Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Romantismul
Romantismul
Definitie:
Apare in ultimii ani ai sec al XVIII lea si se manifesta din plin in prima jumatate a sec
XIX, ca o reactie la adresa clasicismului.Ca miscare estetica si literara viziunea romatica
poate fi sintetizata sub termenul libertate.Aceasta miscare s-a impus mai intai in
Europa, aparand in Germania si apoi s-a extins pana in America, fiind un curent cultural
intrucat domeniile de activitate pe care le-a atins au fost multiple.
Cei mai de seama reprezentanti ai romantismului german, curent care are la baza
doctrina eului absolut sunt: Jean-Paul Richter, Holderin, Novalis, E.T.Hoffmann.
Manifestul romantismului englez l-a constituit prefata la volumul Balade lirice, semnata
de Wordsworth si Coleridge.Cei mai de seama reprezentanti ai romantismului englez
sunt: Wordsworth, Coleridge, Byron, Shelley, Keats.
Manifestul romantismului francez l-a constituit prefata lui Victor Hugo de la drama
Cromwel.
La noi romantismul corespunde perioadei pasoptiste , manifestul romantismului in
literatura romana constituindu-l articolul Introductiela Dacia literara.Tinand cont de
faptul ca in literatura romana clasicismul ca si curent literar a fost slab reprezentat de
autori de valoare, romantismul romanesc apare nu ca o reactie totala la adresa
clasicismului, ci ca un curent eclectic, care a preluat de la alte directii, trasaturi.
In literatura romana, romantismul cunoaste trei etape:
Romantismul pasoptist, vizionar, patriotic, de tip Biedermeier
Romantismul eminescian, ultima etapa a curentului la nivel mondial-tip High
Romanticism
Romantismul
posteminescian,
interferand
cu
clasicismul
lui
G.Cosbuc,simbolismul lui Macedonski sau samanatorismul lui Octavian Goga
Apare ca o reactie impotriva clasicismului prin afirmarea libertatii absolute a creatiei,
eliberarea de regulile stricte ale clasicismului : regula celor trei unitati, preferinta pentru
personaje aduse din straturile sociale inalte, cultivarea anumitor specii: oda, imnul,
satirul.
In ceea ce priveste romantismul pasoptist, acesta este dominat de ideile romantice
europene ale jumatatii secolului al XIX-lea.Astfel, acesta a demonstrat prin reprezentantii
sai interes pentru istorie, printr-o atitudine admirativa fata de marile modele ale trecutului
neamului.De asemenea, proiectarea constiintei romanesti in planul identitatii nationale,
valorificarea folclorului ca element de recunoastere a unei culturi preexistente, sunt
obiective ale oamenilor de cultura a epocii.Romantismul pasoptist capata asadar
specificitate, prin imbinarea marilor teme si motive europene cu realitatea istorica si
culturala a Tarilor Romane.
Spre deosebire de romantismul pasoptist, preponderent istoric, etnic,romantismul
eminescian este unul vizionar, inalt, preocupat de intelegerea profunda a existentei umane
raportate la universul -mam. Profunzimea idelor eminesciene, ancorarea acestora in
culturile de traditie ale umanitatii, enciclopedismul eminescian, fac obiectul unei creatii
care ne inscrie cu mandrie in circuitul universalitatii literare, fara a ne priva insa de
orgoliul unui nationalism exprimat in cele mai desavarsite formule artistice.
Trasaturi:
-cultul sau primatul pasiunii-o estetica a inimii
Clasic
-rational
-obiectiv
-echilibrat
-linistit
-apolinic(Nietzche)
-manifesta dezinteres fata de natura
-moralist
Romantic
-pasional
-subiectiv
-dezechilibrat
-nelinistit
-dionisiac
-iubeste natura
-metafizic-cunoaterea absolut
G.Calinescu in studiul sau Romantism, clasicism si baroc dezvolta celebra afirmatie a lui
Goethe dupa care clasicul este sanatos iar romanticul este bolnav.Clasicul este sociabil si
comunicativ, exteriorizat, extravertit, pe cand romanticul este nesociabil si
necomunicativ, interiorizat, introvertit. Clasicul este solar, romanticul este selenar.Ora
preferata a clasicului este amiaza, pe cand ora preferata a romanticului este miezul
noptii.Pe un ton de gluma, Calinescu fixeaza pana si regimul alimentar al clasicului si
romanticului: Si ca sa facem o gluma, semnificativa, de altfel documentata, din punct de
vedere alimentar:clasicul bea lapte, apa de izvor si vin de Falerm ori mananca miere de
Ibla si fructe.Romanticul consuma gin, opiu ori bea apa din Lethe fiindca el are nevoie
ori de excitante ori de analigezice ca sa suporte sau sa uite infernul vietii.
Calinescu isi extinde consideratiile sale la tari si popoare: Franta este clasica, Germania
este romantica, Italia este clasica, Spania este romantica, India este romantica, China este
clasica.