Elemente de

teoria
Haosului
Despre ceva poti spune ca e simplu daca il poti descrie
complet in diferite moduri fara sa-ti dai seama de la
inceput ca e vorba despre acelasi lucru.
R.P.Feynman

Ionescu Alexandra
Determinism si predictibilitate.Conditii
si modele
Introducere
Incepand cu Newton si alti mai oameni de stiinta,matematicieni,fizicieni,specialistii
perioadei mecaniciste s-au bazat pe ideea ca lumea este uniforma,ordonata si
predictibila.
Se previziona ca exista o lege universal,ce poate fi descoperita si care,aplicata cu o
conditie initiala decurgand din specificitatea sistemului,poate prezice modul sau de
evolutie.
In acest context,putem reduce natura la un model.
Studiul unui fenomen presupune identificarea unei regularitati ce poate sa descrie
modul in care se deruleaza fenomenul,si,introducand o conditie initial,se obtine modelul
fenomenului studiat.
Conceptul de uniformitate,reproductibilitate are la baza ideea de liniaritate la care se
ajunge prin neglijarea aspectelor neliniare ce pareau a fi doar aproximatii mai fine ale
fenomenului surprins de aspectul linear.
Geneza teoriei haosului este complicata,dar cuprinde momente de varf care au
schimbat perspectiva de abordare a fenomenelor,atat sub aspect mathematic,cat mai
ales sub aspect al interpretarilor,bazate pe modele dinamice,in cadrul carora,influenta
conditiilor initiale este esentiala(uneori conducand la asa numite conditii catastrofice).
Il putem aminti pe H.Poincare care a introdus acea schimbare de abordare,mai intai in
matematica,pornind de la necesitatea de a raspunde unei problem concrete pe care
Oscar al II-lea,regale Suediei si Norvegiei o ridica in anul 1885 in fata oamenilor de
stiinta:cat de stabil este sistemul solar,respective orbitele planetare in timp?
Saltul calittiv care se realizeaza este cel al trecerii de la numar l forma,de la accentual
pe analiza bazata pe formule la cea care reintroduce intuitivul prin apelul la geometrie.

Putem vorbi despre nasterea teoriei haosului,care apeleaza la un system dinamicadica

o regula si o conditie initiala. Aceasta regula este un sistem de ecuatii diferentiale care
impreuna cu conditia initiala pot sugera o evolutie.
Teoria haosului are ca obiect analiza fenomenelor din natura a caror evolutie poate fi
descrisa prin ecuatii diferentiale neliniare.
Conceptele de baza cu care se opereaza in cadrul acestei teoriisunt acelea de spatial
fazelor si de atractor.
Daca se reprezinta evolutia in timp a pozitiei unui corp intr-un system de coordinate
Oxyz se obtine o forma geometrica,obtinandu-se un fel de ghem ce poate fi analizat
ca imagine,geometric.
Putem alege insa si reprezentarea intr-un spatiu mai special,abstract,format din
coordinate generalizate,spatiu numit spatial fazelor.
In matematica si fizica,teoria haosului descrie comportarea unor sisteme dinamice
neliniare care,in anumite conditii,se comporta imprevizibil. O caracteristica importanta a
sistemelor haotice este sensibilitatea la conditiile initiale.
Ca rezultanta a acestei insusiri,comportarea unor astfel de sisteme este imprevizibila
pe termen lung,chiar daca sistemul este determinist,in sensul ca este bine definit si nu
are caracteristici descrise de parametric cu character aleator.
Semnificatia termenului de haos in fizica,este una relative speciala,diferind de
intelesul cuvantului in limbajul comun. Pentru fizicieni,notiunea de miscare haotica nu
este lagata neaparat de un aspect dezordonat si discontinuu,total intamplator-ca in
cazul miscarilor browniene. De fapt,un sistem haotic are in general, o evolutie continua
si coordonata insa,ceea ce il defineste,este imposibilitatea de a face previziuni pe
termen lung asupra evoltiei sistemului. Exemple de astfel de sisteme
sunt:atmosfera,sistemul solar,placile tectonice,fluidele care prezinta curgere
turbulenta,dar si sistemele economice,grupurile sociale,evolutia demografica a unei
populatii etc.
Legile fizicii clasice au un caracter determinist strict. Legatura intre cauza si efect este
biunivoca. In virtutea acestei convingeri,se poate afirma ca evolutia unui sistem in
conditii initiale date si cunoscute trebuie sa fie perfect previzibila,atat in viitor cat si in
trecut. Sistemele haotice au fost evidentiate de catre fizicieni la inceputul secolului al
XX-lea.
Determinismul este convingerea filozofilor materialisti ai Antichitatii dupa care orice
eveniment sau actiune este rezultatul enevitabil al unor cause(evenimente sau actiuni)
anterioare temporal. Cunosterea ansamblului causal permite astfel o descriere

complete si exacta a evolutiei sistemului(care functioneaza dua legi cunoscute) atat in

viitor cat si in trecut.
Fizica perioadei clasice(sec.XVI-XIX), intemeiata de Isaac Newton,a preluat acest
concept sb forma convingerii ca orice miscare a nui sistem material poate fi descrisa
exact pe baza legii fundamentale a dinamicii care statueaza legatura cauza-efect dintre
interactiunil la care participa sistemul si schimbarea starii sale de miscare,datorita
acestor interactiuni. Conform modelului determinist,universal insusi evolueaza in timp
ca un mechanism perfect fara amestecul intamplarii si fara bateri de la legile cei-I
guverneaza miscarile.
Legile lui Newton permit descrierea corecta a orbitelor planetelor din sistemul
solar,forma traiectoriilor unor obiecte lansate in campul gravitational terestru,ciclicitatea
mareelor precum si evolutia in timp,in conditii cunoscute,a orcarui sistem mecanic.