Clasificarea laserilor dupa modeul de functionare:

A. Cu emisie continua - pentru acesti laseri se mentioneaza puterea in W;

B. In impulsuri - pentru acesti laseri, se mentioneaza urmatoarele caracteristici: energia (J), puterea(W),
durata unui puls (de la microsecunde la femptosecunde), frecventa (HZ->kHz);

Efectele eadiatiei laser asupra tesuturilor vii:

Biofotonica este ramura biofizicii, care studiaza interactiunea dintre radiatia electromagnetica si mediile
biologice. Lumina, atunci cand interactioneaza cu mediile biologice, este afectata de cateva procese
fundamentale:
Absortia - acest proces descrie modul in care energia unui foton din unda incidenta este preluata de
componentele biochimice (atomi sau molecule), din mediul respectiv, acest fenomen fiind descris la
nivel microscopic si macroscopic;
Reflexia si refractia - se refera la proprietatile unei unde de a fi impartite in doua unde: unda reflectata si
unda refractata;
Imprastierea - descrie modul in care radiatia luminoasa intalneste un obstacol; fenomenul de imprastiere
are doua componente: - imprastierea elastica - fotonii incidenti si cei imprastiati au aceeasi prezenta;
- imprastierea inelastica - fotonii incidenti si cei imprastiati au prezente diferite;
In tesuturile biologice, imprastierile inelastice sunt slabe, tesuturile sunt medii turbide, adica medii in care apar
atat fenomene de absortie, cat si fenomene de imprastiere.
= s+ a
-coeficient total de atenuare
s- coeficient de absortie
a- coeficient de imprastiere

Efectele induse in tesuturi de radiatia laser, sunt:

1. Radiative - sunt efectele in care se obtine o radiatie emisa de tesut, care interactioneaza cu radiatia laser.
Acestea sunt folosite in procesele de tip imagistic (ex. : fluorescenta si autofluorescenta tesuturilor)
2. Neradiative - efectele in urma carora energia captata nu este regasita sub forma radiativa. Pot fi:
Interactii fotochimice - se refera la reactiile catalizate de un anumit tip delaser;
Interactii fototermice - apar in urma transformarii energiei inmagazinate in tesut, in caldura, prin diferite
procese in functie de temperatura pe care o atinge tesutul:
- coagulare: temperatura tesutului: ~ 60 C
- vaporizare: temperatura tesutului: ~ 100 C
- carbonizare: temperatura tesutului: ~ 150 C
- topire- are loc la temperaturi inalte, care ating punctul de topire al componentelor tesuturilor;

Interactii fotoablative - se datoreaza actiunii unui puls laser intens in domeniul UV. Acestea rezulta in
urma descompunerii anumitor componente a mediului celular si extracelular si a indepartarii acestora
din tesutul care interactioneaza cu pulsul laser (in chirurgia corneei)
Interactii fotodisruptive - se folosesc la distrugerea calculilor renali, aceste interactii depind de : tesutul
iradiat si parametrii radiatiei laser. Deoarece radiatia laser poate avea efecte nocive asupra tesutului,
trebuie sa se tina cont de - structura anatomica si fiziologica a tesutului;
- compozitia chimica a tesutului;
- proprietatile optice ale acestuia (coeficientul de absortie si imprastiere pentru
lungimea de unda a iradierii)
- proprietati termice (capacitatea tesutului de a transmite caldura)

Tipuri de laseri:
1. Laseri cu Nd :YAG sau Nd: YLF
-denumirea acestor tipuri de laseri provine de la mediul activ folosit:
- Cristale de Y3Al5O12 impurificat cu Nd 3+
- Cristale de YLiF4 impurificat cu Nd 3+
- acest tip de laser functioneaza in regim continuu si regim pulsat: pulsuri scurte (30-120 ps) si pulsuri lungi
(sute de ns-> microsecunde)
- lungimea de unda : Nd YAG: 1064 nm
Nd YLF : 1053 nm
- laserii cu lungimea de unda-1064 se folosesc la coagularea maselor tumorale pentru tratamentul leziunilor
precanceroase ale pielii si pentru oprirea hemoragiilor gastrice;
- ambele tipuri de laseri cu Nd se folosesc in stomatologie, oftalmologie, chirurgie si dermatologie;
2. Laserii cu CO2
- mediul activ: CO2, la care se adauga si N si H2, pentru sporirea eficientei;
- functioneaza in regim continuu si pulsat;
- au lungimea de unda in infrarosu indepartat ;
- sunt folositi in excizia unor tesuturi si vaporizarea unor leziuni;
- aplicatii: in oftalmologie si chirurgie;
3. Diodele laser
- laseri ale caror mediu activ este un material semiconductor;
- au lungimea de unda in vizibil, infrarosu apropiat si ultraviolet apropiat;
- sunt folositi in incalzirea unor tesuturi, interventii oftalmologice si biostimulate;
4. Laserii cu Er (erbiu)
- mediu activ : YAG
- functioneaza in regim continuu si pulsat;
- au lungimea de unda : 2,9-3 micrometrii;
- aplicatii: chirurgia tesuturilor osoase si stomatologice;
5. Laserii cu Ag (argon)
- functioneaza doar in regim continuu;
- au lungimea de unda: 488-514,5 nanometrii (nm);
- aplicatii: oftalmologie;

Metode spectrale (curs biochimie ->spectrofotometria)

Electrocardiograma (EKG)

- metoda electrica de analiza medicala, folosita pentru a masura potentialele de suprafata asociate cu activitatea
electrica a inimii;
- masuratorile se realizeaza cu electrozi metalizi fixati la incheieturile membrelor inferioare, superioare si
torace;
- diferanta de potential intre electrozi (doi cate doi) este masurata pe toata durata activitatii inimii;
- o forma tipica a inregistrarii este reprezentata astfel:

- in cazul EKG, potentialeleculese si reprezentate grafic, nu sunt create de o singura celule,ci sunt rezultatul
excitarii simultane a mai multor fibre cardiace;
- traseul EKG este o harta a propagarii undei de depolarizare (potential de actiune) prin muschiul cardiac;
- P- corespunde depolarizarii atriului, cand toate fibrele musculare sunt depolarizate, se atinge suprafata PQ;
- semnalul QRS apare la propagarea undei de depolarizare in vantricule;
- T- reprezinta repolarizarea ventriculara;
- unda de depolarizare este initiata in nodul sino-atrial (SA), dupa care se raspandeste la nivelul atriilor;
depolarizarea se propaga apoi in nodul atrio-ventricular (AV),dupa care se transmite celor doua ventricule;
- fiecare fibra musculara i se atribuie un moment de dipol, avand aceeasi directie cu frontul de depolarizare, iar
momentul de dipol total reprezinta suma tuturor dipolilor fibrelor musculare;
- potentialul campului creat de acest dipol, pe o anumita directie este proportional cu directia dipolului pe
directia respectiva;
- aceasta presupune ca electrozii sa se gaseasca la distanta mare deoarece aceasta situatie, nu este conforma cu
realitatea si pentru ca organismul nu este un mediu omogen si izotrop;
- legatura prin insumarea dintre dipolii celulari si momentul total este mai complicata, inregistrarea standard a
unui EKG, se face cu 12 electrozi:
a) primele trei inregistrari sunt cele pe directiile I - II -III ;
b) alte trei inregistrari se fac prin scurtcircuitarea intre ei, a doi din cei trei electrozi si masurarea
potentialului de actiune fata de al treilea;
c) urmatoarele sase inregistrari se efectueaza cu ajutorul a sase electrozi plasati in jurul toracelui;
- o inregistrare de rutina foloseste electrozii legati dupa principiul triunghiului lui Einthoven (mana stanga-mana
dreapta-picior stang);