TEHNOLOGII DE PREGATIRE A SUPRAFETELOR

Domeniul acoperit tehnologiile de pregatire a suprafetelor metalice are o intindere

vasta si aceasta se poate sesiza prin existenta urmatoarele subdomenii:
- tehnologii specifice in raport cu modul de obtinere al al reperelor :
-pt. tratamentul pieselor turnate , sudate
- tehnologii specifice in raport cu calitatea finala a suprafetei produsului:
-tehnologii de pregatire prin acoperire cu starturi anticorozive:
-tehnologii de fosfatare
-tehnologii de zincare
-tehnologii de superfinisare prin bombardare cu jet de b
-tehnologii de pregatire pentru estetizarea pieselor
-tehnologii de vopsire
-tehnologii de nichelare,cromare,argintare, aurire
-tehnologii indicate a se aplica in diferite etape de executia unui reper sau
subansamblu:
-tehnologii de pregatire a suprafetelor care se aplica la incepul
procesului de executie al reperului sau subansamblului
-tehnologi de curatire prin alicare sau sablare
-tehnologii de degresare
--tehnologii de pregatire a suprafetelor care se aplica la finalul
procesului de executie al reperului sau subansamblului
-tehnologii de ecruisare (introducerea de tensiuni de
compresiune in stratul superficial al suprafetei reperului)
aplicate la arcuri elicoidale,arcuri disc, roti dintate, prajini de
foraj etc.
-tehnologii de conservare a produselor(pentru a se asigura
mentinerea calitatilor functionale pe perioada indelungata in conditii grele-temperatura
ridicata si umiditate crescute)
TEHNOLOGII DE ACOPERIRE PRIN VOPSIRE
Pregatirea suprafetelor prin vopsire este destinata sa protejeze piesele sau produsele
impotriva coroziunii si a le oferi o estetica superioara. Principalele tipuri de vopsea utilizate
sunt :
-vopsele clasice lichide pe baza de compusi COV( compusi organici volatili)
-vopsele lichide pe baza de emulsii de apa ( fara compusi COV )
- vopsele pulbere pe baza de materiale plastice
Pregatirea Suportului pentru Vopsire
Pregatirea suportului in vederea aplicarii protectiilor prin vopsire reprezinta parte
integranta din ceea ce un sistem de protectie trebuie sa realizeze: sa raspunda solicitarilor
din exploatare pe o perioada de timp cit mai lunga.

Din nestiinta si foarte rar cu buna stiinta (inconstienta) pregatirea suporturilor se

efectueaza sumar si citeodata total neadecvat iar rezultatele nu intairzie sa apara si sint
citeodata catastrofale : protectia cade citeodata imediat, la citeva ore/zile, altadata dupa o
perioada de 6luni-2ani - iar rezultatul este acelasi: se pierd bani cu valoarea vopselelor, cu
manopera de aplicare s.a. si , de foarte multe ori , cu procese grele prin care beneficiarul
cere daune cu intreruperea activitatii, cu marfuri compromise calitativ s.a. Si asta in 60-65 %
din cazuri, din cauza nepregatirii corespunzatoare a suprafetelor. Pregatirea suportului tine
de gradul de educatie al celui care il realizeaza dar si al celui care-l solicita.
Pregatirea suportului in vederea aplicarii protectiei prin vopsire este o
etapa scumpa (45-55% din bugetul alocat efectuarii protectiei), cronofaga (poate fi cel putin
la fel de lung ca si procesul de aplicare a sistemului si-l poate depasi in unele cazuri de
citeva ori pe acesta) dar este INDISPENSABILA intrucit influenteaza direct durabilitatea in
exploatare prin efectul asupra aderentei, a chimismului si starii de tensiuni a suprafetei
asupra sistemului de protectie.
Fenomenul de coroziune este un proces dinamic (se initiaza punctual si se
propaga!) are nevoie de o "amorsa" constituita in general de contaminanti - si de conditii
(umiditate, oxigen s.a.).
Pregatirea suprafetelor urmareste inlaturarea "amorselor" de coroziune contaminanti de tip oxizi rugina, saruri solubile, grasimi, praf, umiditate s.a.- dar si crearea
unor conditii microtopografice (rugozitate) care sa imbunatateasca aderentastraturilor
protectoare.
Aderenta foarte buna la suport a sistemelor de protectie reprezinta PRIMA
conditie pentru obtinerea unei durabilitati mari in exploatare!!
Experienta a demonstrat ca pentru un sistem performant , bine ales si aplicat pe doua
suporturi : unul pregatit corespunzator si altul foarte sumar pregatit ,duratele de viata au fost
de 3-10 ori mai mari in favoarea suporturilor bine pregatite.
Cele mai comune tipuri de suporturi care se protejeaza prin vopsire sint : otelul,
metalele neferoase ( Al, Zn , aliaje s.a.) betonul, lemnul,

Pregatirea suporturilor este clasificata dupa locul in procesul aplicarii sistemelor de

protectie in :
- pregatire primara ( "primary preparation") si se refera la suporturile noi, care nu au mai
fost protejate si
- pregatirea "secundara" ("secondary preparation) care se refera la suporturile vechi, pe
care vechea protectie este inca prezenta si care necesita doar reparatii ( locale) sau retusuri.
Pregatirea suporturilor noi presupune respectarea unui protocol strict cu reguli
99% standardizate, care este alcatuit din
doua etape :
a. pregatirea initiala a suprafetei ( "initial surface preparation" sau, conform
standarde, pentru suprafetele metalice "metal preparation"), care consta in :
operatii de curatare generala : indepartare murdarie( ex. noroi, s.a.)- nestandardizat
operatii de pregatire a cordoanelor de sudura - operatii mecanice de indepartare
zgura, stropi, polizarea cordonelor bombate si rugoase s.a.)si a muchiilor debitate
(sanfrenare, rotunjire la raza min 2 mm), toate standardizate (ex. ISO 8501-3)
operatii de degresare : cea mai eficienta degresare este cu solutii alcaline; degresarea
cu solvent este prea putin eficienta , este periculoasa- atit pentru sanatatea protectie cit si
pentru cei ce o efectueaza si foarte SCUMPA si cu toate acestea o gasim standardizata
(ISO 8502-7)
indeparatea sarurilor solubile operatie care se aplica in cazuri speciale (de obicei
prin spalare cu apa dulce sub presiune ISO 8501-1, presiuni 0-700 atm) urmata de :

b. pregatirea propriu-zisa a suprafetei ("surface preparation") care urmareste

obtinerea
unui grad de curatare ( micsorarea contaminantilor cu rol activ de "amorsa" in
coroziune- ex. tunder, rugina )
si a unui
microprofil ( rugozitate) care sa permita "ancorarea mecanica" a sistemului aplicat prin
vopsire (se estimeaza/masoara parametric geometrici, de ex. Ry5- ca medie a aplitudinilor
maxime fund-virf a profilului)
de obicei utilizind o metoda mecanica.
Intotdeauna, inaintea si in vederea alegerii metodei de pregatire/parametrilor metodei
trebuie sa se precizeze starea initiala a suprafetei din punctual de vedere al degradarii prin
oxidare (ruginire): ISO 8501-1 indica pentru otelurile carbon 4 stari initiale de ruginire :
starea A- cind dupa laminare suportul este acoperit cu tunder,
B- cind ruginirea a avansat si tunderul a disparut,
C- ruginirea este generalizata fara pierdere mare de material si
si D- oxidare avansata cu cratere .
Niciodata nu se va putea acorda garantie lucrarilor de protectie efectuate pe suporturi aflate
in starea initiala D ISO 8501-1. Pentru lucrari noi se prefera starile A-C.
Pentru pregatirea suprafetelor se utilizeaza larg urmatoarele metode standardizate
(descrise in ISO 8504 si evaluate ca rezultate in ISO 8501):
A. Sablarea:
Metoda de bombardare a suprafetelor cu un jet sub presiune care prin prin impact
(utilizeaza energia cinetica a jetului) produce curatarea de contaminanti ( tunder, rugina, praf,
s.a.) a suprafetelor ("decapare mecanica"). Sablarea este o metoda foarte productiva si
eficienta !
B. Pregatirea mecanica cu scule manuale si mecanice ISO 8501-1
Se poate realiza prin: periere (perii manuale sau mecanice-rotative), ciocan cu ace,
discuri abrazive, dalti (manuale / mecanice), panza abraziva s.a.
Pregatirea mecanica este slab productiva, creaza grade de curatire mediocre ( St3echivalent cu Sa 2, St2- ISO 8501-1) dar are avantajul ca se poate aplica pe suprafete mici.
Pregatirea mecanica poate induce lustruirea suprefetei- aspect negative, care conduce
inevitabil la aderente slabe ale sistemelor de protectie si, implicit, la durate de viata mici.
C. Curatarea cu flacara
Metoda standarizata care apartine trecutului, dar e bine sa stim si putina istorie. In ISO
8501-1 apare ca grad de curatire Fl
Pentru pregatirea suprafetelor in vederea efectuarii reparatiilor locale, intretinere
("secondary surface preparation"), se utilizeaza in principiu aceleasi metode de pregatire
utilizate pentru suprafetele noi si prezentate mai sus insa acestea se aplica un pic mai diferit
( ex :sablarea locala tehnica speciala ,"light blasting" sablare "usoara" tehnica speciala,
material de sablare special, s.a. ) se mai pot completa cu prelucrarea prin abraziune cu
hirtie PMa - ISO 8501. Aplicate in conditiile "secondary surface preparation", metodele de
pregatire primesc prefixul P si se transforma in :
ex: PSa 2; 2.5; 3 , PSt 2;3 si sint descrise in ISO 8501-2.
Trebuie retinut si de putine ori se mentioneaza acest lucru - ca suportul adus
in starea de curatare (gradul de curatare) recomandata indiferent de metoda, fie ca s-a
obtinut prin sablare abraziva ex. Sa 2,5 , sau mecanic St3 - trebuie sa aiba acesta stare
curatare imediat inaintea inceperii aplicarii prin vopsire a sistemului de protectie! Asta
inseamna ca "regula" celor maximum 3 ore intre sablare si inceperea aplicarii sistemului,

reprezinta o simpla recomandare obligatoriu de respectat daca starea de curatenie a

suportului nu s-a modificat (ex. nu a coborit de la Sa 3 la Sa 2) dar poate sa perioada fie doar
o recomandare si
Rezultatele care privesc gradul de curatare a suporturilor care rezulta dupa aplicarea
metodelor de pregatire a amintite anterior se evalueaza conform standarde ( ex. ISO 8502
1 -13) si refera nu numai la prezenta tunderului si aruginii (evaluate ca mai sus si plasete in
clase de ex. Sa , St ) ci si la prezenta altor contaminanti la fel de periculosi si mai greu
identificabili (si prin metode chimice ) cu ar fi : praful, apa si riscul de condens, sarurile
solubile si insolubile , grasime / uleiuri s.a..
In ansamblu, starea de curatenie (lipsa a contaminantilor) si microprofilul
suprafetei constituie perechea de cerinte care se constituie in conditie necesara pentru
obtinerea unor protectii eficiente de lunga durata.
Degresarea
Pe lnga baile de degresare alcalino-cianurate completate cu o spalare de
neutralizare se mai utilizeaza bai de degresare alcaline, fara cianuri. De regula acestea
contin hidroxid de sodiu, silicati, fosfati, substante tensioactive si n cazul sistemelor cu
emulgatori 6i emulgatori.
Prin degresare se realizeaza curatirea suprafetei suprafatei piesei de uleiuri, grasimi ,
rasini, obtinndu-se astfel pe suprafata piesei un strat metalic cu o buna aderenta
Pentru ca eficienta sa fie mai ridicata, degresarile n solutii alcalino-apoase se vor
realiza cu precadere ca degresari la cald (70 pn. la 90 C).
a. Prin degresare se pot inlatura:

uleiuri minerale
saruri
produsi de coroziune
praf sau alte particule care in mod normal se gasesc pe suprafetele ce trebuiesc
acoperite.
care utilizeaza particule abrazive uscate (procedeu particular unitatilor care aplica
grundurile de "uzinaj" / shopprimer si a utilajelor automate de sablare - numai pentru
suprafete cu geometrie foarte simpla - ex. table, profile laminate s.a.)
c. Fosfatare cu Fe
Presupune modificarea suprafetei prin depunerea unui strat de fosfat de Fe pe
suprafata de vopsit care confera o excelenta adereanta a vopselei la vopsit.
d. Fosfatare cu Zn
Presupune modificarea suprafetei prin depunerea unui strat de fosfat de Zn confera o
excelenta aderenta a vopselei la vopsit si are excelente proprietati anticorozive.
II. Pentru suprafetele din Al se indica metodele:
- Cromatare
- Noile solutii fara Crom

VOPSIRE PRIN CATAFOREZA

Cataforeza pe scurt, este o tehnologie de aplicare a vopselei , care se bazeaz pe
reacii chimice obtinute prin utilizarea curentul electric,
avand la baza principiul c elementele de polaritate
contrara se atrag.
n decursul procedeului piesa de vopsit se introduce
n cuvele cu vopsea i se leag la curent continuu. Astfel
piesa atrage particulele din interior asupra sa, vopseaua
depunndu-se n mod egal pe toat suprafaa. Chiar dac
piesa prezint mici asperiti sau neplaneitati acest
procedeu permite acoperirea perfect a ntregii suprafee
n mod egal i eficient. Prin depunerea treptat a
straturilor de vopsea se realizeaz att tratarea suprafeei
precum i protecia anticorosiv.

SCHEMA FLUXULUI DE VOPSIRE PRIN CATAFOREZA

Metoda cataforetic prezint urmatoarele avantaje :

Tr-Tratarea piesei prin cataforez are un grad mare de protecie anticorosiv

Pi -Piesa este legat de catod, fr ca aceasta s se descompun n urma reaciilor
chimice, p erpermind transferul de ioni n aa fel ca s nu afecteze cu impuriti soluia
i nici pereii a a acesteia, aa se explic faptul c durata de folosin a cuvelor este mult
mai ndelungat.
V-Vopselele speciale folosite la cataforez au un grad mare de acoperire i de
ptrundere, a a astfel n ct, piesele care prezint asperiti sau caviti sunt acoperite
cu mare precizie, fr sa necesite un electrod de rezerv.
P-Procedeul prin cataforez este mult mai eficient pentru c se fac mari economii de
M materiale, straturile de vopsea fiind mult mai subiri ajungnd la economii de pn la
30%.
P-Procedeul cataforetic necesit un consum de energie mult mai redus dect prin
A anaforez, ajungnd pn la 50% mai puin.
Vopsire cu pulbere n cmp electrostatic:
Di-Din punct de vedere al protectiei mediului, prin acest procedeu se evacueaz cu 2,53%
M mai puine substane nocive dect prin anaforez.
Acest procedeu se caracterizeaz printr-un grad mic de poluare pentru c nu se
Afolosesc
-Aerul solveni.
evacuat Pulberea
din cuptorul
de uscare
vopselei filtrat,
conine
mai puine
dispersat
esteal
acumulat,
i mult
refolosit,
pentru gaze toxice
Daceasta
dect este
la anaforez.
una dintre cele mai eficiente metode de vopsire. Prezint un gard mare de
intemperii
ageni chimici
aa
se explic
faptul cdedin
ce n ce mai muli
Drezistent
datoritlaultra
filtrriiipulberile
se pot
refolosi
n procent
85%.
Prelucrarea aluminiului, construcii metalice, industria auto, sisteme de evacuare,
ninstrumente
La aceast
tehnologie
sunt
trei zone
unde exist
pierderi
i care
se eman
n aer:
de uz
casnic, etc.
) recurg
la aceast
metod.
Pe lng
acestea
se poate
utiliza cu succes la sticl, email, mase plastice precum
* Staia de tratare a apelor reziduale ,
i lemn.
* Zona de splare, la suprafaa cuvelor(evaporarea),
* Eliminarea gazelor din cuptor (evacuare).

n concluzie, vopsire prin cataforeza are n vedere protecia mediului fcnd economii
serioase la materiale i energie
Descrierea procedeului:
Pulberea ajunge la pistolul de vopsire, prin intermediul unui injector din recipientul
principal. n momentul acionrii, n jurul pistolului se creeaz un cmp electrostatic care
include i piesa legat la pmntare, n acest fel se creeaz un circuit care realizeaz
depunerea pulberii pe pies. Dup aceasta, piesa intr ntr-un cuptor, care la o anumit
temperatur, realizeaz polimerizarea vopselei depunndu-se o pelicul lucioas de
aprox. 50-100 microni fcnd posibil rezistenta la intemperii, ageni chimici precum i la
temperaturi ridicate sau la diferene mari de temperaturi.

TEHNOLOGII DE PREGATIREA SUPRAFETELOR

PRIN BOMBARDAREA CU ALICE METALICE SAU CORINDON
ALICAREA- SABLAREA:

Metoda de bombardare a suprafetelor cu un jet sub presiune care prin prin impact
(utilizeaza energia cinetica a jetului de particule de agenti de lucru) produce curatarea de
contaminanti ( tunder, rugina, praf, s.a.) a suprafetelor ("decapare mecanica"). Sablarea este
o metoda foarte productiva si eficienta !
Sablarea se poate realiza:
cu jet
- de particule abrazive uscate( cea mai des utilizata ) sau in amestec cu apa (sablare
abraziva umeda) sau
- de apa sub presiune ( mica presiune 700-1700 atm ; presiune inalta : peste 1700 atmISO 8501-4,
sau
cu masini rotative, care utilizeaza particule abrazive uscate (procedeu particular
unitatilor care aplica grundurile de "uzinaj" / shopprimer si a utilajelor automate de sablarenumai pentru suprafete cu geometrie foarte simpla - ex. table, profile laminate s.a.)
Materialele abrazive cele mai utilizate se pot clasifica :
a. dupa natura : in metalice (alice metalice din otel, fonta, Al, bronz, s.a.), minerale
(naturale - nisip cuartos, olivina s.a, artificiale alumina, zguri, carburi s.a.) si organice (coji
de alune, coji de nuci s.a.) si de alta natura (gheata, zapada carbonica s.a.); alegerea unui
material abraziv se face dupa criterii care privesc natura suportului, poluare, protectia
muncii (nisipul cuartos provoaca silicoza) s.a.
b. dupa forma particulelor :
- colturoase ("GRIT") -care produc suprafete rugoase si sint cele mai eficiente in
obtinerea gradului de curatire si conduc la cele mai ridicate durabilitati in exploatare.
- rotunjite ("SHOT") - care produc mai de graba o ecruisare (durificare superficiala )
soldata cu fenomene de detensionare ("shot peening") sau de inducere a unei stari de
tensiuni superficiale, dar si de curatare - metoda mai putin eficienta si care are ca rezultat
durabilitati ulterioare in exploatare dovedit mai slabe.
- de tip cilindric ("wire cut") utilizate mai rar si cu cea mai mica eficienta in curatare.
Gradul de curatenie al materialelor abrazive (saruri, umiditate , ulei, praf, s.a.) se
evalueaza conform ISO 11124- 11127 si influenteaza decisiv rezultatul operatiei de sablare,
pentru ca un abraziv contaminat poate sa provoace contaminarea unor suprafete mari si sa
aiba efectul invers decit cel dorit !
Sablarea abraziva este definita prin 2 parametri de evaluare:
a. gradul de curatenie: care se estimeaza vizual (cantitatea de rugina s.a) prin comparare
cu 28 etaloane fotografice si se clasifica conform ISO 8501-1 in Sa 3- metal curat. Sa 2,5
metal "aproape curat". Sa2- sablare "comerciala" Sa1- sablare de control.
b. obtinerea unui profil de ancorare care se poate
-estima utilizind etaloane:
-conform ISO 8503(comparare vizuala) in: fin -parametrul Ry5 sub 50m, mediuparametrul Ry5= 50-85 m, grosier- parametrul Ry5= 85-150(120) m si extra grosier:
parametrul Ry5 peste 125-150 m( de evitat) ; cele mai frecvent indicat profil este "mediu"
- RUGOTEST No.3- comparare tactila , Keane Tator s.a.- nestandardizate
- se poate masura cu aparate speciale (ex. cu palpator) Marimea profilului de rugozitate
se alege/ indica functie de tipul de vopsea si de grosimea totala a sistemului de protectie .

Sablarea cu jet de apa de inalta ( HP) si ultrainalta ( UHP) presiune se recomanda ca metoda
foarte eficiente de indepartare a protectiilor vechi ( secondary surface preparation) , care
produce si o curatare foarte eficienta a sarurilor DAR nu produce microprofil!- este capabila
doar sa "reconstituie" microprofilul sablarii abrazive initiale .

PROCEDEE de VOPSIRE
VOPSIRE PRIN CATAFOREZA

Cataforeza, pe scurt, este o tehnologie de aplicare a vopselei , care se bazeaz pe

Tratarea piesei prin cataforez are un grad
mare de protecie anticorosiv

-Piesa este legat de catod, fr ca aceasta s se descompun n urma reaciilor chimice,

permind transferul de ioni n aa fel ca s nu afecteze cu impuriti soluia i nici pereii
acesteia, aa se explic faptul c durata de folosin a cuvelor este mult mai ndelungat.
-Vopselele speciale folosite la cataforez au un grad mare de acoperire i de ptrundere,
astfel n ct, piesele care prezint asperiti sau caviti sunt acoperite cu mare precizie, fr
s necesite un electrod de rezerv.
-Procedeul prin cataforez este mult mai eficient pentru c se fac mari economii de materiale
straturile de vopsea fiind mult mai subiri ajungnd la economii de pn la 30%.
-Procedeul cataforetic necesit un consum de energie mult mai redusdect prin anaforez,
ajungnd sa se consume cu cca.pn la 50% mai puin.
-Din punct de vedere al mediului, prin acest procedeu se evacu cu 2,5-3%mai puine
substane nocive dect prin anaforez.
-Aerul evacuat din cuptorul de ardere conine mult mai puine gaze toxice dect la anaforez.
-Datorit ultra filtrrii pulberile se pot refolosi n procent de 85%.
-n aceast tehnologie sunt trei zone unde exist pierderi i care se eman n aer:
* Staia de tratare a apelor reziduale ,
* Zona de splare, la suprafaa cuvelor(evaporarea),
* Eliminarea gazelor din cuptor (evacuare).
reacii chimice obtinute prin utilizarea curentul electric, avand la baza principiul c
elementele de polaritate contrara se atrag.
n decursul procedeului piesa de vopsit se introduce n cuvele cu vopsea i se leag la
curent continuu. Astfel piesa atrage particulele din interior asupra sa, vopseaua depunnduse n mod egal pe toat suprafaa. Chiar dac piesa prezint mici asperiti sau neplaneitati
acest procedeu permite acoperirea perfect a ntregii suprafee n mod egal i eficient. Prin
depunerea treptat a straturilor de vopsea se realizeaz att tratarea suprafeei precum i
protecia anticorosiv.

Metoda cataforetic prezint avantaje precum urmeaz:

n concluzie, vopsire prin cataforeza are avantaje n privinta

vedere proteciei mediului obtinand economii importante la
materiale i energie

SCHEMA FLUXULUI DE VOPSIRE

PRIN CATAFOREZA

Vopsire cu pulbere n cmp electrostatic:

Acest procedeu se caracterizeaz printr-un grad mic de poluare pentru c nu se folosesc

solveni. Pulberea dispersat este acumulat, filtrat, i refolosit, pentru aceasta este una
dintre cele mai eficiente metode de vopsire. Prezint un gard mare de rezistent la
intemperii i ageni chimici aa se explic faptul c din ce n ce mai muli Prelucrarea
aluminiului, construcii metalice, industria auto, sisteme de evacuare, instrumente de uz
casnic, etc. ) recurg la aceast metod. Pe lng acestea
se poate utiliza cu succes la sticl, email, mase plastice
precum i lemn.

Descrierea procedeului:

Pulberea ajunge la pistolul de vopsire, prin intermediul unui injector din recipientul principal.
n momentul acionrii, n jurul pistolului se creeaz un cmp electrostatic care include i
piesa legat la pmntare, n acest fel se creeaz un circuit care realizeaz depunerea
pulberii pe pies. Dup aceasta, piesa intr ntr-un cuptor, care la o anumit temperatur,
realizeaz polimerizarea vopselei depunndu-se o pelicul lucioas de aprox. 50-100
microni fcnd posibil rezistenta la intemperii, ageni chimici precum i la temperaturi
ridicate sau la diferene mari de temperaturi.