoruri, incendii gi tot soiul de alte faradelegi, este dtri capabil de acte de jrtf gi fapte dezinteresate aflate

i presus decft cele de r cste capabil individul izolat. Mai dgr asupra
individului din mullime are efect invocarea sentimentelcir {in de gloiie,
r, religie gi patrie. lstoria doldora de exemple dc tipul cruciadelor gi v>
ltrituli din'93. De mare devotament gi de r( fapte dezinteresate
sint capabile d colectivitlile. cfte mullimi s-u lisat rism mlrit

tru credin(e gi idei r abia le ri! Mullimile fac greve, le fac

mi dgr s se s i sm, decft s $ mirir de salari. RaTeori interesul personal constituie mobil ti tr mltrii,
cind el este mobilul r exclusiv al indidului izolat. N interesul personal,
cu siguran, condus mulgimile in atftea rzi, rzi r, cel i
adesea. mintea lr le putea inlelege gi i r s- lsat milrit la fel de
Or rm ciocirliile hipnotizate de ijr i itr.
ii gi cei mai mri mri| i simplul fapt al reuniTii lor intr-o mlgim,
t citeodat nigte principii foarte stricte de moralitate. Taine rmr fap
tul ucigaii din septembie1792veneau s d mesele comitetelor nii gi bijuteriile gisite asrrpra victimeior, caro l-r fi putut fura mai
mr gri. lgim frematinda 9i sirm, r invadat, urlind, in timpul Revolu(iei de la 1848, palatul Tuileries, u gi-a insugit nici ul din obiectele
in fa{a rr rims imirmrit, de;i un sigr asemenea obiect i- fi fbst
hr pentru mirt zile.
Desigur acest rol moralizator, exercitat de mlim sr individului,
constituie rgl grli, dar se observ frecvent, chiar gi i imrjuriri

mlt mai [i grave decit cele citate mai sus. La teatru, m spus-o deja,

mulgimea r rli piesei calitagi mrl grt, sala dovedindu-se uneori, chiar di ms din elemente cu nivel foarte coborit, extrem de

rtusi.
Chefliul de profesie, peEtele, drdl care*qi bate joc de orice, m

adesea la vederea unei scene mai uguratice sau la auzul i mici aluzii, r sint
absolut anodine, totugi, in mr(i cu disculiile lr obignuite.
Agadar, mulimile care se dedau adesea instinctelor josnice dau uneori - ri

actele lor de inalti moralitatd- exemplu. Daci desconsiderarea interesului rs\ rsmr, devotamentul absolut i slujba i ideal himeric sau real

SEMIMEMELE

MORALITATEA

MULTIMILOR

sint nigte liti mrl, se poate spune mullimile

sd uneori aceste virluti itr- grad r nici cei mai in{elep{i filbzofi l-au atins
decit rrri.
Ele le practic, firgt, incongtient, dar itz? Daci mulgimile
fi chib
Y.lP."_u adesea 9i r fi [inut seama de interesele lor imediate, poate i nici
cililiza{ie fi inflorit planeta str gi poa'te umanitatea -r mi

:Sti.

CAPITOLUL

IDEILE, RATIONAMENTELE I IMAGINATIA

MULTIMILOR
l, ldeile multimilor - ldeile fundamentale si ideile auxiliare - Cum pot
subzista simultan idei contradictorii - rsfrmril r trebuie s le
sufere ideile elevate spre fi accesibile mullimilor - Rolul social al ideilor depinde de partea de dr pot conline - t2. Rimtele mul|imitor

- Mullimile pot fi influenlate prin ralionamente -

Ra!ionamentelo mul;imilor au intotdeauna i| foarte coborit - Tntre

ideile r le asociaz mulgimile exist decit r! legaturi de
asemanare sau do succesiune * 3. lmaginagia mullimilor
- Forta imagilii multimilor - Ele gindesc I imagini gi aceste imagini se sucoed fr
nici lgtr - limil sint puternic impresionate mai ales de aspectul

miraculos al lucrurilor - MiracuIosul si legendarul constituie adevratele

temelii ale civiliza;iilor - lmaginatia lr tat intotdeauna la baza puterii oamenilor de stat - Cum rt faptele capabile s impresioneze imginalia mul9imilor.

t.

Ideile mullimilor

Studiind, intr-o lrr anterioara, rolul ideilor i evolulia rlr, m dovedit rig civilizaie provine ditr-u mr mic de idei fundamentale, rrri ifiit. m rtt um se sttis aceslc idci i sufletul mut[imilor;

aratat
totodat marile perturbatii din istorie sint, cel mai adesea, consecin(a modifirii str idei fundamentale.
m m tratat indeajuns acest subiect, u voi reveni asupra [ui, ci m voi
margini la spune citeva t desprc ii|g"g::i!p!l_ m,imilql gi desprc
modul in care ele le
i
Le tm imrli in d categg,rli itr-, m gr ideile itimltr
u cita greutate trud acolo 5i fr( sd, dat au trus.

concep

IDEILE, RATIONAMEMELE

IMAGINATIA MULTI]V'ILOR,

;i tritr, create sub influentra momentului; entuzi9srnul excesiv

tru un
individ sau doctrina, de exemplu. in cealalt,
id.ii;;;;;""ii*..u *
diul, ereditatea, opinia publica le dau mr
stabilitate, ""* ia"l" ."lis de oclbi<lard, ideile dcmocratice 9i sociale de asttrzi.
Ideile fdmtl r putea fi reprezentate
ri ms l ui flu care
ii dsfr domol ursul; ideile trtr
- prin valurile mt, mru

iitr, ii agit suprafa(a qi care, degi lipsiie de importanta

rl, Sint
i vizibile decft insu5i rsl fluviului.
In zilele noastre, marilg idei fundamentale din r S-au hrit
rilii nogtri
r clin i mai gurd Ei totodat instituliile care Se sijiu
ele au
inceput sd se clatine din temelii. t frr um multe di; acele rnici
idei
tmrr de r tocmai rm; dr puine dintre ele
r sortite Sa capete

iflu$ rdmil.
rir ar fi ideile sugrt mullimilor, ele pot deveni lmit clccit
u
conditria de imr fr foartb simpla
9i de fi reprezentate i mit lor

ri imagini. Nici inlin(uire lgi prin anaiogie sau succesiune exist intre
aceste idei-imagini; ele se pot substitui u alteia
ru Ientilele lanternei m
glce r operatorul le scoate din cutia in r stau surs. putenr
vedea
agadar um i mul(imi prind frmi succcsiv icleile cele mai trditrii.
supunindu-se capriciilor de-o clip{ ale srti, mulEimea se afla
sub influen[a
ui sau alteia din diversele idei giid bagajului accesibil
ei gi va comitb,
in consecin{, actele cele mai inconsecvente. ig mlt
spiritului c.itic u ii rmit s r contradic{iile.
se tr aici, de altfel, u fm caracteristic mullimilr, il putcm
_. |u
intilni ] mulli indivizi izola(i, nu uri la fiin[ele primitive, ci la
taii
5i
in umil privin(e, se smi mental cu primitivii: 1 membrii frtri""i "u.",
ai ui
secte religioase, de mlu. bam obscrvat, de piid, la hin<lugii istrii,
ecluca(i i universitagile noastre ur
9i ssri de diplomc. fondul lor
imuabil de idei religioase sau sociale rdilr se suprapusese, fr le

ltr
deloc, un strat de idei occidentale lipsite_ de ri irir cu p.i-ele. irl fui
de imrjurri, ru fie ul, fie celelalte, cu cortegiul loi specific
d" .",
astfel i acelai indid manifesta cele mai {lgt trdiii, Contradictrii
mai dgr aparente decit reale, i numai ideile ereditare sint indeajuo,
puternice la u individ izolat sr deveni, intr-adevr, mobiluri de
mrtment. Numai atunci cind, i urm iruigril, mul se flitr impulsuii
rditare diferite, actele sale pot fi, de la un mmt la altul, absolut contraclictorii.
inutil s insistm aici asupra acestor fm, cu toate imt( lr
psihologic este capital. consider pentru le putea in[eiege este nevoie
de
cel pu[in zece i de litrii gi observatii.

j"

SUFLETUL MULTIMILOR

m ideile sint accesibile mullimilor decit dupi au imrt frmi

foarte simpl, ele tri deseori s sfr ccle mai complete trsfrrri spre
deveni lr. D este r despre idei filozofice sau gtiin(ifice ceva mai
elevate, po(i constata ugor profunzimea modificirilor de r acestea nevoie
tr ri din trt in treapt, i la nivelul mllimilr. Aceste modifiri depind mai ales de neamul ri ii apartin indeosebi mulgimile; dr ri
ele ideile se im[iz gi se simplific intotdeauna. De , din punct de vedere social, nu r exist de fapt r irrhi ideilor, adici idei mai elevate
sau mai pu[in elevate. ri insugi faptul idee iqi face loc ?n mullimi gi le poate
tlu, este despuiat de aproape tot il conferea eleva{ie 9i mr[i,
Vlr ierarhici unei idei este, de altfel, frtr imrt{. Sint dm de
luat i sm mi efecteie r lo d. Ideile cregtine l Erului diu, ideile democratice ale secolului trecut, ideile sociale de astzi u sint, desigur, prea elevate. Le putem sid, din punct de vedere filozofic, drept nigte
biete rri. i totugi, rolrrl lr fost gi va fi irnens gi ele se vor mir mlt vTeme
printre factorii esentiali i dr statelor.
Chiar di ideea suferit modificri care fac accesibil mullimilor,
ac{ioneaz decit atunci cind trd - prin diverse rd fi studiate
i alti parte - i incongtient, devenind sentiment. Aceasti trsfrmr este
in general foarte indelungat.
N trebuie s rd, de altfel, idee poate avea efect, fie gi sr
mullimilor cultivate, dat fiind juste{ea i-a fost dmstrt. Ne dim seama
de acest lr vzind cit de pulin ii ifl!z, cei mai mli, mai l
demonstraie. Un asculttor cultivat poate s rs evidenla insigi; dar el
va fi repede readus, cale incongtienttr, la concep(iile sale primitive. Revedetil peste citeva zile, gi el va sr din vechile argumente, exact in aceiagi
termeni. Se afla de fapt sub influen[a r idei trir, devenite sentimente;
gi dr acestea acioneazd sur mobilurilor profunde ale tlr gi rlr
str.
Atunci cind, ri diverse procedee, idee sfirge5te prin se incrusta in sufletul mul[imilor, t fr(i invincibil, 9i de aici decurg serie intreagri de
consecin[e. Ideilor filozofice r au avrrt deznodamint Revolu{ia fr
le-a trebuit mult,m sr se implanta in suflelul ul. Ir frl lr inncibila, dat s-au statornicit, bine cunoscuti. Elanul unui intreg popor
itr rir egalitaii sociale, intru realizarea r drepturi abstracte qi
r libert{i ideale fut toate tronurile si se clatine 9i tulbuTat adinc lum occidental. Timp de douzeci de ani, popoarele s-au npustit unele asu-

pra altora 9i r cunoscut hecatombe mril cele ale lui

Gingis-han gi Timur Lenk. Niciodat fost atit de lr la poate duce

IDEILE, RATIONAMEMELE I IMAGINATIA MULTIMILOR 35

,jesctugarea ideilor capabile

si schimbe oflentarea sentimentelor.

D ideile necesiti mult timp pentru se statorniceasci in sufletul mullimir. le este Sr timp mai pu(in considerabil spre aJ
rtrsi. De ,
igt ideile, mlimil sint mr cu mai multe gr(ii in intirziere f(d
] savan(i gi filozofi. To[i ii de stat Etiu astzi gregeli con(in ideile funj,mentale proclamate la moment dat, dar m influen[a lor
este inci foarte
f,Oternica, sint obliga[i s guverneze urmind principii in al rr adeviT incc-

t si mai rd.

Z.

Rflmtl mullimilor

u sc poate spune in mod absolut mul[imile sint influcn{abilc ri ra[iot. Dar argumentele r le folosesc gi cele r ac(ioneaz sur lor

: s fie, din ut de dr logic, de un nivel atit de coborit, incit numai

ri
"ralogle le tm socoti r{imt.
Raglonamgntele inferioare ale mlimilr sint, ca.si r{imtl elevate,
:zr acialii: d itr ideile asociate de tr muliimi u exist decit i
ryr(i legturi de smr sau de succesiune. Ele se il[i in mdl , ] i eschimos r, gtiind din ri( i
[, r trSrt, Se
: rpete in gr, trage concluzia i sticla, de asemenea r transparent,
trebuie
Se tS la rindul ei in gr; sau al lr ale unui slbatic, r iEi irrchi.
ri i mincind inima ui duEman rjs, ii dobindegte vitejia; sau, ii, al
: ale unui muitr r, exploatat de tr, trage concluzia to(i
-

:-,ii sint nigte exploatatori.

Asocierea r lururi disparate, neavind decit i r{i relaii itr ele qi

lmcdiata generalizafe cazuTilor pmticulaTe - iati caracteriiticileiocii colei_
:r;. De acest rdi sint asocialiile le rzit, intotdeauna, mullimilor
-i oratori tiu s le manipuleze. Numai acestea le pot influen[a.
lgir de r(imt riguroase ar fi complet de nein[eles mulgimilor gi de
frceea rmitm s spunem i ele ujd saujudec gregit gi i pot fi
:nt"luentate ritr- r(it. citite, anumite discursuri r exercitat
'i]ti rmi Sr lr care l-u ascultat sint, adesea, uimitor de slabe;
:r se iti fost ficute sr tr colectitalile 9i sr fi citite de
:irr filozofi. rtrl, miid intim mlim, gtie s evoce imaginile
Jare lTijesc. D izbutete, scopul su fost atins; gi intreg lm de
iintari plicticoase lrz cit cele citeva frz r izbutit s :;s sufletele trebuiau convinse.

SUFLETUL MUI.TIMILOR
Iutil de adugat neputin[a mulgimilr de judeca corcct lc face s fie lipsitg de orice spirit critic, adic de aptitudinea de discerne dirul de rr,
de frmul judecati t. Judeclile r ic ltcccpt u sint ciecit judii impuse, 9i niciodati judecgi argumentate. Sint nunreroqi indivizii r,
din acest t de d, u se ridic deasupra mulimiir. Uqurin{a u r
devin generale anurnite opinii i mai ales de ncputin(a mjritii milr
dc a-gi forma irr rri, zt ra[ionamente rrii.

3.

irnaginalia rnul{imiitlr

Imaginatia rtillirllilclr. rul tllturor fii!ltrr la r u itrvi rimtu!, poate ptofuncl impresitlrrati. Imaginile evrlcate in mit lr l u;l
rsj, u irrt, u accidcnt au r irrsufle{irca lucrurilor rcale.
Mullirnile se fl intru cttva in cazul li r dm, rui r(iu, tr,.>
rr suspendat, l si-i (iqncasctr in minte imagini de intensitate lrm, dar
r, in contact cu gindirea, r pieri dr;: indati. ulimii, nefiind capabile nici
de gindirc, nici d9 rlimt, u cunosc neverosimilul: r, tocmai lururil
cele rnai neverosimile sint, in gri, l mai t"
i iati ti aspectclg miuls 9i legendare l imtlr imsincazi tntotdeauna cel mai tr mulimil, Miracutrosu1 qi lgdrul constituie,
itr realitate, adevratele tcmclii ale unei civilizaii, in istorie, rt jucat
intotdeauna u ri mult mai irnportant decit realitatea. Irealul dmi su rlului.

Neputind gindi decit i irnagini, mulgimile u sint impresionate decit de inra-

gini. Dr acestsa le isiritd sau le frm 9i devin mobilrrri de acEiLinc.

De , reprezenta{iile teatrale, r ofera imaginea in frm sa mai
lrd, au intotdeauna i{lu{i rm sur mulirilr. Piinea qi st
lele constituiau altdata pentru l rm idealul fericirii, In cursul cpoci_
lor r u urmt, acest ideal s-a schimbat r pu(in. Nimic u imprcsioneaz
mi tri imagina(ia ulr pics de tcatru. intreaga sal resimte in
acelagi timp aceleagi mgii, qi daci acostea u se trsf'rm dt in acte,
este tru nici cel rnai incongtient spectator nu poate s u-;i dea seama
este victima iluziilor qi d ris su plins la turi imaginare, Citeodat, tt>
tugi, sentimentele sugerate de imagini sint suficient cle puternice tru tinde,
rum sugestiile obi5nuitc, s se trsfrm in acte, S-a spus adesea pclvestea
acclui ttu dramatic popular, obligat si-l apere la ic;ire acttlrul tlin rolul
triditrului, s a_l s de violcn(cle spectatorilor indignaqi de fidlgil

lDEiLE, RATI.NAME^ITELE

IMAGINATIA MULTIfulILoR 37

iale imaginare. It, rd, ul din cele mai rmril

indicii ale stii r-

;aie mlgimilr
5i" mai ales, ate uqurin{ei u r pot fi sugestionate. Irealul are
r la fel de mult imt(, in ochii lor,
ci gi realui. Eie u tendin(a evijt de 1
deosebi"

Tocmai imagina{ia
ulri se bazeaz, de fapt, puterea cuceritoriior gi
statelor. Cind se acgioneaz Su ei, mulgimiie
r" pu" ti 9"u.". Tout"
ii fapte istorice, rli budismului, cre5tinismului,
islamismului, Re:rm, Revolu(ia fuzi, in zilele noastre, invazia
u*""gJ socialis:rli sint consecin{e directe sau idrtt ! . i..rpresii
uti
:roduse sr im{ii mulgimilor.
De , marii oameni de stat ai tuturor timpurilor gi gilr, inclusiv cei mai
: l i despoti, gi-au gsit in imaginalia
ulr sprijinul puterii lr. Niciodat nu
. it sd cirmuiasc impotriva ei. ,, pus capit rizboiului-din d,
:u Napoleon la u consiliu de stat, facindrr-m catolic; -m stabilit in
Fsipt, fidu-m musulr; i-am ci5tigat rgi in ltalia, fidu-rr papist.
D 9 gr un r de evrei, 9 rstrui tmiui ]ui Solomon". Nicie
it, poate, dc la Alexantlru gi Cezar incoace, nici u mr m de stat - in{eles
=ai bine ctlm trebuie impresionat imagina(ia mulimiir, rr sa
;"lstt fost s gochcze, Se gindea la asta in victoriile sale, in discursurilc
.l, in tot spunea, i tot fi. Se mai gindea i la asta, patul de
_
"r

-roarte.

trebuie si faci

impresionezi imagina(ia mullirnilor? m vedea cu-

::nd. S sum, de m, demclnstraiile menite s influen{eze inteligen(a

.i ri sint incapabile si ating acest scop. Antoniu - wt nevoie dc vreo

:Jtorica st pentru a(ita rul impotriva ucigagilor lui zr, I-a citit

::st,amentul gi i-a rtt cadavrul.

Tot impresioneaz puternic imagina(ia mulimilr trebuie s i fr unei imagini gocante gi limpezi, lipsita de orice itrrtr sau inso(it ui de citeva fapte miraculoase: mr izbinda, mr minun, mr critrta,
] mr sr[. Important este s prezinli lrril in l qi si u le ara(i ni.
:idt provenien{a. sut de crime mtrrut sau sut de accidgnte mrut
lu r defel imagina(ia multrimilr; cind singuri rim rmril,
sigur catastrofi, hir cu consecin{e infinit mai pu(in igtr decit ale 1r sut de accidenle la loc, vor impresiclna profund. epidcmic dc
:Tipd r ucis, la Paris, 5 000 de rs in citeva stimii irnpresionat
r u(i imagina[ia lr. Aceast veritabila htm u se trdu,

ltr-dr, prin vreo imagine vizualizabil, ci umi ri datele stati-,ttict

siptminale. Un accident care, in loc de aceste 5 000 de rs, r fi ucis ili
gi zi 500, intr-o piag publici, in ur unui eveniment extrem dc vizillil,

SUFLETUL MULTIMILOR

m r fi rir turnului Eiffel, r fi produs sr im[ii impresie

ims. Eventuala dispariie i transatlantic, rss, din lips de

tir!

se fi sfdt in lrgl mfuii, impresionat rfd, timp de opt zile, imagi

i mulgimilor. or, statisticile oficiale rt in acelaEi disrs
de vase de mr gabarit. st dispari{ii succesive, mult mai importante
pierderi de i gi de mrfui, mlimil le-au dat nici mai mici aten{ie.
--' Nu faptele prin ele insele sint cele care impresionea im(i populari,
ci
modul in r sint prezentate. Aceste fapte trebuie s rd ri condensaTe,
d m pot rim astfel, imagine gti, r si ocupe gi s obsedeze mitea. si uti rt de impresiona im(i mlimilr ism si cunoti
rt de le cirmui.

cAPiToLUL ry

FR RELIGIOASA CARE IAU

CONVINGERILE MULN{ILOR

esto Sentiment'l religios

- El nu depinde de adorarea i divinitJi caracteristicile sale - Frg convingerilor care iau frm reiigioasa
Di-

verso rl
- zeii populari - disrt niciodat - Frm noi sub caro
ace$tia rs
- Formo religioase de ateism - lmportanga acestor noliuni
din punct de vedere istoric
Reforma, Noaptea Sfintlllui Bartolomey,

roarea 9i toate evenimentele de acost tip sint consecinlB ale sentimentelor religioase ale mullimilor, 9i nu ale voingei indiviziior izola;i.

m vzut mul(imile nu judec, zt admit sau resping ideile i bloc,

*i st nici disculia, nici contrazicerea
9i sugestiile r (iz asur 1r 1 invadeaz i itrgim cimpul inlelegerii,iinzind s se tsfrm de
ldt i acte. m aritat mullimile sugestionate in mod convenabil
sint gata
se jertfeasc tru idealul le-a fost sugerat. m izut, i
fine, i ele
fi]S decit sentimentele lt
9i extreme. f cazul lor, simpatia ajunge reprede la adora(ie 9i, abia ifiriti, antipatia sc trsfrm
in uia. Aceste ind!
generale ne permit si presimlim de
acum tur convingerilor lor.

Examinind indeaproape convingerile mulgimilor, atit in epoci*le de rdi

ligioasd cit gi i perioadele mril rztiri politice,
.il" din secolul tr-

cut, consta(i acestea au intotdeauna frm special,"u r - putea-o

defini bine decft mid- sentiment religios.

Acest sentiment r caracteristici foarte simple: drr i fiinge presupuse srir, teama de puterea i se atribuie, sur r la
ordinele
sale, imposibilitatea de a-i discuta dogmele, dorinla d le rispindi, tendin(a
de
a-i
dugmani to(i cei r fz sa lb accepte,jl;dife;ent d
_considera
mtfel de sentiment se rfr la un zu inzibil, la idbi'de
itr, la un ru
" la idee politic, esenta sa rmi intotdeauna religioasi.upranaturalul gi
miTaculosul se regsesc deopotrivi intr-insul. limii investeic
u"""ugi
fg misterioas frul politici sau conductorulctorios r ls"uftizz,

SUFLETUL MULTIMILOR

mm[.
_ Sa fii religios nu inseamni mi s adori divinitate, ci s{i ui toate resur-

sele min[ii, intreaga capacitate de supunere voinlei, intreaga rdr fanp

tismului in slujba ui cauze sau ui fii devcnite trit 9i ghid al

sentimentelor gi ac[iunilor tale.
sentirnentul religios este de rgli inso[it de intoleran[i gi fanatism. st
sint inevitabile la cei rd de(in secretul fericirii mit su in ruri.
Cele du tristuri se rgss la to[i oamenii reunigi i grup in clipa cind
convingere rr ii dtrmi s se rzrits5. Iacobinii din rm rri r la fel de fudmtl religiogi 9i catolicii din rm Inchiziliei,
ir iflrr lor rud r din aceeaqi srs.
Convingerile mulimilr t acele caracteristici de supunere rli, intolr{ silti, nevoie de rgdi violent, sint inerente sentimentului

reiigios; se poate spune agadar i toate crezurile lr fr rlig!s. Eroul

acla_mat de mltrim este, tru , un zeu autentic. Napoleon fost u astfel
de zeu rm de cincisprezece ani gi niciodat r divinitate u avut parte de
adoratori mai desivirqttri. Nici u trirnis cu mai mlt guri{ oameni la
moarte. Nici unul din zeii pginismului gi ai cregtinismului au exercitat do
mina{ie mai mlt sr sufletelor.
Intemeietorii de credin[c rlis sau politice nu l- intemeiat decit datorit qtiinlei lor de impune mullimilor acele sentimente de fanatism religios,
ri r mul igi gsegte fericirea in dr(i gi r il imping s-gi jertfeasci
viaa pentru idolul s. Aga s-a intimplat i toate cpocile. i frms sa t
despre Galia rmi, Fustel de Coulanges face buni dreptate sr(i
Imriul Rm u s-a men[inut nicidecum prin fr{, ci prin admira(ia reli
gioasa r inspira. ,,r fi fari precedent in istoria lumii, spune el u u
sim{, u regim detestat de atitea popula{ii s fi drt cinci secole... r r inexplicabil treizeci de legiuni ale Imperiului s fi putut s ri constringere
suti de milioane de oameni." Daci se suu, r pentru impratul, rsonificind mr(i rm, r adorat de toatd lumea divinitate. i ultimul
tirgugor al Imperiului, imirtl avea altare. ,,ir, .m , de la un capt
la altul al Imperiului, in suflete s-a ivit religie, ale crei diitgi ru
ingigi imrii. u itri ani inainte de era rgti, intreaga Galie, rrztt ri gaizeci de t{i, ridi templu, in rir de oragul Lyon, lui Augustus... rii si, aleqi de uiu oraqelor galice, r primii oameni ai grii.,.
imposibil si atribui toate acestea fricii gi slugrniciei. N sint slugarnice
poare intregi gi nu sint astfel timp de trei secole. Nu curtezanii il dru ricipe, ci Rm. i doar Rmq ci qi Galia, Spania, Grecia gi Asia."
Astzi, marii cuceritori de suflete mai au ltr, is statui sau imagini,

FR RELIGIOASA
CONNGERILOR MUI,TIMILOR
: cultul de r
se uur u

butegti s inelegi

TJff :;:i fiff

difri considerabiI de cel de

diir. N izriei-decit clup (i-a clevenit
lib
|iib oii*i., ,n g,,nilc,,: t. u l q sau egti
"i

ain

"it". ".uu
*"o"""'ui

41

;i;;

zeu,
::
",
Acestea u sint supersrilii
li alte rmuri, definitiv izgorrite
de it r(iu.
_ lupta sa tri ilrnpotiiva
.ut;*, ,"rmtul n-ifost icioldatinyins.
\,lullimile
mi

vor

a^uda.Y

i"i"i"

diiitate

rum
1i
si rIi, care l. -a.*
:,lmit atita rTeme; dar
in nici
ridicat
d"
"
- secol i. Migcarea lr,
",l* "";;;i"uttur"
cunoscutd sub mI
"u
de bbiiagr-snee,
!!tt cit cle /esne [ sd rs instinctele religioase "
-"i-ii".. M-u .".:'_ sat i al rui h s6. u fi fost imaginea ...,ol.ri. I se
tri puterca do
:,drepta toate nedreptatile, de lecui toate rll gi mii de ou-"ni
i-r fi dat
,.i[a pentru el. loc r fi ocupat i istorie, daci
rriul s rtr i-ar fi
: lltut intre[ine lcgenda!
De , banalitate cu totul inutili sl tot sum mullimilor le tretluie
, :eligie.
credin(ele politice, divine qi sociale nu prind rdaciniintr-insele decit
: ": condigia de imr intotdeauna frri religioas
r le pune in afa: -lriri discu{ii. D mullimile r putea fi ficute s-l accepte,
ateismul ar
il intreaga rdr itlrt unui sentiment religios qi r li de idt,
: manifestrile sale trir, u cult. Evoluia micii sectc pozitiviste fur- -leaz\ aici st-ranie
dvd. se sm5 acelui nihilisi tlsr r
G
-,Slete profundul Dostoievski. Strflgrt itr- zi de luminilc rliuii,
:- distuse imaginile divinitalilor sfin$lor care impodobeau altarul
9i
micii sale
:,pele, stinse lumidril 9i, de idt, inlocui imaginile,distruse cu rl
itr" r f'i]ozclfi atei
- apoi rris, pios, Iuminirile. Ohiectul crecliniei sale reli;-,ase se schimbase, dar s- putea r sentimentele .eiigioase
i se
; himsr dirt?
\ pogi in{elege bine, rt, anumite imt istorice gi tocmai
cele
:ai imrtt - decit d ai sesizat frm rcligioas - r iauintob

1, i la urm, convingerile mulgimilor. u! feno*ene

sociale se r
:ai studiate degraba de tr u psiholog decit de u naturalist. rt stru
*,ti i exanrinat RevoluEia frz ciecit naturalist,
astfel incit ge:,eza l evenimentelor ia scdpat a<lesea. El
observat frt bine faptJe,
:r, nein(elegind bine psihologia mulgimilor, celeul scriitor - gtiut
intot]: s jug la z" Faptele inspiimintindu-l
ri aspectul Ir singeros,
::hi ai rud, el - zt i eroii marii epopci clecii boaida
de salbatici epi
.ptici, ddidu-s ifri(i instinctelt. Violen{ele Rluii, masacrele
."_le. nevoia sa de propagandi, dlriil sale
de razboi facuteiuturor rgilr
- -.t se Ii decit
admilind RIui rrztt sttriir ui noi

";;;;;

42

SUFLETUL MULTIMILOR

credinle religioabe iTr sufletul rulimilr. Rfrm, Noaptea Sf.Bartolomeu, rzboaiele religioase, Inchizilia, rr sint fm de acelagi ordin, svirqite
sub influen{a acestor sentimente religioase r duc necesitate la extirparea,
ri foc Ei sabie, tot Se u statornicirii noii credinle. Metodele Inchizigiei gi ale rri sint cele ale adevTa(ilor gL Nu r mai fi gi,
d r folosi alte metode.
uluriri analoge glr r tocmai le-am citat u sint posibile decit atunci
cind sufletul mulgimilor le face si izbucneascf,. Nici cei mai ri despo[i ar
puterea s le dzl{ui. Istoricii potrit rr Noaptea Sfintului Bartolomeu
este r unui rege igr atit psihologia mulimilr, cit gi regilor. Asem manifestri u pot proveni decit din sufletul ulr. mai deplinf,
utr slt celui i depotic monarh u poate decit, cel mult, sa le
grsd su s le intirzie puin clipa dcclanqrii. Nu regii sint aceia care u
fit Noaptea sfintului rtlm sau rizlroaiele religioase, m nu Ro
bespierre, Dt sau saint-Just u fut rr. idirtul ur astfel de eveit regsegti, intotdeauna, sufletul mul{imilor.

CARTEA DOUA

OPINIILE r CREDINTELB MULTrMtLoR

CAPITOLUL

FACToRI it

AI CREDrNTELOR
I OPINIILOR MULTIMILOR

Factori pregtitori ai credingelor

mulgimi|or
-inflorirea credingelor mulgimilor este consecinta unei lrri
anterioare
-studiul divergilor factori i
acestor credinte
- l.Nmul - lnfluenla rdmit care eerit _Ei rrzit sugestii|e strmoSilor
- 2. Tradi{iile -Ele sTnt sinteza
sufletului neamului
-|mportan;a sil tradijiilor -cum devin l cive, drr fost si
-Mullimile conserva cu mai mr tenacitate ideile tradi!ionale
- 3. Timpul - El pregateste intii statornicirea
rdi9lr, apoi distrugerea lor
-Gralie iui, ordinea poate r din haos
- 4,lnstitutiile politice gi sociale - ldeea gre9it privind rolul ior lnfluenta
-lr este extrem de sl *|
s?nt efecte, nu cauze
-Popoarele
;;;;;:
ioc s-si lg instituliile li
se par cele mai bune *lnstitu;iile ";
sint niste
et;chete r, sub un acelasi nume,
ascund colB mai disparate lururi
cum se pot etabora const;tutiile
anumitor popoare

-Nevoia
de
riteinstituliirelosubaspectteoretic,precumcentralizareaeduca{ia
t,mi|or

-ldei actuale eronate

- Date statistice -Rolul

privind influenta instrucliei asupra

mu!demoralizator al educa;iei latine

fluenta care ar putea-o exercita

instruclia

Crverse popoare.

avea u5.|nstruc|ia

l-

ml furnizate de

OPINIILE I CREDI}.ITELE MULTIMILOR

Tocmai am studiat stiti mtli

simli, de gindi, de judeca.

mulgimilr. Cunoagtem modul lor de

se ivesc ai um se

Si vedem i tir m

statornicesc opiniile qi credin(eIe lor.

Fqc{or_ii care determini aceste opinii gi credin{e sint de d tipuri: factori
indeprta[i gi factori irnedia{i"
Factorii indeprta(i fac mulgimile capabile si adopte it convingcri gi le
fac impermeabile la altele. Ei pregtesc trl in r vedem dintr-o dat
incolgind idei noi, ims prin fr( qi rezultatele lor, dar r sint spontane
mi r!. Explozia anumitor idei in sinul mullimilor gi r lor in
aplicare se produce, citeodati, fulgeritor. Dr acesta u declt u efect de sr
rf[i, idrtl ri trebuie utti, cel mai adesea, idlg lurr an-

tri.

Ftrii imediatri sint cei r, suprapunindu-se acestei lurri indelungate,

fr de r r putea ac{iona, d in sinul mul$milor gril active,
adici dau ftlrmi ideii, fid- s se dzl[ui toate consecinele sale. S

presiunea acestor factori imediagi se ivesc acele lrotriri care pun rus i
migr colectivitaile; prin intermediul lor se declangeaz rscoal su se
htirigt gr; ri intermediul lor, majoritagi rm aduc m la putere
sau rstr un gur.

in toate mril evenimente ale istoriei se constati ac(iunea ssi acest d tiuri de factori. Rcvoluia frz, tr lua decit ml
dintre cele mai izbitoarc, avut, printre ftii si idrt{i, criticile din di"
verse scrieri, lruzuril fiscale ale vechiului regim. Sufletl multrimilr fiind astfel pregitit, el fost apoi lesne rizrtit de factorii imedia[i, rm discursurile
oratorilor Ei zii rii la l reforme fir nici ismtt,
Printre tactorii indeprtali, existi unii de ordin general, r se regsesc la -

za tuturr credinlelor gi opiniilor mlimilr: mul, tradi(iile, timpul, insti

tu(iile, educa{ia. Vm studia um rolul rrui.

1.

l.{eamul

Acest factor, neamul, trebuie s rimul loc, el fiind cu mult mai important decit togi illi. L-am studiat suficient itr- carte dt, pentru
mai fi nevoie sd struim sr lui. m rtt este seminlie 9i um, de
indatd caracteristicile sale sint frmt, crcdinlclc, instituiile, artele, itr-u
cuvint toate elementele civiliza(ici sale, d expresia rir sufletului siu,
Fr! mului estc intr-atit dc mr, incit nici u elemcnt -r putea t de

FACToRI

i,lt

45

u la altul fri suferi trsfrmril

cele mai rfud.')

imrjrril, evenimentele reprezinta ifl

,u"iur" alc m
:tli, Ele pot exercita acliune impoitanti
da, nu-ai
-' d
i-_ influen{elor neamului, di aie intregului
de
stranioEi
9i,
\'m mai ocazia,in mai multe capitole
u acesiei lurri, s'rim asu:r,ainfluen(ei mli gi s rtm st iflu{
J" r, incit
ra dmi caracteristicile specifice sufletului mlgimir. "rt" "iii
;;poarele
],rsir [iri ziti i credinJele gi mrtmtl
lr diferengeioarte leotuate Ei u pot fi influen{ate in acelagi mod.
\{ed_iu.l,

t;;;,

I";r;;;

Z.

Tradi$ile

diiil rrzit totalitatea ideilor, necesitalilor,

sentimentelor trecutu-

Elc sint sintez mIi importan[a l st coplegitoare.5i

riiI biologice au fost complet tiansfoate de clnj embriologia
rtt
:S ifl[ trecutului S evolu$ei
fiinlelor i;
_li,

Etiingele

is.ice uo, f,

"i idul lor transformate cind {i u"u.tu uu ml iispinaita, u. u este

: suficient de rspinditi, mIi oameni de stat rmiid la ideile
teoreticie-

:'i1 din secolul trecut gi inchipuindu-i

societate poate , ;;;;; u tru:;] s qi sd se rf in intregime ilzidu-s
dr di luminilJragiunii.
Un r este u organism rt de t trecut. ri
organism, nu se
:t modifica decit ri lente acumulari ereditme.
A,devira(ii dtri ai
lr sint rriil lor tradi$i;9i, 9 m
:;us-o de umrt ori, dr formele
pot fi shii cu uurig.
"K"iiou.e
F: tradi{ii, adici fdrd suflet na[ional, u
posibila ur.n
De , cele d mri uii ale omului, de cind "i|".
exista lume, au fost
:; ali r plas ds de tradilii gi de distruge
rm,
cind efectele lr

: :fitr s-u detsriorat_, Fri tradi$i

stabile, iu rt
fara len"bifirugi";
-l eiiminarc acestor tradigii, nu exist
rgrS. Dificultatea este de gsi trn
;hiIibru corect ilrtre -ctabilitatc
9i variabilitaIc. st ai.urtuie .sl" i*cnsa.
- iad u r igi lasi obiceiurile s
rid rdii prea solide,
" nume:_\ase grii, el nu mai poate evolua
in China, i,n9i devine, um Se intimpli'

- Aceasta afirmatie
reprezentind i noutate 9i istoria rmid absolut itligiil
-,, , am consacrat mai
multe capitole ale lrrii ml Legile psihologice ale evolu|iei
zrlr demonstraliei sale. cititoru| va vedea , i oiuda
aparenteloiinselatoare, nici
*,
nici religia, nici rtl, di, intr-un ut, nici u element
de civilizatie poate

-,. intact de la un
r la altul.

OPINIILE I CREDIIELE MULTIMILOR

capabil de perfeclionare. ii gi revoluliile lt d atunci fr efect, i

fie fragmehtele rupte ale lan(ului se sudeaz la loc ai atunci trecutul redevine,
firi si se fi petrecut nici schimbare, atotputernic, fie fragmentele imprgtiate
grz anarhia gi, foarte urid, decaden{a.
De , sarcina fundamental unui r este de a-gi str institu(iile

trecutului, nnodificindu-le doar incetul incetul. Gr sri. Romanii i

timpurile trecute, englezii in timpurile mdr sint r singurii r au
dus-o la indeplinire,
Cele mai tenace strtr ale ideilor tradilionale, cele se u
mai mr i(ir la rshimr lor sint tocmai mullimile 9i, mai ales,
acele categtlrii de mulgimi r frmz castele. insistat deja sur acestui spirit conservator gi m aritat multe rlt u duc decit la simple
shimri de um. La sf?rgitul secolului trecut, priveliqtea isriil distrusc,
preo[ilor expulza{i s ghilotinali, persecu(iei generalizate la r r supus
cultul catolic, te putea face si crezi i vechile idei rlis gi-au pierdut orice

putere; gi totugi, peste ci[iva ani, la cererea general, ultl abolit fost repus in

drturi.-)
Nu exist exemplu care s arate maibine fr exercitat de tradilii sr su{letului mulimilor. Nu templele ii adipostesc cei mai redutabili idoli, gi nici
palatele - cei mai despotici tirani. aceqtia ii po(i ls distruge. Slpinii
invizibili, r domnesc in sufletele noastre, rezist riiri strdanii gi nu deazd decit la lenta uzur secoielor.

3.

Timpul

tn rlmI sociale, gi in rlml biologice, unul din cei mai puternici factori este timpul. El este adevdratul creator gi rrrarele distrugator. El este
cel care cldit mun[ii din fir de nisip gi ridicat la nivelul dmitii um
*) Raportul lui Fourcroy, adeptul de ltdt al lii, citat de Taine, este foarte limpede din acest punct de vedere:
,, so vode pesto tot roferitor la slujba de dmii 9i frocventarea bisericilor dodgt , in majoritates lr, francezii vor s ri la vechilo obicoiuri 9i mai mmtul s rezistam acstei tendinte nalionale...
r ms oamenilor aro nevoie de religie, de slujbe 9i rli. Este grgl apartinind
citorva filozofi mdri, gr;l i care m-m lst u isumi trt, s crezi in posibilitatea unei instrucgii atit de largi. inc?t s se pota distruge prejudecalile religioase: i l
constituie, tr cei mai mulli dintrB ace9ti neferici;i, consolare...
ri s lsr, deci, marii mase poporului, preolii, altarele gi cultul."

FACToRI N1l

47

celula sr timpurilor geologice, Pentru transforma orice fm, este

sufiit ac[iunea veacurilor, s-a sgrus dreptate furi r avea
tot timpul inainte, r t9 netezi lt{ont-Blanc-ul. fiin{a r r poseda fr{
magic de modifica timpul d l su plac r avea ut
r cre-

dinciogii atribuie zeilor.

Dr noi u trui s ne m aici decit de influen(a timpului asupra genezei opiniilor ulimilr. Ac(iunea sa este imensi gi din acest
ut de v*dere.
El s$pineqte marile for(e, rm semintriile, care nu se pot fr i absen{a
sa. 1 determini evolu[ia qi mrt tuturor credin(elor. ri el, acestea igi
dobindesc puterea 9i tot ri 1, pierd,
Timpul rgtt opiniile Ei credinlele mullimilr, adici trul in ele
r incolgi. ri urmr, anumite idei realizabile Intr-o , nu mai sint realizabiie i alta. Timpul cldeqte imensul sediment de credin[e gi ginduri clin care
Se nasc ideile ui epoci. Acestea incol1esc m se nimerete, la intimplare.
Rddicinile lor se afund in 1 mai indeprtat trecut. Cind iflrs, ivirea lor
se datoreaz timpului care le-a rgtit- 9i trebuie intotdeauna s ne intoar idrt tr le in{elege gefteza.Sint drsl ale trecutului gi mm ale
,,,iitorului, sclave
ve9nice ale timpului.
Timpul este deci drtul nostru stpin qi suficient sl lsm s ac[ioneze
pentru vedea toate lururil transformindu-se. Astizi nelinigtesc foarte tare

dorin{ele i(tr l mlimilr, distrugerile 9i tulburirile

care acesiea le prevestesc. Dar mi timpul igi va asuma restabilirea echilibului. ,,Nici
un rgi - crie, ui dreptate, d-nul Lasse Se creeazintr-o zi. reanizaliile politice 9i sociale sint opere r cer secolc; feudalismul exista ifrm
si haotic de veacuri, inainte de a-gi fi gsit legitaile; mrhi absolut trit
Je asemenea secole, inainte de a-i fi gsit normele de guvernare, iar in aceste
perioade de aqteptare u existat mri tulrri.''

4. .Ideea

Instituliile politice

gi

sociale

i instituiile pot rernedia defectele societ(ii,

progresul rlr

Jecurge din perfec(ionarea stituiilr qi formelot de gurr,

shimril sociale se fac prin decrete - ideea aceasta este i extrem cle
lispindit. Rcvolu(ia francezi awt-o t de lr 9i tot se spri-

ji teoriile sociale actuale.

Experienele mereu repetate -u reugit s clatine aceasti redutabil himr.

gi istorici au irt zadarnic si-i dovedeasc absurditalea. Nu le-a fost

Filozofi

la

OPIMILE

CREDI}.ITELE MULTIMILOR

totugi dificil arate institutiile sit rdsul ideilor, sentimentelor, mrtlrilr; ir ideile, sentimentele gi mruril se rf, refacind dril. 5
um popor nu-gi alege culoarea ochilor sau rli, el -i alege nici institu(iile d l su plac. Institugiile gi gurl reprezinti rdsl nea
mului. Ele rz nici departe , ci sint rt de . rl
sint grt d cum li se zr 1 moment dat, ci du m le-o r
rtrl. Uneori sint sr secole tr frm rm politic 9i secole
pentru a-l schimba. Instituiile au nici viTtute intrinsectr; ri ele insele
sint nici , nici rl. la mmt dat tru un r anumit, ele pot
fi detestabile tru u altul.
U r ale nicidecum tr s-gi schimbe drt instituiile,
Poate, desigur, cu r[l r revclutii lt, si le schimbe numele; dr fondul lor se shim. Numele sint etichete degarte, de r istoricul preocupat
de valoarea rl lrilr tri s. (ini seama. Astfel, de exemplu, (r
mai de.mocratici din lume este Anglia'), supusfi totugi unui rcgim mrhi,

cind republicile hispano-americane, conduse prin constitu[ii republicane,

idr cel mai gr despotbm. Caracterul popoarelor gi grl, le determini acestora destinele. Am incercat sa stabilesc acest adevr itr- lum trir, bazindu-mi exemple de necontestat.
ri rmr, este u act infantil, inutil rigi retoric, pierdere de timp
s fabrici constituii. Necesitatea 9i timpul igi sm sarcina de le elabora, tunci cind acegti doi factori sint lsali si ac[ioneze. Marele istoric Macaulay
rt itr- pasaj, r politicienii din gril latine r trebui sJ inve{e
de rost, i anglo-saxonii aga au fut. Di li binefacerile r legi r,
din punctul de sd al purei ra{iuni, r u haos de absurditgi gi contradic(ii,
el mr zecile de constitutii moarte in convulsiile rlr latine ale Euri gi Americii, Angliei,9i rt ultima nu s-a schimbat decit frt
lent gi dr r(il, sub iflug sitilr imediate, 9i niciodati din raiuni
speculalive. ,,S nu-(i pese deloc de simetrie, ci ln mai mr rsur de uti.
litate; s u elimini niciodat anomalie numai tr este anomalie; s
inovezi niciodat decit d sim[i ceva mrg riu gi atunci s inovezi dr atit
cit este sr tr iltur riul; s nu dtzi iidt articol mai
uriztr decit cazul rtiul r vrei s-l mdizi; acestea sint rgu-

*) Esto recunosc, chiar gi i Statele Unite, cei mai inaintali republicani. Ziarul
american fiarurn exprima aceasta opinie tgri i termenii r Ti reproduc aici dup
Review of RBviews din decembrie 1894: ,,Nu trebuie sa uitam nicrodat, chiar noi, cei mai
patima9i inamici ai aristocraliei, Anglia este astazi tafa mai dmrti din lume,
i care drepturile individuIui sint cel mai Strict respectate, in care indivizii au
mai mare libertate."

FAToRI lbioBAKTa1l

49

din lui I i in gii victoria, condusin general

Jeliberirile celor 250 de parlamente ale str."
r trui lt cite u legile 9i instituliile firi , pentru arita
in misur sint, fir din ele, expresia necesitlilor neamului respectiv, neputind fi, din acest motiv, for(at preschimbate. Se poate dizerta filozofic, de
1ile r,

exemplu, sur avantajelor gi dezavantajelo centralizrii; dar cind vedem

r, mus din diverse iliti, srid mii de ani de eforturi
,u jug treptat la st trlizr; cind sttm mr revolu{ie
arind scop sfirimarea tuturor institugiilor trtlui, fost frt mi
sa st aceasta centralizare, ci mai mult, s exagereze, putem conchide
. este produsul ur necesita(i imperioase, hi condilie existen(ei sale
:i utm depllnge slaba capacitate mentali oamenilor politici r vorbesc
Jcspre distrugerea ei. Daci, din intimplare, opinia Ir r invinge, st rgit
r fi smll declangrii unei profunde anarhii'), r r duce de altfel la u
.entralizare, mai copleqitoare docit veche.
Din cele dc mai sus tragem concluzia in institugii trebuie s utm rnijlo;ul de {i profund sur sufletului mul[imilor. Anumite {ri, rm
tatele Unite, rsr de miu avind institugii democratice, in timp altele,
]m republicile his-mri, lincezesc i mai lmtil r, i pofida ur institu(ii smtr. Aceste institugii sint la fel de
sti de mr(i r, 9i de decaden(a celorlalte. Popoarele rimi guverJate de rtrul lor gi toate instituiile r sint inl,im mulate acest :tr rrzit decit un vegmint de imrumut, costumaie trtr.
Desigur, s- fcut gi i se vor mai face rzi singeroasc, revolulii violente,
],tr im institugii rr li se triui puterea surturli de r
-riir. s-ar putea deci spune, itr-u anumit sens, instituiile ac[ioneazi
:sur sufletului mIlimilr tocmai tr ele <lau tr ur asemenea
:itiri. Dar noi qtim in rlitt, igitr sau is, instituiile nu t>
sd prin ele insele nici rtt. Urmrid cucerirea lor, ne facem aadar iiu-

'
_'

degarte.

0 am alatura profundele disensiuni religioase 9i politice, care separdiversele regi_

elB Frantei gi sint mai ales chestiune de obirgie, tendinlelor separatiste manifestate
Revolugiei, cale au iogit din la il catre sfiritul rzili franco-gerrnan,
:r- vsdea diversole nationalitali r subzist pmintul nostru sint departe de sa fi
: : ntopit i. Centralizarea radical Revolutiei 9i rr departarnentelor artificiale, me_
- :9 sa amestece vechile provincii, constituit, cu certitudine, opera sa mai til.
]; descentralizarea r suslin atit de mult astzi mintile necugetate ar fi putut fi
:,eata, ar fi dus imediat la celo mai sTngeroase coflicte. nesocoti acest lucru,
m uita i intregime istoria.

50

OPINIILEI CREDI}.rTELEMULTIMILOR

5.

Instruclia qi educalia

ritr ideile dominante ale epocii noastre, riml plan se fl astzi ideea
d un rezultat sigur al instruc{iei este acela de a-i face oameni mai buni 5i
hir de a-i face egali. Prin simpla rtr, aceasta afirma(ie sfirgit ri deveni dintre cele mai de neclintit dogme ale democra[iei. este la fel de intil m, rum r odinioari dogmele Bisericii.
Dar gi in st ri(, gi i multe altele, ideile democratice se fl i
profund dezacord u datele psihologiei gi experienlei. Mai multor rlozofi eminen(i, lui Herbert Sr mai ales, le-a fost deloc greu s rt instruc[ia
nu-l face 9 m nici mai mrl, nici mai fericit, nu-i shim nici instinctele, nici pasiunile ereditare 9i poate deveni, r direc(ionati, mai mult
dtr decit util. Statisticienii au venit s firm aceste rri, spu-

nindu-ne i, dt cu generalizarea instruciei, sau cel pu[in cu unei anumite

instructii, criminalitatea cregte; i cei mai mri dugmani ai societlii, anarhigtii,
se rrtzi adeseori dintre absolven{ii de qcoala. Un distins magistrat, d-nul
Adolphe Guillot, rmr faptul avem i prezent 3 0) de criminali cu gtiin[
de carte f( de 1 000 fr Ei i, i 50 de ani, criminalitatea crescut de|a22]
la mia de locuitori la 552, reprezinti cretere dc 137. De asemenea,
imri cu colegii sii, el rmrt creqterea criminalit{ii in special la tinerii pentru r gcoala gratuita qi obligatorie inlocuit ttl.
Desigur, nimeni n-a sus(inut rdt instruc(ia bine direclionat nu r putea da rezultate practice deosebit de utile, d u pentru ridica mciralitatea,
cel putin tr dezvolta capacitaile profesionale. Dirr nefericire, popoarele
latine, mai ales de r treizeci de ani incoace, gi-au bazat sistemul de istr(i
principii extrem de defectuoase qi, in pofida observa(iilor r min[i lumi
nate, ele persist in lamentabilele lr rri. insumi m rtt, i diverse
lrri-), educa{ia str actual transformi in duEmani ai societ{ii
foarte muli dintre cei care au primit-o gi rrtz numerogi discipoli pentru
cele mai rele frm de socialism.
Primul ril 1 acestei educa{ii - considerati, buna dreptate, tipic latin
de se baza rr psihologic fundamental: s-{i inchipui i ri
este
tarea mullr dezvoltintegen{a. Din acest mmt iiiliaiita sa inve[e cit
mai mult posibil; gi, de la gcoala rimri itr la doctorat sau la l de -

*) vezi Psihologia socialismului

frz)

(ed. Vll-a frz) si Psihologia educa|iei (ed. XlV-a

FACToRI ir1l

51

pacitate, tiirul u face decit si ingurgiteze con(inutul r{ilr, fir s-i rseze.niciodat judecata gi iniiativa. tr el, instrucia st in recita gi
asculta. ,, i[ lec{ii, ti de rst grti su compendiu, u ."=
ta i, imita bine - scria vechi ministru al Instrucgiei publice, dl.Jules
Sim - iat r-lt educa(ie, in r itrg efortui
un aci de rdi
f{d de infailibilitatea maestrului, r nu."ug"gi" decit s".t
diminueze qi sa
faca neputinciogi."

D aceasti educa[ie

fi decit

inutil, -m putea mrgii

s-i

deplingem nefericilii copii care, in locul tit lri necesare, pieferam

s-i i(m genealogia fiilor lui clotar, luptele Neustriei gi Austasiei sau
clasificri zoologice. Dr prezint pericolul mult mai srs de insufla celui
u primit-o utri dezgust tr condigia sociald ri ii apar(ine
qtr,
ri
rum 5i intensa dorinla de depgi. Mucitorul,r -i
s rimi muitr, (rl mai rTea s fie (r gi ultimul dintre
burghezi
vede pentru fiii si lt rir posibili decit de func(ionar plaiit
de
itr Stat. in loc s rgts oamenii pentru {{, gcoala u ii pregate5te
decit tr funcEii publice, unde reugita nu r niciun strop de ii. La
nivelul dejos al scrii sociale, st educalie creeazAacelJaTmate de
rltari mulgmili de srt lor, intotdeauna gata de revolt; la nivelul de stls,
rz frivola noastrtlurghezie, in acelagi timp sceptic rdul, imrgt
9i
incredere supersti(ioas in Statul-providen(i,
r, toate acesiea, il
ritii fr itr, acuzind guvernul de propriile sale greeli
- 9i incapabil de
intreprinde f interven{ia autoritatilor.
Statul care fri, ri intermediul mllr, hrt itrgi de titra(i
poate folosi decit mic umr dintre ei nevoit s-i lase
i
iti r stulba.
Trebuie deci si Se rSmZ s-i hrs
dug-*i "
primii qi sa-i aiba
"i po*".oriceilalgi. De la virful piramidei sociale pini la baza ei, rm ms
1r de diplome ml astzi d rir. Unui negustor ii vine gTeu
s
sss agent r s-l reprezinte in colonii, dr cele mai modeste locuri
oficiale sint solicitate de mii de candidatri. Numai departamentul senei mr
]0 000 de i{tri 9i ir,{tr fr Slujba, r, dispreuind ogorul gi atelielul, se adreseazi Statului pentru tri. Numrul lr alegi fiindiestrins, cel al
mlmililr este, vrind-nevrind, imens. Aceqtia din ur sint gata de orice
l[i, ir i-ar fi conductorii gi scopul. Dobindirea de cunbgtin{e neuti.
,jzabile este mijloc sigur de transforma omul itr-u reuoltat-).

"

'l Aici u avem de-a face, de altfel, cu un fm caracteristic popoarelor latine; il

;rvm de sm i China, lara condusa 9i de s|id ierarhie de mandarini, unde
^1dri natul se li tot prin ursu ri, rr sigurr
st recitarea imperturbabil
unor manuale voluminoase. Armata stiutorilor de carte fr sluj
este sidrt astzi

52

OPINIILE I CREDI}ELE MULTIMILOR

Este edent r tirziu si mai schimbi rsul lucrurilor. Doar ril, singr r d, in ultimi insl"anli, igi va asuma sri s dzli rr.
Numai va putea dovedi necesitatea inlocuirii odioaselor noastre mul, jalilr str rsuri, ritr- instruc{ie rfsil capabili si indrepte
tineretul isr gr, ateliere, trriz i colonii - astzi neglijate.
Aceast instruc{ie profesional, rlmt m de toate min(ile luminate,
fost r rimu odinioari pirin{ii gtri gi r popoarele
donrin astizi lumea ri voin{a, iniliativa, spiritul lor itrriztr au ;tiut si
conserve. in ni5te pagini remarcabile, din r voi rd rnai departe sajele esengiale, Taine rt limpede educa(ia str de altdati r m
este astizi educa[ia englezi sau mri gi, fid rmil rll intre sistemul latin 9i cel anglo-saxon, el scoate in eviden{ consecin{ele
celor du metode.
S-ar putea eventual accepta toate inconvenientele educa[iei noastre clasice,
chiar di u af rd decit nigte dzrdii gi mllumii, in cazul in
r dobindirea superficial titr cunogtin[e, recitarea perfecti atitor ml r ridica nivelul de inteligen(i. Dr ajunge oare itr-dr la acest rezultat? Din t, nu. Judecata, experien(a, iniiativa, rtrul, iata condi(iile
succesului i (, ir ele u se ili din r!i. [il sint numai dicgionare
utile, bune de consultat, d este absolut de prisos s-i incarci mintea, mmrid
pasaje intrcgi din ele.

um poate instruc{ia profesionali

dezvolte inteligen{a la u nivel care

instruc(ia lsi nu il atinge niciodat? Taine rtt- trm de bine in ridurile rmtr:
,,Ideile nu se frmz decit i mediul lor tl gi obignuit; evolulia grmnului lor este determinat de umrtl impresii sensilrile r tirul le
primegte zilnic, i tlir, in mi, la tribunal, la studiu, antier, la spital, la
vederea uneltelor, materialelor gi opera{iunilor, i prezenta clien(ilor, lurtril, procesului muncii, lucrului bine sau riu fut, rentabil sau : iati
mici percep{ii specifice ale ochiului, urechii, miinilor 9i chiar mirosului, care,
primite involuntar si lrt tdcute, se structureaz intr-insul spre a-i sugr, mai devreme sau mai tirziu, umit combina{ie , simplificare,
economisire, rf$r sau inven(ie. De toatc aceste contacte pre(ioase,
s

in China veritabil calamitate na!ionala, La fel in lndia, unde, de cind englezii au doschis
scoli, pentru educa, pre-cum in Anglia, ci numai pentru a-i instrui indigeni, s-e format ls speciala de gtiutori de carte, 9 numigiibabu, care, daca nu pot dobindi situagie, dovin dusmani imgi ai puterii engleze. La to;i acesti babu, cu sau fr slujbe,
primul efBct | instrucliei fost acola de l cobori imens ill de mora|itate, m insistat indelung asupra acestui aspect Tn cartea m Civiliza\ia lndiei. To,ti autorii care au vizitat mr isli l-au constatat la rindul lor.

FACToRI

il1l

le toate acsste eiemente asimilabile 9i indispensabile, tinrul francez este pri;at, i asta tocmai la virsta fud: timp de gapte sau opt ani este sechestrat
itr- 5l, departe de ril dirt
9i rsl r i- fi dat no{iu t gi vie lururilr, oamcrlilor
9i diferitelor modaliti(i de le rninui.
...Cel ui u din zece igi irosesc tirul gi fr[l mai mulli ani din i[i,
.i eficien(i, importan(i sau hir decisivi: stii mi intii jumhate sau du
:reimi din cei care se rzit la m, ru s s
. cei respingi: apoi,
ritr cei admigi, cu grade, cu certificate de studii dipiome, stii
9i
-.lmatate sau doui treimi, ru
si Su cci surmena{i, Li s-a rt r mult
iTrpunindrr-li-se , i tr zi, scaun sau i fa{a i table, s fie timp de
lu r qi tru anumita categorie de tiinle, enciclopedii vii ale itrgiinoateri omenegti; itr-dr, ei au fost Sau r u fost astfel, in aieaTi,
iimp de du r; dr l mai tirziu nu r mai fi; ei r putea trece din
ilou exalnenul; gti(l r le-arr dobindit,
r mrs 9i r grele,
.: .s neincetat din minte, fdr s fie inlocuite altele. utr milir
.iabit, seva fud secat. u m fmt
i facc aparilia, dar adeseori este u
_,msfirit: Acesta, m serios, strit, rSmt s se invirttr in r pi venic i
acelagi r, rmi cantonat i tiu{iil sale restrinse; el gi le indeplinete
t, nimic mai mult. It un randament mdir; desigur. cigtiguriie u hi
iirz cheltuielile. f Anglia 9i in Arnerica, unde se utiliieaz prJcedeul irs,
m se intimpla gi in Fr odinioar, inainte de 1789, randamentul iut
este acelagi sau mi mr."
Ilustrul istoric ne rt apoi difr dintre sistemul nostru cel al anglo9i
.ril. La i,_igtur u ri din r(i, ci din lrl insugi. um ingiul, de rlu, se frmz itr- atelier qi niciodat itr- gl, ri
poate ajunge exact la nivelul r i-l ingduie inteligenga: *urr"ito, su maisiru dac este incapabil si rg mai departe, inginer dac-i permit aptitudirile. It un rdu dc altminteri democratic mai util pentru societaie, decit
5i
;el prin r diizi itrg rir unui indid de un concu.s de cite,,
r, sus[inut la optsprezece sau douzeci de ani.
,,In spital, in mi, in industrie, sub indrumarea arhitectului, omului legii,
.lewl, admis foarte tir, iqi face ucenicia 9i stagiul r la noi u copist
itr- birou de avocaturi Sau u i de
itr intr-un atelier. in prealabil, inainte de a-gi incepe lucrul, el utt s urz u curs fr
r mr importanta, general gi sum, S u cadru gata pregitit
tru observaiile
r le va face de idt. i acest timp, ii stiu la dispoziie, cel mai adeiea,
citeva rsri tehnice care le va putea rm in orele sale liberc, spre a-i
ordona incetul cu incetul experienlele cotidiene r le face. itr-u aseme regim, capacitatea rti Spore(e 9i se dezvolt de la sine, exact
i la

54

OPINIILE I CREDINTELE MULTIMIR

nivelul i,ngaduit de facult(ile elewlui gi in direc{ia rt de indatoriTea sa vutr - de m la care w s se adapteze de acuma. i acest mod,
in Anglia 9i in Statele Unite, tirl ajunge repede s dea din el tot poate.
De la douizeci 5i cinci de ani gi hir mai devreme, di stofa 5i motiva{ia nu-i
lipsesc, el este numai executant util, ci qi intreprinzitor spontan, nu mai rtig unei magini, ci insuqi mecanisnrul ei. i Fr{, unde predomi.
nat procedeul irs - devenit tot mai sofisticat, u fi genera[ie - totalul
for{elor pierdute este rm."
i mrl filozof ajunge la urmitr concluzie privind inconvenientele
crescinde ale vie$ii gi educa[iei str latine:

,,La cele ti nivele de istrui, in copilirie, adolescen[ gi tir(, pregitir trti din gcoli, ri intermediul r{ilr, s-a prelungit gi supraincrcat
in vederea examenului, girii gradului, diplomei, certificatului de studii, gi
umi in dr acestora - recurgindu-se totodat la cele mai rele mijloace:
aplicarea uui regim antinatural gi antisocial, intirzierea excesiv a.uceniciei

rti, internat, antrenament tifiil gi idr mii, suprasolicitare,

firi se lua i considerare perioada r va rm, virstei adulte gi indatori.

rilor rtgti care omul format le va exercita, facindu-se abstrac(ie de lum l in tinirul va plonja de indat, de mediul social la r trebui,
fie

si

so adapteze, fie s se s de la inceput, de conflictul m ?n dr

iri - tru se adapta 9i sta propriile-i picioare - tri s fie in rlabil echipat, irmt, rst, intirit. Aceast inzestrare indispensabil, acest
ci;tig mai important decit toate celelalte, st soliditate bunului sim(,

voinlei gi rilr, nu-i este nicidecum oferita de gcolile noastre; departe de

a.l califica, ele il doscalifici tr situagia sa viitoare 9i definitiv. Prin rmr,
ilrr sa i lm 9i primii sii pagi triml ac{iunii practice rrziti,
cel mai adesea, decit un gir de cderi drrs; el ri mr[, pentru mult
ti it, ri definitiv schilodit. Este pus la gr irr, irr plini
de primejdii; echilibrul mrl 9i mental ii este zdruncinat gi risci s i se mai
rest4bileasci; deziluzia venit, r neateptata i totala; diil fost prea
mri gi miriuil r u[ri."
'
Ne-am idrtt noi r, u cele de mai su, de psihologia mlgimilr? Desigur, nu. tru inelege ideile, di(l r ils astzi gi vor inflori

*)

Taine: Regimul mdr vol, al l|-|ea, 'l 894. - Aceste pagini sint printre ultimele
scrise do Taine. | rzm admirabil rezultatele indelungatei sale experienqe. Educalia este
singurul nostru mijloc de acliona intru it asupra sufletului unui popor. Este 9s
de trist aproape nimeni Fr_t s u reugeasca s i9lg cumplit element de decaden!a rrzit i9mtul nostru actual, loc s ridice tineretul. i'l r 9i it pervertete.

FACToRI

il1l

55

s gtim m este pregtit trl. tnvi(itura dat tineretului unei

giri permite s se intrevadi destinele acestei {fui. Educa[ia generaliei actuale

miine, trebuie

indrepti[egte cele mai gr prevrmi. i ri instruc(ie 5i educa{ie se poate

imititi sau iriti[i par(ial sufletul mullimilor. r deci sr si se t
m l-a modelat sistemul actual Ei in mod masa indiferen[ilor gi trilr
devenit treptat imensi mt de mlmi(i, gata si rmz orice indemn
al fiuritorilor de utopii gi vorbe mflt. coala frmz astizi mlmili 9i
anaThi;ti, pregitind popoaTelor latine ceasuri de ddt.

CAPITOLUL II

FACTORII IMEDIA AI OPINIILOR MULMILOR

.lmaginile, cuvintele 5i frmull - F mgi cuvintolor 9i formtt
- Forta cuvintelor st lgt de imaginile care costea le evoca
independent de sensul lor real - Acesto imagini difor de la ls ,
de la neam la noam _. Perimara cuvintelor - Exemple de modiflcri considerabile sensului citorva cuvinte foarto obignuite - Utilitatea liti
botezrii lucrurilor vechi numo i, atunci cTnd cuvinteie cu caro r
desemnate produc impresie suparatoare asupra rullimilor - Modificri
ale sensului cuvintelor i funcgie de m - Sensuri diferite ale cuv?ntului democragie i Europa 9i America * t2,|luziile - lmrtg lor - Le
regasim la baza tuturor civilizaliilor - Necositatea sil iluziilor Mullimilo le profor intotdeauna adevarurilor * 3. Experionra * Numai i; poat Statolnici l sufletul mullimilor druri devenit sr
gi spulbera iluzii dovonite periculoaso - ril r efect dec?t cu
l

lelor

condigia de fi repetat frecvent

- Cit do scump cota rill sr pentru convinge mulgimile - 4.R|iu * Lipsa de imrt9
influengei sale asupra mul;imilor - Acestea nu pot fi dominate decit
aclionnd asupra sentimentelol lor igtit

cauzele ascunso | evenimentelor noverosimile.

i am studiat factorii indeprta[i

Rolul logicii ln istorie

pregtitori r inzestreaz sufletul

rlr receptivitate special, facind posibila iflrir mitr sentimpnte qi idei in sinul mul(imilor. Ne rmi de examinat um factorii capabili
s exercite actiune imediat. Vm vedea itr- capitol urmtr um trebuie
minui(i aceti factori tr efectul lor s fie deplin.
rim parte lucririi noastre s-a ocupat de sentimentele, ideile, rationamentele colectivitatilor; evident t lor r putca friz, la modul gencral,
mijloacele de impresiona sufletul str colectiviti. tim deja um }
cheaza imaginalia mul(imilor: fr( qi capacitatea de contagiune sugestiilor,
mi ales d sint prezentate sub fmi de imagini. D sugestiile posibile fiind
de origine foartc diversi, factorii capabili s ac[ioneze asupra sufletului mulgimi
gi

FATORI

IMEDIATI

57

ir pot fi destul de diferili, Este deci necesar s ii miim

separat. Mullimile
sint intru citva smt_ sfinxrrlui din povestea ti:
fio jtim sa rerolvapToblemele r psihologia lor le ridic, fie rsmm
si fi devorai de
sl.

t.

Imaginile, cuvintele

gi

fmll

studiind imagina(ia mllimilr, m vazut ele sint impresionate mai

ales de
rmagini. m aceste imi sint intotdeauna la id4
ele pot fi evocate

ri folosirea judicioasia uitl 9i frmllr. Minuite cu mti, acestea

}
;d_itr-dr fr[ misterioasi
r le-o atribuiau odinioarj dii giei. r i sufletul mslr cele mai
teribile furtuni, $iind totodat s le
calmeze. S-r putea.ridica piTamida mai inalta decft hrirrli Keops
i din osemintele celor au t victimi forgei cuvintelor gi
formulelor.
Fr{ cuvintelor este legat de imaginile
acestea le gi total independent de semnifica(ia lor rl. Cuvinlele al rr
SenS .te ceimai prost
definit [iz uri cel mai
tri, sint, de ml, mii: de19r, socialism, egalitate, libertate etc., al irr sens st atlt de vag incit
nici cele maigToasevolume -r ri silprecizeze.
i totugi, r.|drt
gii m din scurtele.lor silabe, gim ele r i solugia tuturor
r
mlr. Cuvintele sintetizeazfi dirs aspira[ii incongtiente
9isperantra r

tiZTii lor.

Ra[iunea 9i argumentele.nu pot deloc s lupte imtri mit

cuvinte pi
_
frmul. Rosllte cu piogenie in fafa mul(imiloi, hiril devin
respectuoase gi
r[il se ili numaidecit. Mul(i le cbnsidera fo.1e ale
naturii, fi".rtl. Ele in suflete imagini mr[ gi gi,r insui
dfiitl
le estompeazsporegte misterioasa lr

fi
mrt
acele fiutr.
iti redutabile, ascunse in spatele trluli, de
r rrril nu se
ri decit trmrt.
Fiind independente de sensul cuvintelor, imaginile evocate prin
ele riz
s identitatea frmllr de la i la , de la m la
m. Anumitor
t li se ataeazi tr anumite imagini: tl este decit
butonul
r trebuie s ape5i tru le face s .
N toate cuvintele gi frmll posed
tr de evoca imi; unele, dup
l-_t, se perimeaz gi u mai trezesc nimic in minte.
li atunci
,unete. dearte, rr principala utilitate este de aJ scuti
cel r le folobeqte
de ig(i de gindi. mic stoc de frml gi de locuri
mu inv[ate

58

OPINIILE I RDI{L MULMILOR

in tir!, avem tot tri pentru petrece via{a fri obositoa

rea obliga(ie de mai gi gindi.
Luind irr sidrr riti lim, vedem ctrbagajul cuvintelor r 0 mu se modifici destul de lent in timp, d inaginile caIe le evoci sau sensul
care il atribuim acestor cwinte se shim neincetat. Iati de , intr-o lt
lucrare, m ajuns la concluzia tTaducerea exact unei limbi, mai ales cind
este vorba de disprute, este total imposibil, facem , de fapt, cind
im teTmen francez l latin, grcc sau sanscrit sau chiaT cind iutim
s i{lgm t scTis in ri noastra lim m citeva secole? irrlo
cuim, pur Ei simplu, prin imagini gi idei via{a mdr le-a grt in
mintea stri no(iuni 9i imagini absolut difeite, ri( strveche le-a dat
gtr i sufletul Or neamuri supuse diiilr de existenl lipsite de orice
aseminare cu ale str. inchipuindu-gi fi copi z grec\qi rmi, menii Revolu(iei ficeau decit si atribuie cuvinte v scns r
acestea l- alut niciodati. smi ar putea exista intre instituliile grilr gi cele desemnate in zilele str prin cuvintele care lg rsd? r
ti republici, d institugie fundamental ristrti, frmt ri
asocierea unor mici despo(i stpineau mullime de sclavi men(inuli in
mai deplin5 robic? Aceste aristocra[ii ml, bazate sclavie, -r fi putut
exista nici li ffu .
[ cuvintul liberta[_e_, t avea el in m cu ism astzi,
itr- i i r libertatea de gindi era nici mr itrzit, i r
u exista nelegiuire mai m 9i, de altminteri, mai rar intilniti, decit de
discuta despre zeii, legile qi obiceiurile cetatii? i sufletul i atenian sau
spartan cuvintul patrie isr cultul Atenei sau al Srti, 5i iidm cel al
Greeiei, frmt din ceti[i rivale, aflate mr in rzi. i sens avea acelagi
it la veci gali, divizati in triri ril, de obirgii, limbi 9i religii difelite,
invinse atft de r de Cezar pntru i iEi gsea riid alia(i ritr ele? Numai Roma i-a dat Galiei patrie, dindu-i unitate politic Ei religioas. hir fr
si mrgm atft de departe, intorcindu-ne numai dui secole in rmi, s r
dcm r acelagi t tri r irrlelcs in zilele noastre de citre princi,

pii francezi, rm maTele d, r s-au aliat striinii impotriva

suveranului lor? i tot acelagi ut, avea el r sens foarte diferit de

sensul mdr tru cei care plecau alte meleaguri gi igi inchipuiau i
lt de legile ri luptind impotriva Fr(i - 9i ascultau, itr-dir, din
punctul lr de vedere, tr legea fdli lega vasalul de senior gi de
mit, 9i, deci, acolo d comanda suveranul, acolo r adevrata patrie?
Sint mrs cuvintele al irr sens s-a schimbat profund de la la
alta. N mai putem ajunge la inlelesul lor dc odinioaT decit cu prelul unor mi

FATORI

IMEDIATI

59

ftri. ri s citim foarte mult S-a Spus

dreptate - tr izbuti s{ ln(elegem, doar, ism pentru strbunicii nogiri
rm
rg Ei familie rgl. si mai rim atunci de
"irt
trmi mai compleii?

vintele au agadar decit semnifica[ii mobile gi tmr,

l"mi de
la i gi de.la r la r. Daci rm s aclionam
"-:*
ri itrmdiul
lr asupTa rlimii, tri s gtm sensul
it
u,i"rrtr
la

""r"
dat, 9i nu sensul r l-au awt dii sau
l-ar t avea
m_t
tr indizi constitu[ie mtl diferit. tl
triesc, ."- iaeir".
De , cind in rm tulurrilr politice, i schimbaii
.ri.rr, rglmile ajung s manifeste antipatie profunda
imaginile
t de
tr

.-","

mite t, prima indatoire i veritatlil m de st

este si iluis
aceste cuvinte, ffu s se tigi, binein(eles, de esen[a lucrurilor.
Aceasta di
yii ":': r lgt de .mit constitulie ereditaia tr putea fi modifit. In[eleptul qull sr sarcina Consulatului
gi trmpeiului

fost, in rimI rind, s inveqminteze in t i majoritat"u

iJrliir trtului s inlocuiasc, ri rmr, acele cuvinte r in

mintebagini su-

ritr, prin altele, rr noutate rmit astfel de ri. bbut

devenit corrtribu(ie fiir_; gabela imzit

sr; l*p-ii"ie:.airr;;;:
triii gi impozite indirect; taxa de
-"gt"r'ruu i*"t

J"."".

etc.

"rra

funcgie sgili oamenilor de stat este deci s boteze

u um ulr,
sau mr gtr, lrril detestate de mlimi s
vechile lr m. Frg cuitlr este atit de mr, }ncit este sufiiti
alegi bino teTmenii tr face
acceptabile cele nrai odioase lucruri. i observi
dreptate

tocmai

invocind libertatea Ei fraternitatea, cunte foarte populare

aiunci, iacobinii
putut instaura un despotism dm de Dahomey,
tribunul potriva celui
at Inchiziiei, hecatombe um smtr"
din vechiul'Ir4exic. rt
"l,i gtiin[a minuirii
imitril, gi avoca[ilor, st mai ales
tlr. rt dificili, i, intr-o aceeagi societate, aceleagi
uirrt" uu cel i adesea_sensuri diferite tr difeitele
ti sociale. Acestea folosesc rt
aceleagi cuvinte, dar vorbesc u"""u!i r.
I exemplele dt, m introdus timpul factot
riil de schimbare
sensului cuvintelor,.
dg gi neamul, m vedea int.-o aceeai
|1
, la la fel de ilDt dr de obirgii diferite, cuvinte
identice
rsd frt adesea r idei extrem de difeiite. Aceste
diferen[e u pot fi
ils fr s fi ft mrS ltrii, 9
u voi insista urru lor; m
voi mgii dr s rmr tocmai cele mai folosite
cuvinte sensurile cele
mai diferite, de la un la altul. m fi, de exemplu,
cuvintele dmri
;i socialism, atft de frecvent utilizate astizi.

OPINIILE I CREDII\ELE MULTIMILOR

Ele rsd, i realitate, r idei 9i imagini complet opuse ?n sufletul latin gi in cel anglbsaxon. Pentru latini, cuvintul democralie ism i primul
rid estomparea voinlei gi iniiativei individuale i fa{a lr ale Statului.
tuia ii r din in mai mult sarcina de dirija, centraliza, m}
||za, r. Toate partidele, fr excep{ie, radicale, socialiste sau rhist,
1 el fac neincetat 1. Pentru gl-s pntru american mai ales, acelagi
cuvint, democra(ie, ism, dimtri, deryoltarea intcnsi voingei gi
inigiativei indidului gi stmr inflrrenlei statului, r in fr de poligie,
rmt 9i relaii diplomatice, lisat si dirijeze nimic. Acelagi cuvint r deci
la cele d r sensuri absolut s /.

Z.

Iluziile

Din zorii civiliza[iilrrr, rl s-au aflat mr sub iflu( iluziilor. Furitorilor de iluzii l- ridicat ele cele rnai multe temple, statui 9i Itr. Iluzii rligioase odinioari, iluzii filozofice 9i sociale in zilele noastre, aceste stipine de
temut se regisesc in frt tutrr civiliza[iilor r u inflorit succesiv planeta str. i ml lr fost ridicate templele Caldeii 9i ale Egiptului qi
mmtl religioase ale Evului Mediu gi tot in uml lr ur itrg

din temelii u secol in urm. Nu ist concep{ie artistic,

liticd sau social r s rt redutabila lor pecete. Omul le rstr
ori, pre(ul r conrulsii sociale teribile, dar el pare mr dmt si le
ristrz. Fr iluzii n-ar fi putut iegi din rri primitivi gi lipsit de ele,
r rd rid in rri. S_it,mr , faTa indoiali, dr aceste odrasle
l slr noastre inciemnat popoarele s creeze tot d splendoare
rtlr gi mr(i civiliza[iilor.
,,D m distruge din muzee gi biblioteci toate operele 9i mumtl de
rt r l-u inspirat religiile, daci le-am face si se rgsi peste da
lele templelor, -r mi rmi din mtrr{l vise ale milr? - scrie u utr
r rzum doctrinele str. S dea milr partea de srg gi de iluzii fir de r ei pot exista - iati ra(iunea de fi zeilor, eroilor qi poe{ilor.
fost perioad in gtiin{a ut ci-gi sum aceasta sri. Dar
compromite m in inimile insetate de idealuri este faptul u mai
fost zguduit

idriz9t si rmit destuI 9i u idrzqt s mit dehul."

Filozofii din secolul trt s-u consacrat'cri'fsiVoaie distrugerii ideilor rli-

') i Legite psihologice ale evolutiei rlr m insistat inde|ung asupra diferentei
dtntre idealul democratic latin si idealul democratic gl-s.

FACTORI

IMEDIATI

gioase, politice
i sociale in r trisr ri(ii tri de-a
lungul multr veacuri. Distrugindu-Ie, ei au sectuit
izvoa.ele ,"rui

:ifi ,r,,"fi iT"1"*1',"J#

ga

t fo l g*i*

""."

rsi;i.
l*b j"ii"

Ei ate

ui,

"",.

io

*pu-

in

fatra

In pofida rgrslr sale, filoztlria

putut i s [r
rIr nici
u jdearl capabil s le
ridi in ,r.;* irujile fiindu-le indispensabile, ele se
r;rienteaz din instinct,
ru iosecia se idrr,p.lbi'catre rlorii capabili s le fr. principalrrl
factor je evolu(ie
rllr u fost ni*
;iodati adev,fuul, ci rr.
idaca,"irrul usist astzi la rg!,r
,aie, tr rrzit rg*u
utrii
yie. Demonstra{iile

ilTpiedic nicidecum mrsul s- inainte.

ril sa fgi rezidiin
faptul
'tiin(ifice

de mii . iqn9r suficient realitatea

cuteza s promiti m:.lpj::'
tr
,uI, tr pic de sfii, friir,
Iluzia sa socia.l domn"s'" i,

it;;;;;

r"i""rr" *.:l ri ale trlului

itrl. Mullimile - fost
Ei ei ii
,iidt insetate <le dirri"
ir*" "".i"
i"id;
ele se
mggs,
s
zifirr,
";;;,
rfrid
dacjerou.*ai" seduce.
C"i"ur"
s
1 dea iluzii di lesnc
stit lor; l ir s le spulbere.iluziile
-"rne
de'tie
intotdeauna yictima lr.
3.

* ril

Experienta este aproape sigrul procedeu eficient prin r u dr se

aoate Statornici temeinjc in sufletul mllimilr gi prin r iluziile dcvenite prea
rils Se pot Spulbera. Doar tri realizat
sr foarte lrg

jl tri foarte des repetat. Experien{ele ft

de gri sint in gl
:nutile tru urmtr; de , evenimentele istr invocate elemente
joveditoare nu servesc la nimic. sir lr
utilitate este de rit cit de des
:ebuie repetate ri{l in diferite epoci, tru exercita oarecare
:]u(i 5i rui s clinteasc din loc rI temeinic irdit,
secolul nostru gi cel r l-a precedat r fi citate fir indoial de istoricii i.
.riui fiind rid de ritr stranii. Nu exist i mai bogat in
:stfel de ri[.
mai ml fost Revolu{ia frz. tr descoperi societate
) strutrz du m dicteaz r(i
u, trebuit msrt mai
it milioane de mi gi zdruit din tcmelii, timp de douzeci de ani,
-trg r. tru demonstra experimental
rl lts sum
:,t cezarii care-i lm au fost Sr, timp de cincir".i
d" ani, du

OPIMILE

62

RDINL MULTIMILOR

experisnte falimentare r, degi trm de cvidente, r si fi fost suficient

de igt. Totugi, prima costat tri mili de oarneni gi invazie,
de-a doua - dzmmr gi necesitatea r armate mt.
treia fost cft s se rdi m ciliva ani gi tenta(ia rtrii ei va exista sigurani. Pentru se admite ci imensa mt grmi r - crrm
se i( la gli inainte de 1870 - fel de gdi {il ifsi'), fost
groaznicul rzi r - costat atit de sr. Pentru rt
i protec[ionismul riz" in cele din rm, popoarele r l-e accepti, vor fi
sr ri( dezastruoase. Nmrl acestor exemple putea spori la
nesflrr5it.

+.

Raliunea

i umr factorilor capabili si imrsiz sufletul mullimilor,

tea r

gativi

si mlim

m -

r(i, di -r fi nevoie si rtim valoarea -

influen(ei sale.
mulgimile sint iflil ri (imt gi nu

m rtt deja

irrgeleg decit asocia(iile grosolane de idei. De oratorii r gtiu si le irb

siz f apel la sentimentele lr, 9i niciodat_ia r[iu lr. Legile I
cii ra{ionale [iz deloc sr mullimilor.-)
Pentru le ig, tri mai intii si sesisezi sentimentele de r sint ani_
t, si te prefaci le imrtggti, rm si incerci s le modifici, rid
u jtl asclcia(iilor rudimentare umit imagini sugestive; si gtii la nevoie
si te intorci idrt gi mai ales s ghicegti in fiecare clip sentimentelo care

le-ai trezit. Aceasti necesitate de a{i modifica limbajul in funcie de efectul

*} st
rr se formase prin asocierea grsl r |ucruri disparate, asociere

al ri mecanism l-m expus mai inainte. Garda noastra lil de atunci, fiind ms
din pa9nici rvli9i fr rm de disciplin 9i neputind fi luat i sri. tot s purta
u um analog trezea aceleagi imagini 9i era considorat, prin rmr, la fel de inofensiv.
Eroarea mul;imilor era atunci imrtit - 9 m se ?timl at?t de das i cazul opinii|or generale - 9i de tr conductorii lor. ltr- discurs rostit la 3'l decombrie 1867 i
Camera deputalilor, om de stat care s-a luat adesea d pareIea mulgimilor, d_l Thiers,
spunea mereu prusia, 1 afara unei armate active, r egala s mr cu noastra,
nu sd dec?t grd il analoga celei r posedm noi. prin urmare lipsit
d imrtt. Afirmagii lo fel de oxacte 9i lrl previziuni ale aceluia9i om d,o stat
privind lipsa de perspective ilr ferate.
**
) Primele melo obsorvagii r artei de impresiona mulgimi|o 9i slabelor rsurs
care lo u, din acst punot de vedero, regu|ile logicii dateaz de la asediul Parisului, din
ziua i care l.am zt dus la Luvru - d se afla atunci gl - maregalul V.,

FAToRI

IMEDIATI

63

dus in mmtl in vorbgti, face de la it

irreficient orice discurs
elaborat dinainte. rtrl99-9i rmrt
rri giodiTe, gi i
! S
]ttrilr sii, igi pierde
ri insuEi acest iapi orice
Mj"!il" logice, obignuite ill-iril m stricte ","giob"nte,

se pot
impiedica s recurg la acest
de igr id se idreseaza lgimilr,
1o_d
5i sirrt intotdeauna srris cind rgmt lr
,"tiil mtematice obignuite, bazate
silogisb, di asociafii "r""i.
de identitagi, scrie
logician, slnt deduc$i sr... Necesitatea i-r
.-u; qi "i..
ganice asentimentul, d aceasta fi il
s r-r"." .iii de ".ideb
titati." Fri indoiali; dr mullim"u ou .it" mai t
;rgi s

gi.

le urms

d""ii;;;

nici mir sa Ie d. irli

r- rli
"onuing"li
min(ile primitive, slbaticii_sau eopiii, db
oi gi seama
_m_t
de valoaTea derizorie acestui mod de ur"tr".
""".plu,li

gi

Nici mr u ete "r_" s coborigi

la nivelul fiillr primitive tr
consIata totala lips_de fr(i ra{ionamentelor,

tlr.
,-.ol9l91,'

Si

i t

brbpotriva senti

ne amintim mi cit de di iidit fost

db-a lungul se-

u_nele superstigii 1gligioase trr celei. mai

"i"." rog"i.
de 2 000 de ani, cele mai stralucite genii au fost
silite , r"
gi trp"oiru veridicitat*u ro.,
*' :1 lhlrl.ld
iii"u,

iodur"l

testat. I l Mediu gi in Renagtere

existat mulgi i imii; "*n-a
existat is nici uui iui rgimtl s-i fi
uratui urp""i"le i.rarrtite ate
u:"r_to' superstigii gi s-i fi provocat cit de mici
indoial5 u.up.u ftIr
rl

ale diavolului

sau necesitii de d
rgrjitl.
ri r s rgrg- f"pt_ul"a rgi- este
lz mul{imilor? N-m
.
id,"i s spunem.
ing9iala ragiunea m -r fi ieugit sa duca

Ta:i
mitt fgaul civilizaliei
cu d gi indriznealu.u
uu reugit,
cu prisosin(, s f himrl sale. odrahe at" io"ooqii"orutui
"urJ
.u." n"
d, aceste himr erau
ril r. Fiecare n"upoqrta in consti: mulgime furis pretindee l-a surplins
sustragTnd ll fortifica;iilor spre aJ
d prusacilor. U mmr al guvernului, G. .,
orator !r, iosit pentru se adre.
sa mulgimii r celea ex.cu;ia imediata prizonierului.
a9teptam acest orator s de
,strz absurditatea
acuzagiei, spunTnd maregalut acuzat era tocmai l
dintl
:onstructorii acestei fortificagii, al caror plan se vindea,
do altfol, la toli liarli. Spre ma, m
uluire - rm foarte tlnar atunoi -, discursul fost
cu totui altul: ,Se va face
Jreptste! - strig orstorul indreptindu-se tr prizonier
-9i vom fi f mil, Lasali guver*ul rrii lil s termine
ancheta tr. Dmdt il vom ?nchide
acuzat.''
lmt numaidec?t de satisfaclia aparent i se dds,
mullimea s-a imprtiat gi, dupa
sfert de r, mBregalul s- putut intoarco la domiciliu.
Al fi fost
sfigiat i
}id avocatul su r fi prezentat mullimii furioaso ragionamentele
"u "igurunga
logice csre ]
.r m tinerele lo gs
igtr.

64

OPINIILE I CREDINTELE MULTIMILOR

tu[ia sa tli legile destinelor sale gi poate se supune acestor legi dintr-un
instinct ineluctabil, chiar in pornirile sale cele mi iril in r(. Uori rl r s se supuni r fr! tainice, asemenea l r constring
ghinda s se trsfrm in stejar s cometa s-gi rmz orbita,
Pu[inul care-l utm itrzri din aceste for(e tri utt in rsl gerl luat de evolu{ia i r, gi u in faptele izolate din care st
lu(ie pare s izvorasc rL Dacd s-r l i considerare decit aceste fapte
izolate, istoria r r guvernat de intimplri absurde. r neverosimil
dlr negtiutor din Galileea s t deveni in d mii de ani dumz
ttutri, in ml ri au fost intemeiate cele rnai importante civiliza(ii;
r de asemenea neverosimil t bande de arabi plecate din dgrt s t
cuceri mai mr parte vechii lumi gr-rmt gi intemeia imperiu
mi mr al lui Alexandru; 9i tot neverosimil - intr-o ur foarte batrina
gi frt irrhizt, un sirnplu locotenent de artilerie srgs s ds
peste mlim de 9i de gi.
Si lsm deci ra(iunea in seama filozofilor, fri s ii rm s se rst r
mult i cirrnuirea oamenilor. Nu ri ra[iune, ci adesoa in pofida ei, s-au sut
acele sentimente care constituit i astizi mril resorturi ale tturr civiliza{iiklr: r, abnega{ia, credin[a religioas, dragostea de glorie 9i de trie.

CAPITOLULIII

COND UCA

ORII,MU LTTMILO R
I

MIJLOACBLE LOR DE CONVINGERE

l, dtrii mu!|imilor

Nevoia instinctiv tuturor fiil!r ditr-

- psihologia dutri|r - Dr
ei pot insufla rdi; si da coeziune mulgimilor
- Despotismul obligatoriu
al dtrilr
- C|asificarea conducatorilor * Rolul volnlei - 2. Mii
laaeele ri care {iz conductorii
Afirmagia, repetitia, tsginrulgime de asculta de dtr

* m se poate transmite
contagiunea de jos i sus, de la tril inferioare la p.turile
superioare ale
societgii -- opinie lr dovine r?d opinie genera!6 -3. Pristigiul - Definigia 9i clasificarea tiril dc prestigiu
prestigiul dclbindit
gi prestigiul rsl
ml diverse
Cum piere prestigiu!,

Rlul firi dintre acegti factori

constitu{ia mtl ul[iilr ne esto um sut

gi qtim totodati
l studiat
:,,t fi folositc aceste rnobiluri.
"'ii.-"tr cine

:obiluri le impresioneaz sufletul. Ne rmi

l.

Conductorii mu]timilr

Din clipa i r. u umit umr de fiin[e

vii s-u dut laolalta, idifrt
': este r de turm cle animale *uu
d" mulgime de oameni. ele se su*
;u.n din instinct autoritatii uui ef, adic unui
I mul(imile I, duirul ji
u rl"unjo"aro.-).-'^'-"''
cosiderabil. \rirr Sa ete
::cleul in jurul rui opiniile "t irm
9i identitate. lvlul[imea este turm,
:jJre u poate nicidecum s se lipseasc
de itapin"
Cel mai adesea, dtrl fost mi intii
! insugi u tlus, hipnotizat

!,lur fost tradus prin,,conductor",

trml ..lider'' fiind r mdr.

(n.t.)

66

OPIN]ILEI CREDI].ELEMULTIMILOR

de ideea ri nrai apoi i-a devenit apostol. 1- invadat treptat, i cind tot
restul disptrrut, iar orice opinie contrar i-a irut rr gi supersti(ie: rm

gi utilizind procedeele Inchizigiei

spre le rg.
Conducitorii u sint, cel mai adesea, nigte cugettori, ci ni5te oa.ieni de {iune. Sint pu{in clarviztori gi nici u f putea fi altfel, clarviziunea ducind in
general la indoiali gi la inac{iune. Fi se recruteazi mai ales dintTe acei n9l}
zali, sursiti, semiaiienai, r tis i zone vecine u nebunia, Oricit de
srd este ideea care ri sau scopul care-l urmirs, orice r(iment lgt in fa{a convingerilor lor. Disprelul gi persecugiile nu_fac decit s-i
stimubze gi *ui -utt. Interes personal, familie- totul sacrificat, lnsu5i instinctul de sr le dispare, astfel incit singura rms r r este
adesea martiriul. lntensitatea credin{ei fr cuvintelor lor mr utr de
sugestie. Norodul ascult intotdeauna dc ml inzestrat cu vointi puternic.
lndivizii ruigi il,- mulim, pierztndu-gi intreaga i!i, se ritz din
instinct itr cel r posedi,
De conducitori, popoarele u u dus lipsi niciodat. Dr u to[i au, mulli sint
departe de avea, acele gri puternice nasc apostoli. Ei sint adeseori rtri subtili, r u rms decit interesele lor rsl 9i cauti s
convingd migulind instincte josnice. Influen{a r rit astfel ri
totdeauna fmr. Marii convini r u riscolit sufletul mulgimilor, pfecum
tr Sihastrul, Luther, Savonarola, oamenii Revcliu(iei, u i- subjugat altii
decit d u fost ei ingigi, mai intii, subjuga{i de rditri. Abia atunci u
putut gr in suflete aceasta for[6 trrdir mit credint, care-l face
m sclavul absolut al viselor sale.
S insufle credin[i, indiferent r de credin(i religioas, politic sau
sociala, de rdi( intr-o i, intr-o .rs, intr-o idee * acesta este, mi
ales, rolul mrilr conductori. Dintre toate for[ole de care dispune umanitatea, credin{a fost din totdeauna ritr cele mai remarcabile. tr drep
tate ii atribuie li puterea de ri mun{ii din loc. A-i da omului
credin{i ism a-i inzeci forlele. ril evenimente ale istoriei au fost deseori realizato de credinciogi obscuri, al rr singtrr bun era credina. Nu cu litera{i qi filozofi, qi mai ales u cu sceptici, s-au intemeiat religiile care stpinit
lumea gi vastele imperii au cuprins intreg imirl.
Dr astfel de ml sint valabile in cazul marilor dutri, 9i acegtia sint
destul de u{i numerogi tru istoria s-i poati r sm. Ei se fl
la dtl unei serii continue, r de la puternicul miitr de fiine
um la muncitorul r, intT-un han plin de fm, igi fascineaz incetul cu incetul tgii, rtid firi irrcetaTe citeva frml care nu le ilg dcloc,

Robespierre, hipnotizat de ideilg sale himri

CONDUCATORII I MIJLOACELE LoR DE

co}iINGERE

6,7

d rr aplicare trebuie s d, d rr lui, realizarea siguri tutur viselor gi sr[lr.

i fiecare sfr socialtr, de la mai finalti la mai joas, din clipa i r
cmul mai este lt, el s imediat autoritaii ui cortductor. joritatea indivizilor, lr din rindul slr populare mai ales, neavind in do
meniile din fr profesiei lr nici idoe deslugita gi {ili, si incapabili s
se conducf, singuri. dtrl le servegte drt lzi. El poate fi in]ocuit

la nevoie, dar i r i mf,sri, ri acele publicatii periodice r fabrici

opinii tr cititorii lr Ei le rri acestora fraze gata-ficute, scutindu-i si
gindeasc singuri.
Autoritatea conductorilor este extrem de despoticd, chiar nu rug;t s
se im decit datorit acestui despotism. S-a observat cit de 9r se fac ei
cultagi i ridl celor mi turbulente turi muncitoregti, fr s i totugi nici
un mijloc de a-gi sus(ine autoritatea. Ei sint cei careflxeazorele de lr, tuml salariilor, ei decid grevele, ei le fac s i qi si inceteze ia ora fixatA.
Conductorii tind astzi s inlocuiasc treptat autoritatile, in misr i r
st se ls discutate gi slbite. Datorit tiraniei lor, acegti noi stii ob(in
mult mai multi docilitate din partea mullimilor decit ob(inut ,dt
irmuir. D, din intimplare, dtrl dispare gi este imediat inlocuit,
mullimea redevine colectivitate f coeziune qi incapabil de irnpotrivire. t
timpul unei greve angajagilor serviciului de omnibuze din Paris, fost suficient
s fie aresta[i cei doi conducitori care coordonau pentru face s inceteze
numaidecit. Nu nevoia de Hbertate, ci de srr domin ttdu sufletul mulgimilor. Setea lor de ascultare le face s se suui din instinct celui r
s-a declarat stpinul lor.
Se poate opera distinc(ie destu! dc trangant in rirrdul conductorilor. Unii
sint oameni energici, cu voin[i utri, dr de mmt; allii, mult mai rri, au
voin[ deopotriv puternic 9i de lugi durati. Primii se dovedesc violeni, vi.
teji, indrizne(i. Ei sint utili mai ales pentru inilia fapt idrz{i, pentru
mobiliza masele in ciuda rirui pericol 9i pentru transforma in ri cei
st rrut{i. 9 au fost de pitd Ney gi rt, sub ril Imperiu.
este, i zilele noastre, Garibaldi,aventurier lipsit do talent dr energic,
reugit cu mi de oameni si ia in stpinire vechiul rgt al Neapolelui, rt
totui de rmt disciplinati.
Dar d energia acestor dutri ims, este de mmt gi supravie(uieqte deloc stimulului r generat-o. Reintra{i in [ vieii obi9nuite, acegti eroi plini de energie dau deseori dovad, rm cei r tocmai
!m citat, de uimitoare slibiciune. r incapabili si cugete 5i s se du
ei in;igi in situaliile cele mai simple, du gtiusr atit de bine s6-i du

OPINIILE I RDIIfL MULTIMILOR

ii. Ace5ti dtri nu-gi pot exercita func[ia dec{t cu condilia de fi ei

in;igi conduEi gi stimula$ fr incetare, de simli intotdeauna deasupra lor u
m sau idee, de se inbcrie u fgag bine determinat,
doua categorie de dtri, milr cu voin! de lgd durati,
rjttr ifl! mlt i important, deEi rt u intr-atit de strI
cita. In aceasta categorie se fl adevTa{ii intemeietori de religii sau rtri de
mri r: Sfintul Pavel, hmd, Cristofor Coltrmb, Lcsseps, sint inteb
gen{i sau mirginili - tz r {i; lumea fi intotdcauna 1r. Vointra
sttrig r0 sd esto facultate nemisurat de rari, cirei ms
rt utr face totul s li sui. Nu dim ittdu r bine seam de 9 um este il voing tri 9i rmttr. Nimic n-i
rzist * nici natura, nici zcii, nici oamenii"
Cel i rt exemplu este dat de ilustrul inginer r desprlit dui
lumi, realizilld irsr zadarnic, de trei mii de ani incoace, ati(ia
mri stipinitori. El euat mai tirziu intr-o inceTcare identici; dar bitrine{ea
venise 9i in fa{a ei totul se stinge, chiar gi voin[a,
tr demonstra tr voin[ei, fi suficient s rztm in mt
istoria difiultilr biruite in mmtul construirii luli de Suez. U mrtr ulr, dr.Cazalis, reCat in citeva rinduri irnpresionante sinteza accstei mari
,opere, rltt de mritrul siu autor. ,,i el povestea, zi de zi, i episoade,
lli. Povestea tot trebuise s inving, tot imposibilul
r il ficuse posibil, toate rezisten{eie, coaliliile impotriva lui, necazurile, loviturile soartei, intringerile, r au putut niciodat nici s-l descurajeze, nici
s-l dr; arnintea r Anglia il mt, il ataca fir incetare, um Egip
tul gi Fr[ ezitau gi m sull Fr!i se rnai rnult decit toli ceilal{i
rimlr luriri, amintea um i se uu isetindu-i muncitorii, lipsindu-i de
dulce; iar Ministerul lv{arinei gi inginerii, to{i oaTnenii seritlgi, u experien{6
gi cunogtirr[e qtiin(ifice, to[i lrinein{eles ostili gi ti in mod qtiin{ific siguri de dezastru, calcriindu-l gi promilindu-l, aga um tr cutare zi sau cutare r prmii eclipsa."

Cartea r ar pcllstiviata tutror acestor mri dtri r con{ine pu(irre

m; dar aceste um u stat in frut celor mai importante evenimente ale

civilizaliei

5i

istoriei.

CONDUCATORII I MIJLOACELE LOR DE CONYINGERE

Z.

Mijloaceie ri r liz dtrii:

afirmalia, repetilia, contagiunea

Cind se rlm si mobilizezi pentru scurt timp mul$m 5i s-o detrm s comit un act rr: s jis u palat, sa fie msrt i i ui baricade, tri ac{ionat asupra ei
ri sugestii rapide. mai

vigBroas sugestie oste hir mll. Dr i

-, ""*r mtrllimea
""..t
"
si fi fost deja rgtit prin an:lmite metode, ir
cel w
si nrobilizeze s
aiba isir care loi studia mai departe sub ml de prestigiu.
Cind trebuie s inoculeze lt irr rnintea mulgimil61idei gi rdil * teoriile
sociale rnoderne, de exemplu _ metodele dtrilr sint diferitb. Ei recurg
mai sm la urmtoaTele trei procedee: afrmalia, rtii, contagiuneal
Acestea ac(ioneazi destul de lent, dar efecte dril.
_Afi1$ia 9i siml, lipsit de rrice ra{ionament pi de orice dovad,
constituie mljl sigr de inocula idee i mintea mullimilor. cu cit afirma[ia este mai is, mai lipsiti de dovezi gi de demonstiagie, cu atit are
mai multa autoritate. r{il religioase gi coduTile de legi ale ttrr timuril
au rrs intotdeauna la simple afirma{ii, Oamenii de stat chema{i si r

uz politic r, industriagii care*gi fac rlm produselor spre u t* putea distribrri cunosc valoarea afirnra{iei.
Aceasta r totugi influen( rl dec{t u cond{ia s{ fie r rtt,
cft posibil in acciagi trmi. Napoleon Sprmea exist decit sigr
d rtri_ setios: repeti{ia. Lrul fmt ajunge prin repeti(i" .-*"
fixeze in minte, sfirqind prin fi acceptat dir dmstrt.
se ln(elege gr influen(a repetiliei sur mulgimilor, vazind r ii este
tr Sur min{ilor celor mai luminate. Lucrul rcpeiat sfirgegte, intr-adevir,
prin se incrlrsta i l regiuni rf<l ale incongtientului-uude se elabb
zi motivaifie ac{iunilor noastre, Dupi citva timp, uitind i este autorul
rmtii repetate, ajungem s credem. Astfel se eiplic fora uimitoare rclamei. D m citit de suti de i mai ciocolat cste ciocb
iata , ne imaginm i m auzit frvt spunindu-se acest lr gi sfirgim
ri
avea certitudinea lui. convingi
ri mii de dovezi sis prafuiy vindbcat
cele mai imrtt personaje de bolile cele mai recalcitrante, sf?rqim prin fi
tenta{i s-l irim irr ziua in r noi ingine vom fi atingi de boali de aceeai
tr. Tot vf,zind m se spune intr-un acelagi ztar este ticalos
desvirsit, iar m foarte cumsecade, ajungerrr s fim convii de acest 1

70

OPINIILE I CREDII\ELE MULTIMILOR

ru, binein{eles d citim r des alt ziar, de rr trr, in

care cele du calificative sint inversate. Nurnai ri afirma[ie 9i repetitrie se
poate mt alta firm(i des rtt.
Cind firm(i fost suficient gi im rtt, m se intimpli in cazul
anumitor intreprinderi financiare aflate mr i frunte, se frmz se
numeqte u curent de opinie gi intervine puternicul mecanism al contagiunii. i
sinul mullimii, ideile, sentimentele, emo[iile, credinlele sint la fel de contagioase
microbii. Acest fm se sr chiar gi la animale, in clipa cind devin
mullime. Nr,rl unui cal dintr-un grajd este dt imitat de ceilalgi cai din celagi grajcl. sim, migr dezordonat citorva oi se transmite imediat
intregii tur. Contagiunea emo(iilor li rispindirea fulgertoare panicii.
ulrril rrl, u r fi nebunia, se transmit de asemenea prin contagiune. Se Etie cit este de frecventi sminteala in rindul psihiatrilor. Se citeaz

chiar forme de nebunie- agorafobia, de exemplu-transmise dela omlaanimale.

tgiu u sit prezen{a simultani indizilor itr- aceiagi loc;
se poate realiiza la distan(, sub influen(a anumitor evenimente r riteazd minile in acelagi sens, conferindu-le caracteristicile specifice mulgimilor,
mai ales atunci cind trul este pregtit de factorii indepirta(i r i-am studiat mai inainte. Astfel, de exemplu, explozia rlu(ir de la 1848, pornit
din ris, s-a intins rus, cuprinzind mr parte uri gi zguduind mai
mult monarhii.-)
Imitatria, i i se atribuie iflu( atit de r in sfera fmlr sociale, u este i realitate decit u simplu efect al contagiunii. um m rtt deja in alta parte Tolul ei, m voi mrgii s rrdu m spus demult qi
fost dezr.,oltat intre tirnp de li cercetitori.
,dsemenea animalelor, ml este in mod natural imitativ. Imiti constituie
i tru el, cu dii, desigur, aceasti imitalie s fie ugr: tocmai
din st nevoie se nagte iflu modei. Fie este r de opinii, idei, mnifestri literare sau r gi simplu de it, cigi indrznesc s se sustrag d.
mina{iei sale? Cu mdl se conduce mlgim, gi u cu argumente. tu fir
i exist u mic r de personalitli care dau tul gi ale rr fapte sint
imitate de masa incongtient. Aceste rsliti u trebuie totugi s se indrtz r mult de ideile grl acceptate. Imitarea lr r deveni atunci
r dificili, gi influen{a lr r fi ul. Tocmai din acest motiv, oamenii mult superiori epocii lor u au in general nici iflu[ i i. rsti este r
di. Exact din acelagi motiv, europenii, cu toate avantajele civiliza[iei lor,
rit influen{ nesemnificativ sur rlr din C)rient.

') Vezi

ultimele mele lrri: Psihologie politic, Opiii 9i credinse, Revoluliafrancez.

CONDUATORII

MIJLOACELE LoR DE I\/INGR

71

Dubla {i, trtlui Ei imitii rir, sfirgc;te ri a-i face

toi oamenii aceleiagi (ri gi aceleiagi epoci intr-atit de smtri, incit

_ filozofi, savan{i, literagi
9i la cei care irr trebui, pare-se, s s* sustragtr epocii
gindirea 5i stilul iti aer u, permite imediat rultr epocii

ri ii r{i. clipd de conversaie u indid rr este suficient

pentru a-i cunoate iB rfuzir lecturilo, ocupatiile obi6nuite gi mediul in r
iri9t.')
Contagiunea este destul de puternici tru ir oamenilor nu umi
anurnite opinii, ci gi anumite rnodBri de simgi. este face s disr!im itr- anumiti perioadA crrtarg opera, Toalliiuser de mlu, 9i tot
este r, civa ani mai tirziu, face s r admirat tocmai de cei r u
denigrat-o cel mai mult.

Opiniile gi credin(ele so rg ri mecanismul contagiunii qi prea (i

prin cel al ra{ionamentului. La irium se frmz de fapt - prin afirma(ie, rpetilie gi contagiune - concep[iile actuale alo muncitorilor. i nici in alte timpuri
rdi(l mul{imilor nu s-au nascut altfel. Renan mr ui dreptate
primii fondatori ai creqtinbmului cu ,,muncitorii socialigti care-pi rispindeau
ideile din irium in circiumi"; iar Voltaire remarcaso deja religia cregtini
,,fusee im{igt, rnai bine de sut de a.i, mi de drojdia societf,[ii".
i exemple smtr lr care tocmai l-m citat, contagiunea, d
s-a exercitat in rindul pAturilor ul, transmite apoi pturilor de sus
l societlii. Iat m se face i zilele str doctrinele socialiste incep si
ii ci5tige cei care le r fi totugi primele tim. i fa(a mecanismului contagiunii, insugi interesul personal dispare.
i din acest motiv, orice opinie devenit lrd sfirgegte prin se impune
trilr sociale inalte, oricit de dt r putea fi absurditatea opiniei victo
rioase" sttr ac(iune inverstr pturilor sociale inferioare sur celor supe_
rir este atit mai ciudatf,, u cit credin(ele mullimii provin intotdeauna, mai
mult sau mai pu{in, din cite idce surir, rms adeseori fir iflu{ in
mediul i care luat nagtere. Conductorii de mlimi, subjugati de , iEi
rsu5esc aceasti idee srir, dfrm 5i rz secta r dfrroreazbdin nou, Tspindind-o apoi, din i mai dfrmt, in rindul mullimiir. Devenit dr lr, revine, si spunem , la ri-i obirgie,
ac{ionind din acest moment asupra trtrilr inalte ale unei na[ii. In definitiv, inteligen(a este r dirijea lumea, dar dirijeazlpe hi ocolite. Filozofii
creatori de idei devenit de mult timp {ri cind, prin efectul mismlui
r tocmai l-m descris, gindirea lr sfirgegte prin triumfa.

'} Gustave

Le : Omutsisocietyile,vol.1l,p.116

(i ed.fr,, {n.t.)) 181.

,l2

OPINIILE I REDINELE MULTIMILOR

Prestigiul

opiniile rispindite ri afiTma$ie, repeti[ie Ei t sint atotputer_Dacl

i, aceasta se trz faptului i ele sfirgesc
ri capata frl m
terioasi numita prestigiu.
Tot dominat in lumg idei sau oameni, s-a impus mai seama dlatorit acelei fr{ irezistilTile se mt prestigiu. togii sesizm inlelesul
jefinit.
acestui trm dar il liim i moduri r diverse
tr fi ugor de
Prestiglul poate rs mit sentimente, um r fi admiralia gi teama,
care ii stau ri la z, dx el poate exista perfect fari . il
dbp&rute, de , ri rm, -I mai putea tr Alexandru, CezaT,
md, Buddha - prestigiu cobsiderabil. de alta rt, anumite
ficgiuni le dmili, dit{il monstruoase ale tempblor str
din India de exemplu, r totugi inviluite intr-un imens
riti.
pestigiul este de tapt fel de fascinalie
r 0 exerciti asupia minlii noastre individ, r sau dtri. Aceasti fascinaie paralizeai toate
facultagile critice gi ml sufletul dg imirg gi respbct. shimtl astfel
provocate sint iliil, toate sentimentele, dar sint probabil de acelai
tip u sugestia suferita de subiect magnetizat. prestigiul eite cel mai
tri
resort aI iri domina[ii. Fr ei, zeii" regii gi fil- fi domnit niciodata.
.Diferitele tipuri de prestigiu se pot rd la d forrTre principale: prestigiul dobindit gi prestigiu! rsl. prestul dobindit este cei
r il fr
ml, ,, rt(i. El poate fi indepndent de prestigiu! personal. rstigiul rsl rrzit, dirtri, ceva indiduat, coexbti,nd uri r+putatia, gloria, r , itirit de ele, dr
depli capabil s existe Ei i mod

independent.
prestigiul dobindit sau aTtificial este
de depaTte cel i rspindit" ri simplul fapt i idid r mit pozilie, posed anumiti r, impb
potonat anumite titluri, el este aureolat de prestigiu, oricit de ismt
i-r fi valoarea rsli. Un militar in uniformi, gistrt in ri rgi au

intotdeauna prestigiu. Pascal observat

dreptate necesitatea rlr Ei
ruilr pentrujudectori. Fir ele, acetia gi-ar pierde rr rt din autb
itt. socialistul cel mai acerb este emo[ionat la dr ui
ii1 sau ui
mhiz; astfel de titluri sint suficiente pentru Stoarce de la un gustr tot

CoNDUCAToRti

MIJLOACELE LoR DE CONVINGERE

73

dorepti.-)

Prestigiul despre r tocmai

m vorbit l

lYi7;""l""*"ii;;;;,,,;*,llj,1;;lllli;lii;I

etc, dsi u este,altceva

decit r"u'tl" uoun,ur"ia.lrr".i",
iri*ia litrr 9i
d a".i
u'u""l*ug; j u d gi
:
fr::l
r ir i u

."iJ

TJiJ:n;:I]
aBxisraanu;;;;.;:x.;i;ffi :T::l1ru::;i:T*Tj*"T:;l?-"J:
tig,

Pentru un cititor m".,

oi".u lu;
;i ims plictiseal; dr cine ".i.r',

Horu,

se degaj incontestabil

tul,",i".ui;;;;;Ll*::::"rfi

incit u,] mai vedem decit

cu
isti prestigiului este

,;;g;;tcgiu

::"T:l#;:ffi

,:;

tle mitii istorice. Caractc. ne impiJdi sa "

si Paralizeaz jdtil".
"ii"lttd"uu, indii _"in,'rln, de fapt
cel mai adesca
u nevoie de opinii gata-ia.ut",
Su."crul u..rro. op;n;i este independen1
de cande dr sau de r

i;,:',"

"ur"

fu;ii;;;;

"onlinieI

r.;i;;';;;;

p..rt;g;ul

Ajung m la prestigiul personal.

De tr u totul diferitd
de prestigiul
artificia' s dobindit, Jt

;""J"ii."

autoritate trir,"r
"l*"ri""
Pu(inele perroun"
"-u vrl gti
...;;;: "u."
L]rice

iJ:i:u.m

. Marii

fi

i:,.;ii,",u

sI t

tI

ttu, "
poseda exer";ia urli"

i"ur;-,'"r"p*"J!"i.lo.,

i'n i;;;

i:; r

l;

pu te"*..
a at

il

conductori de oarneni, Buddha,

Isus, Mahomed, I d',
Napo:,_s,trirrm

J u vut din

ti

r;;. Et;i.";;;;;;", i ini;;;,

u
scuti, ;;; diipar
de

;i*l ;i;};;;!;*
personajele

se di

r tocmai le-am citat aveau putere

de fascina{ie nrult inainte
le deveni lr fd
,;;';;;;;r,
9i
astfel. Nl, aflat Ia
>
', st if|ut
s titlurilor, panglicilor,

"

uni-for*"lo' asupra multimilor

s intilne9te

" '"nii*n'"l''"J"o""o""1ei personale este foarte dezvol_

-,li,l,li;;::Jri:"*t
",ffii?::::,1]",,J#::"
]:Jrll
::,, T l*
i. ","ceio " n,.,
iH : ff ::r',,,:,J }:* *
englezii
mai rezonabtli cind v;d s;;';ini
ui" contact cu un pui, al Angliei,
\;mai fiid averea ii este
.msur" r";lrJ,;;'; iubesc dinainte
_], suport
afla9i
j

? prezenla
tot vine de la et cu i"tru.
9i,
i,:u"Ou,,., Inrogindu-se de
lr la aproii-"uorinO".spore9te st
: : hli lor sa capete
r!
"","
face
strlir ;i.i
u,]ioroii .rnu, d putem spunu 9i
:-Tt spaniolul dansul, neam9ul
g", prumuzica
si
t..*"r'."""lulia.
'"
--l Shakespeare
Pasiunea lr tru cat
este ma; pu.tin violenia, ,"ri''
i
orgolir.rl r le ir
- mai
g; ;;;;, J ul na tou,t" ,
; ;Xl

u,,"",,
te
d u ci,
l,;!
"

: r lui si, d le vorbete,

uuri

jJililli; :ffi

":

ll,H

"l

"

,74

OPINIILE I REDINTELE

MULTIMILOR

dar
ge.
el

geul gloriei, exercita, dr ri puterea sa l fascina{ie, un prestigiu imens;

acest prestigiu r deja inzestrat, in parte, la inceputul carierei sale. Cind,
rl de imi gtiut, fost trimis, u interven[ii, s comande rmt ltaliei,
picat irr mijlocul r generali neciopligi r se rgtu si f rimir
duri tinrului intrus care il trimisese Directoratul. Din primele minute, de
prima intreveclere, fr fraze, fri gesturi, fr mi{ri, de la rim iuttrrr
viitorului mr m, to{ii fost subjuga{i. Taine scrie, folosindu-se de mitirile trilr, stranie relatare acestei intrevederi.

la

,,Generalii de divizie * ritr care gr., fel de soldiloi tri, cuteztor 9i idr, midru de statura-i inalttr 9i de tejia sa - sosesc la cartierul
general frt rili impotriva micului parvenit le fusese expediat de la
Paris. Augereau r de la inceput injurios qi recalcitrant, in urm descrierii
general
care li se fcuse: u fit al lui rs, un grl de mrl
',
de strad, privit urs tr ci gindeqte intotdcauna de l singur,
ritur de r reputatie de matematician 5i de vistor. Li se d drumul
iniuntru, daT rt se ls ateptat. In fi r, igi incinge sabia, igi u
bicornul, le explic de ficut, le da citeva rdi gi apoi ii expediaz. Augru rms mut; abia fr gi-a venit in fir gi 5i-a regsit injurturile
obignuite; htrtt cu ss acest mic ... de general ia inspirat frici; u
poate pricepe fr{ mrl de r s-a sim[it strivit de la prima iutturi gerlli."
Devenit m de sm, gloria i-a sporit lui Napoleon prestigiul, egalinduJ cu
prestigiul r il are divinitate i ochii credinciogilor. Generalul Vdamme, tri soldat rl[ir, inci qi mai brutal5i mai energic dectt Auger9, spunea despre el mr5lli d'Ornano, in 1815, intr-o zi cind urcau
imr scara de la Tuileries:
,,Dragul m, acest m diabolic rit asupra mea fascina[ie r nu
pot pricepe" Astfel , m tem nici de Dumnezeu, nici de diavol, cind
sint in preajma lui incep s trmur copil gi m-r putea face si trec prin

gri de

s m r apoi i foc."

Nl exercita aceeagi fascinagie asrrpra tturr celor din preajma sa.**)

Davoust spunea, referindu-se la devotamentul lui rt gi al lui insugi: ,,D
tmrtl -r fi spus midrr: interesele mele politice r Parisul s fie
*) prima | anului republican (22 sept.-2'l oct.)(n.t.)
r *) Foarte congtient de propriul s prestigiu, mrtl
tia s 9i-| srs, purtindu-se
mai rudecitcurinda9ii cuinaltelepersonajecarei| inconjurau 9i printrecarefiguraumulli
adepli colebri ai Convenliei, foarte temuli in Europa. Povestirile timpului sint pline de fapte

somnificative din acest punct do vedero. intr-o zi, in li consiliu de stat, Napoleon se
raste9te grosolan la Beugnot, tratindu-| valet prost crescut. data efectul obtinut,

CONDUCATORII

MIJLOACELE LOR DE CONVINGERE

75

distrus firi i s-l irssi sau s scape viu, t r fi pstrat secretul, sint sig, dar -r fi putut impiedica totugi sJ mrmit, ficindu-gi
st rri familie. Ei bine, de tm secretul si nu fie dat in lg,
mi-ag fi lsat acolo so(ia 9i copiii."
st imit tr de fascina{ie li miraculoasa itrr din insula Elba: cuceriTea imediat Fran[ei de ctre m izolat, luptirrd impotriva
ttrr fr(lr organizate dintr-o mr (ri, c: m fi
tt- rd stl
de tirania lui. N-a fost nevoie decft s-i risi ochi
generalii
timigi di

el, care jrsr sJ captureze. To{i s-au supus ffua s cricneasc.

,,Napoleon, scrie generalul englez Wolseley, dr irr Fr[ aproape singr, fugar, sosit din mica isl Elba, caTe-i fusese regat, gi reugeEte in cfteva stmii s rist, fr rsr de singe, itrg strtrfi puterii din
F( aflati sub regele siu legitim: s-a afirmat wdt ascendentul
rsl
al ui m in chip mai uluitor? Dar intreg cuprinsul acestei ca*parrii, ultima
sa campanie, remarcabil fost ascendentul s
i 9i sr alia[ilor,
care-i obliga s-i rmz inigiativele, 9i r pu[in lipsit sa nu-i zdrobeasci!''
Prestigiul i-a supravie(uit lui Napoleon Ei tit s rs. Doar gr[i
lui, fost uns imrt un nepot sr. Vzid astizi m ii rgt legenda, igi
dai seama citi putere r i aceasti mri mr[. Chinuigii
i, misacrai-i milioanele, aduce{i srJ invazii peste invazii, totul este permis d ave[i suficient prestigiu gi talentul pontru vi-l m{i.
m evocat aici ml de prestigiu absolut excep{ional, fir indoiali, dar
tri s-o fm s in(elegem geneza mrilr religii, mrilr doctrine,
maTilor imperii. Fr puterea r prestigiul rit Sr mullimilr,
aceasta gz r rmi de nein(eles.
Dar prestigiul u se intemeia doar ascendentul rsl, gli militari
gi trr ligis; poate avea gi origini i modesto, rimiid toate
tea considerabil, Secolul str ne fr mai mullg gxgmple. Unul dintre ele,

r posteritatea Ei-l aminti veac de , ne este dat de povestea acelui m

lr, deja amintit, schimbat fa{a pimirrtului Ei rela[iile comerciale dintr mi, despiT{ind doutr continente. El izbutit datoriti imensei sale voin{e,
daT gi dtrit fascina[iei exercita sr ttrr lr dinjur. pentru
invinge zii imi, trebuia decit s
9i s rs clip: ri
se apropie gi ii spun:

,,Ei bino, prostovanol ;i-a venit minteB Is ?" D care Beugnot,

inalt tambur major, so l foarto jos gi omulogul, ridicind m, il ia
uriag de
rh, ,,semn de favoare amelitoare, Bcrie Beugnot, gest drgastos de sti Se umanizsaza". Astfel de ml dau imagine lr gradului de slgrii care il poate
genera prestigiu|. fac s pricepi imensu| dispre; al marelui dspot pentru oamenii din
anturajul s.

OPIMILE

CREDINTELE MULTIMILOR

frr1 care il exercita, opozan(ii ii deveneau riti. Englezii, mai ales, fi

mtrtu proiectul igr; rz( sa i fost suficient
tru a-i ci;tiga to{i. Cind, mai tirziu, trecut ri Sthmt, clopotele
btut i cinstea lui. invingind totul, oameni gi lrri, el u mi credea in obsta
ccrle Ei rut s ri Szl i m, folosindu-se de aceleagi mijloace;
dar credin{a care urnegte mun{ii din loc ii rt decft di nu sint r
mri. Mun(ii rezat, 9i catastrofa care urmat distrus orbitoarea rl
de glorie care il ilui r. Viata sa te i[ m poate sa rs gi apoi
sd dispar prestigiul. Dui egalat in m5ti cele mai celebre rsj ib
ti, el fost coborit de magistra(ii rii 1ri la nivelul lr mai josnici criminali. Sicriul s strabatut, singuratic, mulgimile indiferente, Numi suveranii
strii ds ornagiu mmrii sale. /

Dr diversele mt r tocmai le-am citat reprezinti frr tr

de prestigiu. tru ut i mt psihologia prestigiului, ar trebui s

mim succesiune r incepc fondatorii de religii gi imperii gi
sfirgegte u omul de rind r iri s ia ochii vecinilor u haina sau
cu dccoratie.
intre termenii trmi ai acestei succesiuni s-r situa toate formele de rsti*} Un ziar stri, u Fraia Presse din Vi, ft cu privire la destinul lui Lesseps rflexii psihologice xtrem de judicioase cale, din acest motiv, le reproduc aici:
,,Du condamnarea lui Frdid de Losseps, mai avem dreptul s mirm de tristul
sfirgit el lui Cristofor Columb, D Fordinand do Lesseps st escroc, rig iluzie il este crim6. Antichitatee ar fi iut memoria lui Losops cu rl de glorie gi
i-ar fi dat s din cupa do tr ritr zeii Olimpului, i ol schimbat fala Pamintului, realizind opere desvirsesc rgti dii. Condamnindu-l Ferdinand do Lesseps,
pre,pedintele Curlii de apel devonit nemuritor, i intatdeauna mullimilo r voi s afle
numele omu|ui r s-a tmut s-i ?gr socolul, s imr i haine de nas u tri ri il fost gloria contemporanilor si.
S u ni se mai rs, do azi inainte, de iustilie inflexibil, acolo unde domna9to urs
irrti impotriva marilor r idrzg. Naiil au nevoie de acagti oameni ?drzgi,
r cred in ei 9ii gi inving orice piodic6, fara s }i seama de rri lor rs. Geniul nu ploat fi prudent; d ar fi prudent, u ar putea iidt lrgi sfera infptuirilor
omene9ti.
... Fordiand de Lesseps cunoscut be}ia triumfului gi mri dozamgirii: SuBz 9i
m. lim so rlt impotriva morali succesului. Cind Lesseps reuit sa loge doua
mri, principi 9i nagiuni i-ou prezontat omagiilo; astzi, id z in fa;a stincilol Codilierilor, nu mai decit escroc de rTnd... aici lt intre clasolo societalii, mulgumire birocragilor gi funclionarilor care se rzu6, ri intermediul codului pena|,
impotriva celor caro voiesc s se ridice deasupra altora... LBgiuitorii actuali rmi incurcagi
i fa;a acestor idei mrg ale geniului uman; publicul le inlelege gi mai pulin i 9i ii s
u9or unui rUrr grl s dds faptul Stanley u asasin, iar Lesseps - un
garlatan, "

CONDUCATORII

MIJLOACEI-E LOR DE CONVINGERE 77

giu, din diverse donrenii ale civilizagiei: Etiina, rt, literatura etc, - qi m vedea
atunci t rstiul constitie imt.l fudmtl de igr oameni
1r. Fiin(a, ideea sau lrul lnzestrat cu prestigiu este imediat imitat, calea

cantagiunii qi imu unei intregi genera{ii mit mdliti de simli gi de

a-gi rir gindurile. De atrtfel, imitagia este cel rnai adesea i;tit 9i, tocmai de , mlt. Cind rrdu culoriie palide 9i atitudinile rigide ale
mitr primitivi, iii mdri nu-si d deloc seama de unde Ie vine ir
spira{ia; ei cred i provine diliutrutr lr, cind, de fapt, d rstru ilus.
tru -r fi reinviat aceasta frm de t, s-r fi zut ln , in tiur,
decit aspectele naive gi inferioare. Cei r, dui exemplul ui bovator celer, igi iud pinzele u ur violete, u vfrd in tr i nrult lt decit
r ur cincizeci de ani, dar ei sint sugestionai de impresia rsl 9i singulr ui pictor r dKrbindit un rr prestigiu. Astfel cle exemple r puiea fi cu uguri! gsite in ri alt domeniu al ilizii.
Se vede din cele de i sus exist Tnultri factori r contribuie la geneza
prestigiului: l ciin cei mai irt{i fost, dintotdeauna, succesul. Omul
r rt, ideea f se imu mai sint conl,estate tocmai tru au
Succes.

Prestigiul piore intotdeauna la aparilia insuccesului. Eroul r mlim

i-a aclarat in ajun este dispre[uit de doua zi, dac6. fost cumva lovit de
srti. Reactia va fi u atit mai vie cit prestigiul fost mi mr. i atunci
rdul il sidri rl cizut drept cgaiui si gi se riz-ri t s-a
plecat in fa{a unei superioritli r u i rut. Robespierrc, fcind
s d capetele acolililor sii gi l mltr dintrc contemporani, rstigiu imens. Citeva voci izolate ficut si d data gi capul su, iar rultrim
l-a condus la ghilotin u aceleagi blesteme cu r in ajun ii inso[ise ctimele.
lntotdeauna creclinciogii sparg furie statuile hilr lor zei.
Prestigiul rpit de insucces se ird irnediat. Disculiile il pot de asemenea
rleteriora, dar itr- ritm mai lent. Acest rdu are totugi efect foarte

sigur. Un prestigiu pus i discu[ie mai este prestigiu. Zeii 9i oamenii r

stiut s-gi pstreze mult timp prestigiul nu tolerat iidt disculia. s te
uuri de dmir[i mullimilor, tri s le {ii totdoauna la distan(.

CAPITOLUL ry

LIMITELE DE VARIAtsILITATE
CREDINTELOR

I OPINIILOR MULMILGR

l, rdi{l fixe - lnvariabilitatoa anumitor credingo grl - *

tea sit lzl orica.ei civilizalii
- Dificultgtea de le dzrji - i
sen este intoleranla virtuto rlr
- Absurditatga filozofic
unei credin;o generale t d rsldirii ei -- 2. apiniile it
ale mul{imilor * Extrema mobilitato acelor opinii care nu provin din ore.
din;e generale - Flucta}ii rt ale ideilor gi crodin;elor ? mi pulin

de secol

- Limitele realo elo acostor fluctualii - Elomentele asupra

r acgioneaza aceste fluctualii
- Dispari;ia actusla credingelor gene,
rale gi foarto larga rspindire presoi fac i zi!ele noastre opiniile s fie
din I mai mil - Cum tind opiniile mulgimilor rfritr la mjoritatea subiectelor catre indiferenga - Neputinga guvernelor de dirija precum diir, opinia uli
s di tiranice.

t.

Frimigr tl opiniilar le imidi

rdill fixe

Exist u strins paralelism itr caracteristicile anatomice ale fiinelor vii gi

caracteristicile lr psihologice. Caracteristicile anatomice con(in anumite ele-

mente invaTiabile sau atit de pu(in variabile, incit trebuie sa tr r geologice

Pentru le modifica. lturi de aceste caracteristici fixe, ireductibile, se intilnesc
altele rm de mobile, r mediul, arta strului de animale 9i hor-

ticultorului le pot modifica ri intr-atit, incit earacteristicile fdtl

devin inzibile observatorului lipsit de perspicacitate.
Acelagi fm se sr in cazul caracteristicilor mrl. lturi de ele-

mentele psihologice ireductibile ale ui m, se intilnesc lmt mobile qi

LIMITE DE VARIABILITATE

79

shimtr. i din st cavz, di studiezi credin{ele gi opiniile unui

por, consta[i intotdeauna existen{a unui fond extrem de fix, r se grefeazl,
opinii la fel de mobile nisipul r stinca.
ryi$,9l ti iit"_i$.ll_1 se q..onstituie astfel in du clase clar distincte.
de rt, marile credin{e rl.!9, dainuie timp de mai multe secole gi care se intemeiazi intreag ciliza{ie, m r, odinioari, concep[ia
fdl, ideile rti, cele ale Reformei; m sint, in zilele str, principiul
nationalitalilor, ideile democratice gi sociale. de lt parte, opiniile mmRt 5i shirtqr, provgnite 1 mi adesea din concep{ii generale, r
fir i le vede rid gi apoi pierind, m sint teoriile care cilduzesc artcle $ literatura irr mit momente, de exemplu cele care au produs rOmF
tisrnul, uaturalismul ctc. La fel de superficiale moda, ele se preschimb
rur nricile valuri se nasc 9i dispar ru la suprafa(a unui lac cu

adinci.

Marile credin[e grl sint frt pu(ine la umr. Ffmr gi disrii

lor constituie puncte culminante i istoria riiri semin[ii. Ele ltis
adeviratul schelet al civilizatriilor. opinie trit r cu gri{ in sufletul mullimilor, dar este foarte dificil s implantezi intr-insul rdi{ durabila 5i 1 fel de dificil si distrugi, dati ris frm. Nu poate fi
rshimt decit cu pre[ul unor revolu(ii olente 9i umi atunci cind credin{a gi-a pierdut r cu totul dominalia sr sufletelor. Revolu{iile servesc atunci la ilturr mlt credin(elor practic abandonate deja, dar
r jugul obiceiului ne impiedica sd le rsim complet. Revolu[iile care
i sint de fapt credin[e r sfirqesc.
m credin( igi primegte sentin{a de dm la moarte irr zi i
care valoarea sa incepe s fie pusi i discu(ie. Nefiind altceva decft fic(iune,
nici rdi( generala nu poate dinui decit cu condigia de nu fi s la isrr.
Dr chiar gi atunci cind rdi{ este puternic zguduit,instituliile r proi din i;i stri tr 9i dispm decit treptat. tn momentul i cate
gi-a pierdut complet tr, tot se intemeia se rgqt. Nu
i-a fost dat i unui r s-6i preschimbe credin[ele, fir s fie condamnat
de ilt s-gi transforme elementele ciliza(iei.
1 gi le trsfrmi i in clipa in care dt credin{d grl; 9i
i atunci triegte obligatoriu I anarhie. Credin{ele generale stau in mod sr la temelia civilizaiilor; ele imrim anumit orientare ideilor si doar elc
pot inspira fidelitatea r 9i sentimentul datoriei,
rl au sim{it intotdeauna cit este de util s dobindegti credin{e generale 9i u in(eles instinctiv disparilia lor insemna pentru ele ceasul de-

80

OPINIILE I CREDINTEIiB MULTIMILOR

cadentei sosit. Cultul fanatic al Ri fost credin(a r i-a fcut rmi

stipinii lumii. datd mrt aceast rdi{, Roma trebuit s ir. Numai
cind au dobindit nigte credin(e mu, barbarii r nimicit civiliza{ia r,
md au atins umit coeziune 9i putut iegi din anarhie.
dreptate, agadar, na(iunile qi-au rt intotdeauna itlr(
gril. Extrem de criticabild din punct de dr filozofic, intoleranta rrzit rtute in via(a naiunilor. Tocmai tr intemeia sau m[i r-

dintele grl, Evul Mediu ridicat atitea rugri gi tii inventatori gi

innoitori s-au stins fi si-gi fi zut indeplinite idealurile, chiar d au izbutit
scape de cazne, Tocmai tru le r, fost de atitea ri zguduit lumea,
de u czut - gi r mai cidea i - milioane de oameni cimpurile de
s

tlatalie.

m sptrs se ridi mari obstacole in calea statornicirii unei credinge generl dar, dat statorniciti, fr( ci devine pentru multi wm invincibila qi,
oricit de fals r fi din ut de dr filozofic, se impune celor mai lumit min{i. r rl ri nu u considerat timp de cincisprezece secole unele legende religioase neinchipuit de rr,,*) daca le cercetezi
idr, rum cele ale lui Moloch, sint ddruri indiscutabile? isiimittr absurditate legendei ui zu care se rzu rril su
fiu, supuninduJ la riil z tru nesupunerea uneia dintre rtril
sale, trecut neobservati timp de mai multe secole. Cele mai mri genii - u
Galilei, Newton, u Leibniz - n-au suus ii mir clip drul
r astfel de legende r putea fi pus in discu(ie, Nimic u dmstrz mai
bine hipnoza rds de credin{ele generale, dar totodat nimic u subliniaz
mai tline umilitoarele limite ale min{ii str,
Din momentul in r u dgmi este implantati in sufletul mlgirii,
d inspiratoarea instituiilor, rtlr 9i mrtrii sale. Domina{ia sa asur sufletelor ests atunci slut. Oamenii de ac(iune viseazi sd traduc5 i
fapte, legiuitorii s aplice, filozofii, artigtii, literaEii s exprime sub diverse
frm.

Din rdit fudmtl pot izvori idei auxiliare, de mt, dar ele rt
irrttdu pecetea credin[ei din r au rit. Civiza[ia egipteani,
civiliza(ia r Elului Mediu, civilizalia msulm rilr provin
dintr-un mic umr de rdil religioasc care gi-au pus pecetea asupra lr
mai neinsemnate elemente ale str civiliza{ii, rmiid si fic dc idti idcntificate.

*
) Barbare din punct de vedere filozofic, rs sa su. Practic, ele au creat civilizagie
complet u 9i timp de multe secole l-au lst om Sa itrd acele raiuri fermecate,
de vis gi de srg, care nu le va mai ounoaste rdt.

LIMITE DE

RIILI

81

Datorit credinlelor 8.""9r.d": i { i, oamenii sfint pringi intr-o

plasi
_
de tradi$i, de opinii gi de obiceiuri, din stiinsoarea iri ou pot
, scape nici-

decum gi ii face intotdeauna s sm itr cftva unii

gii. Nici cel mai
independent spirit igi
rlm si scape dintr-in*. Tiiania veritabila
este decit r:s Bxelcitl incongtient r sufletelor,
tr i este
fost ffui
:h_gl r poate fi mtt. Tibriu, Gingis-han, bi"pbib"
idil tirani de temut, dr din strfdul.itl.
"" Buddha,
lr, Moise,
[sus, hmd, Luther au exercitat sur sufletelor
"rti mult mi

conspiraie va d.i tir, dr

tr in cazul i din(e adirrc irdit? i lupta lt i,mpotriva catolicismului,
irr pofida asentimentului rq_t al msIr, i pofida tdl
de disi.ugere ta fel
de nemiloase cele ale Inchizigiei, m str Revolu[ie
fost in cele din
rm invins. singurii tii drgi ai mitii au fosi
dintotdeauna ml morlilor sau iluziile r le-a t.
i
Absurditatea filozofic anumitor bedinge generale fost
niciodati, rpet, obstacol in calea triumfului Ir. srimf
nici r posibil decit
cu condi$a ele s i strop de absurditate
li *iut.. Evidenta
inconsisten( rdi{lr socialiste tl nu
le va impiedic" r.ii si se implanteze in sufletul mulimilr. Adevirata lor inferioriiate,
i
toate_credin(ele religio.ase, gine_de sig lucru: m idealul "-i'u.ui" "u
de f.ii. r
mis de ultimele trebuie s fie realizaidectt itr- i
itr, ii
poate contesta rlizr sa. Idealul de fericire socialisti
trebuind

I"l

s se realizeze _|mi, dgrti

rmiilr se va aTta de la riml irri
de aJ realiza 9i rdig igi va pierde, din l
u.""u, .i r"rt, Fr[
Sa nu va t, a;adar, decit
i atunci. i de , d religie rit
deocamdat - toate cele r au
rit- - ac(iune distructiii, va
putea juca nici mai tirziu un rol rlr.

2.

Opiniile mobile ale mul$milor

r rdiglr fixe, rr fr{ tocmai m itt-, se fl strat de

opinii, de.idei, de ginduri r se nasc
ipier neincetat. vitr r u dureaz
dscft clip, iaT celor mai imrtt depiqeEte nici
mr viaga unei ger{ii. Am subliniat deja i schimbrile
in aceste i sint uri
"ur"
maimult superficiale decitreale gi rtittdurru
"""t"u'9iritrrrmului. Examinind de exemplu instituiile politice ale
aratat
1arii noastre,
partidele cele mai potrivnice, in rgf monarhiite,
radicale, imperialiste,
-

*'

82

OPINIILE I CREDINTELE MULTIMILOR

ocialite etc, - ideal absolut identic 9i i acest ideal 1ine doar de structura tl mli str, tr 6, sub llm ?srtrtr, la alte nall

uni regiseEti ideal opus. Numele dat opiniilor, adaptfuile ingeltoare nu

schimb nimic fondul lururilr. Burghezii din womea Revolu(iei frz,
gi r, ochii alintili ur epublicii rm,
i-au adoptat legile, fasciile 9i t, u devenit romani ri faptul i se fl
sub impriul unei puternice sugestii de tip istoric.
Rolul filozofului este de t ilrm subzisti din vechile credinle sub
masca r shimiri rt 9i de distinge, in fll mitr al opiniilor,
orientrile detcrminate de credin(ele grl gi de sufletul neamului.
Fir acest criteriu, s-ar putea crede i mullimile igi shim frecvent 9i d
l lor plac credinlele politico sau religioase. itrg istorie politici, rcligioasi, artistic, literar r, intr-adevr, s dovedeasc.
S lm, de exernplu, rid srt, de la 1790la 1820, di de numai
treizeci de ani - durt unei genera(ii. Vdm mlimil, monarhiste mai intii,
devenind revolu(ionare, apoi imperialiste, in fi, din monarhiste. in religie, ele evolueazi in aceeagi rid de la catolicism la ateism, rm tr la
deism, rcvenind apoi la fm de catolicism ditr cele mai exagerate,
ui
i mlimil, ci pi cei r le d sfri sm trsfrrmri. Ii vedem
acei adep(i infoca(i ai Conven(iei, dugmani declarali ai regelui gi drid
nici zei, nici stpini, devenind umilii slujitori ai lui Napoleon, rm urtid
cucernic lmiiri i procesiunile din timpul domniei lui Ld al XVIII-Ia.
Iar in timpul celor qaptezeci de ani & rmt, cite schimbiTi nu s-au pr
dus in opiniile mullimilor! ,,Perfidul Albion" de la inceputul acestui secol devenea, sub mogtenitorul lui Napoleon, aliatul Fr(i; Rusia, m fost de
di ri in rzi Ei r aplaudase atita ultimele risturnri de la noi, este brusc
considerat prietena noastri.
t trtr, in rti, in filozofie opiniile se succed gi mai rapid. Romantism,
naturalism, misticism etc, se nasc 9i rnor, id rid, ATtistul gi scriitorul aclama{i ieri sint rfd dispreguili miine.
Daci analizirn is aceste schimbiri, atit de rfd in r{,
srr? Tot este impotriva credinlelor gl 9i sentimentelor neamului
este fmr, gi fluviul al crui urs fost abtut ri curind in mt. Acele
opinii r se 1g de nici rdi( generali, de nici sentiment rteristic neamului gi care, in si(, pot fi statornice, rmi la voia
intimplrii sau, di se rfri, la hrml lr mai neinsemnate schimbiri
de mediu. Frmt prin sugestie 9i contagiune, ele sint intotdeauna fmr,
sidu-s 9i pierind, ri, la fel de rd dunele de nisip care vintul
le cldde;te la malul mirii.

imbibali de literatur latini

LIMITE DE

RIILI

83

i zilele noastre, mirl opiniilor mobile ale mliilr este mai mr ni-

ciodat; 9i aceasta, din trei motive diferite.

Primul este vechile rdi[, pierzind-gi treptat ifl, nu mai ac[iozdiir r ilr trtr, spre le da anumiti ritr.
dat u disparilia credinlelor generale, igi face loc multitudine de opinii
til, lipsite de trt gi itr.
Al doilea motiv este fr[ rsidi mullimilor fiind din in mai pulin
trrti, trm lor motrilitate se poate manifesta lir.
I fine, al treilea motiv este larga rsirrdir din ultimul timp presei, r
face in fa(a ochilor gtri s se perinde neincetat cele mai divergente opinii,

sugestiile generate de fiecaTe dintre ele sint urid distruse de sugestii trr.
Nici opinie nu ajunge, 9d, s se generalizeze, gi toate sint s;tite ui existen(e fmr. Ele ir inainte de se fi putut sidi irrdeajuns sr deveni
grl.
Din aceste cauze difeite rzlti fenomen ft in istoria lumii Ei
trem de caracteristic epocii actuale: m refer Ia ti grlr de adirija opinia uIi.
Altdat - 9i acest altdat este r idrtt-, misril grmtale, influenla citorva autori Ei unui mr restrins de ziaTe contimiau adevralii factori de reglaj al opiniei publice. Astzi, cei sri gi-au pierdut u
totul influen(a, iar ziarele nu fac altceva decit s reflecte opinia publica. cft despre oamenii de stat, acegtia, departe de dirija, ut dt sa urmeze.
m lr de opinia li mrg, ri, i la groaz,, ficindu-i s gurneze fir pic de s[.
opinia publici tinde deci s d, din in mai mult, supremul factor de
reglaj irr politic. ajunge astizi s impund alian{e, m fost li{ cu
rugii, izvorit r exclusiv dintr-o migr
ulr.
foarte ciudat s vezi, i zilele str, papi, regi qi imr[i acceptind mcanismul interviului, sr a-i S gindurile referitoaie la tm dt judecatii mullimilor. se putea 9, odinioar, politica ceva sentimenial,
Putem si mai Sm r in prezent, cind vedem luindu-i drept calauze
impulsurile mullimilor nestatornice, r gtiu de r(i Jint ds 9i
clusiv de sentiment?
Cit dsr rs, ltdt diriguitoare opiniei iq, eq trebuit, gu9i
rli" ili i fata puterii mullimilor, Frt sa este, clesigur, considciI; dar numai tr rzit exclusiv ecoul opiniilor
ulr 9i aI
q$19!t9!r lor fluctua{ii. Devenit siml agen{ie de ifrmii, irug s
igi mai imi vreo idee sau dtri. urmrgt toate mdifiiril survcnite
in gindirea uii: necesitagile ur!i lig, spre nu-gi pierde cititc>

84

OPINIILEI CREDII.{ELEMULTIMILOR

rii. tril publicaii solemne 9i influente de altidati, irr genera(ia trti

le asculta piogenie sentin{ele u disprut u devenit nite fi[uici informa-

tive, impinate cu cronici mztg, ri mondene 9i reclarne financiare.

ziar este astzi suficient de bogat sr rmit rodactorilor si s i opinii personale 9i autoritate pot avea sm i in fg cititorilor dornici
de-a r d informa(i sau distra(i, cititori r itrid, idrtl oricirui sfat,
rfitr? Critica mai r nici mir puterea de lansa rt sau is
de ttr. poate duna, dr nu poate sluji. Ztarale sint intr-atit de congtiente
de inutilitatea riiri opinii personale, incit supriat in grl criticile
trr, mirginindu-sc s dea titlul {ii, cu di sau trci riduri de reclami; iar
in douizeci de ani se va intimpla probabil acelagi lr u critica ttrl.
rr s(il presei gi grlr este astzi str spioneze opinia
publici. efect va produce cutare eveniment, cutare proiect legislativ, cutare
discurs - it trebuie s afle; gi este gr, cici nimic nu mai mobil 9i mai
shimtr decit gindirea mulgimilor. Le vedem intimpinind biesteme
in ajun lm.
st total |is de direclionarc opiniei putrlice 5i, totodat, disolu[ia
rdilr religioase awt drept rezultat final firimilr mlt ttrr
convingerilor, indiferen{i rsid mullimilor, 5i indivizilor, f! de tot
priveqte in mod evident interesele lor imediate. Doctrinele, m r fi so
cialismul, nu ft prozelili cu dirt convingi decit i rindul pturilor fir
carte: printre muncitorii din mine gi uzine, de exemplu. Micul rghz, muitorul ceva mai instruit devenit prea sceptici.
_ Evolu(ia care awt loc astfel, de treizeci de ani i, este impresionant,
In rdt, pu(in indepirtat totugi, opiniile aveau i riti
ritr grli; ele r rezultatul adoptrii unoi anumite credinle funda
mentale. Simplul fapt de fi fost monarhist ili dd, inevitabil, atit in domeniul
istoriei cit gi i al ;tiinlelor, anumite idei bine irdiit, id faptul de
fi fost republican i[i confereaidei totul opuse. Un monarhist gtia sigur ml
se trg din maimu[i, cind u republican gtia, mai pugin sigur, i de
acolo se trage. rhistl tr s rs despre Revolu{ie cu sir, iar
republicanul cu venera[ie. Anumite m, cele ale lui Robespierre gi MaTat,
ti rostite plecind ri ochii, ir altele, cele ale lui Cezar, Augub
tus, Napoleon, t fi r(t neinsolite de invective. Pini gi in Sr
noastr rdmi aceasta mir naivi de concepe istoria.
Astzi, cind ssi discu(iei 9i analizei, ri opinie igi pierde prestigiul; aspectele ei incitante d urid perimate 5i pu(ine idei capabile s ne

li

sioneze mai suprae{uiesc. Omul mdr este invadat tot mai mult de
idi[r[.

LIMITE DE VARIABILITATE

85

S deplirrgem r tare aceast{ istoviTe generalizati opiniilor. i este

simptom de decaden(i in via(a unui r, ann t- contesta. PToorocii,
apostolii, dtrii - itr- it, convinpii - neindoielnic totul !t
frt decft nihiligtii, criticii gi indiferengil; d s itm , in condiliile actua
lei fr[ mullimilor, d sig opinic ar putca dobindi suficicnt prestigiu

pre so im, fi de indat investita tr atit de tiranici, ift to

tul r trebui numaidecit s se plecc inaintea ei. i atunci s- t tr
mlti wm epocii libertilii de discu{ie. Mullimile sfint uneori nigte stii cum'
secade, cum au fost, cfteodati, Heliogabal gi Tiberiu; daT pot s ii gi accese
de furie, civilizalie cale si d irr mfiil lr este prea ss bunului l
al itimlrii tr d multa rTeme. i d r putea intirzia putin
ceasul rigirii, aceasta este tocmai tr mobilitate opiniilor 9i indife-

renta crescindi mlgimilr pentru orice rdi! generale.

CARTEA RI

CLASIFICAREA I DESCRIEREA
DIVERSELOR GR DE MULMI

CAPITOLUL

CLASIFICAREA MULTI MILOR

Clasificarea mullimi|or - l, Mul{imilo eterogeno - Prin se disting lnfluenla mlui - Cu c?t suflotul mli Bte mai puternic, cu atit
col al mulgimii este msi slab - Sufletul m|i roplzint starea do civi-

lizBgie, iar sufletul mullimii starea de barbarie

- 52, Mulyimileomogone
Suimrgir mullimilor mg - Sectele, castele 9i clasele.

m prezentat in aceasta lr caracteristicile grl m tuturor

mul[imilor. Ne mai rmi de studiat caracteristicile sit, suprapuse lr
grl, corespunzatoare dirslr categorii de colectitli,
S facem pentru inceput sm lsifir multimilor,
Punctul nostru de plecare va fi simpla gloat. La nivelul cel mai de jos, este
ms din indizi r(iid ur semin[ii difcrite. Singura legtrtur care ii
fri unitate

este in acest caz voin(a, mai mult su mai pu(in respectat, unei
cpetenii. Se pot da exemple tipice de astfel de gloate barbarii de origini di
verse r, timp de mai multe secole, au invadat Imperiul Rm.
Deasupra acestor gloate lipsite de coeziune r cele r, s ac(iunea anumitor factori, au dobindit nigte caracteristici mu, sfirgind ri frm

CLASICAREA MULTIMILOR
_.

87

Acestea r avea, in condilii rIi, caracteristicile distinctive ale

riirlliitor, cuprinse isi furtotdeauna i cele ale neamului.
_94:

Diversele categorii de mul{imi pot

se pot fmrtri i modul rmtr:

, Mulimi trg:
1.

anonimc (mimil de

2. im

observate irr drl fii r

strd, de pilda.)

firii, adunri pmlamentare.)

. limi mg:
1. secte (secte politice, secte rcligioase etc.)
2. caste (casti militar, cast preo(easci, diversele caste de lucrtori etc,)
3. clase (clasa rgh, clasa (drist etc.)

Si ritim in citeva cuvinte caracterbticile distinctive ale diversolor categorii

de mIimi-).

l.

Mul$mi eterogene

Aceste colectivitli sint cele ale r caracteristici le-am studiat mai inainte.

Ele se m din indivizi rr, indiferent r le este profesia s inteb

gen(a.

m demonstrat in aceasti lrr pihologia milr dintr-o mullime

difertr esen[ial de psihologia lor individuala 9i 1 cazul inteligen(ei se mifest aceea5i difrt. m zt in colectivit(i j nici rl. Nr
mai sentimentele incongtiente pot aciona in acest caz.
Un factor fundamental, m| prmite s facem distinclie destul de
lr itr diversele mullimi eterogene.
m tot rit sr rolului s tid el este ce}mai puternic factor pabil si dtrmi acliunile oamenilor.Influen(a mli se mifst qiin pri( caracteristicilor mlgimilr. gloati frmt din indivizi r, dar togi
englezi sau chinezi, se va deosebi rfud de alta, frmti tot din indivi rr, dar de mri diferite: r5i, francezi, sili glg.
Divergen(ele profunde, create de constitu{ia mtl ereditar in maniera milr de simli gi de gindi, izbucnesc in mmtl irr r mit imr
*) So vor gsi detalii asupra diverso|or categorii de mulgimi i ultimele mls lurri (slogia politic, Opinii st' rdil, Psihologia revoluliilor\.

88

CATEGORII DE MULMI

jurri destul de rare de altfel, rs itr-

aceeagi mlgim, i rrii

r egale, indivizi de nalionalitagi diferite, hi daci interesele ii
d laolalt sint, in r!i, identice. Tentativele fcute de socialigti tr
a-i ri i mi grs reprezentan{ii popula{iei muncitoare din fi
[i au dus intotdeauna la cele mi violente ilgri. mullime latinA, iit
de revolu[ionm sau de conservatoaT am rs-, va face invaTiabil apel
la intervengia statului tr a-gi realiza dezideratele. este intotdeauna
tralizatoare gi mai mult s mai pu[in zri. mullime s mri, dimpotriv, ignor statul gi se adreseaz decit liativei private.
mlim frzi gine, inainte de ri, la egalitate, cind mullime englez,
la libertate. Aceste difr( itr mri d na5tere la r tot atitea specii de mllii cite natrirlni t.
Sufletul neamului dmi deci complet sfltl rnullimii. Este acel sstt
puternic r ii limiteaz acesteia li rm oscila$il. Caracteisticile infeioare
ale mullimilor stnt u attt mi uli lt u ctt sufletul mului este mai
putemic. Aceasta este lege fdmtl. Starea de mlim 9i domina[ia
mulgimilor reprezint rri sau itrr lri" },{umai dobindind
suflet structur solid, ml se poate sustrage din i mai mult f[i
ira[ionalc mltrimilr 9i iegi din rri.
Indiferent de neanr, singura clasificare important ml{imilr trg este
imr{ir lor in mlimi anonime, m sint cele de strad,9i i mlimi neanonime, de ild dil deputalilor gi juriile. Sentimentul responsabilitalii,
inexistent la primele gi dezvoltat la celelalte, fr actelor lor ritiri adsea diferite.

Z.

Mul$rni mg

limil mg cuprind: 1) sectele,2) castele,3) clasele.

,._fumrh primul stadiu de organizaTe mlimilr mg. prinde indivizi cu du{i diferita, cu profesii diferite 9i provenigi adesea din
medii fomte diferite, neavind in m decft credinlele. Aga sint sectele r
gioase 9i politice, de ml.
Casta reprezint cel mi inalt stadiu de rgizr de este il
mullimea. [n timp secta este frmt din indivizi cu profesii, educalie 9i de
provenien[e adesea smitr, unigi mi ri credinge m, casta
cuprinde decit indivizi de aceea5i profesie 9i ri rmr cu educatie gi de
ril r identice. Astfel sit castele militare gi preolegti.

]
]

CLASICAREA

MULTIMILOR

89

se m dioindiv de origini diverse, r sint reunigi nici

,,Clasa
ritf-o comunitate de rdi(, rm membrii i secte, nici printr-o
mi.

tate de ocupa[ii probionale, rm mrrii unei caste,

ri anumite

anumite obiceiuri de { Ei educalie smitr"ii h

urz, clasa (rs.
D nu studiez in aceasti lr decft mullimile eterogene, m voi
doar de citeva categorii tipice, alese din st mr va.ielate de mul(imi.
inter_gse,

CAPITOLUL

MULMILE AA-ZIS CRIMINALE

Mullimile a9a-zis criminale

mulgime posto fi rimil din punct de ve-

tl mullimilor_sint
dero legal. dar din t de vedere psihologic
*
septembrigtilor*)-.
Psihologia
diverse
Exemplo
complet incontiente

Rslionamentelo, sonsibilittea, cruzimea 9i moralitatea Ior.

Mullimile care, dupa

anumita perioadtr de Surescitare, revin la staTea de

sim-

ple automate incongtiente, dirijate prin intermediul sugestiilor, pot fi greu -

lificate, in ru caz, drept criminale. Men{in totugi acest calificativ eronat

mllimilr
tru i el fost consacrat de studii psihologice. Anurnite acte ale
in
sine, actul
uirrt, in Sine, cu sigu[ criminale, dr atunci tot rimil este,
unui tigru care del/oreaz u indian, du i-a lsat mai intii puii s-l

ciopir{easc pentru a-i distra.

Faradelegile mulimilr r in general dintr-o utri sugestie, 9i indivizii r luat parte la ele sint deplin convinqi du i ;i-au ficut
decit datoria, Nu acesta este cazul imillui obignuit.
Istoria firdelegilor comise de mulgimi pune in eviden( cele de i sus.
se poate da exemplu tipic uciderea guvernatorului Bastiliei, dl, de Launay.
Du urir acestei fortarete, guvernatorul, inconjurat de mullime rm
de iurescitath, primea lovituri din toate r{il. S-a propus s fie spinzurat, s i
se taie capul sau s fie legat de coada unui cal. Zbtindu-se, el lovit din grql
cu piciorul unul dintre cei de f{. cineva propus, gi rur sa fost
imJdiat lmt cle mulgime, indidul lovit sa taie capul guvernatorului.
,,9st, tr fr lur un semivagabond r Se dusese la Bastilia tr vedea se intimpl acolo, se gindegte , dr aceasta este parerea grl, ac(iunea este triti gi crede chiaT i se medalie d

distruge monstru. Cu sabie r i se d, 1 lovegte peste ceafa dezgoliti; dar

fiindc sabia prost suiti u taie, scoate din buzunat u mic uit cu miner negru gi (cum fiind de meserie utr, gtie s traneze r) duce perfect la
t operaliunea."

')

(.t.)
rtgi la masacrele din septembrio 1792

MULTIMILE AA-ZIS CRIMINALE

91

Se vede aici claritate mecanismul indicat mai inainte: sur 1 sugestie foarte tri, dat fiind ese colecti, convingerea criminalului mis act trm de meritoriu, convingere rrs tru de{ine rr

im conceti[enilor si. IJn asemenea act poate fi din punct de vedere legal calificat drept rimil - u is 9i din punct de dr psihologic.
caracteristicile generale ale mulgimilr aa-zis criminale sint tocmai cele
care le-am constatat la toate mullimile: sugestibilitatea, credulitatea, mobilitatea,_exagerarea in sentimente, {ie ele u sau rl, manifestarea anumitor forme
de mrtt etc.
V regisi toate aceste caracteristici la mullime care lst u dintre cele
mai sinistre amintiri din istoria str: septembrigtii. este de altfel foarte
smitr mullimilor r participat la Noaptea Sfintului rtlm.
ri detaliile din povestiea lui Taine, detalii r acesta le-a extras din

memorialistica vremii.
Nu se gtie exact i rlt su sgrt s se goleasc inchisorile prin msacraTea prizonierilor. S fi fost Danton, um r ril, sau oricine altcine, r imrt(; singurul fapt r intereseazd privegte utri

sugestie rtt de multrimea 1sirit s infptuiasc masacrul.

ATmata ucigailor cuprindea aproximaiiv trei sute de rs qi constituia
tipul perfect de mllim trg. in fr i foarte mic umii de ticloqi
de profesie, r frmt mai ales din riliqi gi aTtizani apar[inincl diverselr rsl: izmri, ltugi, brbieri, zidari, firi, smsri ctc. Sub in-

fluen{a sugestiei receptate ei sint, rum trl men(ionat mai inainte,

perfect convingi implinesc datorie patriotic. u dubla func[ie de judectori gi de clli gi u se sidr nicidecum niqte criminali.
trui de importanta rolului lr, incep ri fr u soi de tribunal qi imdiat ies la iveali spiritul simplist 9i echitatea, nu mai pu(in simplist, mulgimilr. Dat fiind urrul acuza(ilor r considerabil, se decicle mai intii
nobilii, preo(ii, firii, slujitorii regelui, adici to(i cei al r titlu este prin el
insugi dovad de culpabilitate in ochii ui u patriot, s fie masacra(i la
grmd, fr fi nevoie de htrir special, Ceilalgi vor fi judeca{i dupi
inf(igare 9i reputa(ie. congtiin(a rdimtr multrimii fiind astfel satisfcut,
va putea trece in mod legal la msru gi da curs iir instinctelor slbatice
rr gz m rtt- in lt parte si r colectivitgile sint capabile s
gi le dezvolte in cel mi inalt grd. Aceste instincte nu vor impiedica de altminteri - m se intimpl, de rgul, i cazul mullimii - manifestarea concomitent
r sentimente opuse, m r fi sensibilitate adeseori la fel de grt
gi

rzim.

,,Ei au drgl;i expansiv

gi

sensibilitatea plini de zel

muitrului pari-

92

CATEGORIIDEMULTIN{I

zian.LaAbbaye, confederat, aflind i prizonierii fost lasali fr i timp

de de , vrut r gi simplu si-l tri paznicul ijt 9i fi 9i
fut-, f rugimingile fierbinli ale de[inuilor ingigi. Cind rizir este
chitat (de tr trilul improvizat), u to(ii, paznici gi ucigagi" il imrligz
u entuziasm, ld peste msri", d r se duc -i id cei rimgi.
in timpul rnasacrului, veselie iittr domnegte pretutindeni. Dsz,
cintinjurul drlr, rjil pntrucucoanelebucuroase s-id
uci5i aristocra[i. tiu totodat s-gi manifeste simul deosebit de echitate. um ucigag s-a plins la dml agezato ceva mai depmte nu
d prea bine 9i i ii spectatori au lr de a-i lovi aTistocra{i,
ei realizeazi juste{ea acestei observagii 9i hotTsc s oblige victimile s treac
incet-incet ritr di riduri de asasini r nu r avea voie si loveasc decit

cumuchiasabiei, tru aleprelungicaznele. LFr,timl sintdezbrcats

complet gi ciopirlite tirnp de jumtt de ri; apoi, d tt lum izut
intreg spcctacolul, li se di ltr de gTalie spintecindu-li-se pintecul.
Uciga5ii sint de altfel trm de sruulgi gi dau ddi de acea.moralitate

Ei d masa mitetelor banii ;;i bijuteriile timlr.

in toate actele lor se rgss mru acele frm rudimentme de ra[ionament,
specifice sufletului mullimilor, Astfel, du mlrir 1 200 sau 1 500 de
dugmani ai na{iunii, cineva spus, gi sugestia i-a fost imediat acceptata, 9i in
cclelalte inchisori - ud se flu qtri batrini, vagabonzi, digi tineri
sint intemni[ate i rcalitate guri inutile, de r r fi bine si te descotorosegti.
Dc altfel, ritr ei se fli cu sigur! dugmani ai poporului, m r fi de pilda
m Dlr, vduva i ucigag: ,, trebuie s fie fris i i
inchisoare; d ut, r da foc Parisului; trebuie s fi spus asta, spus-o!
Mai facem r(i!" Demonstra$ia r evidcnti gi cu to[ii sint masacra(i
i bloc, printre ei aflindu-se 9i r cincizeci de copii intre doisprczece 9i gap
tesprezece ani, r de altfel r fi putut deveni ei ingigi dugmani ai na{iunii qi
rr surimr r, prin urmr, sr.
D sitmi de tr, totul r gata gi ucigagii putut s se glndeasc
la odihnd. Frm convin5i in forul lor interior riti recunogtin(a trii, u
venit s-gi ri rms de la titi; cei mai zelogi au pretins chiar
,ri existen[ m semnalat-o deja i sinul mulgimilor.

medalii.
Istoria mi din 1871 frizz 9i alte fapte de acelagi tip. Iflu{
rsid multrimilor gi capitulrile succesive ale tritilr i fa[a lr vor
mai furniza, cu sigur[i, 9i altele.

CAPITOLUL I

JURAI CURI CU JURI

*

CaracteriBticile grl alo !uriilor - Ststistics a.ata

dociziil ps sr lB iau sint indepondento do m; lor - I
Juragii cur;ii cu juri

Slsb if|l ralionamontului - MetodB

- Natura faptelor criminale fa!6 ds
care juralii sint indulgBngi, respoctiv sgvori - Uti|itatoa institugiei juriului 9i
pericolul r l-ar prezonta inlocuirea s cu magistragi.
mod slnt impresionali juratii

de convingere ale avocalilor celobri

Dr putem studia aici toate categoriile de jurali, m examina numai s mai imrtti, cur(ii cu juri. JuTalii din aceast categorie
constituie ml excelent de mlli eterogena im. Regisim, i
cazul lr, sugestibilitatea, predominanta sentimentelor incon;tiente, slaba
citate de r{i, influen[a dtril etc. Studiindu-i, m avea ocazia s
observm nigte tipuri interesante de erori r le pot comite persoanele
ini{iate i psihologia colectitagilor.
Juralii frz inainte de toate dovada ponderii nesemnificative
, i{r luaTea decilor, nivelul mental al diverselor elemente care alctuiesc
multrime. m vizut . itr- dr dlit hmt s-gi si opinia
intr-o chestiune r caracter exclusiv tehnic, inteligena joaci nici
rol; gi i de savan{i sau de artigti nu rim, sr r subiecte
generale, judectr(i sensibil diferite de cele ale unoi diri de zidari. in alte wo"
mri" tribunalul alegea cu griji persoanele chemate s formeze juriul 9i le rr
ta din rindul claselor luminate: profesori" func[ionaTi, literagi etc. Astfui, juTiul
este format mai ales din mici negustori, micipatroni qi f(iri. r, spre m
rea iir specialtilor, statistica rti i, rir r fi m[ juriilor,
deciziile lor sint idntice. ingi mstrii, atit de ostili totu5i institugiei juriului,
trebuit s rs rigurozitatea acestei constatiri. Iati scrie st
tm rechi pregedinte al cu juri, dl.BraTd des Glj iitiil
,

sale:

,,Astzi, alegerea juriilor se aflA in realitate i miinile consilierilor municipali,

r admit sau respingjura[ii di l lor plac, in func(ie de riril

94

GRII DE MULTIMI

tice qi electorale irt ziii lr... in r 1r majoritate, cei aleqi sint

comercian{i u r importan[i, r u fi fost alei altdat, func(ionari i
9i
umit servicii administrative... Degi toate opiniile se contopesc cu toate
r
fesiunile in cei chemali s judece, l[i dintre ei avirrd rdr figil iaT
mi dintre cei mai binevoitori fiind de mai umili condi$e, spiritul juriului nu s-a schimbat: verdictele sale rdms aceleaqi!'
S r(im din acest pasaj concluziile care sint foaTte adevfuate,
9i u explica[iile, extrem de slabe. N trebuie is si mir explica{iilesint astfel,
i psihologia mullimilor, ri rmr gi jura(ilor,
r s fie, cel mi adesea,
la fel de pu{in st atit avoca[ilor, cit qi magistra[ilor. dovedegte u lur relatat de acelapi utr 9i m i unul din cei mai celebri avoca{i ai ur(ii
cu juri, Lachaud, se folosea sistematic de dreptul s de rtr impotriva tutrr indivizilor inteligeni r fceau parte din juTiu. r, ri{ gi umi
experien[a - fut s se in[eleag in cele din ur completa inutilitate rzrilr. rurrul general 9i avoca(ii, la Paris cel (i, au renun(at complet
astizi la st metod rzrii gi, cum rr dl.des Glju verdictele
S-au schimbat, ,,ele u sint nici mai bune, nici mai rl''.
La fel toate mulgimile, jura{ii sint rfud impresiona(i de sentimente
_
9i
foarte pu(in de r[imt. ,,Ei nu rezist, scrie u avocat, la vederea unei femei r ltz Sau r orfani care le defileaz inaintea hilr''.
,,Este
suficient femeie s fie cit de cit drgu!, su cll. des Glajeux,
tr
obline ui{ juriului. "
Nemilogi faptele criminale de r se simt ri amenin(a{i qi care rrzint itr-dr un pericol tru societate, jura(ii se rt, dimpotrivi, foarte
indulgen(i in fa(a crimelor aa-zis pasionale. Ei sint rareori severi in cazul
ruuciderii comise de tinere mm nemiritate 9i i pu{in inci in cazul fetei donate r rut u vitriol in seductorul ei. simt instinctiv foarte bine i
aceste fapte sint pu{in periculoase pentru societate gi intr-o
{r in r legea
u protejeaz fetele abandonate, rzur uneia dintre l este mai mult util
decit ditr, intimidind dinainte itorii seducAtori.-)
Juriile, toate mullimile, sint puternic rit de prestigiu gi pregedintele des
Glajeux remarcat ud dreptate , foarte democratice alctuire, ele se
arati foarte aristocratice in inclina(iile lr afective: ,,Numl, originea sociala,
r ismt, faima, asisten(a uui avocat ilustr toate aceste lurri r
dau distincie 5i strluir constituie att considerabil i fr acuza[ilor''.
*
) S rmrm i treact st delimitare, foarte bine f t, din instinct, de tr jura9i, faptelor socialmente periculoase de celelalte fapte rimil, U este deloc lisit
de Tndrepta!ire. Scopu| legi|or penale trebuie s fie, evident, de proteja societatea ttriva criminalilor, 9i nu de rz. Or, codurile Str mai ales minlile magistra;ilor

JURATII CURTII CU JURI

95

S ac(ioneze sur sentimentelor jur(ilr 9i, i cazul tturr mulgimilor,

s argumenteze r mult sau sa foloseasci decit frm rudimentare de
r{imt - iat de trebuie sa se irrgrijeasc un avocat. Un t errglez celebru pentru succesele sale in rt cujuri analizat in detaliu aceasta

mtd.

,,El observi cu aten[ie juriul in timp pledeaz, It momentul prielnic. u

qi profesionalism, avocatul citegte fizionomii efectul fiiri fraze, al fieri cuvint gi trage concluziile de rigoare. Mai intii, trebuie s-i identifici flr

cei mmri ai juriului care sint de la it cigtigai pentru uz, Dintr-o

sigri migr, rtrl iqi asigur simpatia lor, d r trece 1 mrii
r r, dimpotriv, uitri gi se strduiegte s ghiceasc de sint imtri.
va acuzatului. Este partea delicat profesiunii i, in afaTa sim[mintelor jus.
tiliare, pot exista infinitate de motive pentru care doregti s condamni un m."
Aceste citeva rinduri rzumi foarte exact scopul artei oratorice gi arat6 totodati inutilitatea discursurilor prefabricate, pentru termenii folosii trebuie
modificagi in fir moment, ln func{ie de impresia rdus.
rtul are nevoie s-i rts to(i mmrii unui juriu, ci mi
cei rl de dutri, care r determina opinia grl. in cazul tuturor l{iilr, cigiva li conduc toi illi. ,,frm rii ml,
s avocatul mai sus menionat, in momentul r{rii verdictului ru suficien{i l s doi oameni energici tr antrena restul juriului." acegti
doi sau treijurai trebuie si-i conving ri sugestii abile. ri s le placi din
capul locului. mul mullimii r te place este jrtt s 9i deplin
dispus s considere motivele r i se rzit, oricare ar fi ele, sint excelente.
itr- interesant lrr sr tlui Lachaud, m gsit urmtr istorioar:
"se tie intreaga drt pledoariilor r le sus(inea la urt u
juri, Lachaud u ird din ochi doi sau trei jura(i r ii gtia sau ii sim(ea
inflr,lengi, dr indaratnici. i grl, el rq s-i su acegti rlitr!i.
tugi, aflindu-se r dat in provincie, gsit unul r il bombarda zadarnic,
de trei sfrtri de r, l mai conl,ingtoare argumonte: primul din
doua, al gaptelea jurat. apuca disperarea! Deodat, in mijlocul unei denogtri s?nt i bine imprognate de spiritul de rzur al logilor primitive. Termenul de
,,vindicte" (in limba frz pedepsire crimelor (n.t.)) provenit di vindicta,rzbunare,
este i de flsil urt. Avem dovada acestei tendinle magistratilor i refuzul multora dintre ei do aplica excelenta lego rgr, r permite condamnatului s nu
is9s pedeapsa decit caz de recidiv. Or, nici un magistrat u poste igr faptul,
statistic dovedit. aplicarea unei rir pedepse Irz r cu certitudjne ridiva. Judtrii, dind drumul unui vinovat, igi imgiz societatea nu fost rzbunat6. Decit s rzu, ei rfr sa creezo un recidivist periculos.

96

CATEGORII DE MI"ILTIMI

monstratii pasionante, Lachaud se oprete 9i se adreseazi pregedintelui curgii

cu juri: ,,Domnule pregedinte, spune | -i putea dispune s fie trasi perdeaua
acolo, i f(? Domnia sa, cel de-al gaptelea jurat, este orbit de sr." Al gap
telea jurat rogit, suris, mullumit. Fusese ctigat de partea iririi."
Mai mli autori, 5i dintre cei mai de smi, mitt rgi in ultirra
vTeme institugia juTiului, singura il totugi si trrz rril, itr-
dr frt frecvente, ale unei caste nesuptrse nici control.') Urrii ar dori
u jri rrtt numai din ridril lslr luminate; d i m dovedit deja i 9i in acest caz decile r fi identice eele de m. lii, in baza rriir comise de tr ju{i, r dori s-i ilitr 9i s-i ilis prin judectori.
Dr pot ei uita i erorile rr5t jura{ilor sint intotdeauna comise
mai intii de judectori, tru i ztl defeit juTiului fost considerat vino
vat de mai mulgi magistra{i: jdtrul de instruc[ie, rrrl Repuicii qi
seclia de trimitere ijdt? i nu r evident ti d r fijudecat
numai de tr mstr(i (nu de juragi) acuzatul pierde singura sa gsi de
fi gsit t? Erorile jr[ilr fost irrtotdeauna, mai intii, rri ale mgistra(ilor. D acegtia din urm tri deci s-i lmim cind r erori
judiciare deosebit de grave, rm dm li doctor , -
chetat de jdtr de instruc(ie peste misr de mrgt, privind denun{ul
unei fete semiidioate r il acuz:l medic ia ft rt pentru 30 de
franci - ar fi fost trimis la , fri explozia de indignare public fAcut s
fie imediat gratiat de tr Eeful statului. Onorabilitatea condamnatului, sr

[iti de to{i t(ii si, f r s fie i md dt grsl,

magistra(ii recunoscind ei ingigi acest lur; gi totuEi, din spirit de cast, ei s-au
strduit s impiedicc smr gra(ierii. in toate cazurile smt, ris
in haiqul unor detalii tehnice le poate in{elege, juriul il asculti, firgt,
rrrul general, gindindu-se la rm rmlr cazul fost cercetat de
*)Magistratura rrzit, Tntr-adovr, unica autoritat ale ri acte
sint supuse nici
unui control. Nici una din revoluliile Frangoi democratice s putut sa-i smlg dreptul de

habeas corpus, de care Anglia osto atTt d mindra. Noi m izgonit tiranii; dar in fiecare
ora9, msgistrst dispune d bunul su plac de rs 9i libortatoa cetafenilor. U
imtjdtr de instrucgie, do-abia ie9it din coala de dropt, r putoros rovoltatoare
do trimito la lnchisoare, bazB i simp|e prezumlii do }i r u trbuie sa
justifice i fala imi, tgii cei mai ismli. El poate s-i gi lnchi9i gase lri
sau chiar u , sub pretoxtul cBrcetrii judoctorogti gi s-i eliborozo apoi f5r s le datoreze
nici dospgubiri, nici scuzo. Mandatul de arost preventiv est absolut echivalent cu rd
nul rBgal de arBstaro, cu diferenga de ultimul, droptate reprogat vechii mii,
nu putoau dispune decit ni9to perso9no foart sus-puse, cind cel dintii este astazi ia
indomlna unei itrgi catgorii de cotloni, care eto departe de trece drept mai lumit 9i coamai independBnt.

JURAI CURTII CU

JURI

magistra(i i toate alifiile. Cine sint atunci adevra[ii autori ai erorii: jura[ii
sau magistra(ii? Sa strm juriul ceva de pre(. El reprezint sigr tegorie de mullime r poate fi nicidecum inlocuit singur individ.
Numai juriul poate tmr asprimea legii , egal pentru to{i in principiu,
trebuie s fie gi s [intr seama de cazurile tilr. Fr s s
mila 9i giid cont decft de lit l, jitrl, duritatea sa profesio
l, r pedepsi la fel holul ssi Ei fata sirm carc, trid i mizerie
gi rsit de seductorul s, ajun la pruncucidere; cind juriut simte instinctiv fata sedus este mult mai pu[in vinovat decit sditrl ei, r tb
tuEi scapi de su inciden{a legii, 9i i este care mrit idlg[.
Cunoscind psihologia castelor gi celorlalte categorii de mullimi,
intrevd vTeun caz in r, fiind zt nedrept de rim, -9 prefera si m
de-a face mai dgr jurali decft cu mstri. Cu primii 9 avea mult ganse
de fi recunoscut nevinovat, cind cu ceilalgi - foarte pu(ine.
S tmm de f( mulgimilor, d s ne tmm i Ei mai mult de
anumitor caste. D primele se pot ls convinse, celelalte sint de neinduplecat.

CAPITOLUL IV

MULTIMILE ELECTORALE
csracteriSticile gsrl sl multimilor olctorale - Cum pot fi elo convinse
- calittile care trsbuie sa le i u candidat la alogeri - Necesitatoa
prestigiului - Do muncitorii 9i 1rii alog arareori candidali din rindurile Ior

Putora

rs au utl 9i formulolo asupra alegtorutui

cum arata de obicoi dozbatorilo electoralo

Cum se formeaz opiniilo

Frl comitotolor - Elo reprezint mai redutabil frm

Comiteto|o
Revoluliei francozo - in pofida valorii sale psihologice noTnsemnate, sufragiul universBl oste de neinlturat - De voturile sr fi acelea9i, chiar d dreptul de vot s-ar rotringe la categorie
|imitst de cotaleni - rim, i orico 1r, sufragiul universal.
alogtorului

de tiranio

Mul(imile electorale, adici acele colectitati chemate s-i lg titlarii

anumitor func[ii, constitrrie ml(ii eterogene; dr um actiunea lor se limiteaz
doar la sigur aspect - alegerea itr divergi candida{i -, se pot sr,
i cazul lr, decit cfteva din caracteristicile descrise mai inainte. Caracteristicile
r le manifest indeosebi sint: sl aptitudine tru ra{ionament, lips
de spirit critic, iritabilitate, credulitate gi simplism. Se constati de asemenea, i
deciziile lor, influenla dutrilr, rum gi lul ftrilr enumera{i mai
inainte: firm{i, repeti(ia, prestigiul 9i tgiu.
S vedem m pot fi cucerite mulimil electorale, Din rdl r cel
mai mr succes va rezulta lr r le este psihologia.
rim dintre litil r trebuie s le i candidatul este prestigiul.
Prestigiul rsl nu poate fi inlocuit dccit prin cel care-l fr r.
Talentul sau chiar geniul u trii la succes.
Necesitatea u anumit candidat s fie rlt de prestigiu, si t aqadar
s se im fr discu[ii, este capitala. Atunci id alegtorii sint mai ales mucitori gi [irani, ei aleg atit de rr ul dintre ai lor spre a-i reprezenta, deoar personalitalile provenite din rindurile lor sint lipsite, pentru ei, de orice
prestigiu. Ei u dsmz u egal de-al lor decit din motive secundare,
s contracareze de ml ru om de seamA, r tr tri, de r

MULTIMILE ELECTORALE

99

le depinde ( zilnic Ei astfel iluzia i-l stpinesc tr clip.

Dar pres[igiul u estc suficient tr asigura succesul candidatului. Alegitorul (ine str-gi vad rnigulite poftele gi vanitagile; trebuie coplegit de candidat
cu cele mai ordinare ligugiri, tri s i se f, fr ezitare, cele mai fantastice promisiuni, Adresindu-se muncitorilor, candidatul le putea niciodattr
injura 9i pingri indeajuns patronii. Cft despre candidatul advers, se 1r
strir lui, stabiiindu-se prin firm[i, epeti[ie 9i tgi este cel din
urm mri qi rii gtie i comis mrt frdl. i este inrb
til, desigur, s cau(i dd cit de mi. D dsrul t indea-

juns psihologia mulgimilor, el va ir, in loc

si

rsdd afirma{iilor

calomnicrase, cu alte firm[ii, la fel de calomnioase, s se justifice ri argb

mente; iar din acesl mt u mai avea nici gs de invinge.
rgrml scris al candidatului u tri si fie r categoric, cf,ci adversarii r putea mai tirziu s ii fut faptele cu eI; dar rgrml s verbal poate
fi oriclt de exagerat. Pot fi promise, fr ttr, cele mai insemnate rfrm.
moment, aceste griri au foarte mult efect, iar pentru itr nuJ angajeazh
la nimic. De fapt, alegitorului nu-i va s deloc mai tirziu d alesul gi-a respectat profesiunea de rdi indelung aplaudat, baza iri se rs
i lut loc alegerea.
Recunoagtem i acest caz to{i factorii de convingere r i-am descris mai
sus. [i vom rgsi 9i in iflu[ uviltlr siforTnulelor, irr domina[ie putri deja m rtt-. )rtrl r gtie um s le foloseasc dirijeazi
mullimile du uul su plac. hir d au devenit ugr perimate, expresii
rum: infamul capital, exploatatori slbatici, admirabilul mitr, socializare bogliilor etc. produc, mr, acelagi efect. DaT candidatul in stare s
descopere frmul u, cit mai lipsita de sens precis gi deci adaptabili lr mai diverse aspiralii, i un succes garantat. Singeroasa revolu(ie sil
din 1873 s-a ft gra[ie unui sm it gi, sens ml r
fir il putea interpreta potrit srflr sale. Un autor tmr i-a
povestit ge'eza i trri care mrit s fie reprodugi:
dsrisr rliitr este decit mrhi deghi"Radicalii
zt 9i, si le f lr, Adunarea il spaniol proclamat intr-un
singur glas republica fdrl, f ruul dintre votan(i si fi putut s
um votase. Dr aceastd frml ii wj to(i: r u delir, be(ie. It
se inaugurase domnia rtulii gi fericirii mit. Un rli, iri u
adversar ii refuzase calitatea de federal, s-a simlit la fel de jignit la uzul ui
injurii nimicitoare. strzi, oamenii se ru zicindu-gi: Saludy republica federal! - Dui r se itu irri inchinate sfintei indiscipline 9i autonomiei
soldatului. r ,,republica fdrl"? Unii in(elegeau prin asta ir

100

CATEGORII DE MULTIMI

riilr, institu[ii de tipul lr din Statele Unite sau descentralizare administrativ; allii zui la anihilarea oricfuei autoritati,la apropiata venire m-

rii

epurri sociale. Socialigtii din rl 9i Andaluzia propovduiau

suvpranitatea absoluti provinciilor, intelegind s dea Spaniei zece mide municipii independente, caro si admit decit propriile lor legi gi in r si se
srim simultangiarmata,gijandarmeria. Curind, i provinciiledinsudinsurectia se rg din orag in r, din sat in sat. De indati provincie igi f
propriul sLruimit, rim sa grij era s distrug telegraful gi calea
ferat, si taie toate legturile vecinii gi Madridul. Nu exista tirg, oricit
de ismt, care si vrea s triiasc cont rri. Federasmul deschisEse calea unui brutal separatism de tip cantonal, iflrt gi rd, 9i pretutindeni se sirbtoreau orgii singeroase".
Cit dsr ifl( r pot exercita r(imtl asupra min{ii
alegitorilor, trebuie s u fi citit niciodati rltr desfigurrii unei di
electorale si mai ai rTeun dubiu st tm. Se face schimb de afirma{ii,
de invective, ri de pumni, da niciodat de judecili. D clipi se tr
linigtea, aceasta se datoreaz faptului g cineva din asisten{, pus gilceavi,
ut ii drs candidatului u din acele itrri stinjenitoare fac
deliciul auditoriului. Dar satisfac{ia z!ilr dureaz mult timp, i vo
itlui este urid rit de urletele drsrilr. Relatrile de
mai jos, selectate din multe altele sm lor, care l-m extras din publica{iile rt, pot fi considerate tipice tru reuniunile publice:
oun organizator, rugind participantii s ms pregedinte, dezlanpi
frt. Anarhigtii invadeaz scena spre l asalt masa prezidiului, Socia
ligtii r cu energie; se lovesc, se acuzi reciproc sint spioni, vinduli etc...
Un t( iese din ilmgli cu ochi umflat.
i fine, masa prezidiului instalat, de bine de r, in mijlclcul viltorii, gi amicul rimi stapin tribun.
Oratorul dezlanguie t atac tumultos impotriva socialiEtilor, care il intrerup
urlind: ,,Cretinule! Banditulel Canalie!" etc. - epitete irr amicul le r
punde id teorie d r socialigtii sint ,,idio[i" sau ,,faTsori".>,
..Germanofilii organizat sr, in sala mr[uli din strada Frgdu-ml, mr ri, de gitir serbirii mitrilr de la ]. mai.
Consemnul era: ,,lm gi lini5te."
Amicul G. ii numegte socialigti nigte,,cretini" 9i nigte,,farsori de mai
js s(".
La auzul acestor cuvinte, oratori gi spectatori se insult, se incaieri; iatra in
scentr s, i, mese etc., etc.>
Si imgim acet gen de dozbateri este specific unei anumite cate-

MULTIMILE EI-ECTORALE

101

gorii de lgtri gi decuTge din confilia lor social. in ri du im,

hi msi exclusiv din intelectuali, dezbaterile ti lesne aceeagi frm,
m rtt oamenii dintr-o mullime tind tr nivelare mtl gi m mr dovada acestui lucru. It, de ml u Srs din relatarea desf5urrii
i reuniuni exclusiv studengegti:
n pe risuri se tt, rrl cretea tot mai mult; nu cred si fi fost
r rtr r s fi putut s du frazc ff,r s fie itrrt. i fiece clipi,
iz ipete din diverse lri sau de peste tot deodat; se aplauda, se fluiera; se irrcingeau discutii violonte itr diverqi participan[i; bastoanele se agitau
mi(itr; se bitaa ritmic cu picioarele in podea; {ipete prelungi uTmau m
tlr de igt: ,,fr! La tri!"
Dl. . imrg grs asocia[ia cu epitete rm: odioas 5i l9, monstruoasa, josnic, l 9i rztr 9i declaT vrea si distrugd etc.,
etc,..>

Se intrebaTea " de este posibil , in asemenea condi$i, si se t

frm opinia unui lgtr. Dar astfcl de itrr ism te arngi
mri asupra gradului de libertate de caf se r colectivitate. Mul(imile
au intotdeauna opinii impuse, 9i niciodat opinii bazate [it. Aceste
opinii gi voturiie alegtorilor se fl in miinile comitetelor electorale, ar rr
dtri sint cel mai adesea nbcai negustori de iri, cu mr ifl[ asr
r muncitorilor r lc vind datorie. ,,ti[i dmstr este >
mitet eiectoral? - scrie ul din cei mai idrz{i rtri ai democragiei,
dl.Schrer. Niri altceva decft cheia institu[iilo noastre, piesa .ril
mgi.rii politice. Frt este astizi guvernati dc itr comitete."'J
De , este r greu s aclionezi sr alegtoriior, dat candidatul fost acceptat 5i r suficiente rsr. Di mtrrtuisirile celor care au
donat bani, tTei milioane fost de ajuns tr i lgr rtti ge-

neralului Boulanger.
It care este psihologia mullimilor electorale. Este la fel ltr
mullimi. Nici i , nici mai r.

*) Oricar ar fi numele lr: cluburi, sindicate etc,, comitetele rprezinta unul di pericolele
de temut ale forlei mulgimilor. lntr-adevr, ole constituie forma mai imrsl 9i prin
urmare mai rsi de tiranie, Deoaroce se sidr vorbesc ai giz in -

mele unoi colectivitali, conductorii comitetlor sint degrevali de orice reponsabilitate gi

pot -i rmit orico. Nici cel mi crunt tiran ar fi indrznit vreodata s viseze la indicagiilB trasate de comit8tole Revoluliei. Ele au nenorocit 9i au dezmembrat Convenlia, spne
rrs, Robospiarre fost stapin absolut dosr atTta timp cit putut vorbi in ml lor,
Ziua in care temutu! dictator s-a idrtt de comitete, di motive de amor propriu, i-a
marcat inceputul r9irii. Dmi mullimilor este domnia comitetlor, ri urmare
conductorilor acetora. Nu se poate imagina un despotism ri crunt.

|02

GRII DE MULTIMI

Jinind seama de cele de mai

sus, trebuie s spun m iri imti su-

fgili universal. D tri s-i decid u soarta, l-aE str m este,

din motive practice r decurg tocmai din studiul str sr psihoiogiei
mllimilr, motive care le voi expune d voi aminti, mai intii, inconvenientele sufragiului universal,
Inconvenientele sale slt desir zibile sr fi rst imediat. Nu se poate contesta faptul iliziil fost r unei minorittri

restrinse de min{i luminate, r constitie rfl i piramide, ale ri trepte,

se lTgesc mis lr mental descregte, rrzit strtril pro
fud ale unei na[iuni. rti unei civilizaii poate cu sigr{ depinde de
votul lmtlr ifrir, care sint reprezentative decit mr. mai
mult, tril mulimilr sint adesea foarte periculoase. Ele - adus deja mai
mlt invazii pi, dati u triumful socialismului, fanteziile suveranittrii ulr ne r costa negregit i 9i mai sum.
Dr aceste obiecgii, excelente in teorie, igi pierd, i rti, itrg lr fr[:
este suficient s amintim de for{a iiil ideilor tsfmt irr dogme.
Dogma suveranititrii mullimilor este, din ut de vedere filozofic, la fel de gru
de irt 9i dogmele religioase ale Ewlui Mediu; toate acestea, r
stzi fr( absolut. Este, ri urmare, la fel de puin atacabil umr
diir ideile noastre religioase, Im(i- un lir-gttr d,
transportat ri intermediul ui fr( magice in plin Ev Mediu. Crede(i cumva pus in fa(a puterii uyerane ideilor religioase r d atunci r
fi fost tentat s le mti? zt in miinile rui judector, care r fi wut
s-l rdi rug sub acuza[ia incheiat pact u diavolul su participat la sabatuTi, r fi indriznit el r s conteste existen(a diavolului gi sabatului? Nu po(i discuta cu credin(ele mullimilor, du um u po(i discuta cu
cicloanele. Dogma sufragiului universal r astzi for{a r odiir dogmele cregtine. Se vorbqte 9i se scrie despre u respect,
adora(ie Ludoc al XIV-lea nu cunoscut-o. Este gdr sr s5
avem f[ de aceeagi atitudine f[ de toate dogmele religioase. Dr tirnpul r efect asupra lr.
incerca str zdruncini aceasta dogmi atit mai inutil cu cit exista, in r{, rgumt in favoarea ei. ,,in vremurile de egalitate, spune u d
tate Tocquelle, oamenii u mai au nici irdr unii in algii, din cauza
similitudinii lr; dar tocmai aceast similitudine le d incredere aproape nelimitt in judecata publicului; cici li se r verosimil , d cu toii inteligen[e similare, drl s se giseasc de partea celor mai umrgi."
ri r s rsuum um un sufragiu limitat - limitat, eventual,
la cei u anumite capacitali intelectuale - r mlir votul mulgimilor? Nu pot

'

MULTIMILE

ELECTORALE

103

si admit nicidecum acest lucru, din motivele rtt mai sus privind inferioritatea mentali ttrr colectivita(ilor, oricare le-aT fi structura. in mullime, r-

pet, oamenii devin intotdeauna egali 9i in privegte chestiunile grl, votul

patruzeci de academicieni este mai u decit votul patruzeci de sacagii.
N cred r vot din cele intr-atit de rrt sfrli universal, de
pildi estabilirea Imperiului, r fi fost diferit di votanlii s-aT fi rrutt exclb
siv din ridl sfiilr gi literalilor. Faptul i individ gtie gr sau matematici, este arhitect, veterinar, medic s avocat ii fr, i [ine
de scntiment, cine tie cunotine. To(i economigtii qtri sint oameni instrui(i,
majoritatea fiind rfsri gi academicieni. Exist mr singuri rlm gerli, protec(ionismu| de mlu, sr ri s fie de acord? in fala r

lmlr sociale, pline de umrt necunoscute 9i dominate de logic

afectiv sau misti, toate ignoran(ele ajung egale.
Deci d mi oamenii doldora de gtii( ar constitui rul ltrl, voturile lr r fi mai decit cele de astzi. Ei s-r condrrce mi ales d

sentimente 9i ar ac(iona in spiritul tri din care fac parte. N-am in minus nici u din difiultil actuale, dr m avea sigur[ in plus mi
dstr tiranie, tirania castelor.
Limitat sau generalizat, exercitat intr-o !r rli sau itr- mrhi, practicat i Fr[, Belgia, Gri, rtugli sau Spania, votul mulimilor este pretutindeni la fel gi rim cel mai adesea aspiTa(iile 9i nevoile
incongtiente ale neamului, in cazul riri naliuni" media it"gato.iio. rr*
zint sufletul mediu al neamului respctiv. fi rgsim, de la grtri la alta,
r neschimbat,
i astfel m ajuns irgi la no(iunea fdmtl de m, r m mai
intilnit-o de atitea ori; gi constatim i dt institugiile gi guvernele j
rol extrem de neinsemnat in via(a rlr. Popoarele sint mai ales
conduse de sufletul mlui lr, adic de sedimentele ancestrale cfuor sir
tezi este acest suflet. Neamul gi mecanismul sitlilr cotidiene - it stipinii
misteriogi r ne lzs destinele.

CAPITOLUL V

ADUNILE PARLAMENTARF
Mulgimi|o parlamentare au mr parte din carsctristicilo m tutu-

ror mulgimilor trg im - Simplismul opiniilor lor - Sugestibilitatoa 9i limitele acestoi sugestibilitti - opinii fixe irgductibile 9i opinii
mobile - De rdmi indcizia * Rolul dtrilr - Cauza rstigiului lor - Ei sTnt adevralii sti Bi unsi dri | ri voturi sint.
la urm, voturile i minoritati rostrinsB - Putera absoluta car
exrcita - Elem9ntele artei lor orstorice - cuvintole 9i imaginile -
necesitate sihlgi face dtrii s fie, i grl, ni9te convingi 9i
igt mrginili - Neputinja oratorului lipsit de prestigiu dB a-gi impune argumtl - Exagorarea sontimntelor, fi ole sau rele, i dril
parlamentare
Convengiei

de muljimi

Automatismul la r ajung acostoa citeodat

edinlele

Cazuri ln care dril parlamentBre igi pierd caracteristicile

lnfluenla care rit specia|igtii in problemole tehnice

9i
-Avantaje pericole alo rogimului par|amontor di orice gr El st
adaptt sitlilrmdr, darduce la piorderi financiare gi la restringe-

r treptata

tutulor libsrttilor -Concluzia lrrii.

dril parlamentare sint multimi trg iim. Cu toate mdul de rrtr mernbrilor lr difer de la la alta 9i de la popor la
r, ele se aseamana mult i privin(a caracteristicilor r le sd. Se simte
aici influenla muli, care atenueaza grst caracteristici, faTa
le impiedica insi s se manifeste. dril parlamentare din cele rnai difa
rite locuri * din Grecia, Italia, Portugalia, Spania, Frt 5i America - se manifest foarte mtr i privegte dezbaterile gi votuile gi lasi guvernele s
Se confrunte cu acelgai dificultli.
De altfel, regimul parlamentar sintetizeaza idealul ttrr rlr civilizate mdr. El d expresie ideii, eronati din punct de vedere psihologic, dr
acceptata de toati lumea, dupa care foarte mul[i oameni adunagi laolalt sint cu
mult mai capabili decit pu[ini oameni si ia dece inteleapta 9i de sine
statatoare intr-o rlm dati.

ADUNARILE PARLAME}{T.{,RE
Vm regisi la adunrile rlmt rttiil ];.

"1;
rm

lor: simpsmul ideilor, iritabitate Sugestibilitatea, q fo irt,.rmq,,

influen(a predominant ditrilr. D, din uZ ri\];fl L]
ciale, mimil parlamentaTe unele caracteristici dtir. l_e -lr ir-fr cit
idt,
U dintre cmacteristicile lor, fomte bine trti, este 5imml Ffulor. La toate pmtidele, mai ales in cazul rlr latine, se intihe;te tccdin4a
contanta de se rzl cele mai mt lm sociale cu ajutorul lr mai simple principii stt gi al legilor generale aplicabile in ri sir".
Principiile difr, fiTegte, de la un rtid la altul, dar simplul fapt indivizii sint
i mlgim face ei s i mr tendin{a de exagera valoarea st r
cipii, le imping ii la ultimele lor si. Iati de lmtl
dau expresie i ales opiniilor trm.
Iacobinii mmii noastre Revolu[ii au realizat cel mai desvirqit prototip de simplism al acestor adunri rlmtr. toii dogrratici gi logici, cu teasta
imbibat de vagi generaliti, ei aveau griji si aplice nigte principii imuabile, fr
s se sinchiseasca de gygnimente; 9i s-a putut spune, dreptate, trcut ri Revolu$e fr si d. citeva dogme, iqi imaginau rf din
i- picioaTe Societate gi i pot rd civiliza(ie rfiti la fz mult
trir de evoluie sociala. IaT mijloacele prin r i5i realizau visul purtau
pecetea aceluia5i simplism absolut. Se mirgineau, intr-adevir, la distruge.vio
lent obstacolele incomode. to[i, de lmiti giTondini, montaniarzi, trmidrii ii anima acelagi spirit.
imil rlmtr sint foarte sugestionabile; gi, intotdeauna, sugetia m de la conducitorii ul{i de prestigiu; totui, in cazul duril
rlmtr sugestibilitatea are nigte limite foarte l, r este imrtant s le rizim.
FiecaTe mmr al adunirii sr chestiunilor de interes local opinii fixe,
iTeductibile, nici argumentalie u i le poate zdruncina. Nici chiaT talentul unui Demostene _r izbuti s modifice votul unui deputat u riir la
anumite chestiuni, m fi protec[ionismul mrfbrilor sau privilegiile acordate
rdtrilr de rhiu indigen, chestiuni rrzit preten[iile alegtori.
lor influenli. Sugestia exercitati trir de tr acegti lgtri este indeajuns
dg imrtt s le anuleze toate celelalte 9i s fr opiniei colective
s! absolut /.

*) Tocmai acelor opinii fixate anterior 9i devenite, din necesitli electorale, ireductibile, li
so li acoasta observalie unui tri parlamentar englez: ,,i cincizeci de i, de cind
ocup s l Wostminster, am auzit mii de discursuri: puline snt cele care mi-au
schimbat opinia; dar nici mr l mi-a schimbat votul."

106

CATEGORIIDEMULTIMI

in privegte chestiunile generale: rstrr unor minigtri, stabilirea irzitelor etc., consecven(a opiniilo1 dispaTe 9i puterea de sugestie conductori,
lr poate ac(iona, dar totul altfel decit i cazulunei mliri obignuite. Fiecare
partid igi r conductrtorii sai, uneori la fel de intluenli. Deputatul se fl prins
aadar intre sugestii opuse Ei devine, inevitabil, efirem de ezitant. De , il
vedem adesea, la interval de nurnai u sfert de ceas, votind in contradic{ie

rimul s r,ot, dd la lege articol r desfiin[eazi: retrage, de pild,

industriagilor dreptul de a-Ei alege 9i de a-5i concedia muncitorii, iar rmi
anuleazi practic st msr printr-un amendament.
i it tie , la fiecare lgisltr, mr r ul opinii foarte fixe gi altc
frt indecise. in fond, chestiunile de ordin general fiind ccle mai umrs,
indecizia este r dmi, indecizie intre[inut de teama rtu de
alegtor, rui sugestie latenti ajunge intotdeana sa contracareze influen[a
dtrilr.
i totugi, aceqtia stipihesc adevarat, in cele din rm, dezbaterile in care
mmrii adunrii rlmtr opinii trir dc nezdruncinat.
Necesitatea dutrilr evident, din mmt ii rgsim, sub numele
de gefi de griri, in orice {r. Ei sint adevra{ii stpini ai duilr rl-

mtr. Ir um oamenii dintr-o mullime nu se pot nicidecurn lipsi de un stptn,

turil unei aduniri lmt reprezinti i grl decit opiniile i
minoritagi neinsemnate
Influen[a duitrilr, repetam,sabazeaza ptea pu{in ra(ionamentele
lor 5i foarte mlt prestigiul lr. Daci prestigiul le este, din intimplme, Etirbit,
ei nu nrai u nici iflu{.
Acest prestigiu al conductorilor este indidual, ne{inind nici de !m, nici
de fim, Dl. Jules Simon, vorbind despre mii de sm din lmtl
de la 18, din care f el insugi paTte, d ml trm de ciudate.
..Cu d luni inainte de fi atotputeTnic, Ludovic Napoleon era l nimeni.
Victor Hugo urcat la trii, Nu t deloc succes. fost ascultat 1 fel
curn r ascultat Fli Pyat; fost isi aplaudat la fel de mult. ,,N-mi plac
ideile lui, imi spune Vulll, vorbind despre Fli t; dar mr sriitor gi cel mai mare rtr al Fr(i". Edgar Quinet, inteligen[a sa neobiEnuit
gi li de fr{, nu avea nici trecere. ss momentul lui de popularitate,
inainte Parlamentul si-gi fi inceput dezbaterile; in dril lmtr nu

avea deloc popularitate.

Niciunde acest mit strlucirea geniului este mai {i perceput
in reuniunile politice. Aici ine searna decit de elocinla adecvat mmI
tului gi locului gi de serviciile ds u patriei, ci partidelor. tru Lmrtine, in 1848, gi hirs, in 1871_, s rimsi respectul cuvenit, fost nevoie de

ADUNARILE PARI-AMEMARE

t0,7

imboldul interesului urgent, inoxorabil. dt pimejdia trecut, dispfuut

in acelagi timp Ei teama, d gi rgti."
m rrds acet pasaj tr faptele 1 contine, nu tr lica{iile propuse. Acestea sint modiocre din punct de vedere sihl. mltime gi-ar pierde dat statutul s specific de mlim, d [i seama de
serviciile r conducitorii si le-au adus fie patriei, fie paTtidelor. Mul(imea
rmi, ss prestigiului dtrli, 9i in mrtmtl s nu intervine nici interesul, nici sentimentul de rgtigi.
Conductorul inzestrat cu suficient prestigiu sd tr r absb
lut. Se Etie influen{ imsi exercitat, ani i gir, avocat celebru, gra{ie

prestigiului s care 9i l-a irdt mai tirziu din motive de ordin financiar.
La simplu semn de-al siu, minigtrii ru inltura(i. Iat limpede s} cineva, in rindurile de mai jos, mlr influen[ei sale:
<D-lui . ii datorim, in primul rid, faptul de fi mt golful Tonkin
sumi tripli f[ de cit r fi trebuit s coste, de nu ne fi stabfit i Madagasr decit jumitate, de fi fost frustra[i de intreg impriu Nigerul de
jos, de fi pierdut pozilia privilegiati r m in Egipt. iil dlui
. - costat mai multe teritoii docft toate dezastrele li.,,
Nu trebuie s fim totugi prea supra[i dtrl i chestiune. Ne-a costat desigur trm de s; dar mr parte din influen{a sa {inea de faptul
se lua dlrp opinia uli, opinie r era defel ti, in materie de
lonii, devenit in zilele noastre. Un dtr dsz rri opinia li, mrginindu-se cel mai adesea s-i adopte erorile.

Du prestigiu, mijloacele de convingerc ale conductorilor constau in acei

factori care i-am mrt de mai multe ori. s iis crr miestrie

mulgimile, dtrul trebuie s le is, mr in mod incon;tient, psihologia, sd gtie m s le rs, si s, mai ales, puterea de fascina{ie
cuvintelor, frmullr gi imaginilor. rui s posede li[ sil, i
care afiTmaiile trangante gi imaginile impresionante si fie ingrdite decit de
niEte ra[ionamente extrem de sumare. Genul acesta de elocinli se intilnegte i
toate adunrile rlmtr, inclusiv in Parlamentul englez, r totugi cel
mai moderat dintre toate.
,,Putem citi mr spune filozoful elglez Maine, despre dezbaterile din mr mlr, unde discue se rzum la confruntarea r generalitali
destul de vagi 9i r slit tmrmt destul de bine conturat.
Frmll grl de acest tip efect ltr asrrpra fanteziilor legate de
democra[ia ri. V fi intotdeaua s s detemini mulgim si accepte nigte
fimlii grl prezentate i tri 9i chiaT daci ele n-au fost nicio
dati verificate 5i u sint, poate, m suscebile de lTeo rifir."

108

ATEGORII DE MULTIMI

Nu putem decit s subliniem gi noi imrt(,,trmilr gocan[i", men[iona{i in citatul de mai sus. m mai insistat de citeva ori asupra forlei speciale
tlr 5i formulelor, alese in 5 fel incit sA evoce imagini foarte vii. Fraza

rmtr, trs din discursul unui conductor de aduniri lmt,

constituie mstr excelent:
,,in ziua cind aceea;i ri va purta inspre tiimril rztr ale surgului politicianul veros gi anarhistul ucigaq, cei doi r ajunge s stea de
ri gi igi r da seama i reprezinti cele d aspecte mlmt ale
aceleiagi ordini sociale."
Imaginea astfel t este limpede 9i izbitoaTe, astfel i to[i adversarii rtorului se simt amenina{i. Ei d dintr-o dat inuturile ztr, vasul r
putea sa-i dui intr-acolo... i - putea s f qi ei parte din catego
ria, m vag delimitata, politicienilor amenin{a{i? ti inceaTci atunci tm
surd r trebuie si fi resim[it adeplii Convenliei, mai mlt sau mai pu[in
amenin{a{i de tigul iltii, la auzul discursurilor vagi ale lui Rsirr,
teami care ii ficea s cedeze lntotdeauna.
Conductorii u interesul s mit cele mai mari enormitgi. rtrl din r
tocmai m citat frazi putut firm, fr s r r mri proteste,
bancherii 5i preo(ii ii platesc cei pun m 9i administratorii mrilr
companii fiir r merita aceleagi pedepse anarhigtii. Asemenea rdee u intotdeauna efect asupra mulgimilor. m{i niciodati indeajuns
de iit, vocea emfatici nu niciodat indeajuns de amenin(trtoare. Nimic
nu-i poate intimida mai tare ascultatori. Se tem i r putea s trl drept
trdtri su complici, d rtstz.
Acest tip special de lii domnegte, m s, in toate adunirile r-

lamentare, accentuindu-se gi mi mult in perioadele critice. Citirea discursuri,

lor marilor rtri ai Revolu[iei este, din acest punct de vcdere, trm de
interesant. Ei se sim[eau obligagi si se itrri la fiece pas sr ifir
faTadelegea gi ridica in sl viTtutea; apoi izbucneau in invective la adresa tiranilor 5i jurau s m daci pot trai in libertate. Asisten(a se ridica in picioare, aplauda frenetic, apoi se ageza la loc, lmt.
dtrul poate fi ri inteligent qi instruit; dar in grl lrl acesta mai dgr ii dz decit ii folossgte. Demonstrind complexitatea lrrilr, did-i posibilitatea s explici gi si in(elegi, inteligen(a te face indulgent
gi tz intensitatea 9i violen{a lr convingeri de r nevoie aposto
lii. Marii conducitori din ri , 9i mai ales cei ai Rluii, au fost trm de mTgini(i; cu toate acestea, exercitat ifl{ rmi.
Discursurile celui mai lr dintre ei, Robespierre, te uluiesc uneori prin
incoeren(a lor. Citindu-le, po(i gisi vreo explica(ie plauzibili pentru imensul

ADUNARILE PARLAMEMARE

109

roljucat de acest dictator atotputenic:

<[,ril ml 5i redundan(a elocingei pedagogice

Ei

culturii latine, puse

i slujba i suflet mai dgr infantil decft simplu, care sa se magis, cind irrdeamn la atac sau la irr,l
colTescut ,,Hai cu mi!'.. Nici
idee, nici subtilitate, nici scinteie - plicbul insugi, in mijlocul zbuciumb
lui. cind sfirgeEti aceasti ltr anosti" {i vine, rrrm ftrcea iitrl
mil|6 gslis, s suspini de 5r.r,
cuprinde spaima cind te gindeqti f[i fri i ilit i pres-

tigiu convingere de nezdruncinat, conjugat cu ingustime de spirit trm.

i totui, d i aceste condilii po{i s nesocotegti obstacolele 9i s tii wei.
Mulgimile igi recunosc instinctiv in acegti convingi plini de stpinii de
r nevoie.
itr- dr lmtr, succesul i discuTs depinde aproape in intregime de prestigiul rtrli gi nicidecum de grlmgll
qr le fri.
Un oritiir necunoscut, r i cuun discurslb " -g-"-iiiit,
d numai de argumente, r nici mai mi gansa de-a fi mi ascuitat.
un vechi dtt, dl. Descubes, creionat in ridril rmtr rtrtl legiuitorului lipsit de rsti:
"Venit la tri, igi scoate din srit ds r i-l jzi meticulos in fat; la inceput este foarte sigur de sine.
Sri s t transfera in sufletele sIttrilr si convingerea il im.
i-a mit Ei riscumplnit argumentele, dldr de cifre gi dovezi; abso
lut sigur are dreptate. in fa[a d(i insei, orice irnpotivire va fi zadaTnica. i incepe, irtr fi idrt[ir sa 9i totodat in l intenlii ale
colegilor si, r desipr ateapta decft si se plece in fala drli.
vrgt pu[in gi, deodat, rimi suTprins de agitaia din sal, g sicfrt de
rmr r s-a declan5at.
m de tac? De nu imi atent? -r fi crezind aceia de-aco.
lo, stau de r? motiv imperios il face cel de dincolo s plece de
la locul lui?
ingrijorare ii dmrt fruntea. Se incrunti, se oprcgte. La indemnul preEedintelui ri, ridicind glasul. inci gi mai pu[in ascultat. striga
mai t, se git: zgomotul din jur sporegte. Nici el se mai aude, se mi
rt dat; apoi, temindu-se d tace, i se va striga penibilul ,,Destul!",
continui precipitat. Vrml devine insuportabil.>
dati atins anumit nivel de surescitare, dril rlt devin identice mulgimile eterogene obiEnuite, gi in sii sentimentele lor
ajung s fie, i mod cmacteristic, mr excesive. Le m vedea facind acte de
rism sau dedindu-se la cele mai rele zri, Individul itz s mai fie el

110

CATEGORII DE MULTIMI

insugi qi vota mtrsuri tri complet itslr sale rsl.

Istoria Revoluiei franceze t cit de incon5tiente pot deveni adundTile parlmtr gi cft de supuse sint ele r sugestii se propriilor lor interese. Renun{area la privileile sale reprezenta sacrificiu imens tr nobilime;
5i totugi, in noaptea faimoas din 1789 Adunrii constituante, ft acest
sacrificiu fir1 mr de ezitme. R[r la inviolabilitatea lr constituia,
pentru adepii Conventiei, pericol de moaTte; gi totugi, ei au renun{at la 5i
s-au temut si se nimiceasc intre ei, cu toate Etiau r bine egafodul
la care erau condugi astzi ceilalli le era destinat miine lr. D dat ajungi la
acel nivel dc complet automatism l-am descris, nimic nu-i mai putea
impiedica sf, cedeze sugcstiilor ii pnotizau. Fragmentul tr, extras din
rnemoriile unuia dintre ei, iild-Vrs, absolut tipic in aceasti rii[:
,,triril r ni se rrgz atita, spune l,u le doream delx, celmai adesea, c.l zi-doud tit; u ru dectt hotdii de mml". Nimic mai adevTat.
Aceleagi f de tr incongtienti se manifestau ilr timpul tuturr
;dilr frts ale Conven[iei.
,,ri Ei htirs, s Taine, tot ii ingrozegte, numai lrri
prostegti i nebuneqti, ci gi rim, uciderea unor (i, uciderca propriilor
prieteni, In unanimitate gi aplauze furtunoase, stinga, ri i se ltr
dreapta, il trimite la egafod Darton, geful s s, marele rmt
5i dutr al Revolu{iei. i imitt 9i aplauze asurzitoare, dreapta,
ri i se liit stinga, tl mai rl decrete ale guvernului revoluli+
r. [ unanimitate, u exclama[ii de admiraie gi strigt entuziaste, mrtrisindu-qi simpatia timg pentru Collot d'Herbois, pentru Couton 9i pentru
Robespierre, Conven$ia m[i pozi{ie, ri realegeri Bpontane qi mrs, gltvernul ucigag r mdrii il ris tru este ucigag gi r
radicalii il ris pentru i ii ucide. i fi, modera{ii gi radicalii, majoritarii 9i
minoritarii, simt si contribuie la rri lr sinucidere. i ziua de 22 prcrial-), itrg
gata sa -ei.ga Ia egafod; 9i i r gata s-o i
_Conven[ie
'l,
primul
8
termido.'
in
sfert de ceas de d discursul lui Robespierre."

Tabloul poate ir sumu. i totugi, este exact. Surescitate gi hipnotizate

indeajuns, dril rlmtr prezint aceleagi caracteristici. Devin trmi dezordonat, suus ttrr impulsurilor. Urmtr dsrir adunirii
Parlamentului din 18, dtrt unui parlalnentar al ri crez democratic
mai presus de ri indoial, dl. Spuller, r rrdu du La Revue
littrir, este trm de tii. Se rgss i toate acele sentimente exage*) uluului republican1793,corespunzTndperioadei 2Omai 18iunie{n.t.)
'*) unsprezecea l anului ruli 1793, corespunzTnd perioadei 2 iulie - 'l 8

august (. t,)

ADUNARII-E PARLAMEMARE

111

rate al mlimilr care l_m descris, gi mobilitate trdiri

r le face capabile sa rrg, clipi de li, gama lr mai contradictorii
sentimente.

,,Vrjl, geloziile, ilil 9i combinagia de incredere r Ei sr

mgii dus pmtidul republican la pierzanie. Naitatea 9i d sa
r potriva neincrederii sale generalizate, Nici mai mi iu de leg4litate, nici cel mi mic sim( de disciplin; numai teroe gi iluzii fr rrgii:
sub acest aspect, [irl gi copilul se potrivesc, LiniEtea l nu poate rivaliza
frtr

decit rdr lr, Slbticia le este risr docilitgii. Este definegte temperament deloc format gi mlt lis de educalie. Nimic u
ii mird qi totul ii buimicegte. Nesiguri, fricogi, qutezitori, eroici, ei se vor alulr in flicri gi vr da li la voderea unei mr.
Nu hr de cfecte Ei de relalii itr lucruri. Cupringi la fel dc iute de descurajare qi de mari entuziasme, supugi tutrr spaielor, a{lagi mru fie
sus, fie prea jos, niciodati la nivelul trebuie 9i in msur poiriti_ m;i lnecogi decit , ei imrmt ri l 9i t i fm .rr ql .i
speri ci po[i s-i la temelia unui guy?"
Din fericire is, aceste tistii ale duril rlmgl, t ,
le-am descris Se manifest tot timpul. dil rlilt_ sit r
priu-zis mulgimi dectt in anumite mmt. Indirizii le m id.rtesc i
cele mi multe zri, s-gi pistreze individualitatea, 9i de du lmtr poate elabora nigte legi excelente de t thi5. Ac-este legi sit
pregitite, cg-i drept, de specialist, in linigtea biTouiui s; astfel i legea vo.
tat estc de fapt opera unui individ gi nicidecum aduniTii. Sint, firegte, legile
cele i . i devin catastrofale decit in clipa cind serie de md
mente nefericite le fac sf ajungi colective. Opera mlimii este pretutindeni gi
intotdeauna mai prejos decit individului izolat. Dr specialiEtii pot salva
adunrile parlamentare de sril r irt gi nebazate detroc ri(. Ei devin atunci conductori temporari. dr are iflu(i asur lor, dar ei influen! r adunirii.
ChiaT daci func[ioneaz cu dificultii, dril rlmtr constituie
mai u metodi descoperita i m de popoare tr se guverna 5i
, cft posibil, de jugul tiraniilor personale. Ele rrzit cu sir!
frm ideal de grr, cel pu[in pentru filozofi, ginditori, scriitori, artigti Ei
savanli, itr- it, tru to{i cei constituie virful unei civilizalii.
Adunrile rlmt u prezint de altfel decit doui pericole serioase_:
risip obligatorie de mijloace banegti gi restr?ngerea treptat libertlilor indi-

dul.

Primul pericol esto Si{i obligatorie preten(iilor

gi

lipsei de preve-

CATEGORII DE MULTIMI

LLz

dr mullimilor electorale.
D mmr al PaTlamentului propune m w misr fril, i
r{, ideilor democratice, I r fi s se sigur pensii pentru to(i munci.
torii, s se mrsi lefurile impiegalilor de cale ferat, ale ii(trilr etc.,
ceilalli deputa[i, sugestionali dat rid i se tem de alegtori, r idrzi s
dea impresia dispre(uiesc interesele celor din rm rsid mtrsr r
s. Ei gtiu prea bine totugi printr-o astfel de msr bugetul statului va fi
mult it gi i vor fi sr i impozite. Dar le este cu neputin( si vo
teze impotriv. D rmril sporiTii cheltuielilor sint foarte indeprtate Ei l
le produc prea mri neplaceri, ril vot negativ r putea, dimpo
tri, s se ds limpede in zi riti in r r trebui s se
inf{igeze alegitorilor.

Acestei prime cauze r5trii exagerate cheltuielilor i se dg inci una,

u mai pu[in imperativ: obligagia de accepta toate cheltuielile de interes strict
local. Deputatul u li se poate nicidecum , i aceste cheltuieli rrzit iargi preten[iile lgtrilr gi nici un deputat poate i ii
trebuie tru circumscrip$ia_ta,decit cu condi[ia si cedeze rril de acelagi
tip r i le fac colcgii sai.-)

Al doilea pericol m[it mai

sus, restringerea obligatorie

lirti[ilr de

tr dril parlamentare, deqi pare mai pu[in evident, este totugi extrem de

rl.

rezultatul umrtlr

legi, intotdeauna restrictive, ale rr conse-

cinge nu sint r clar vizute, din cauza spiritului lor simplist, de tr lmente, dar r se cred totugi obligate s le voteze.

*) [ umrl s din aprilie 1895, L'rrf f

stranie rovizuire sumei la

caro se pot ridica, intr-un , choltuielile d interes strict local, mai ales | dg cale f+,
rat.Pentru lega Langayes (ora cu 3 de locuitori), coco}at in virf de munte, de Puy,
s-a votat cale ferat care va cota 'I 5 milioane, Pentru lega Beaumont (3 5 locuitori) de Castel-Sarazin, 7 mili. Pentru lega satul Ous {523 locuitori} de satul Seix
('l 20 locuitori), 7milioane. Pentru lega Prades de tirgu9orul Olette (747 locuitori}, mi|i etc. Numai in 1895, au fost votate 90 de milioane tr nite i ferate lipsite, la
nivel general, de orice interes. lr celelalte cheltuieli, tot din necesitali electorale, nu sint
nici ele mai pulin insomnate. Legea privind pensiile muncitoregti costa in curind, l,
minimum 'l 65 de milioano, dup ministerul de finan;e, 9i minimum 80 de mili, potrit ocademicianului Loroy-Beaulieu. Cregterea ti r astfel de choltuieli are rezultat obligatoriu falimontul. Multe 1ri din Europa: Portugalia, Grecia, Spania, ri au 9i
ajuns acolo; altele vor li Tn curind; dar nu trebuie s-9i f prea multe griji, i publicul acceptat succesiv, fr s protosteze prea mult, reducere de l la patru cincii
sumelor ltiil de diverse !ri posesorilor de ac;iuni, Aceste falimente ingenioaso permit
ri rmr bugetle distruse s se echilibreze instantaneu. Rzil, socialismul, luptle economice ne pIegatesc de altfel i alte dezastre. 9i in de dezagregare grl
r am intrat trebuie s ne rosemnam sd trim de azi mii, fr Sa ne sinchisim prea
mult do viitor. Bsupra carui ru avem nici putere.

ADUNARILE PARLAMEMARE

113

Acest pericol trebuie s fi absolut irrevitabil, din mmt s nici Anglia

unde se constattr, cu siguran[, existen[a celui mai desvirgit tip de rgim
rlmtr gi unde alesul rimi cel mai (i dependent de lgtr
ieugit
s-l evite. intr-o lrr care nu -ai noua, rrt spencer rit "-
sri
libertatii t ti s fic rmt de dimirJ rtlii rl. Revenind la aceeagi tz i rt s Idiidul impotriva statttlui, el igi expune astfcl
rril in privin[a rlmtli englez:
,,Incepind de atunci, legislagia s-a desfgurat rm m aratat. suril dictatoriale, se imul cu rziiu, au ut incontinuu tendin[a s rstrig libert[ile individuale, 9i f in d mduri: s-au stabilit
rglmtri, i fir tot mai mrSt r im constringeri td!-

nului in acele zone in r actele sale se r mai inainte de olibcrtate tc,tal qi iI obligi s infptuiasci acte r nrai inainte putea sau u si le
infaptuiasc, d voie. [n acelagi timp, idtiri pubiice din in .:
istr, locale mai ales, i-au restrins gi mai mult lirtt. dirii -; ,u - ,
parte din citiguri r putea cheltui um ii place :.ju-i
i
:l-; i--l

este lut spre fi cheltuit d ,.l plac al slujbasiil: _.:t[i *

st rdr trtt lirtlilr . i to"ic till1:. tr _ rT.i

;: --:-

festare sil, r rt Sr u alalatr-:, ;iJh:]!-r;: ]r- :,i:umrt msuri lelative, toate. in gL cie ,ti. ;!:lr, ;!t*_ _*
necesitate la mrir mlui, tij 5i inf]uenlal ru,..Dl

na(i Sa le aplice. Exist astfel tendinla acegtia

-]j:;i

ii J sjir;:i_:;:.,r"l

ai i tiri. utr lr atil mai mr cft, i druj ;,,,l;*-'].

shimri de guvr, casta administrativi se sustrage acestor shiL,il st
sigr r rmi deopotriv iresponsabila, lipsiti de indir,idualitatc
;i r. r, dintre toate tipurile de despotism, u ist despotism mai r cel

se manifest s aceasta frm itrit.

rmt lrr de legi gi de reglementiri restictive, irsgtz
in frmlitli ultrasofisticate cele mai mrt acte ale vic[ii, are drt rczultat
inetabil restringerea treptata sferei in r cet(enii sc pclt mig libcr. vitime ale iluziei potrivit careia imlgir legilor garanteazi egalitatca qi liberlatea, rl t in fir zi restric(ii tot mai grl.
Acceptindu-le, igi r primi ins pedeapsa. Obignuite s indure clricc jg, vor
sfirgi curind ri a-l t sigur 9i igi vor pierde ri spontaneitatc
iri
vigoare. Nu r mai fi decit nite umr inccrnsistente, nitc aulKrmate pasivc.
lipsite de voin(, incapabile s se u, fri fr[.
cind insi omul mai gseqte rsurs in sine insupi, obligat s lc utg irr
alIa parte. msri indiferenIa gi uti! t(iltlr SpOrcte, creste obl!

gatoriu, 9i mai mult, rlul grlr. Acestca trui Sa capetc rt spiri-

114

CATEGORII DE MULTIMI

tul de inigiativ spiritul itrrizitr gi organizatoic r poroanele rticulare l-au pierdut. Grl trebuie s le f toate, s dirijze gi s r

totul. Statul devine atunci u dumnezeu atotputernic. ri[ ne inva{i ins

putcrea r asemenea divinitigi n-a fost niciodata ii fomte durabil, nici
foarte ismt.
Restringerea treptat{ la mit r, tuturor libertlilor, in pofida
r garan(ii care le dau iluzia i le delin, r s fie doar rezultatul frmi
de guvernare, ci 9i, i acoea5i msr, al imbatrinirii lor. Aceast rstrigr
constituie ui din simptomele rmrgtr ale acelei faze de dd(i
iri nici civilizalie putut s i se sustrag i m.
D judecm dupi l{turil trecutului gi d simptornele r erup de
peste tot, multe din civilizaliile noastre mdr gi ajuns in etapa de trig
ultim, precede decadena. m tri rt anumite evolulii iau desb
ri l curs, ism acestea sint inevitabile tr toate l.
tm cu 5ri[ indica scurt fazele acestor evolu{ii. Cu rz! lr
smr se va incheia lucraTea str.
D rim rir de sm asupra inflori

gi

decaden{ei civilizalii-

lor au precedat-o noastri" vedem?

in zorii acestor ciliza{ii zrim pulbere mrf de i cu obirgii diverse,
adunat la intimplme in m migra(iiloT, invaziilor, cuceririlor. De sirrge di
ferit, de limba gi de rdi de asemenea diferite, acegti oameni altceva
i m decft legea, doar irr parte rt, impune ti.
in sil acestor aglomeriri confuze se regAsese i cel mai inalt grad rtr
ticile psihologice ale mllimilr: zi de moment, eroisrnele, slibiciunile,
impulsuTile gi violenEele acestora. Nimic statornic. Sint nigte rri.
Apoi, timpul iEi svirgegte lucrmea.Identitatea de mediu, iruril rtate, necesit{ile vieii in m actioneazi incetul cu incetul" glmrr de
lmt dispmate i si se contopeasci gi si formeze un m, adici

agregat posedi caTacteristici gi sentimente comlme, r ereditatea le

stabiliza treptat. Mul{imea devenit r gi acest r va putea iegi din
i,
Nu va iegi totugi complet decit atunci cind, duph ffndelungate strdanii, di
lupte reptate gi di luat-o de mt ori de la t, va dobindi
ideal. Ntr acestui ideal conteazi r i. Fie i este ltl Romei, puter Atenei sau trimfl lui Allah, el va fi suficient spTe a-i inzestra to(i indi,
vizii neamului intru frm unei muiui perfecte de sentimente gi de
ginduri"
Abia atunci se poate nate cilizagie , cu instituiile, credin[ele gi artele

ADUNARILE PARI-AMEMARE

115

sale, Ciliuzit de l si, ml va dobindi treptat tot ce-i fri strlb

ciTe, frg 9i mr{i. V mai fi i* mlgim, ffui lndoial, i anumite ceasuri,
dr dincolo de caracteristicile rnobile gi shimt l mullimiltrr se va gsi

acel substrat solid, sufletul mli, limiteaz strict fluctuaiiile unui

r 5i r orinduieqte intimplitorul.
Dar, dup gi-a exercitat ac(iunea rtr, timpul igi incepe lrr distrti i i se pot sstrg nici zeii, nici oamenii. js la u anumit
nivel do complexitate 9i puterc, civiliza{ia iceteazi si se mai dezvolte 9i de
indati se mai dezvolt dmt s decadi vertiginos. Ceasul *
trine{ii ii va suna cuTind.
Acest ceas inetabil este intotdeauna determinat de slibirea acelui idea-l r
dadea tri sufletului -lui. msr idealul acesta igt. toate edificiile religioase, politice sau sociale al ir irtr r incep si > i,",

din temelii.
dt disparigia treptati idealului s ml id i"- ,*
ii didea coeziune, unitate 9i fr{. Ididt se poate i l.,i; ; F,:;
litate Ei inteligenta, dr ttdt, gui coletil, ] :_ ist: foJ;r
printr-un egoism individual r proliferanl isogir je .l tll:l l:t
caracterului gi de imir itr de , ; ct {[,;_:, tjl
popor, unitate, srrggt i deveni glm de bdil"izi f
coeziune, r igi pstreaz mtificial, tr ii t de rTemc. rlliii
gi instituliile. Dezbinagi de itrs 9i aspiragii divese, mtiid se d
singuri, oamenii r din acest mmt si fi calamigi in actele l ccle mai
marunte 9i r statul s-gi exercite influen[a atotcuprinzitome.
dat cu irdr definiti vecului s ideal, ml sflrrggt ri a-gi
pierde 9i sufletul. N mai este decft lr mrf de indiv ilagi gi redo r la inceputurile sale: mullime. toate caracteristicile
schimbtoaTe, lipsite de consisten{n 9i de viitor ale acesteia, Cilizaia mai
r nici stabilitate gi rf,mine ssli plac al intimplrii. Plebea este r
gi, iar barbarii iit. Civilizatia poate i i strlucitoaro, cici ipi
mai strz fa[ada triri frit in rmri trecute. Dr este u edificiu
mincat de viermi, r se mai sriji nimic ai se va ri la primul
trmur.
S tr de la ri la civilizatrie lizid-s d un s, apoi si decadi
gi s ir de indat sl gi-a pierdut for[a, it care este ciclul trii unui
por.

TABI-A DE MATERII

PREFATA

......,5
. . . . . . . .7
- ERAMULTIMILOR
cARTEAiMi,l. _ SUFLETULMULTIMILOR
, , , |2
Capitolul I. - Caracteristici generale ale mulgimilor. Legea unitlii lor
mentale
......\2
Capitolulll. - SentimonteleEimoralitateamul{imilor . . . . . , 18
IMRODUCERE.

Impulsitoteq mobilitatea

iitabilitateamullirnilor . . . . .
mullimilor
.
Exagerare gi sitnplism t stimtl mul|imitor
..
Itlr! autoitaismul qi conservatoismul mulyimilor . .
S.-Moralitateamullimilor
.
Capitolull. - Idil,r(imtlgiimgimulgimilr
...,
l.-Ideilemullirnilor
.....
2.-Rlimtlmutlimilr
..".
2, 3, 4. 1.

gi

Sugestibilitatea qi credulitatea

3.-.Imaatiamultimilor
- Frm religioas care iau toate gril

Capitolul IV,

CARTEA DOUA. _ OPINIILE

Capitolul I.

..

gi

19

, . 20
: . ?
. .

..

Zg

. , 32
. . Z
. , 35

....

mul{imilor 39

CREDINTELE MULTIMILOR

Factorii idrt{i ai rdilr

2.-Trad$iile
3,-Timpul

opiniilor mlimilr

..,,..

.....,.46

4
43
44
45

4,-Istituliilepoliticegisociale
S.-Isli$i

.... ..47
.... 50

Capitolulll. * Factoriiimedia{iaiopiniilgmulgimil61 . . . . . .

5,|

....57
.. . 60
.....61"
......62

I.-Imaginile,cuvintelegiformulele
2.-Iluziile
3.-i
4.-Rliu
Capitolul I. - Conducitorii mulgimilg1 gi mijloaccle lr de convingere . 65
......65
l,-dudtiimullimilr..
2.-Mijloacelepincareaclioneazdconducdtoii

S,-Prestiul
Capitolul IV. - Limitele de variabilitate rdillr 5i opiniilor
I.-Credinlelefixe
2,-Opiniilemobilealemullimilor
CARTEA TREIA, _ I-ASIFIAREA

mlimilr 78

...78
.... 81

DESRIEREA DIVERSE-

..
Capitolull. - Clasifioareamulgimilor . .
l,-uimiltrg
2.-ullimiltg
Capitolul II. - Mulgimile aa-zis rimi|g
Capitolu1lll.-Juraiicur{iictljuri
Capitolullv._Multimileelectorale
itllV.-duilrlmtr
Concluzialucrdii
LORATEGORDEMULTIMI

. . . . . . 69
. . . , . .72

...86

. . . 8

.....
.....

...

87
88
90

...,, ".93
...98
....1

....L14

Psihologia mul1imilr rmi mai lr carte

lui Gustave Le Bon, rrl rursr al psihologiei
sociale de astzi.
Scrisi um r sut de ani (prima edi$e frz r i 1895!), rt aceasta r s nu-qi fi
pieTdut deloc actualitatea: originali, indriznea!,
caustic gi illt totodat, se adreseaz, gralie
stilului siu accesibil, tuturor celor r r s jug
1 esenla mriir frmitri sociale din ri 1 qi
.
fost tradus i umrt limbi, publicat ?nzeci
de edilii, chiar i ultimul deceniu, gi s-a uurt, mru, de u imens u de public.
frir publicului nostru prima trdur rm6s acestei rli.

/S8/y 973_95-2-5