Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea tiine Economice

Catedra Economie Marketing i Turism

Referat
La Bazele Tehnologiei Industriale
Tema:Industria metalurgica

A efectuat: Popovici Ana, Gr.MK1302

A verificat: Gribincea A.

Chiinu, 2014

Industria metalurgic
Industria metalurgic este o ramur a industriei grele, principala productoare de mijloace de
productie. Cuprinde:
1.

Industria extractiv a minereurilor feroase si siderurgia

2.

Industria extractiv a minereurilor neferoase si metalurgia neferoas

3.

Industria constuctiilor de masini si a prelucrrii metalelor

1.

Industria extractiv a minereurilor feroase si siderurgia.

-materiile prime de baz sunt minereurile de fier.

-cele mai mari cantitti se extrag din minele Ghelari si Teliuc (E Muntilor Poiana Rusc)
-cantitti mai mici la Ocna de Fier (Muntii Dognecei), la Lueta (Muntii Harghitei) si la Bisoara
(Cluj)
-mare parte din minereu se import
-se mai folosesc la fabricarea fontelor: manganul, vanadiul, cromul etc
-exploatri de mangan lnga Vatra Dornei (Iacobeni)
-combustibili: cocsul metalurgic din huia de la Petrosani insuficent de aceea se import
-centre siderurgice cu furnale: Galati, Hunedoara, Clan, Resita, Vlahita
-Galati cel mai mare centru siderurgic din tar materie prim de import aduse pe Dunre;
-Hunedoare minereu de fier din apropiere (minele Ghelari si Teliuc) dar si din import
-Clan se produce font de turntorie semicocs din huil din E depresiunii Petrosani
-Resita font, oteluri, laminate de calitate; uzin de cocs pe baza carbunelui de la Anina;
minereuri de fier de la Ocna de Fier si din import
-Vlahita produce font de turntorie minereu de la Lueta
-alte centre mai putin importante: Cmpia Turzii, Tulcea, Bucuresti, Roman, IasI, Buzu,
Trgoviste, Clrasi

2. Industria extractiv a minereurilor neferoase si metalurgia neferoas.

-produce metale cu ntrebuintri industriale diferite: aluminiu, cupru
-rezervele de aluminiu sunt limitate; restul sunt mai putin limitate
-metalele neferoase se mpart n:
-metale colorate (cupru, plumb, zinc, aluminiu)
-metale auro-argentifere
-metale rare (molibden, wolfram, antimoniu, nichel, cobalt, uraniu, mercur)
a.

Metalele colorate

cuprul, plumbul, zincul

-minereuri complexe la poalele muntilor Guti, n mprejurimile orasului Baia Mare
-se extrag n minele de la Baia Sprie, Cavnic, Biut, Nistru, Baia Borsa, n depresiunea
Maramures
-zcminte cuprifere se exploateaz la: Toroiaga (jud. Maramures), Lesu Ursului, Crucea, Fundu
Moldovei (jud. Suceava), Blan (jud. Harghita), Bita si Deva (jud. Hunedoare) si la Mina AltnTepe (jud. Tulcea)
-extractia industrial se face prin procese tehnologice complexe la Baia Mare, Zlatna si RosiaPoieni
-zcminte de plumb muntii Guti
-metalul se obtine prin topire la Baia Mare
-alte centre de extractie: Ruschita (m-tii Poiana Rusc) si Muncelu Mic
-folosit la fabiricarea camerelor de plumb, tevi pentru ap potabil, n tipografie
-este o industrie foarte nociv
-zincul fabricare de tabl, electrozi pentru elemente galvanice
-se extrage din minereurile de la Nistru si Ilba, Muncelu Mic
-se prelucreaza la Copsa Mica
-aluminiul mare rspndire pe glob
-industrie aeronautic, aliaje usoare, conductori electrici
-se obtine din bauxit (oxid de aluminiu hidratat) care se gaseste n muntii Pdurea Craiului:
Rosia, Vrciorog

-alumina se prelucreaz la Oradea si Tulcea (de import)

-aluminiul se obtine la Slatina
b.

Metalele auro-argentifere

-Aurul exploatat de daci dinaintea stpnirii romane exploatri dezvoltate nc din periaoda
antic
-1. Muntii Metaliferi Valea Ariesului Valea Muresului
centre: Criscior-Brad, Rosia Montan, Baia de Aries, Bucium, Scrmb, Bita
-2. Baia Mare aurul+argint alturi de alte minereuri neferoase Guti
-obtinerea si rafinarea se face la Baia Mare si Zlatna
c.

Matelele rare

-rezerve cu totul reduse, in muntii Apuseni

-mercurul minele de la Izvorul Ampoiului (jud. Alba)
-molibden si wolfram la Bita (jud. Bihor)
-extragerea este dificil

3.

Industria constuctiilor de masini si a prelucrrii metalelor.

-creat si dezvoltat dupa al II-lea rzboi mondial

-noi ramuri care produc utilaj perolier, produse electronice, de mecanica fin si optic, masiniunelte diverse, locomotive, autovehicule
-principalele ramuri ale industriei constructiilor de masini pot fi grupate astfel:
a. Industria de utilaje si agregate tehnologice furnizeaz echipament pentru numeroase ramuri
ale industriei si anume:
-Utilaj petrolier pentru foraje si rafinrii care se fabric la Ploiesti cel mai mare centru,
Trgoviste, Cmpina, Brasov, Bacu Romnia este printre primele tri n acest domeniu
-Utilaj minier necesar activittii in subteran si la zi (ciocane pneumatice, compresoare,
excavatoare etc). Se fabric la Satu Mare, Baia Mare, Petrosani, Sibiu, Trgu Jiu
-Masini unelte strunguri, freze etc produse la Bucuresti, Arad, Trgoviste, Roman etc. La
Oradea: masini-unelte si utilaj greu, la Sibiu prese hidraulice, la Resita reductoare, la Rsnov
scule, la Brasov, Brlad, Alexandria si Ploiesti rulmenti
-Utilaj si echipament industrial pentru dotarea altor ramuri (industria siderurgic, chimic,
materiale de contructii, prelucrarea lemnului, industria textil si alimentar), fabricat n
numeroarea ntreprinderi din Bucuresti (una dintre cele mai mari ntreprinderi de masini grele
din Europa), Resita, Brila, Iasi (masini grele), Cluj-Napoca (masini grele). La Trgu Mures
utilaje pentru ind. textil. La Sibiu aparate de control si msur, mecanic fin la Sinaia etc.

b.

Industria electotehnic si electronic

-productie de motoare electrice, transformatoare, generatoare, turboreactoare, motoare Diesel etc.

-mai produce: aparate de radio, acumulatoare, aparate de uz casnic
-ntreprinderile cele mai mari sunt la Bucuresti (aparataj electric, televizoare, centrale telefonice,
ascensoare, motoare Diesel, echipament de automatizare, calculatoare electronice), Craiova,
Timisoara, Scele, Pitesti
-alte centre pentru industria electrotehni: Botosani, Zalu, IasI, Cluj-Napoca, Bistrita, Vaslui,
Giesti, Trgu-Mures
c. Industria de tractoare, masini si utilaje agricole produce tractoare agricole de mai multe
tipuri la Brasov, tractoare speciale la Craiova si tractoare pe senile la Miercurea-Ciuc. Se fabric
semntori si combine, grape, cultivatoare, secertori. Principalul centru este Bucuresti, urmat de
Craiova, Timisoara, Bocsa, Toplet, Botosani, Medgidia
d.

Industria mijloacelor de transport

-produce material rulant pentru ci ferate, autovehicule, nave si aparate de zbor

-primele locomotive la Resita in 1872, apoi la Bucuresti
-locomotive: Craiova, Bucuresti, Resita
-vagoane: Arad, Bucursti, Drobeta-Turnu Severin, Caracal
-utilaje pentru material rulant: Buzu, Bals, Brasov, Pascani, Miercurea-Ciuc
-autovehicule: Brasov (autocamioane), Bucuresti (autobuze, microbuze, autoutilitare, troleibuze),
Pitesti, Craiova, Timisoara (autoturisme de oras) si la Cmpulung (autoturisme de teren). La
Mrsa (Sibiu) autobasculante
-transporturi navale: nave mineraliere, tancuri petroliere, cargouri, remorchere fluviale si
maritime: Galati, Drobeta-Turnu Severin, Oltenita si Brila. Galati cel mai mare santier fluvial
din tar se produc nave maritime de capacitti pn la 30.000 tdw. La Constanta este
principalul santier naval maritim nave mineraliere de pn la 65.000 tdw si nave petroliere de
mare tonaj (165.000 tdw). Un nou santier naval se afl la Mangalia.
-aparate de zbor (avioane de pasageri, scoal, utilitare, elicoptere si planoare) se fabric la
Bucuresti, Brasov, Craiova si Bacu

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea tiine Economice
Catedra Economie Marketing i Turism

Referat
La Bazele Tehnologiei Industriale
Tema:Tricoturi

A efectuat: Popovici Ana, Gr.MK1302

A verificat: Gribincea.A

Chisinau-2014

Caracteristici de structura: Tricoturile glat simplu se caracterizeaza prin faptul ca este formata
din ochiuri normale, iar dispunerea firelor pentru formarea ochiurilor confera tricotului doua fete
cu aspecte diferite.
Cele doua fete se numesc fete tehnice ale tricotului, in practica putand fi utilizate drept fete
oricare dintre cele doua. Prezenta in prim-plan a flancurilor ochiurilor confera tricoturilor aspect
fata, iar prezenta buclelor de ac si a buclelor de platina in prim-plan confera tricotului aspect
spate.
Raportul legaturii este de 1 p ambele directii, adica evolutia se repeta atat pe directia randurilor
cat si pe directia sirurilor de ochiuri dupa cate un singur ochi. Ca moduri de reprezentare, la fel
ca pentru oricare structura tricotata se folosesc 3 metode: a) reprezentarea stucturala - care indica
cel mai exact evolutia firelor pentru formarea ochiurilor; b) reprezentarea prin sectiunea
randurilor de ochiuri; c) reprezentarea prin semne conventionale. In functie de capacitatea
masinii de tricotat, tricoturile pot fi metraj, sau tricoturi fasonate. Cele din urma sunt tricoturi
realizate de regula pe o masina rectilinie de tricotat, cu forma si dimensiuni finale; tricotul nu
mai trebuie croit, ci este conturat direct pe masina de tricotat. Avantajul unui astfel de tricot este
economia deosebita de material textil.
O caracteristica a tricotului glat, la fel ca si in cazul altor tricoturi, este desirarea, care se
realizeaza de-a lungul randurilor (de la ultimul rand de ochiuri realizate spre opusul directiei de
tricotare). Principii de obtinere: Tricoturile glat simplu se obtin sub forma plana pe masini
rectilinii de tricotat, sau sub forma tubulara, pe masini circulare de tricotat. Pentru realizarea
diferitelor tipare sau modele de culoare se folosesc cartrele. Acestea sunt realizeaza din carton
sau banda metalica, prevazute la capete cu orificii pentru antrenarem iar in cuprinsul lor au unul
sau mai multe perforatii, alternand cu plinuri de diferite marimi, dar care sunt intotdeauna
multiplii de pasi de ac. O cartela poate realiza o selectare individuala a oricarui ac din fontura,
lungimea activa a cartelei fiind egala cu numarul de ace din fontura. Latimea raporului poate fi
egala cu numarul de ace din fontura. Pot fi realizate si latimi de rapoarte mai mici, fie ca acestea
sunt divizori ai latimii maxime sau ai latimii tricotului, iar lantul de cartele va fi parcurs de un
numar de ori egal cu numarul de rapoarte dintr-un produs. Prelucrarea informatiilor de pe cartela
si transpunerea lor pe tambur se realizeaza prin intermediul unui plapator. Daca pe cartela in
dreptul palapatorului se afla un gol, palpatorul va cobori sub cartela, iar capatul superior al
platinei nu va actiona asupra acului si aceasta va fi actionata prin camele proprii.
La intalnirea unui plin de pe cartela, palpatorul va ramane in pozitie initiala, determinand
actionarea platinei care va produce selectarea acului. Transformarea firelor in ochiuri pa masinile
de tricotatse realizeaza cu ajutorul organelor pentru formarea ochiurilor. Etapele succesive de
transformare a firelor in ochiuri prin intermediul organelor producatoare de ochiuri definesc
procedeul de tricotare. Producerea ochiurilor se bazeaza pe urmatoarele metode: 1.Procedeul de
tricotare cu buclare prealabila - se caracterizeaza prin aceea ca buclarea firului are loc spre
inceputul ciclului de formare a ochiurilor; 2.Procedeul de tricotare cu buclare finala - se
caracterizeaza prin faptul ca buclarea firelor are loc spre sfarsitul ciclurilor de formare a
ochiurilor; 3.Procedeul de tricotare combinat - se caracterizeaza prin aceea ca se realizeaza pe
masini de tricotat prevazute cu 2 fonturi, la care acele unei fonturi - numita fontura activa, joaca
rolul de platine de inchidere pentru ochiurile care se realizeaza pe acele celeilalte fonturi.
Caracteristici ale structurii, domenii de utilizare, proprietati potrivit destinatiei: Tricoturile glat
simplu au domenii de utilizare largi, in functie de materiile prime utilizate sau de finetea firelor
utilizate. Astfel, tricoturile glat sunt utlizate atat pentru articole de imbracaminte interioara sau
articole de lenjerie intima, cat si pentru anumite articole de imbracaminte exterioara. Tricoturile
trebuie sa asigure confortul necesar corpului uman si o protectie fata de influenta factorilor de
mediu, pentru aceasta trebuiu sa prezinte o buna capacitate de izolare terminca, permitand

totodata si un schimb de aer si vapori intre pielea corpului si mediu. In cazul tricoturilor glat
simplu exista deformatii la tractiune mari, deoarece exista posibilitati sporite de migrare a firului
atat din flancurile ochiurilor spre bucle, cat si invers.
Datorita faptului ca tricoturile glat au stabilitatea dimensionala cea mai slaba comparativ cu
celelalte tricoturi, avand tendinta ca in timp sa isi piarda forma initiala, in general, structurile glat
se foloses in combinatie cu alte tipuri de legaturi, cum ar fi legaturile patent sau lincs, simple sau
derivate. Exista si tricoturi cu desene de culoare. Pentru realizarea unui astfel de tricot, sistemele
de lucru ale masinilor de tricotat sunt dotate cu dispozitive de schimbare a mai multor
conducatoare de fire. Asemenea efecte se pot realiza pe masini de tricotat cu mai multe sisteme
de lucru, alimentate cu fire colorate.

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea tiine Economice
Catedra Economie Marketing i Turism

Referat
La Bazele Tehnologiei Industriale
Tema:Confectii

A efectuat: Popovici Ana, Gr.MK1302

A verificat: Gribincea A.

Chiinu, 2014
Un loc aparte n industria uoar l ocup industria de confecii cea mai important ramur a
industrie date. Rolul principal n dezvoltarea industrie de confecii realizarea rezultatului final
i sporirea eficienei muncii aparine reutilri tehnice, aplicrii n practic a ultimelor realizri
n domeniul tehnologiei, mecanizrii i automatizrii. Calitatea confeciei, efectul economic al
produciei i consumului ei e condiionat de proiectarea modelului, estura folosit, utilajul
modern.
Creterea situaiei material i culturale are ca rezultat creterea necesitii unor vestimente
frumoase, elegante, comode i la mod. mbrcmintea joac un rol important de asemenea n

comunicare i n relaiile dintre oameni. Prin mbrcminte omul se autocaracterizeaz, ea

refectndu-i gusturile i nivelul de cultur general. Formarea unei economii de pia reale cu o
structur renovat i funcionabil eficient este un proces complex i multilateral de reorganizare
radical a vieii social-economice a societii. n procesul desfurrii acestor transformri, se
rezolv n mod consecvent i problemele privind reformarea macroeconomic n ansamblu,
relansarea sectorului real al economiei.
O importan deosebit trebuie s se acorde reorganizarea lor deoarece anume de determinat, n
cele din urm, eficacitatea reformei economiei naionale i dinamica dezvoltrii ei. n acest sens
o atenie deosebit merit s i se acorde industriei uoare una din ramurile de baz ale economiei
naionale, cruia i revine o treime din volumul total al industriei. Aceast ramur n multe cazuri
determin starea pieei interne a mrfurilor de consum. Reflectnd tendinele generale ale
dezvoltrii economiei , vom menine c industria uoar dispune de posibiliti reale care permit
realizarea cu succes a unor reforme de structur, de perfecionare mecanismelor economice.
Industria uoar , ca i ntreaga economie naional, pe parcursul ultimelor zece ani, se afl n
stare de criz. n perioada anilor de reforme, producia acestei ramuri continua s scad,
volumul ei constituind n prezent abea jumtate din volumul produs n anul 1900.
Crizele principale ale acestei situaii sunt: ruperea relaiilor economice cu partenerii tradiionali
i creterea brusc a preurilor la materialele prime i resursele energetice ceea ce a fcut
imposibil folosirea pe deplin a capacitilor de producie de import necontrolat care a complicat
n mod serios activitatea productorilor locali necorespunderea nivelului tehnologic de producere
i a calitii produciei autohtone cerinelor contemporane; administrarea economic ineficient
n condiiile economiei de pia a activitilor de marketing pe pieele de peste hotare
Programul elaborat de Ministerul Economiei Reformelor al Republicii Moldova i
Departamentul privind dezvoltarea industriei pentru viitorul apropiat nu e deajuns i reflecta
numai modificarea bazei legislative, atragerea mai activ a investiiilor strine, protecie
productorilor autohtoni. n acelai timp, astfel de probleme actuale ca asanarea financiar a
ntreprinderilor de ramur, modernizarea i retehnologizarea lor.
Trebuie s fie luat n cosiderenii i faptul c procesele de privatizare i decentralizare,
liberalizarea economiei au dat natere la noi probleme privind formarea unui sistem eficient de
secionarea corporativ , adaptarea colectivelor ntreprinderilor la depirea mentalitii vechi i
asigurarea unor motivaii n activitatea de munc , dar totodat nu trebuie de idealizat fenomenul
de autoreglare a pieei, ct i a liberalismului nelimitat n economie. Toate acestea, luate n
ansamblu vorbesc despre actualitatea i necesitatea elaborrii unor probleme de teorie i practic
privind reformarea i modificarea structural la nivel de ramur i unitate economic a industriei
uoare. Reformele care au loc n fostele ri socialiste n realitate sunt nite procese voluminoase
i multilaterale , sensul i scopul strategiei al crora se reduce la transformarea economiei
contemporan la piaa, la modificarea fundamental a ansamblului relaiilor economice. n
aceast ordine de idei o nsemntate deosebit are strategia naional de reorganizare socialeconomic n baza sistemului de realizri complexe a problemei n vigoare.
Coninutul reformelor trebuie s corespund criteriilor de baz ale crora transformri raionale
i eficiente Iar sareinele principale , ca i condiiile care determin tranziia la un sistem
economic nou, sunt: lichidarea favorabil de concuren, antreprenoriatul liber, formarea
mecanizmului economic, a bazei legislative i a unei infrastructuri adecvate cerinelor de pia,
ridicarea nivelului de publicitate a sistemului relaiilor economice mondiale, dar trecerea
accelerat de la proprietatea de stat la proprietatea privat nu are efecte cuvenite; ci , invers, se
poate solda cu nite consecine social-economice nedatorite.
Deseori , i mai ales reformatorii radicali, economia de pia este prezentat n forma d sistem
de dominaie indivizibila a capitalului privat. Iar rolul , proprietii de stat se reduce la minim sau
n general este ignorat. Concepia rolului deosebit al statului n condiii contemporane este

inclus n tendina internaional de avansare spre modulul economiei mixte, ntemeiate pe

mbinarea naional a diferitor forme de proprietate i activitate economic, a mecanismului
reglamentrii de pia i celor statale. n timpul efecturii reorganizaiilor sistematice trebuie s
ne bazm pe practica mondial.
rile dezvoltate au ajuns treptat la relaiile de pia civilizate, prin evoluie, pe cnd fostele rii
socialiste sunt orientate spre transformri radiale, care prevd schimbarea rapid i afectiv a
formelor i metodelor administrative de comand. ara noastr trebuie s se adapteze la
condiiile pieelor strine i integrarea n sistemul economic mondial. n totalitatea eforturilor de
renatere a economiei naionale n baza principiilor relaiilor de pia o importan deosebit are
reformarea sectorului real i, n primul rnd , a produciei industriale. Economia naional
depinde n mare msur de furnizorii de materie-prim i resurse energetice, i pe pieele strine
de realizare a produciei sale. Formarea industriei uoare de constituire a structurii complexului
economic al R.M. s-a produs pe parcursul mai multor decenii, dar piscul dezvoltrii ramura l-a
atins la hotarele anilor 80 90. Ctre acest timp ea a fost creat ca sector multifuncional al
economiei, care a unit n sine subramurile textil, de croitorie, de pielrie i nclminte.
ntreprinderile acestor subramuri produceau fire de bumbac i diferite esturi de la cele de
mtase i pn la cele decorative de mobil i tehnice , peste 100 de denumiri de confecii ,
articole de tricotaj, ciorapi i confecii din blnuri, covoare, diferit nclminte, alte ramuri de
larg consum.
Ramura n general a pstrat un ritm nalt de dezvoltare cuprinznd aproape o ptrime din toat
producia industrial (22,6%), i aproximativ aceeai pondere din numrul total de lucrtori,
peste 10% din capacitatea de producie. Activitatea ntregii ramuri se deosebea prin stabilitatea ,
grad nalt de aplicare a tehnologiilor noi, calitatea produciei, folosirea potenialului de cadre.
Importan deosebit a acestei ramuri pentru perioada actual de dezvoltare a Moldovei se
determin de urmtoarele: prelungind s rmn una din diviziunile stratesferii importante ale
economiei naionale , industria uoar poate fi privit cu siguran ca ramur de perspectiv
pentru dezvoltarea economic a Republicii.

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea tiine Economice
Catedra Economie Marketing i Turism

Referat
La Bazele Tehnologiei Industriale
Tema:Conservarea Produselor

A efectuat: Popovici Ana, Gr.MK1302

A verificat: Gribincea A.

Chiinu, 2014
Acest procedeu se practica i n cazul fructelor, condimentelor meninute n alcool sau oet, sau
conservarea oulor n soluie slab acidifiat. Fermentarea se aplica la pine, ea fiind atestat n
Turcia de acum 900 de ani, la obinerea buturilor alcoolice bere, vin, cidru i la fructe, cnd
se depozitau n vrac.
Conservarea cu ajutorul frigului artificial a fost aplicat de aproximativ 4000 de ani la grania
austro-italian (n Tyrol) de vntori care, la o altitudine de 3200 m, pstrau n ghea vnatul.
Romanii conservau petele din Rin, langustele din Sardinia i stridiile n ghea pentru a se
pstra proaspete pn la Roma. Nordicii ngropau carnea de vnat sau petele n zpad sau
ghea pentru a se pstra peste iarn. Alexandru cel Mare i Nero serveau ngheat de fructe i
miere. n incinta palatului de la Versailles, Ludovic al XIV-lea a amenajat rcitoare n vederea
pstrrii alimentelor.

Exist, deci, cteva atestri documentare care ilustreaz aplicarea diferitelor metode de
conservare a alimentelor din cele mai vechi timpuri.
Clasificare.
O clasificare succint a procedeelor de conservare a alimentelor ar fi urmtoarea:
1. Eliminarea microorganismelor prin separare fizic: microfiltrare; ultracentrifugare.
2. Distrugerea microorganismelor (sterilizare)prin : - aciunea cldurii: fierbere clasic
(100C); sterilizare apertizare (110...140C); UHT; - radiaii ionizante (sterilizare la rece):
electroni accelerai; raze i X; radiaii ultraviolete; - folosirea antisepticelor lichide sau
gazoase: alcooli; acizi; conservani chimici.
3. Efect de oprire a proliferrii microorganismelor efect de protecie (nu de eliminare): utilizarea temperaturilor sczute: refrigerarea prin scderea temperaturii la 0...3C i refrigerare
n vid; congelare; supracongelare; - reducerea coninutului de ap (eliminarea a 60- 70% din
apa de constituie): uscare i uscare-afumare; deshidratare; liofilizare; - protecie prin
ncorporare, nglobare de inhibitori: srare uscat i umed; conservare n saramur;
conservare cu zahr; afumare; conservare n oet (marinare); fermentaie (produse lactate).
4. Procedee mixte (utiliznd cel puin dou procedee) : refrigerare n atmosfer controlat;
tratament termic urmat de refrigerare; tratament cu radiaii ionizante i refrigerare; prin
fermentare i pasteurizare sau sterilizare; prin aciunea asupra activitii apei (aw); prin
aciunea asupra pH-ului.
Nichitinschi a grupat procedeele de conservare pe baza principiului biologic ce le caracterizeaz,
i anume:
I. Anabioza principiul biologic al vieii latente a agenilor biovtmtori ce pot produce
alterarea alimentelor. Se poate realiza prin mijloace fizice fizioanabioza, i chimice
chimioanabioza.
II. Cenoanabioza crearea n produsele alimentare a unor condiii sau producerea de substane
care mpiedic dezvoltarea microorganismelor. Se poate realiza prin mijloace fizice
(fiziocenoanabioza) sau chimice i biochimice (chimiocenoanabioza).
III. Abioza sau lipsa de via se realizeaz prin procedee: fizice fizioabioza; Conservarea si
Pastrarea Produselor chimice antiseptabioza; mecanice mecanoabioza. Fizioanabioza
cuprinde: psihroanabioza refrigerare; crioanabioza congelare; xeroanabioza
deshidratare i uscare; osmoanabioza srare (haloosmoanabioza), conservare cu zahr
(saccharoanabioza).
Refrigerarea se realizeaz prin rcirea produsului pn la temperaturi cuprinse ntre 0 i 4C i
are ca efecte : ncetinirea dezvoltrii microflorei provenite din contaminri interne i externe;
reducerea vitezei reaciilor hidrolitice i oxidative catalizate de enzime; diminuarea unor
procese fizice.
Congelarea este caracterizat prin scderea temperaturii produsului sub 0C (~ 18C), putnduse realiza o durat de conservare de cteva luni i chiar mai mult. Are ca efecte: blocarea
multiplicrii microorganismelor i distrugerea unor germeni sensibili (criosterilizare); oprirea
celor mai multe dintre reaciile biochimice.
Deshidratarea se realizeaz prin evaporarea apei care ajunge treptat la suprafaa produsului
supus deshidratrii pn la valoarea aw < 0,7 care s mpiedice dezvoltarea microorganismelor.
n funcie de natura aportului de cldur, uscarea poate fi: prin convecie de la agent la
produs; prin conducie prin produs; prin radiaie de la surse exterioare; nclzire n
dielectric (uscare cu cureni de nalt frecven, microunde).
Dup modul n care se execut ndeprtarea vaporilor se deosebesc: - uscare n aer; - uscare n
vid; - uscare prin convecie la presiune atmosferic (cea mai utilizat n practica industrial) se
poate realiza n urmtoarele variante : uscare clasic n camere, tunele, cu benzi; uscare n
strat vibrator variant a uscrii prin fluidizare ( produse buci sau granule); uscare n strat
fluidizat legume feliate, cereale, sare, fin, zahr, carne cuburi.

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea tiine Economice
Catedra Economie Marketing i Turism

Referat
La Bazele Tehnologiei Industriale
Tema:Incaltaminte

A efectuat: Popovici Ana, Gr.MK1302

A verificat: Gribincea A.

Chiinu, 2014
nclmintea este denumirea generic a tuturor produselor care sunt confecionate special pentru
acoperirea i protecia labei piciorului. n aceast categorie intr: ghetele, pantofii, cizmele,
bocancii, papucii, sandalele, adidaii dar nu i ciorapii.

Istorie.
Cea mai veche piese de nclminte a fost descoperit n Oregon, SUA i are o vechime de
aproximativ 10. 000 de ani i este o sanda realizat din fibrele copacului Artemisia tridentata. n
anul 2008 n situl arheologic Areni 1 din Armenia a fost gsit cea mai veche pies de
nclminte realizat din piele, cusut n form de opinc. Este bine pstrat i are o vechime de
5500 ani. Acest obiect de nclminte este cu circa dou sute de ani mai vechi ca papucul
omului zpezi tzi care a fost gsit n Alpi i care are o vechime de 5300 ani.
Vechii egipteni foloseau ca nclminte un fel de papuci realizai din palmier sau scoar de
papirus. Grecii antici i realizau nclmintea din plut care era legat de picior cu ajutorul unor
nururi din piele, nclminte care se numea kothornos.

Fazele procesului de productie:

Faza

Descriere

STUDIUL DESIGNului

In primul rand, stilistii deseneaza pe

hartie ideile care sunt reproduse pe un
prototip de plastic care simuleaza forma
reala a patofului. In al doilea rand,
stilistii aleg tipul de piele ce se
potriveste cel mai bine modelului, la fel
si culoarea, eventual accesoriile de
adaugat la pantof.

DEZVOLATAREA
MODELULUI

Modelul de plastic este reprodus cu

ajutorul calculatorului pe hartie groasa
pentru a se crea perimetrul final al
cardboard-ului care arata fiecare bucata
de piele formand pantoful.

TAIEREA PIELII

Taietorii aseaza cardboard-ul pe

materialul ales si folosind cutite
speciale fac taierea perfecta a pielii.

COASEREA PARTII
SUPERIOARIOARE

Fecare de bucata de piele taiata este

trimisa la departamentul pentrul cusut,
care asambleaza toate taieturile,
creand partea superioara a pantofului.

APLICAREA
SUPORTURILOR

Suporturile sunt adaugate in punctele

de stres maxim: la varf si la calcai.

PARTEA DE SUS
ASEZATA PE LAST

Partea de sus este montata pe last

(facut din plastic rezistent) care
reproduce forma piciorului. La partea de
jos a pantofului talpa insole este
adaugata.

ASAMBLAREA

Partea de sus a pantofului este supusa

la tensiune cu talpa insole pornind de la
varf catre calcai.

APLICAREA TALPII
SOLE SI A
TOCULUI

Sub talpa insole este pusa apoi talpa

outsole si tocul.

CURATAREA

Pantoful este finisat si curatat cu atetie

de surplusul de material.

SCOATEREA LASTului

Last-ul de plastic este scos folsind o

masina speciala

TINTUIREA
TOCULUI

Tocul este pus cu asutorul procedeului

de tintuire.

APLICAREA
STRATULUI
CURATATOR

Inauntrul pantofuluieste pus curatatorul

insole care trebuie lipit de outsole.
Aceast strat este folosit pentru
cresterea igienei pantofului.

FINALIZAREA

Pantoful este gata dupa ce a fost

curatat si calcat.

CONTROLUL DE
CALITATE

O echipa de experti controleaza cu

mare atentie fiecare pereche de pantofi
si ii trimite la departamnentul de
impachetare.

IMPACHETARE

In final pantofii sunt pusi in cutii, gata

de a fi trimisi la magazinele Valleverde.

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea tiine Economice
Catedra Economie Marketing i Turism

Referat
La Bazele Tehnologiei Industriale
Tema:Industria Textila

A efectuat: Popovici Ana, Gr.MK1302

A verificat: Gribincea A.

Chiinu, 2014
Industria textila Este cea mai veche ramur a industriei n genere. Ea s-a format nc n secolul al
XVIII-lea n Marea Britanie si a pus nceputul revolutiei industriale.
n cadrul industriei uoare ea are cea mai mare important. Folosete n calitate de materie
prim fibre vegetale (bumbac, in, cnep, iut), fibre animale (ln si mtase), precum si fibre
chimice (artificiale si sintetice).
n trecut dominau fibrele naturale, dar n a doua jumtate a secolului XX ele au nceput treptat
s fie nlocuite cu cele chimice, n anul 2000 ponderea lor reducndu-se doar de 43%. (Vezi
tabelul 1).

Tabelul 1. Schimbarea structurii producerii fibrelor textile n anii 1950-2000

Structura producerii, %
Tipul de fibre 1951

1960

1970

1980

1990

2000

Fibre naturale 84,3

82,9

70,3

57,8

57,3

43,0

Fibre chimice 15,7

17,1

29,7

42,2

42,7

57,0

Productia industriei textile a fost n permanent crestere. Dac n 1950 se fabricau circa 33 mld.
m2 de testuri, apoi n 1995 cifra a crescut aproximativ pn la 75 mld. m2.
n cadrul industriei textile se evidentiaz industria bumbacului, lnii, mtsii naturale, inului si
cnepii, iutei, testurilor din fibre chimice si materialelor netesute.
Industria bumbacului, dup cantitatea de materie prim utilizat, volumul productiei si numrul
consumatorilor, este cea mai important ramur a industriei textile. Ea produce diferite tipuri
de testuri att dup structura (cit, pnz, tifon,testuri tehnice etc.), ct si dup destinatie (pentru
albituri, costume, rochii, decorative i a.). Are dou faze de prelucrare a materiei prime:
producerea filaturii, adic a fibrelor textile, si producerea din filatur a testurilor.
La sfritul secolului trecut n lume se produceau 75 mil. nr* de testuri din bumbac, adic cte
13 nr* la o persoan. n prezent testuri pure din bumbac se produc putine. De regul, prevaleaz
testurile mixte, care, pe lngbumbac, contin si fibre chimice, de regul, sintetice.
Pe parcursul secolului XX n lume au avut loc schimbri n geografia producerii testurilor din
bumbac si din bumbac si fibre chimice. S-a redus simtitor ponderea Europei de Vest i Americii
de Nord i a crescut esential rolul Asiei, care n prezent produce circa 78% din toate testurile de
acest tip din lume.

Producerea testurilor din ln si celor din ln i fibre chimice pe parcursul jumttii a doua a
secolului XX a crescut, dar mult mai ncet dect cresterea populatiei, adic a consumatorilor.
Astfel, dac n 1950 se produceau 2,4 mld nr* de stofe i postavuri, apoi n 1995 - 3,1 mld nr*,
adic creterea a fost doar cu 29%. (H.B. Ajjhcob, B.C. XopeB, 2001).
Regiunea

1950 1990 1995

Europa de Vest 40

22

32

America de
Nord

26

Europa de Est

20

36

12

Asia

32

46

America de Sud 3

3,2

2,5

Africa

1,5

1,5

1,2

Australia i
Oceania

1,5

0,3

0,3

Pe parcursul jumttii a doua a secolului XX a crescut

esential ponderea Asiei n producerea testurilor de
ln,reducndu-se vdit rolul Americii de Nord si Europei.
(Vezi tabelul 2). '
Tabelul 2. Ponderea diferitor regiuni ale lumii n
producerea testurilor din ln si celor mixte n anii 19501995, %

Din statele europene a pstrat ferm pozitia n ierarhia mondial doar Italia, restul cednd locul
Chinei, Japoniei, Indiei si R. Coreea.
n China industria de prelucrare a lnii este bazat pe prelucrarea materiei prime proprii
adus, mai ales, din China de Nord-Vest, din provinciile Qinghai i Nei Mongol avnd ca centre
importante Shanghai, Beijing, Lanzhou i Baotou.
Italia are centre cu vechi traditii n prelucrarea lnii la Biella si Schio n nordul Cmpiei Padului,
iar n Japonia principalele centre sunt marile orase de pe litoralul estic al insulei Honshu (Tokyo,
Nagoya, Kobe, Osaka, Tokai).
n SUA aceast subramur este concentrat n New England la Boston, Woonso-cket si
Philadelphia, iar n Germania se evidentiaz dou grupri importante, una n bazinul Ruhr
(Mnchengladbach) si cealalt n Saxonia Superioar (Chemnitz).
Pe teritoriul Marii Britanii traditii vechi n producerea testurilor din ln o au ntreprinderile din
Yorkshire.
Industria mtsii naturale n ultimele decenii ale secolului XX s-a ciocnit cu o
puternic concurent din partea mtsii artificiale, din care cauz n unele state
aceast subramur a disprut aproape n totalitate. Destinat unui cerc restrns de cumprtori,
productia de mtase natural, obtinut din gogosile viermilor de mtase, este n reducere.
Universitatea de Stat din Moldova
Facultatea tiine Economice
Catedra Economie Marketing i Turism

Referat
La Bazele Tehnologiei Industriale
Tema:Industria Alimentara

A efectuat: Popovici Ana, Gr.MK1302

A verificat: Gribincea A.

Chiinu, 2014
INDUSTRIA ALIMENTARA Aceast ramur este strns legat de agricultur si particip
nemijlocit la ridicarea nivelului de trai al populatiei. Materiile prime ale industriei alimentare
sunt de origine vegetal (gru, orz, orez, floarea-soarelui, sfecl de zahr, trestie de zahr etc.),
animal (carne, lapte, ou etc.) si mineral (sarea). Este foarte variat si prezent pe aproape
ntreg globul. Are o pondere destul de mare n productia industrial global (9,5%, locul III)
(A.P. Gorkin, 2008). De regul, activitatea ei poart, n mare msur, un caracter sezonier,
deoarece este legat de recoltarea produselor agricole industrializabile.
Industria alimentar se mparte n dou grupe de subramuri: industrii primare si industrii
secundare. Industriile primare fabric semiproduse (fain, pudra de cacao, carne congelat, lapte
praf, unt etc.), utilizate mai apoi de subramurile industriilor secundare la confectionarea

produselor finite, adic a alimentelor de consum. n unele cazuri ntreprinderile industriale

alimentare pot fi mixte, adic fabric att produse primare, ct si finale.
Pentru industria alimentar sunt specifice att ntreprinderi mici specializate, ct si ntreprinderi
mari. ntreprinderile mici sunt dispersate n majoritatea statelor lumii si reprezint unitti
artizanale rurale. La astfel de ntreprinderi se preparar majoritatea meze-lurilor si
brnzeturilor n Franta, produsele zaharoase i de ciocolat n Elvetia etc. Unitti mari ale
industriei alimentare sunt specifice pentru statele cu un nsemnat sector agricol i cu numeroase
orae mari, cum ar fi: SUA, Rusia, China, Ucraina si a. Astfel, mari abatoare sunt n Chicago,
Moscova si Shanghai, mari centre de morriti panificatie - n oraele Harcov, Rostov pe Don si
Volgograd, fabrici de zahr - n New York i Philadelphia, iarntreprinderi de producere a laptelui
praf - n Milwaukee.
ntreprinderile industriei alimentare apartin preponderent grupurilor nationale si doar n unele
subramuri exist societti transnationale ce au sediul n trile dezvoltate. Drept exemplu, pot
servi companiile Nestle, Perrier, Procter & Gamble, Pepsi, Unilever, Coca Cola etc., care, pe
lng ntreprinderile din tara de baz, au un numr mare de filiale si unitti de productie n multe
state ale lumii. Grupul Nestle, de exemplu, dispune de 489 de uzine amplasate n 77 de tri la
care activeaz circa 220 000 de salariati.
De regul, n industria alimentar functioneaz att ntreprinderi, productia crora este
destinat consumului intern, ct si ntreprinderi productia crora este orientat spre export.
Productia destinat exportului depinde de specializarea agriculturii. O trstur specific este
faptul c statele n curs de dezvoltare n marea lor majoritate fabric pentru export semiproduse,
pe cnd cele dezvoltate - produse finite. Astfel, pudra de cacao pro-dus n Cote d'Ivoire este
prelucrat ulterior n Europa de Vest.
Industria alimentar din statele dezvoltate concentreaz toate fazele de transforma-re a materiilor
prime, iar specializarea lor international depseste cu mult posibilittile agriculturii proprii. n
statele n curs de dezvoltare, industria alimentar, cu toate c reprezint una dintre ramurile de
baz ale industriei, are o specializare ngust.
n dependent de materia prim prelucrat si de produsele fabricate industria alimentar se mparte n peste 20 de subramuri, din care mai principale sunt: industria zah-rului si
produselor zaharoase, industria uleiurilor si grsimilor, industria crnii si produ-selor din carne,
industria laptelui si produselor lactate, industria de prelucrare a pestelui, industria buturilor
alcoolice, industria buturilor nealcoolice, industria de prelucrare a fructelor si legumelor,
industria morritului si panificatiei, industria produselor de tutungerie, industria produselor
gustative, industria concentratelor alimentare
Diferite subramuri ale industriei alimentare au diferite principii de amplasare teritorial a ntreprinderilor. Pentru unele din ele, cum ar fi: industria morritului si panificatiei, de
cofetrie, buturilor alcoolice i nealcoolice, produselor din lapte integral, produselor din carne,
productia semipreparatelor etc. principiul de baz este apropierea de consu-mator, iar pentru
altele (industria zahrului, conservelor, prepararea untului, brnzeturilor etc.) - apropierea de
materia prim.

Industria zahrului si a produselor zaharoase este prezent n 121 tri ale lumii. Pe parcursul
secolului XX, datorit cresterii permanente a consumului, ea a fost n ascen-siune. Dac prin anii
50 se produceau circa 34 mil. t zahr, apoi n anul 2005 acest indice ajunsese la 142,3 mil. t.
Ca materie prim de baz se utilizeaz trestia de zahr si sfecla de zahr. Cea mai mare parte
a zahrului produs (circa 69% din totalul mondial) este fabricat din trestie i numai 31% - din
sfecl. Din trestie se obtine zahr n sudul SUA, Mexic, Cuba, Jamaica, Puerto Rico, Republica
Dominican, nord-estul Braziliei, sud-estul Chinei, India, Filipine, Iran, R. Africa de Sud,
Nigeria, Senegal, Angola, Egipt, Australia etc.
Primii 10 productori la nivel de tar sunt enumerati n tabelul respectiv.
Tabelul 1. Liderii mondiali la producerea zahrului n 1950-2005, mil. t

1950

1970

1990

2005

Cuba

5,8 URSS

10,2 India

11,0 Brazilia

29,5

SUA

3,2 Cuba

7,0

URSS

8,9

India

14,2

URSS

2,5 Brazilia 5,5

Cuba

7,4

China

11,2

Brazilia 1,9 SUA

5,1

Brazilia 7,3

SUA

6,7

Franta

4,6

China

5,7

Mexic

5,5

1,4 India

India

1,2 China

3,7

SUA

5,4

Thailand
a
5,4

RFG

1,2 Franta

2,8

Franta

4,3

Australia 5,2

Australi
Australia 1,0 a
2,5

RFG

3,3

Franta

Polonia 1,0 Mexic

2,4

Australi
a
3,3

Germania 4,4*

Filipine 0,8 RFG

2,1

Mexic

Cuba

3,1

4,6

3,7*