Morfologia dinilor temporari. Noiuni generale.

Caracteristici,
importan. Descrierea rdcinilor, dimensiuni, numr.
Descrierea coroanelor, dimensiune, form i culoare.
Eruptia in cavitatea bucala: intre 6 luni 2 ani
MORFOLOGIA DINTILOR TEMPORARI
Diferente fata de dintii permanenti :

Numar :

Sunt in total 20, cate 5 pe fiecare hemiarcada : IC, IL, C, M1, M2

Sistem de notare : 55 54 53 52 51

61 62 63 64 65
85 84 83 82 81

71 72 73

74 75

Culoarea :

Alb laptoasa cu tente albastrui uneori

Strat de smalt foarte subtire

Grad de porozitate mai mare ca la dintii permanenti

Dimensiune : cu 1/3 < decat dintii permanenti

Forma : mai subtiri si mai globulosi

CARACTERISTICI GENERALE:
1. La coletul dintilor temporari exista o constrictie ( ce poate fi perceputa cu sonda ).
Deasupra ei exista o Creasta Cervicala ( o proeminenta) care la Incisivi si Canini exista
pe fata vestibulara cat si pe fata orala, in timp ce la molari este doar pe fata vestibulara.
2. Dupa definitivarea eruptiei punctele de contact sunt mai mult suprafete de
contact. In timp ce la molari la aceste suprafete de contact trece si LINIA NEONATALA,
aici va fi o zona cu o incidenta mare a cariilor
3. In timp, in zona frontalilor dintii sufera spatieri fiziologice ( aprox. la 4 ani ), ce vor
pregati patul osos pentru eruptia dintilor permanenti. Uneori in zona frontala pot exista
spatii dictate genetic : PRECANIN ( IL C ) si RETROCANIN ( C M1)
4.In zona laterala, o data cu tendinta de erupere a M1 PERMANENT punctele de
contact se strang permanent orice carie proximala trebuie tratata, deoarece daca
trece timpul nu vom mai avea accces

5.Radacinile ( Incisivii si caninii sunt monoradiculari, molarii 1 si 2 sunt pluriradiculari)

sunt lungi si subtiri si mai efilate catre apex. La incisivi radacina are o curbura spre
vestibular astfel incat palatinal sa adaposteasca mugurele dintelui permanent.
Pluriradicularii au radacini divergente imediat sub podeaua camerei pulpare, iar spre
apex ele converg.
!!! La extractia dintilor temporari acestia se pot fractura. Deasemenea, in tratamente
endodontice se pot realiza cai false.

Camera Pulpara e voluminoasa ( mai mult la laterali). Emite atatea coarne

pulpare cati cuspizi are dintele. Coarnele Mezio-Vestibulare la molari sunt foarte
superficiale ( poate chiar 1.5-2 mm fata de suprafata dintelui )

CARACTERISTICI DE GRUP
1.Incisivii
-se aseamana cu cei permanenti, dar sunt mai mici, mai globulosi, radacinile
sunt aplatizate mezio-distal, lungi, subiri, cu curbura spre vestibular, cu un singur canal
-ICS : marginea incizala neteda, fara lobi de crestere. Cingulum cu dimensiuni
variabile, dar frecvent e foarte voluminos, apropiat de marginea incizala. Diametrul
mezio-distal e >= cu diametrul cervico incizal.Unghiul distal e rotunjit iar cel mezial este
mai ascutit
-ICI: cel mai mic dinte temporar ( !!! carii aparent simple deschis foarte repede
camera pulpara). Este simetric, avand unghiurile mezial si distal asemanatoare . Nu are
lobi de crestere
-ILS: ceva mai mic decat ICS, cu cingulumul mai mic ca cel al ICS. Nu are
Foramen Caecum ca si ICS
-ILI: > decat ICI. Cingulum >= Cingulumul ICI
2. Caninii
-globulosi, scurti
-1 cuspid care se abrazeaza foarte repede ( semn de diferentiere cu caninul
permanent).
-cele 2 pante incizale se termina in varful cuspidului ( la CS panta distala e >
decat panta
meziala iar la CI panta meziala > panta distala).
-monoradiculari, 1 canal. Canalele NU pun probleme in a fi tratate.
-CS: cuspidul se abrazeaza repede, pantele sunt inegale, are acea constrictie la
colet. Are o
creasta proeminenta spre vestibular. Pot exista creste longitudinale ce unesc
proeminenta de la colet spre varful coletului pe fata vestibulara, iar pe fata
palatinala

unesc cingulumul cu varful cuspidului . Astfel fata palatinala e convexa, dand

dintelui
un aspect globulos. Radacina e de doua ori mai mica decat lungimea coroanei.
-CI : e mai mic decat CS. Cuspidul se abrazeaza, pantele sunt inegale, crestele
longitudinale pot lipsi, astfel ca fata linguala poate fi concava
3. Molarii
-sunt inlocuiti de premolari
-au diametrul mezio-distal mai mare ca cel al dintilor permanenti ce ii vor inlocui (
PM)
-M1S: 2 / 3 / 4 cuspizi. Daca are 2 cuspizi poate fi confundat cu un PM. Daca are
3 cuspizi,
doi sunt vestibulari si unul palatinal. Daca are 4 cuspizi, doi sunt vestibulari si
doi
sunt palatinali ( MP>MV>DV>DP). Pe fata vestibulara exista o proeminenta
cervicala. Poate exista un cuspid accesoriu la cuspidul MV. Pe Fata
vestibulara, in 1/3
meziala exista o proeminenta mai mare ce imbraca forma unui tubercul :
TUBERCUL
ZUCKERKANDEL ( la acest nivel poate aparea o prelungire a camerei
pulpare).
!!!Uneori radacina mezio-vestibulara poate avea doua canale.
-M2S: este o miniatura de M1 PERMANENT. Poate avea TUBERCULUL LUI
CARABELLI pe
fata palatinala. Pe fata vestibulara are o proeminenta la colet. Camera
pulpara este
mare, cornul pulpar mezio-vestibular fiind superficial. Are 3 radacini ( 2
vestibulare, 1
palatinala). Are 3 canale. Diametrul mezio-distal este putin mai mare decat
cel al
PM2S.
-M1I : portiunea meziala este de 2 x mai inalta decat portiunea distala. Diametrul
meziodistal este putin mai mare ca cel al PM1I. Pe fata vestibulara are o
proeminenta
cervicala.Prezinta TUBERCULUL ZUCKERKANDEL. Are 4 cuspizi ( 2
vestibulari, 2

Linguali). Uneori cuspizii meziali pot fi uniti printr-o mica creasta. Camera
pulpara
este mare, are 4 coarne pulpare ( cel MV e superficial). Camera pulpara
emite un golf
spre tuberculul ZUCKERKANDEL. Camera pulpara poate emite un golf catre
proeminenta cervicala vestibulara !!!daca in prepararea cavitatilor la cariile
de colet
adancim prea mult putem sa deschidem camera pulpara. Are 2 radacini,
meziala si distala, 2 canale pe radacina meziala ( Mezio-vestibular si
Mezio-lingual). Pe radacina
distala pot exista 1-2 canele ( disto-vestibular si disto-lingual).
-M2I: o miniatura de M1I PERMANENT. Pe fata vestibulara are o proeminenta
vestibulara.
Suprafata vestibulara este mai convergenta spre ocluzal decat cea
linguala !!! Cavitatile se fac mai retentive cu peretii laterali convergenti
spre ocluzal. Are 2 radacini ( meziala si distala) si 3-4 canale. Camera
pulpara e cea mai mare de la toti dintii temporari. Cornul mezio-vestibular
e foarte superficial !! retentia ocluzala la o cavitate ocluzala clasa a II-a
pe o carie meziala, partea mezio-vestibulara sa fie mai superficiala iar
partea lingo-distala mai profunda.
STRUCTURA DINTILOR TEMPORARI
-Grosimea straturilor dure e cu 1/3 mai mica decat la dintii permanenti.
-Compozitia chimica este si ea diferita. Smaltul are fluor mai putin.Sarurile minerale
scad o data cu
resorbtia radiculara in dentina
-SMALTUL:
-30 % mai redus
-grosime uniforma
-mai permeabil deoarece maturarea post-eruptiva e mai mica in timp !!!
Posibilitatea de
afectare carioasa este mai mare ca la dintii permanenti.
-Histologic stratul extern aprismatic in care componenta organica predomina are
o grosime de 30 microni La obturatiile cu compozite demineralizarea acida va
trebui sa dureze DUBLU.
-In componenta anorganica cristalele de hidroxiapatita sunt paralele cu axul lung
al dintelui la cuspizi si fosete iar cervical sunt perpendiculare pe jonctiunea smaltdentina !!! NU se va mai face bizotare la cavitatile preparate la acesti dinti.
-Linia neonatala este o zona de minima rezistenta
-DENTINA:

-Linia neonatala este o zona de minima rezistenta

-Diametrul mare al canaliculelor dentinare , mai ales la jonctiunea smalt-dentina
va duce la
o avansare rapida a cariilor in profunzime.
-CEMENTUL :
-mai subtire ca la dintii permanenti
-jonctiunea smalt-cement e diferita. In 60 % cementul acopera smaltul, in 30 %
intre smalt
si cement exista spatiu, doar in 10 % smaltul acopera cementul
-PULPA:
-cu cresterea in varsta sufera fenomene regresive sensibilitatea dintilor
temporari este
mai mica decat cea a dintilor permanenti. Receptorii nervosi de la acest nivel
sunt mai putin
numerosi. Fibrele nervoase se organizeaza in plexuri subodontoblastice ce sunt
incomplet dezvoltate. Axonii sunt mai putin mielinizati !! Pulpa e mai putin
sensibil
RESORBTIA RADICULARA
=fenomenul fiziologic de scurtare treptata a radacinei dintilor temporari pana la disparitia
ei totala urmata de exfolierea dintelui si inlocuirea lui cu succesorul permanent. E
dictata genetic.
-Debuteaza la 1-2 ani dupa inchiderea apexului dintelui temporar si cu 3-4 ani inainte de
inlocuirea de catre dintele permanent.
-Astfel la frontali debuteaza la 4-5 ani, la molari si canin superior la 8 ani iar la canin
inferior la 6 ani
-procesul se desfasoara ritmic, cu perioade de activitate accelerata, urmate de perioade
de pauza. In perioadele de pauza se poate REFIXA PARTIAL.
-acest proces se aseamana cu resorbtia osoasa. Se desfasoara pe seama
ODONTOCLASTELOR. Odontoclastele provin din monocitele sistemului reticulohistiocitar, care sosesc la nivel dentar pe cale sangvina. Mai multe monocite se unesc
si formeaza un odontoclast (= celule mari, mai multi nuclei, numeroase organite
celulare; fosfataza acida). Procesul e reglat hormonal: calcitonina il inhiba iar
PTH( parathormonul) il stimuleaza
-Resorbtia radiculara are loc incepand de la apex. Membrana odontoclastelor se
plicatureaza si apare ZONA in PERIE= arata disponibilitatea odonoclastelor de a
incepe resorbtia. Ele vor elibera fosfataza acida ce va dizolva sarurile minerale.
Factori incriminati :

1.Presiunea dintelui permanent de inlocuire pe radacinile dintelui temporar, atunci cand

dintele permanent incepe sa erupa ( cand coroana s-a terminat si incepe sa se formeze
radacina).
-Argumente:
-oprirea/ incetinirea ritmului de resorbtie la dintii temporari ce NU au succesor
-la 2 dinti vecini apare resorbtia simultana cand exista un succesor foarte mare
-apare resorbtie in alt loc, in cazul unei ectopii de succesor
2.Fortele masticatorii, care cresc in valoare. Mobilitatea este mare si stimuleaza
resorbtia
3.Pulpa dintilor temporari in conditii fiziologice NU are nici o implicatie, insa in conditii
patologice (pulpite gangrene) va modifica viteza resorbtiei ( se va accelera frecventa
sau din contra se poate incetini in cazul unor blocaje) si tiparul resorbtiei ( NU de la
apex, ci interradicular sau pe suprafata radacinii)