Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
8.modulul 4 - Miron - Cap 1-6 (Compatibility Mode)
8.modulul 4 - Miron - Cap 1-6 (Compatibility Mode)
11/13/2012
INTRODUCERE
Tratarea obiectivelor si obtinerea impactului vizat de proiectul Imbunatatirea eficientei
energetice in zonele si gospodariile sarace ale Romaniei, trebuie sa se faca plecand de la
un adevar incontestabil, relativ la evolutia acestor comunitati pe parcursul istoriei dezvoltarii
acestora.
Distributia populatiei si locuintelor pe teritoriul Romaniei:
Nr locuitori
Total
Orase
Sate
20 039 890
11 076 047
8 963.843 44.73%
Nr. gospodarii
Nr . sate
12.951
Nr. comune
2.854
Total
Orase
Mediul rural
7.086.717
3.915.653 55,3%
3.171.064 44,7%
Saracia este o caracteristica prezenta atat in zonele rurale cat si in cele urbane, chiar si
in orasele mari, si de aceea, tinta si impactul acestui proiect trebuie sa fie mult mai ample
decat o reflecta doar cifrele mentionate anterior.
Cladirile in care locuim si activam zi de zi si imensul fond construit in lume in ultima
jumatate de secol, au un impact major asupra mediului inconjurator, fiind, pe langa
ocuparea unui teren ce ar fi putut fi verde, si un important factor de poluare.
Utilizarea materialelor de constructie ecologice, din resurse naturale sau produse
naturale reciclate, constituie de fapt, primul pas catre bunastare si un nivel superior de
viata.
Materiale neconventionale locale pentru energie
11/13/2012 .
3
sustenabila - dr. ing. Constantin Miron
Materialele pentru constructii, veritabil sustenabile, sunt cele care si-au dovedit
capacitatea de a fi sustinut in mod durabil, dezvoltarea de-a lungul existentei societatii
umane, indeplinind nevoile prezentului si asigurand generatiilor viitoare un mediu
natural, de viata si activitate, permanent curat si nealterat.
Materialele sustenabile sunt parte integranta a mediului natural, dar
responsabilitatea utilizarii apartine beneficiarului principal, adica omul, care:
trebuie sa pastreze echilibrul in exploatarea resurselor, in modul de
aplicare-utilizare, si in mod permanent, respectand echilibrul mediului
natural, asa cum natura inconjuratoare l-a creat pe specificul fiecarei
zone sau regiuni.
trebuie sa respecte prioritatea sanatatii mediului si a omului inaintea
interesului economic .
Exploatarea excesiva si nerationala a materialelor sustenabile (ex. lemnul, pietra si
agregatele minerale, combustibililii fosili) pot provoca dezechilibre cu efecte directe
asupra generatiilor urmatoare si a mediului inconjurator conducand la poluare
generalizata si schimbari climatice majore
11/13/2012
11/13/2012
11/13/2012
Piatra
Agregatele naturale
Varul
Piatra
Agregatele naturale
Varul
Argila ceramica in diferite forme, chirpicii,
valatucii pe furci etc
Lemnul de densitate mare (foioase stejar,
fag, salcam )
Lemnul de densitate medie - mica
(rasinoase: brad, molid, pin, larice etc)
Stuf
11/13/2012
Piatra
Varul
Agregatele naturale
11/13/2012
11/13/2012
In mod paradoxal, desi multe din produsele naturale, au fost traditional utilizate in
constructii durabile si sanatoase, de sute de ani, acestea au fost total ignorate tehnic si
legislativ-normativ, fiind considerate demodate sau rusinos a fi utilizate(ex. chirpicii din
argila, valatucii, paiele, lana, uneori chiar lemnul, varul natural etc), in detrimentul
produselor de sinteza, poluante de la fabricatie si pe toata durata de exploatare, dar
considerate moderne (ex. PVC, BCA, polistirenul expandat sau extrudat, produsele
aglomerate cu rasini sintetrice, s.a.).
Produseler de sinteza rezultate in urma industrializarii accelerate sunt utilizate curent in
constructiile moderne detinand standarde de certificare a conformitatii, dupa sistemele
amintite, in timp ce celelalte, traditionale si naturale, nu pot fi certificate in prezent decat in
baza elaborarii unui agrement tehnic.
Aici apare un mare paradox al legislatiei si al mentalitatii formatorilor de legislatie dar si
al factorilor de decizie si anume:
Agrementul Tehnic, este definit de catre legislatia in vigoare (terminologia din Ghidul AT,
procedura de agrement tehnic P.A.T. 1 2004 publicata in Monitorul Oficial 1167 bis din 9
decembrie 2004 ), ca fiind o apreciere tehnica favorabila concretizata intr-un document
scris, asupra aptitudinii de utilizare, in conformitate cu cerintele legii calitatii in constructii, a
unor noi produse, procedee si echipamente pentru care nu exista si nu pot fi inca elaborate
standarde nationale sau alte reglementari tehnice.........
11/13/2012
10
11
Certificarea materialelor
sustenabile pentru izolare termica, acustica si
hidroizolare, obtinute din resurse regenerabile locale, ecologice, impune obligatoriu
prezenta laboratoarelor de incercari specifice caracteristicilor tehnice pentru constructii, de
performanta ecologica, de performanta in durabilitate, si a altor caracteristici care
demonstreaza comportarea de lunga durata, in situ, la utilizarile pe constructiile vechi, a
caror viabilitate, durabilitate si performanta eco-durabila a fost deja demonstrata.
Recapituland, certificarea acestor materiale trebuie sa se faca cu implicarea mai multor
categorii de laboratoare, si anume:
11/13/2012
12
11/13/2012
13
14
15
11/13/2012
16
11/13/2012
17
11/13/2012
18
Modele de locuinte in
anterior- pagina 176).
19
11/13/2012
20
11/13/2012
21
precum si
sisteme monomateriale si
sisteme plurimateriale.
11/13/2012
22
1a - structurile din barne de lemn 2a - structurile din schelet portant din lemn cu
dispuse orizontal sau vertical
panouri de umplutura din:
- impletitura de nuiele, sipci sau scanduri si lipitura
de pamant galben cu amestec de vegetale, sau
- umplutura din zidarie de caramida sau mai rar
de piatra de rau.
1b - din schelet portant din lemn cu 2b - solutiile constructive combinate, in cazul
locuintelor cu doua sau mai multe nivele
umplutura din lemn
supraterane. De regula, nivelul inferior-rigid , se
realizeaza din zidarie de piatra sau mai rar
1c - din zidarie de piatra
caramida, iar nivelul superior flexibil, din barne
dispuse orizontal sau vertical, sau din schelet de
1d - zidarie de caramida
lemn cu panouri de umplutura din materiale
diverse.
1e - zidarie de chirpici, din pamant Aceasta categorie de sisteme constructive, larg
turnat in tipare (cofraje) sau cladit cu raspandite, este predominanta in zonele cu
seismicitate ridicata si frecventa in celelalte zone,
furca si netezit cu barda
in care se intalnesc insa si cladiri cu doua sau trei
nivele, cu structuri monomateriale din zidarie de
caramida sau de piatra.
11/13/2012
23
solutia constructiva
planimetria si volumetria
materialele utilizate
tehnica de prelucrare-utilizare-asamblare
11/13/2012
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
Fig. 24 Locuinta sateasca, Poiana Sibiului, jud Sibiu, sfirsitul sec XIX
11/13/2012
43
44
45
46
47
Grup Foto 1 Tehnologii de realizarea peretilor din lemn (Foto 29,30,31 - Studii de
arhitectura traditionala in vederea conservarii si valorificarii prin tipizare- Locuinta
sateasca din Romania11/13/2012
48
49
11/13/2012
50
51
52
Fig. 32
11/13/2012
53
54
relevante
pentru
Materialele naturale, fie de natura minerala (anorganice) sau organice (de origine
vegetala sau animala), au caracteristici comune deosebit de importante, care le fac net
superioare din punct de vedere al durabilitatii si ecologic, in raport cu materialele de
izolare de sinteza.
Astfel, materialele naturale provenind si formandu-se in mediul natural cu toate
componentele actiunii sale, sunt deosebit de rezistente la actiunea radiatiei solare si in
special a componentelor UVA-UVB,care produc degradari rapide oricarui material de
sinteza (PVC, polistiren, poliuretan, rasini de aglomerare,compusi ai varurilor si
vopselelor sintetice etc)
In mod identic, materialele naturale au o mai buna durabilitate si comportare sub
actiunea factorilor climatici ciclici, temperatura umiditate - gelivitate sau a actiunilor
rezultate din seism, incendiu, accidente climatice.
11/13/2012
55
Zona de
accesibilitate
locala in
Romania
Caracteristici
fizice
chimice
relevante
Piatra
Zone
adiacente
cursurilor de
rauri, zone
montane,
cariere de
piatra
- Densitate
mare
- Acumulator
termic
- Aderenta
mare la liantiadezivi
Material inert
Estetic
Mare
Agregate
naturale
Zone
adiacente
cursurilor de
rauri, toate
zonele de
relief,
- Densitate
mare
- Acumulator
termic,
- Aderenta
mare la liantiadezivi
Material inert
Caracteristici
estetice in
functie de
natura rocii
de origine
Mare
11/13/2012
Caracteristici
ecologice,
Durabilitate
estetice
Utilizare la
realizarea
partilor
constructiilor
Fundatii
Socluri
Finisaje
interioareNu are
exterioare
conditii
Sobe, seminee
restrictive Pereti interiori
masivi termic,
Cai de acces
Beciuri,
Subsoluri
Betoane pentru
Nu are
conditii
fundatii,
restrictive, structura,
utilizabile in plansee, etc.
toate
Cai de acces,
zonele
Umpluturi de
climatice drenare
Conditii de
exploatare
56
Denumire
material
local
Argila
Varul
natural
Zona de
Caracteristici Caracteristici
accesibilitate
fizice
ecologice,
Conditii de
Durabilitate
locala in
chimice
estetice
exploatare
Romania
relevante
Zone
premontane,
Sensibila la
Densitate
dealuri ,
umezire,
medie,
Material
campie si
Medieevitarea
natural inert
plasticitate si
practic in
mare
expunerii la
chimic
orice zone la prelucrabilitate
precipitatii
mare,
adancimi mai
sau apa
mari de
1..3m
Provenit din
calcar,
accesibil
practic din
orice zona a
tarii
Material pur
ecologic,
dezinfectant
si depoluant.
Caracteristici
estetice
deosebite
Mare
Zona de
accesibilitate
locala in
Romania
Caracteristici
fizice
chimice
relevante
Caracteristici
ecologice,
estetice
Durabilitate
Lemn
foioase
Zonele
montane
joase, podis,
dealuri si
campie,
practic in
toate zonele
tarii cu
exceptia
zonelor
montane
nordice si de
altitudine.
Densitate
medie,
capacitate
calorica
mare(cca
2200-2400
J/kgxgrd),
bun
acumulator
termic
Material pur
ecologic,
Caracteristici
estetice
deosebite in
functie de
esenta
Mare la
stejar,
medie si
mica la
celelalte
specii
Lemn
rasinoase
Zonele
montane
nordice si de
altitudine.Acc
esibil din
toate zonele
tarii
Densitate
mica-medie,
capacitate
calorica mare
(cca 23002500J/kgx
grd), bun
acumulator
termic
Material pur
ecologic,
Carcteristici
estetice
deosebite in
functie de
esenta
Mare
medie in
conditii
specificate
de
exploatare
11/13/2012
Nu are
conditii
restrictive,
11/13/2012
Denumire
material
local
Liant cu
plasticitate
mare,
rezistente
mecanice
progresiv
crescatoare in
timp,
bactericid,
depoluant prin
adsorbtia CO2
din aerul
inconjurator.
Utilizare la
realizarea
partilor
constructiilor
Caramizi din
argila nearsa
(chirpici),
amestecuri de
umpluturi
termoizolante
cu adaosuri
vegetale,
Liant natural,
universal
pentru mortare
si betoane
ecologice,
finisaje la
pereti, plansee,
tavane de orice
tip, deosebit de
indicat in
locuinte,
constructii
spitalicesti,
scoli
57
Conditii de
exploatare
Utilizare la
realizarea partilor
constructiilor
Stejarul este
deosebit de
Stejarul in
rezistent chiar
structuri pentru
si in medii
constructii dar
umede.
este scump.
Pentru celelalte
Celelalte specii
specii, se
la constructii
impune
provizorii sau cu
evitarea
durata mica de
mediilor
viata, amenajari
umede, si
gospodaresti
asigurarea
circulatiei de
aer
Structuri pentru
Evitarea
constructii,
umiditatii de
pereti, plansee,
lunga durata
pardoseli, orice
sau des
element de
repetabila,
constructie,
asigurarea
umpluturi
circulatiei de
termoizolante
aer
masive
58
Denumire
material
local
Zona de
accesibilitate
locala in
Romania
Fibre din
lemn
In orice zona
Material
Densitate
in care este
ecologic, sub
mica,
disponibil
forma de
conductivitate
lemnul si
placi
termica mica,
exista o
termoizola capacitate de bun izolator
toare sau
termic
prelucrare
vrac
mecanizata
Paie,
deseuri
vegetale
In toate
zonele tarii
Canepa,
In
11/13/2012
Caracteristici
ecologice,
Durabilitate
estetice
Medie
Densitate
Material
mica,
ecologic, sub
conductivitate
forma de
termica
placi
Mica-medie
relativ mica,
termoizola Relativ bun
toare sau
izolator
vrac
termic
Conditii de
exploatare
Evitarea
umiditatii de
lunga durata
sau des
repetabila,
asigurarea
conditiilor de
evacuare a
vaporilor
Idem.
Vulnerabil la
foc
11/13/2012
Denumire
material
local
Caracteristici
fizice
chimice
relevante
Zona de
accesibilitate
locala in
Romania
In zonele de
podis si de
ses
Caracteristici
fizice
chimice
relevante
Densitate
mica,
conductivitate
termica
mica, cca
0,038..0,045
W/mK
Bun izolator
termic,
Fibra
deosebit de
rezistenta
mecanic si la
actiunea
factorilor de
clima. Calitati
izolatoare
comparative
cu cele ale
fibrelor
sintetice
Caracteristici
ecologice,
Durabilitate
estetice
Material
ecologic, sub
forma de
tocatura
pentru
amestecuri
cu lianti
naturali (var)
Maremedie
Deosebit
de
rezistenta
la actiunea
factorilor de
clima
Utilizare la
realizarea
partilor
constructiilor
Umpluturi
termoizolante
usoare, izolatii
acustice la orice
tip sau element
de constructie
protejat
impotriva
umiditatii
idem
59
Conditii de
exploatare
Evitarea
umiditatii de
lunga durata
sau des
repetabila,
asigurarea
conditiilor de
evacuare a
vaporilor
Utilizare la
realizarea
partilor
constructiilor
Umpluturi
termoizolante
usoare, izolatii
acustice la orice
tip sau element
de constructie
protejat
impotriva
umiditatii
60
Denumire
material
local
Zona de
accesibilitate
locala in
Romania
Caracteristici
fizice
chimice
relevante
Densitate
mica,
conductivitate
termica
mica-medie,
Relativ bun
izolator
termic .
Stuf
Zonele joase
de campie
sau albii
majore ale
raurilor
Vata
minerala,
vata
bazaltica
Densitate
In orice zona mica,
in care este
conductivitate
disponibila
termica mica,
roca si exista cca
o capacitate
0,033..0,045
de prelucrare/ W/mK
productie
bun izolator
termic
Utilizare la
realizarea
partilor
constructiilor
Material
ecologic, sub
forma
naturala de
recoltare
Rezistent la
umiditate de
lunga durata
sau des
repetabila.
Vulnerabil la
foc.
Invelitori si
acoperisuri
termoizolante
usoare la orice
tip de
constructie .
Material
mineral
ecologic, sub
forma de
placi
termoizolatoa
re sau saltele
Medie
Medie
Evitarea
umiditatii de
lunga durata
sau des
repetabila,
asigurarea
conditiilor de
evacuare a
vaporilor
11/13/2012
61
Durabilitate
Utilizare la
realizarea
partilor
constructiilor
Densitate mica,
conductivitate
termica mica,
cca 0,032...
0,038W/mK
Bun izolator
Mare
termic,
Deosebit de
Material
Fibra deosebit
rezistenta la
organic,
de rezistenta
actiunea
ecologic, sub
mecanic si la
factorilor de
forma
actiunea
clima, a
naturala de
factorilor de
focului, a
recoltare sau
clima, a focului,
prelucrata ,in daunatorilor,
a daunatorilor, a
a mucegasaltele
mucegaiului,
iului.
stabila
higrometric.
Calitati
izolatoare
superioare
fibrelor sintetice.
Nu sunt
conditii
restrictive in
afara de
conditiile
normale
exploatarii
materialelor
de izolare.
Umpluturi
termoizolante
usoare, izolatii
acustice la orice
tip sau element
de constructie
Caracteristici
fizice chimice
relevante
Lana de
oaie
In toate
zonele tarii
Umpluturi
termoizolante
usoare, izolatii
acustice la orice
tip sau element
de constructie
protejat
impotriva
umiditatii si
acumularilor din
condens
Conditii de
exploatare
Zona de
Denumire
accesibilitate
material
locala in
local
Romania
11/13/2012
Conditii de
exploatare
Caracteristici
ecologice,
Durabilitate
estetice
Caracteristici
ecologice,
estetice
62
Patura izolanta din lana de oaie (material natural, disponibil local agrementat tehnic)
Utilizare: Patura izolanta pentru izolatie termica si fonica in constructii supraterane
Aprobare: Autorizatie tehnica Europeana: ETA - 33 CE
Conductivitate termica conform EN 12667: Valoare nominala : = 0,0326 - 0,0356 W/mK
Rezistenta la difuzia vaporilor = 1
Densitate conform EN 1602: 25 - 70 kg/m
Stabilitate dimensionala conform EN 1604: - pe lungime si latime max 1,5%,
- grosime max 2,5 %
Rezistenta la tractiune conform EN1608: 3,2 KPa,
Clasa de protectie contra incendiului conform EN 13501-1: clasa E
Teste de insecte si ciuperci:
- conform metoda de control/verificare EOTA: rezistent impotriva daunatorilor de origine
animala
- conform EN ISO 846: rezistent impotriva mucegaiului: nota cea mai buna: 0
11/13/2012
63
11/13/2012
64
11/13/2012
65
Piatra
Agregate naturale
Argila
Varul natural
Lemn foioase
Lemn rasinoase
11/13/2012
66
Canepa,
In
Stuf
Lana de oaie
Vata minerala, vata bazaltica
Amestecurile de canepa, lana si
var
11/13/2012
67
11/13/2012
68
11/13/2012
69
11/13/2012
70
71
Stabilitatea termica
Cladirile realizate cu inchideri usoare, chiar daca sunt bune izolante termic,
asigura o stabilitate a microclimatului interior mult inferioara celei asigurate de peretii
masivi .
Constructiile cu pereti din lemn masiv (clasic din barne) si un strat termoizolator
eficient termic la exterior, asigura cel mai bun echilibru intre nivelul de izolare termica
si stabilitate termica, valorificand calitatea de acumulator termic a lemnului
(capacitatea calorica de cca 2500 J/kg x 0C adica trei ori mai mare decat a tuturor
celorlalte materiale de constructie)
11/13/2012
72
Barierele de vapori
Conditiile climatice locale impun utilizarea foliilor sau membranelor impermeabile
la apa, insa permeabile la vaporii de apa, astfel ca peretele sa poata "respira".
Determinat in acest caz este modul de aplicare a membranelor de tip bariera de
vapori care blocheaza sau intarzie transferul vaporilor de apa, acestea determinand atat
umiditatea interioara cat si pe cea a peretelui exterior
O practica eronata montarea barierei de vapori la partea interioara a peretelui
indiferent de climat sau tipul de incapere al constructiei.
La constructiile din lemn, barierele de vapori sunt justificate doar in zonele cu
climatic foarte rece pe perioade lungi in decursul anului si la incaperile cu degajare mare
de vapori (bai, bucatarii).
Utilizarea si montarea barieriei de vapori trebuie sa se faca in urma calculelor
termodinamice, adaptate conditiilor specifice cladirii.
De cele mai multe ori este necesara folosirea unei membrane semipermeabile la
vaporii de apa, iar alteori este necesara pozitionarea ei la partea exterioara a peretelui.
11/13/2012
73
11/13/2012
74
11/13/2012
75
11/13/2012
76
11/13/2012
77
Pentru constructiile din lemn sau cu structura din lemn, sunt recomandate numai
termosistemele cu vata minerala, permeabile la aer si la vapori, asigurand conditiile de
functionare ecodurabila a casei.
Din punct de vedere fonic, o casa din lemn este mediu - izolatoare. Atunci cand zona de
amplasare este puternic poluata fonic, adaugarea termosistemelor exterioare cu vata
minerala asigura si izolarea fonica suplimentara.
Desi structura portanta din lemn sau umpluturile din lemn masiv sunt combustibile, in
unele tari cum este si SUA , lemnul utilizat in constructii nu se ignifugheaza. Se pot trata
elementele din lemn folosite cu solutii speciale de ignifugare, care au avantajul de a-l
proteja si de actiunea daunatoare a unor insecte, insa prezinta dezavantajul unor emisii de
vapori daunatori.
Vata minerala utilizata ca material termo fonoizolant in cazul structurilor de lemn,
este un material foarte rezistent la foc. Rezistenta la foc uzuala a peretilor de acest tip,
neignifugati, este cuprinsa intre 40 si 90 de minute, functie de materialele utilizate.
Lemnul ca material permite realizarea constructiilor cu mai multe nivele, deosebit de
rezistente la seism si permitand o deosebit de larga gama de forme arhitecturale.
11/13/2012
78
11/13/2012
79
11/13/2012
80
11/13/2012
81
Toate aceste solutii, nu permit insa decat constructii cu un nivel, pe fundatii ridicate de
la cota terenului natural pentru evitarea umezirii .
Avantajele caselor din chirpici sau paianta:
-sunt case sanatoase la fel ca cele din lemn, fiind construite cu materiale ecologice
- microclimat si un confort higrotermic interior, sanatos
- chirpiciul sau paianta sunt materiale de constructie mediu termoizolatoare, cu
caracteristici de acumulator termic.
- costul constructiei relativ scazut.
- in mod traditional finisajul se realizeaza prin tencuire cu argila cu diferite adaosuri
- in cazul unor solutii moderne finisarea peretilor se poate realiza cu mortare ecologice
cu var ancorate si armate cu plase metalice sau din fibra de sticla
11/13/2012
82
11/13/2012
83
11/13/2012
84
11/13/2012
85
Caracteristica
UM
Metoda de
incercare
Valoare
de
referinta
Valoare
masurata
Unitatea
executanta
Densitatea Betonului:
- ECOPIERRA STRONG
- ECOPIERRA MEDIUM
kg/m3
- ECOPIERRA LIGHT
- MOPATEL STRONG
- MOPATEL MEDIUM
- MOPATEL LIGHT
Conductivitatea
termica
10,
- ECOPIERRA STRONG
- ECOPIERRA MEDIUM
- ECOPIERRA LIGHT
- MOPATEL STRONG
- MOPATEL MEDIUM
- MOPATEL LIGHT
11/13/2012
W/mK
EN 7721:2000
(SR EN 7721:2000)
700..
1700
STAS
5912-89
0,35 ...
SR EN
0,15
12667:2002
12351481
1.200 - 1.400
1.000-1.200
1104
870920
745810
0,348
0,22..0,25
0,17 0,22
0,2710,331
0,202.. 0,215
0,09 ..0,160
CSTC Belgia
URBAN -INCERC
Iasi
URBAN
INCERC Iasi
86
UM
N/mm2
Factorul de rezistenta la
vapori de apa pentru
MOPATEL STRONG
11/13/2012
Metoda de
incercare
Valoare
de
referinta
Valoare
masurata
EN 772-1:2000
700..
(SR EN 7721700
1:2000)
11,2 22,56
9,037 .. 12,0
4,7925,539
0,533..1,022
Pierdere de
50 cicluri
rezistenta
7,4
SR EN 77218:2003
(STAS
3518-89
STAS
1275-88)
NBN B15-215
(SR EN 772- 11:2003)
EN ISO 12572:
2001
Unitatea
executanta
CSTC Belgia,
ARGEX SA Belgia,
URBAN -INCERC
Iasi
INCERC
Iasi Laboratorul
central CCF
Bucuresti
2,73 3,97
ARGEX SA Belgia
URBAN -INCERC Iasi
16,6 17,2
CSTC Belgia
87
11/13/2012
88
11/13/2012
89
Lana de oaie
-material termo fonoizolant ecologic si sanatos
-se poate utiliza in termo fono izolarea cladirilor
-bun regulator de umiditate, foarte buna rezistenta la lumina si radiatie solara
-Necesita tratament pentru curatare si conservare pe termen lung.
-permite amestecarea cu alte tipuri de fibre
-poate fi prelucrata in saltele sau placi fara mijloace speciale de protectie, masca,
ochelari de protectie etc
Caracteristici tehnice specifice:
a.pentru pereti exteriori
11/13/2012
90
Canepa
HEMCRETE material compozit de constructii bio realizat din Canepa special
preparata si maruntita, si var natural
Are proprietati termo si fonoizolante.
Se foloseste pentru constructia de cladiri comerciale, cladiri de locuit si birouri ca materie
prima la torcretare, in blocuri comprimate (boltari) sau ca placi termo-izolatoare pentru
cladiri.
11/13/2012
91
Exemplu concret de reabilitare termo-energetica, structurala si modernizare ecodurabila a unei case traditionale prin utilizarea materialelor locale, reutilizarea
materialelor vechi si aplicarea solutiilor constructive simple, eficiente si necostisitoare.
92
11/13/2012
93
Solutii de reabilitare
11/13/2012
94
11/13/2012
95
11/13/2012
96
Tabelul de mai jos, reflecta calitatea extraordinara a lemnului, care datorita capacitatii
calorice ridicate (a doua ca valoare dupa apa) poseda practic aceeasi masa termica
ca a pietrei sau argilei, dar este de cel putin 7 ori mai bun izolator termic decat
acestea din urma si decat materialele de zidarie curent utilizate (caramida, blocuri din
beton usor, BCA etc).
11/13/2012
97
11/13/2012
98
99
11/13/2012
100
-inchideri
(pereti-plansee,
anvelopa)
care
incorporeaza elemente de tip rezervoare de apa (5),
prismatice sau tubulare, in conexiune sau nu cu
structura tubulara, toate fiind in conexiune cu
rezervoare de acumulare de mare capacitate (14) la
nivelul fundatiei cladirii sau la alte niveluri.
Suprafata exterioara a anvelopei si invelitorii este de
tip camp de captatoare solare termice (7) si
fotovoltaice (6). Apa din interiorul structurii si a
peretilor-planseelor este incalzita - racita cu energia
produsa de un sistem compus din captatoarele
solare si o pompa de caldura (8), constituind, prin
capacitatea calorica mare, agentul de acumulare a
energiei cu masivitate termica mare si de
conditionare a interiorului cladirii chiar prin
intermediul rezervoarelor incorporate in pereti si
plansee.
Rezervoarele de apa au dispuse zone de tip fuzibil termic(12) care atunci cand apare un inceput
de incendiu, se deschid, eliberand in timp scurt o cantitate relativ mare de apa peste sursa de foc,
asigurand astfel si protectia prompta si eficienta la incendiu. Rezervoarele cu apa sunt plasate
catre suprafata interioara (11) a peretilor, realizand astfel incalzirea sau racirea aerului in scopul
asigurarii microclimatului interior al cladirii.
11/13/2012
101
Cererea de brevet
A/01301/09.12.2010 - Anvelopa de
cladire eco-eficienta, realizata cu module
cu apa, in sistem integrat, convertor de
energie solara - acumulator termic si
autoprotectie la foc, cu depozit national
reglementat nr. A 2010 01301
O a doua solutie este anvelopa
de cladire eco-eficienta, realizata cu
module cu apa, in sistem integrat
convertor de energie solara - acumulator
termic si autoprotectie la foc.
Aceasta este formata din pereti exteriori
(1), care incorporeaza un numar de
module cu apa (7) ce asigura acumularea
energiei, incalzirea racirea cladirii si
autoprotectia la foc .
11/13/2012
102
11/13/2012
103
11/13/2012
104
6 STUDII DE CAZ
6.1 Riscurile alterarii sustenabilitatii constructiilor si a calitatii vietii ocupantilor
cauzate de renuntarea la materialele locale eco-durabile si inlocuirea cu
materiale de sinteza. Studii de caz din zone ale Romaniei.
6.2 Studii de caz din alte tari cu conditii de clima si geografice asemanatoare
Romaniei, privind utilizarea unor materiale locale prelucrate si utilizate cu
tehnologii moderne.
11/13/2012
105
11/13/2012
106
Introducere
Cerintele legislative europene si mondiale sustin utilizarea materiale naturale,
sustenabile si nepoluante, nefosile, care sa inlocuiasca resursele limitate de combustibili
fosili.
Cele mai raspandite:
-
- de tip cerealier (coceni, deseuri de la prelucrarea porumbului, uleiuri vegetale etc) sau
organic (deseuri animaliere).
Capitolul se limiteaza la materialele combustibile ce pot fi utilizate in echipamentele/
instalatii de incalzire (fara bio-combustibilii utilizabili la transport). Unele solutii sunt
agrementate in alte tari si folosite si la noi, precum peletii din rumegus, dar pe scara relativ
redusa fata de potentialul existent.
Materialele combustibile, disponibile local, se pot imparti in:
11/13/2012
107
11/13/2012
108
11/13/2012
109
Toata masa si volumul de resturi vegetale din zonele de ses sau de lemn
cazut (crengi sau trunchiuri masive) din zonele silvice nu este valorificata, desi
poate asigura energia necesara functionarii fondui de gospodarii
nu s-au identificat zone sau comunitati care sa fi avut initiatiativa valorificarii
organizate si eficiente a acestor resurse natural disponibile.
in multe zone, curatirea campului sau padurii de resturi vegetale se face
prin incendierea in teren, fapt cu dublu efect negativ, de risc de propagare a
incendiului si de pierdere a unei mari cantitati de energie utilizabila altfel in mod
constient pentru incalzirea locuintelor.
Este de remarcat ca in traditia romanesca, nu sunt specifice si nici
practicate, utilizarea deseurilor organice animale si nici a cerealelor ca
atare, ca material combustibil pentru utilizare in incalzirea locuintelor.
11/13/2012
110
KWh/Kg
kW/mc
Fag, stejar
cca 4,1
cca 1200
Artar,
mesteacan
cca 4,2
cca 1900
plop
cca 3,1
cca 1200
pin
cca 4,2
cca 1700
cca 1500
Rezulta ca:
1 mc fag este echivalent cu 208 l combustibil lichid sau 201 mc gaz metan,
1 mc molid este echivalent cu 149 l combustibil lichid sau 144 mc gaz metan
De retinut insa ca randamentul centralelor pe combustibil gazos este de ~ 92%, iar a
centralelor termice pe combustibil solid (cu gazeificare) este intre 85-89%
11/13/2012
111
Peletii din lemn sunt deseuri lemnoase, deshidratate si comprimate pana la dublul
densitatii energetice a lemnului verde, neuscat.
Caracteristici:
putere calorica mare, densitate mare, costuri relativ reduse de transport
sursa alternativa de energie capabila sa inlocuiasca combustibilii conventionali ( gazul
natural, GPL, petrol, carbune, lemn, ulei, electricitate etc.).
Peletii sunt neutrii din punct de vedere al emisiilor
de carbon. La ardere, acestia emit aceiasi cantitate
de dioxid de carbon care a fost absorbita de padure
in timpul cresterii.
Peletii din lemn ard aproape fara emisie de fum.
In gazele de ardere praful este alcalin.
Au un continut scazut de metal, iar sulfurile sunt
aproape inexistente.
Cenusa, bogata in minerale, poate fi folosita cu
succes drept ingrasamant natural.
Peletii costa mai putin decat combustibilii fosili.
Peletii sunt considerati inlocuitori ai gazelor naturale. (mai ieftini cu 20-25% fata de gazul
natural, nu prezinta pericol de explozie, se utilizeaza cu acelasi confort).
Comparativ cu lemnul de foc, peletii sunt mai eficienti din punct de vedere al randamentului
de ardere, puterii calorice, confortului si sigurantei in utilizare.
11/13/2012
112
11/13/2012
113
O plantatie de salcie are viata de 25-30 ani, in primul an de viata productia este
nesemnificativa, de cca. 10t/ha, iar in anii urmatori productia anuala este de 40-45 t/ha
(dupa evidentele suedeze si 50-60 t/ha in Ungaria.
Lemnul de salcie se marunteste, apoi rumegusul se transforma in peleti, care se folosesc
pentru incalzirea sobelor.
11/13/2012
114
11/13/2012
115
Plopul energetic :
Plopul energetic se poate cultiva pe suprafete intinse prin butasi (de cca. 20 cm), nuiele (1
1,5m) sau butasi inradacinati de un an (1 -2m) 10- 20 cm.
Nu sunt pretentioase in ceea ce priveste pamantul si conditiile climatice (in functie de
sortiment, pot fi cultivate si in soluri cu capacitate de productie la limita minima.
Cultura de plop energetic trebuie se faca pe un pamant cu structura fina.
Prima recolta la plop se face de regula dupa cel de-al saselea an, dupa aceea se poate
reculta din cinci in cinci ani
116
11/13/2012
117
5.1 Fondul construit de cladiri si strategii viitoare (imbunatatirea calitatii vietii, reducerea
facturilor, diminuarea consumului de combustibil fosil, securitatea alimentarii cu combustibili
ecologici)
5.2 Piata de materiale de constructii (acceptabilitatea pe piata, concurenta cu marii
furnizori de materiale de sinteza, contributia la realizarea cerintelor europene 202020)
11/13/2012
118
11/13/2012
119
Criza energetica a ultimilor ani a condus societatea catre masuri de reducere a consumurilor
de energie de orice fel, inclusiv a celor ce revine cladirilor in general ( cca 40 %).
S-a ajuns la conceperea si aplicarea casele eficiente energetic si casele pasive.
Parerea autorului este ca economia de energie in cladiri trebuie facuta pana la limita la care nu
se aduce atingere sanatatii oamenilor.
Dincolo de aceasta bariera, economiile de energie sunt anulate inzecit de cheltuielile de
refacere sau recuperare a starii de sanatate, la care se adauga cel mai important aspect si
anume cel al sentimentului sacrificiului inutil, de frustrare, chiar daunator, social si moral, al
omului, in concurenta cu valorile materiale.
Consider conceptul Nearly Zero Energy ca este cel mai potrivit care trebuie sa fie atins si
nu cel de casa pasiva, tocmai din motivele pe care cerintele impuse de pastrarea sanatatii
ocupantilor le impun.
11/13/2012
120
Efecte concrete si importante obtinute prin promovarea unor aplicatii simple si valoroase
ecologic si energetic ale apei si varului natural:
- efectul de acumulator termic cu capacitate de acumulare de cca 5 ori mai mare decat al
oricarui material de constructie si efect de protectie la incendiu prin utilizarea apei, incorporata
masiv prin diferite solutii in elementele constructiei (Proiect Renerghome ANCS Nr. 21- 066 /
14.09.2007 director proiect Constantin Miron)
Efectul de acumulator termic al apei este decisiv in:
cresterea parametrilor de confort higrotermic interior,
gestionarea optima a necesarului de energie in raport cu cerintele de confort si de consum
reducerea facturilor pentru incalzire-racire
asigurarea protejarii la foc sau risc de incendiu
-efectul depoluant si bactericid al mediului (capacitatea de absorbtie a oxizilor de carbon
din aer), datorat varului natural utilizat in realizarea betoanelor ecologice usoare in asociere
cu deseuri lemnoase de orice fel precum si alte materii prime sau/si materiale naturale (pluta,
granulele de argila etc) ( brevet EP1486 479A1 Eco build concrete MOPATEL SI
ECOPPIERA autor ing. Petrache Teleman - Bruxelles ).
In mod similar, efectele utilizarii materialelor traditionale universal utilizate, piatra, argila,
lemnul, materialele vegetale si materialele de origine animala, sunt de natura a fi integrate in
natura fizica a mediului natural, generatoare de sanatate si mediului construit
11/13/2012
121
11/13/2012
122
11/13/2012
123
11/13/2012
124
6. STUDII DE CAZ
11/13/2012
125
11/13/2012
126
11/13/2012
127
Jud Suceava
936
Jud. Maramures
615
Dimanica cea mai mare de construire revine dupa BUCURESTI judetelor din
nordul tarii, celelalte judete fiind mult sub aceste valori. Conform datelor obtinute in
cadrul proiectului AMTRANS - 1B14/2000 in aceste zone se construiesc multe
locuinte care nu satisfac cerintele normate de izolare termica - ex, pereti din zidarie
de BCA cu grosime maxima de 25cm, sau care utilizeaza materiale neadecvate blocuri de beton .
Studiile si masuratorile in situ s-au desfasurat pe durata a doua cicluri anuale in
succesiunea completa a anotimpurilor, in localitati reprezentative regiunilor montane
si premontane din Moldova si Maramures (Radauti, Galanesti-Putna, saru Dornei,
Neagra sarului, Borsa, Moisei, Sighetu Marmatiei etc).
Investigatiile si determinarile in situ s-au realizat pe diferite categorii si tipuri de
locuinte
11/13/2012
128
11/13/2012
129
130
11/13/2012
131
Casa Dorel Pastinaru Neagra Sarului nr. 212 - Locuinta din barna de lemn 15x15cm,
tencuita pe ambele fete, pe fundatie din piatra zidita cu soclu inalt de cca 50 cm, datata
din 1975
11/13/2012
132
La realizarea fundatiilor continui, din beton sau piatra zidita, peste care se
dispune hidroizolatia si apoi talpile de lemn ale casei, mesterii populari prevad orificii
de aerare
Ocupantii locuintelor le obtureaza de frica daunatorilor si a circulatiei accentuate
a aerului rece, ceea ce opreste ventilarea structurii si implicit la degradarea lemnului.
Ca urmare se impun reparatiilor capitale, chiar dupa numai 15...20 ani de
exploatare (cum este cazul locuintei din Neagra sarului, Suceava, care, chiar cu
soclul de cca. 50 cm, prezinta degradari ale elementelor din lemn ale talpii si peretilor
exteriori).
In urma observatiilor si masuratorilor in teren, precum si a constatarilor
mentionate anterior, consideram ca in cazul constructiei de locuinte in zonele
montane trebuie pastrate traditiile de construire si adaptate la solutiile moderne, fara
a se incalca principiile de asigurare si mentinere a durabilitatii materialelor.
11/13/2012
133
134
In zona Maramuresului, mai ales, precum si in unele localitati ale Moldovei, dupa anul
1990 au inceput sa se manifeste tendinte noi in constructia locuintelor, cu consecinte
negative din punct de vedere al confortului termic, explicabile printr-un complex de
factori, si anume:
libera circulatie si dreptul de munca in exteriorul tarii au pus in contact, in special pe
tineri, cu tot ceea ce inseamna constructie si dotari aferente din toate tarile Europei,
inclusiv proiecte, materiale, solutii tehnice etc.;
sumele castigate sunt valorificate la intoarcerea in tara, in principal prin construirea
unei locuinte, aproape in exclusivitate dupa modele straine de specificul si traditia
locului, cu functionale total diferite de cele obisnuite, care de multe ori nu pot asigura
confortul interior in conditiile unui climat sever. Exista tendinta de a realiza constructii
mari, impunatoare, in detrimentul calitatii acestora. Din dorinta de a investi cat mai mult,
se ignora regulile minime de alcatuire si de alegere a materialelor adecvate;
se acorda o mult prea mare importanta finisajelor exterioare si se folosesc adesea
materiale care, in conditiile climatului montan, se vor degrada repede (ex. lambriuri
exterioare din PVC, placi gips-carton vopsite etc).
Observarea directa in zonele analizate si evaluarea din acest punct de vedere
reflecta generalizarea alterarii calitatii constructiilor noi datorita influentelor
amintite.
11/13/2012
135
11/13/2012
136
11/13/2012
137
11/13/2012
138
139
CONCLUZII:
Programul de masuratori in situ a cuprins masurarea cantitativa a parametrilor si
determinarea calitativa, in conditii reale, a senzatiei de confort higrotermic. Principalele
observatii de ordin calitativ sunt urmatoarele:
Senzatia de confort higrotermic din incaperi este resimtita in casele cu pereti din lemn
tencuit, chiar si atunci cand temperatura aerului interior scade pentru scurt timp sub
valorile normale. Senzatia de confort termic a devenit sesizabila incepand de la
temperaturi interioare de 17...17,5 0C.
La locuinta M2 (cu pereti din BCA) senzatia de confort termic nu a mai fost
resimtita nici la temperaturi de peste 22 0C, la durate de incalzire mai mari de 12...15
ore, existand senzatia permanenta de perete rece, un gradient mare de temperatura
pe verticala si pe orizontala (intre centrul camerelor si peretii exteriori) si de
umiditate ridicata a aerului.
Caderea de temperatura si implicit cresterea umiditatii relative a aerului interior sunt
foarte accentuate in cazul constructiei din BCA, dupa incetarea incalzirii spatiului.
11/13/2012
140
Consumul de combustibil a fost mai mare cu cca. 60% pentru incalzirea unei camere de
dormit in locuinta M2, in raport cu acelasi tip de camera din locuinta M1.
Amplitudinea oscilatiei de temperatura interioara, de la momentul incetarii incalzirii pana la
momentul reluarii, peste noapte, este de cca. 10...12 0C in cazul locuintei M2, in raport cu
6...7 0C la locuinta M1 (cu suprafete si volume de incalzit identice).
Din punct de vedere al alcatuirii si tipului de constructie, solutiile studiate au fost toate de
tip parter - etaj. In cazul locuintei M3 situata in zona montana si construita cu doua solutii
diferite de pereti exteriori (parter - zidarie de caramida 37,5 cm si etaj din barne 14 cm
tencuita pe ambele fete pe retea dubla de sipci) a permis compararea efectului asupra
conditiilor de confort. Compararea raspunsului higrotermic a celor doua tipuri de solutii de
elemente de inchidere exterioara a condus la concluzia ca manifestarea inertiei termice a
zidariei, in raport cu peretele din lemn, se traduce printr-o stabilitate mare a temperaturii
aerului interior, raportat la regimul de incalzire intermitenta.
Calitatea unei constructii de locuit, analizand doar aspectele prezentate anterior,
rezulta aplicand solutii si materiale adaptate zonei respective, astfel incat, in raport
cu volumul, suprafata locuita, numarul de ocupanti si conformarea functionalului la
tipul si structura convenabila, sa poata fi satisfacute cerintele esentiale de izolare
termica si de comportare corespunzatoare la actiunile climatice dinamice ale zonelor
premontane ai montane.
11/13/2012
141
11/13/2012
142
Se realizeaza locuinte la care cheltuielile materiale sunt mari, dar care sunt alocate
de obicei maririi volumului cladirii si realizarii unor finisaje scumpe in detrimentul calitatii
inchiderilor.
Singurul element corect este realizarea in regim de inaltime P+1, P+2 care, pentru
aceste zone este cel mai indicat locuintelor individuale din punct de vedere al pierderilor
de energie. Odata pusa in functiune, locuinta de acest tip devine o adevarata gaura
neagra a resurselor energetice si implicit financiare ale familiei, care sunt destinate
asigurarii combustibililor necesari compensarii pierderilor globale de caldura si in timp
repararii degradarilor suferite.
11/13/2012
143
11/13/2012
144
6.2 - Studii de caz din alte tari cu conditii de clima si geografice asemanatoare
Romaniei, privind utilizarea unor materiale locale prelucrate si utilizate cu tehnologii moderne
(termoizolatie din lana/ lemn/ celuloza, blocuri din canepa/ pamant nears in Franta,
termoizolatie din canepa in Germania).
Rulouri
Placi
11/13/2012
Termoizolarea peretilor
Termoizolarea mansardelor si
acoperisurilor
145
11/13/2012
146
147
11/13/2012
148
149
150
Case de pamant
11/13/2012
Case de pamant
11/13/2012
151
Case de pamant
152