Rscoala lui Spartacus (73 - 71 .Hr.

), numit i A Treia Rscoal a Sclavilor sau

Rzboiul Gladiatorilor, a fost ultima dintr-o serie de revolte fr succes ale sclavilor
din Republica Roman, numite la modul general Rscoalele sclavilor din Roma
antic.

A treia rscoal a sclavilor a fost singura care a ameninat n mod direct Italia, vatra
Republicii Romane, i a nspimntat poporul roman datorit numeroaselor succese
pe care grupul de sclavi rebeli, al crui numr a crescut cu rapiditate, le-a obinut
mpotriva armatei romane, ntre 73 i 71 .Hr. Pn la urm, rebeliunea a fost
zdrobit prin concentrarea masiv de trupe de ctre comandantul unic Marcus
Licinius Crassus, dei revolta sclavilor a continuat s produc efecte indirecte
asupra politicilor romane i n anii care au urmat.

ntre anii 73 i 71 .Hr., un grup de sclavi fugari, iniial n jur de 78[1] de gladiatori,
n special traci, gali i germanici,[2] al cror numr a depit ulterior 120.000[3] de
brbai, femei i copii, a mrluit i luptat de-a lungul Italiei cu relativ impunitate,
sub ndrumarea ctorva comandani, incluzndu-l pe faimosul general-gladiator
Spartacus. Adulii api de lupt ai acestui grup de sclavi au constituit o for armat
surprinztor de eficient care a demonstrat n mod repetat c poate ine piept
mainii de rzboi romane, fie c a fost vorba de patrule locale din Campania, de
miliia roman sau de foarte bine pregtitele Legiuni romane sub comanda unor
consuli. Plutarh a descris aciunile sclavilor drept o ncercare de a scpa de stpnii
lor i de a se refugia n Galia Cisalpin, n timp ce Appian i Florus au nfiat
revolta drept un rzboi civil n care slavii au pus la cale o campanie militar cu
scopul de a captura nsui oraul Roma.