ELEMENTE

tirile despre incendii ~i

inund~tii se a.fl~ ad~seori
pe prima paglna a zlOre
, lor. Gnd un incendiu s(apo
de sub (ontrol, aprinzind tot
(e-i iese in (ale, sau dnd un
riu iese din mateo, revorsind
~uvoaie de apo asupra stro
zilor ~i dodirilor din jur, (onse
dntele pot fi dezastruoase. De~i
ne-om dezvoltot mijlooce eficienle de
opiirore, nu pulem conlrolo inlensitoleo
ocestor forte naturale. Un incendiu
poote izbucni in urmo unui fulger sou a
lovei incondescente ce erupe dintr-un
vulcan. 0 inundotie face porte din
morele circuit 01 opei in nolurii (vezi
p. 10), care distribuie opo pe inlreogo
plonetii. Alit incendiile, cit ~i inundotiile
pot fi devostotoare ~i pot couzo pierderi
de vieti omene~ti dar, o~o cum vom
vedeo, ele pot oduce ~i mori beneficii
mediului, founei ~i florei siilbotice
precum ~i oomenilor.

inaintea construirii bara;ului de

la Assuan, pe fluviul Nil, in
Egipt, fluviul provoca inundafii in
fiecare an, irigind solul. Gnd
inunda/iile se retrageau, salul
raminea acaperit de un strat
fertilizator natural, care a;uta la
dezvoltarea culturilor. Timp de
secole, agricultura de pe malurile
Nilului s-a bazat pe aceste
inundafii anuale, necesare
culturilor de orz, griu ~i ovaz.

A TE OBI~NUI
(U INUNDATIILE
in unele regiuni ale lumii,
oamenii nu au de ales. Ei
trebuie sa se abi~nuias(a,
eventual, (u inundaJiile
(onstante. Toro ceo moi ofeclolo de inundo)ii esle
Bonglodesh, fiindco ceo moi more porle 0 )arii esle 0
voslii ampie inundobilii, slriibiilulii de Irei mori
fluvii Gonge, Brahmopulro (Jomuno) }i Meghno.
Toroesle de osemeneo lovila odeseori de ale un
cicion (urago n), core poole pravoco voluri de furtuno
urio}e ~i inundo)ii ole cooslelor.

(URATAREA TERENURILOR CU AJUTORUL FOCULUI

inca din perioada antico, oamenii toiau ~i ardeau mid suprafe,e de padure penlru a cultiva
ulterior terenul. Gnd solul devenea preo sorae, olegeou 0olto supralat6,
10s1nd podureo so creoseo 10 loe pe veehiul teren defri~ot.
Acest tip de agriculturo este cunoscut sub numele de
olternore a culturilOi ~i este Inca practicat de
ullele popoore din zOllele forestiere.

FOCUL VITAL
Din cele mai vechi limpuri, focul a fast imporlant penlru
supravie,uire. Focul do col duro Ii poole Ii folosillo golit. In mulle locuri,
locul reprezento 0 porte importonto a ceremoniilor religioose ~i unii oomeni
ise rugou ca unei surse de colduro ?i lumina.

lie 0

Ina

LlSABONA, 1755
Cind un culremur exlrem de pulernic a lovil ora~ul
Lisabona, din Portugalia, in 1755, acesla a pravocal
ulterior aliI incendii, cil ~i inundatii. Lo c1teva minute dupa
cutremur, treivol uri urio?e ou pornil pe fluviul Tajo ~i ou inundot cea
mai more porte a zonei joose a oro?ului. Intre timp, lumlnorile Ii
sobele Indnse au ap rins ruinele clodirilordevostote.
J

VIOLENTA
, PAMiNnJLUI

...........................................................
...

a mare adincime, sub paJii nOJtri, Pamintul

se afla intr-o continua miJcare. Fisuri ~i docniri

SAN FRANCISCO, 1906

Oamenii din San Francisco sint obi~nuiti cu
desele zguduiri ole piimintului pe care calcii. lnso
cutremurul care i-a trezit pe oomeni dinsomn indimineoto
zilei de 18 oprilie 1906afost moi mult decit 0 simplo
zguduire. Acestoa durot minute in$irsia dus 10 dorimoreo
clodirilor pretuti ndeni inoros. Pe mosuro ce
oomenii uimitide ce se intim ploisi poroseouin
fuga casele siseIndreptou spre imprejurimile
necunoscute, 0 nouo omenintorea devenit
evidenta: focurile provocote de
nenumarotesobe incinse, retele
electri(e souconducte de gaze
(onductelede opo, necesore
In luplo (u focul, fusesera $i ele
distruse in limpul culremurului $i
oomenii nD preo oveou ce
face, decil so priveosco
orosul core a ors limp
de Irei zile si douo
nopti.

puternice ole scoorfei terestre, sub presiunea rocii

topite de dedesubt, se manifestO 10 nivelul solului sub
forma cutremurelor ~i a erupfiilor vulconice. Mit
cutremurele, cit ~i vulcanii pot provoco incendii ~i
inundafii. Cutremurele pot provoca valuri uria~e, numite
"tsunami", core se abat cu 0 forfa devastatoare asupra
zonelor de coastO (vez; p. 8). Incendiile sint consednfe
indirecte ole cutremurelor, adeseori provocote de
distrugerea conductelor de gaz sou de sobe indnse, core
aprind ruinele din jurullor. Vulcanii arunca in aer lava
incandescenta, core poate aprinde vegetafia ~i se poate
intinde pe 0 arie extinsa. Vulcanii pot, de asemenea,
provoco inundafii ~i valuri de noroi mortale, alcatuite din
gheafa top itO, cenu~a ~i pietre, numite "lahar".

AMENINTAREA
Oeasupra oraJului
Statelor Unite aie Ameridi,
unul dintre numeroJii yukllli
Melropolo sioltecilevo OfO$e mai
sint construitedeopolriva pe
veneou cindvodinsprevulcan and
noroi sint numile lahar. Ele opor
un vulcan ce erupe se omeslecil,
lope$le de pe ghetorii vulconului

ALASKA, 1964

AMENINTAREA VALURILOR DE NOROI

Deasupra ora~ului Seattle, din nord-vestul
Statelor Unite aie Americii, se allii virlul Rainier,
unul dintre numero~ii vulcani din lan,ul cascadelor.
Metropola ii alte citeva oraie moi mici din opropierea vulcanului
sint construite deopatrivo pe romoiitele volurilar de naroi care
veneau cindva dinspre vulcan cind ocesta erupea. Volurile de
narai sint numite lahar. Ele apar otunci cind cenuio ii roea de 10
un vulcan ce erupe se omesteco, eventual, cu gheato core se
tapeite de pe ghetorii vulconului lormind 0 moso de naroi ce se
paote deploso cu viteze
inspoimintotoare.

De-a lungul coastelor Alaskiii, in Statele Unite ale Americii, se

aflii ~ine riisucite ~i ruple, ca rezultat al unui cutremur major
care a lovit Alaska la 27 martie 1964. Mi1corile pamintului ou
devastat peiso jul de-a lun gul co ostelor AlaskoL 0 jumatote de ora du pa
cutremur, primul din mai multe tsunami a lovit coosta . Aceste valuri ma sive
aveou mai mult de 8 minalrime cind ou atins rarmul, ajungind pinain nordul
Californi ei

Foe ~I GHEATA
Cind vulcanul islandez
Grimsviitn a inceput sii
erup ii in 1996, oamenii
de ~tiintii din intreaga
lume au manifestal un
interes deosebit pen
tru acest fenomen.
Ero 0 eruprie neobi inuito,
deoorece Grim sviitn se
0110 su b 0 enorma co loto
de gheota numita
Vatnaiokull. Cum tempe
rotu rile inole ale eruptiei
au topit gheoto de
deosupro, tooto lumea se
Oitepto 10 inundorii mosi
ve. Laincepu tullui
noiembrie, opele au porn it
in cele din urmo, porcurgind
48 de km pe sub col oto de
gh eota inointe so ioso 10
suprafo ta. Putereo inundatiilor a
losat de-a lungul cimpiei de pe
coosto sudico 0 Islondei roci urioie ii
blocuri de gheato inolte de 9 m. Acest tip
de inundotii se numelte i6kulhloup, un cuvint
islondez core inseomno "inundatii pravacate de ghetari"
.f

o furl una impre

siononla brazdeoza
cerul w fulgere in
Tucson, Arizona,
Slolele Unile ale
Americii. Nu loole
fulgerele provooca
(owri, dar focurile
provocole de fulgere
sinl mull mai obi~nuile
in mulle regiuni ole
lumii decil in allele.
(ercelalorii au calculal
ca fulgerul esle cauzo
a oproximoliv 65%
rlin incendiile parluri/or
din veslu/ Slale/or
Unile ole Americii, dar
provooca numai
aproximoliv 8% rlin
incenrliile orbu~/ilor din
Auslralia.

INCENDllLE:

DECE

IZBUCNESC?

FO(UL DRAGONULUI NEGRU

in nord-esful (hinei se afla padurea Hinggan.
Prin mijlocul padurii frece fluviul Dragonul
Negru (Amur). Timp de secole, fulgerele au ors,
piidurile, liisindcico trice ocoperi te opoi de noi liistori. Insii
in(endiul core a izbumit 10 6 moi 1987 apornit de 10
muwri de )igiiri core au oprins (ombustibilul viirso!. fowl
a fost riisplndit rapid de vinturi puterni(e ~i, In ciudo
incerciirilor de 0-1(ontrolo, in(endiul nu 0 putut fi stins
pinii 10 12 moi. EI 0 distrus oproximotiv 20% din rezervele
de piidure ole Chinei, aucis moi mult de 200 de oomeni ~i
oliisot in urmii 50000 de oomeni ramo~i faro odiipost.

ele doua principale cauze ale

incendiilor din mediu sint
fulgerul ~i activitatea umana. In
medie, fulgerullove~fe pomintul de
100 000 de ori in fie(are zi, dar nu toote
o(este fulgere sint couzo in(endiilor. In
zonele rurole, oomenii sint (ei core provoo(o (ele moi
mulfe in(endii ~i o(eosfo moi ales din couzo neglijentei.
Aruncoreo unui (hibrif oprins sou a unui (hi~to( de tigoro
nesfins poote oveo urmori cotostrofole, dar un l1umor
surprinzOtor de in(endii sint deliberate. In unele locuri, un
in(endiu poote in(epe foro vreo (OUZO imedioto, evidento.
A(eosto este lI~o - numitll combustie spontono ~i poote IIporell
0(010 unde existO 0 confifote mare de vegetotie US(lItO SIlU
putredo, (are produce (olduro.

livilalea umana. in
plimintul de
zi, dar nu toate
incendiilor. in
provoaco cele mai
din cauza neglijentei.
aunui chi~toc de tigaro
dar un numor
. in unele locuri, un
imediato, evidento.
spontano ~i poate aporeo
de vegetatie uscoto sa u

Un lac de tabara
trebuie lacut pe
stinca sau pe
pamintul gal
pentru ca
vegetafia din jur
sa nu ;0 lac. in
unele zane de
piidure este
pos;bil sa lie
interzise lacur;le
din cauza riscului
mare de a
produce incendii.

A PROVOCA UN INCENDIU
Majoritatea incendiilor din mediul rural sint provocate de
neatenJie. Multi oomeni nu reolizeozo pericolul simplului gest de 0
orun co 0 tig9ro so uun chibrit nestinse printre plonre usco re sou
pericolul reprezentor de un foc de toboro lo so r nesfin sso u corenu
esteoprinsin mod co respun zoror. 0 olroca uzo 0 incendii lor 0
reprezinro scinrei le oruncore de diferire ogregore de rotile rrenurilor
core ruleozo pe ~ine sou de echipomenrul lolosir de componiile de
exploorore 0 lemnului. Se estimeozo co oproximotiv 25% dinrre roote
ince ndiile izbucnie in poduri sinr inrentionore.

INUNDATII
SEZONIERE
Inundafiile nu par
sa intrerupa cursul
normal al viefii in
Varanasi, in nordul
Indiei. Varonosi se 0110
pe Gange ii strozile
oroiului sint odeseori
pline de opo in timpul
musonului de vara.ln
Asio de Sud exista douo
perioode ole musonului.
Musonul de iorno aduce
vreme fierbinte ii
uscoto, iar in timpul
musonului de varo cod
ploi toren)iale, core
umllo riurile ii produe
inundo)ii in mod
regula!.

LYNMOUTH, 1952
Ora~ul Lynmouth, in

Devon, Anglia, se afla la

gurile de varsare a doua

riuri, West Lyn ~i East Lyn,

care coboara spectaculos

4SO mde-a lungul unor

defileuri pitore~ti inainte

de a ajunge in mare. Ploaia

din 15 august 1952 a lost uno

dintre cele mai puternice

Imegistrate vreodato In Mo rea

Britanie Ii ambele riuri au ieiit

curind din matco. in timpul nop)ii,

un zid de apo de aproximativ 9 m

a lovit oroiul, dorimind cosele in

drumul sou, impingind maiinile in

more ii aduc1nd bloeuri uriaie pe

plaia Aeeste inundotii bruite au

ueis eel pu)in 34 de oameni.

TSUNAMI
Acest desen reprezinta un tsunami pe punctul de a lovi un sot de pe coasta, ca urmare a
unui cutremur de pe 'undul oceanului. in mqlocul oceanului, un tsunami se mi~ca rapid, dar
este greu de detectat, ajungind abia la 1 m inallime. Atunci cind ajunge in ape mai pulin
adinci, tsunami devine mai lent ~i valul devine tot mai inalt. Cele mai mari tsunami pot
ajunge chiar la 2S m.

INUNDATIILE:

,
DE CE!PARl

e sint inundatiile? Acestea apar

cind apa se ridico deasupra nivelului
ei normal ~i se revarso pe diferite
terenuri, care nu sint in mod obi~nuit
acoperite de apo. Apo poote proveni de 10
torente ~i rluri sou, de-o lungul coostei, de 10
more. Rlurile ies din motdi din moi multe motive.
Cele moi obi~nuite couze slnt plooio sou zopodo ~i
gheoto topito de pe crestele muntilor. in zonele de
coosto, furtuni mosive, co urogonele, pot ridico
voluri urio~e, orunclnd mori contitOti de opo
osupro uscotului. Inundotiile pot oporeo ~i In urmo
olunecorilor de teren, 0 ruperii borojelor, 0
cutremurelor ~i octivitotii vulconice. Adeseori, 0
combinotie de moi multe probleme duce 10
inundotii. Inundotiile bru~le sint cele moi
periculoose, deoorece slnt violente ~i se Inlimplo pe
neo~teptote, odeseori faro
vreun overtisment.

sat de pe coastii, ca urmare a

tsunami se mi~cii rapid, dar
AhIIId citHl ajunge in ape ma; pUf;n
itaIt. Celt ma; mar; tsunami pot
l1li

l1li

UN VAL (ATASTROFI(
Ruperea unor baraie, care a
eliberat cantitati mari de apa, a
fost adeseori cauza unor mari
inundatii. inso In cozul cotoslrofei (ore
o lovit 0 vole olpino In 1963, bOlojulnu 0
(edot. Boro jul Voiont ovea 258 de metri ~i
fusese constr uit 10 (opotul unei voi In
nord-estulltoliei. Oeosupro lui se ridicou
pontele obrupte olevlrfului Toe In
noaptea de 9 o(tombrie, dupo 0 ploaie
mare, pantele instobile ole muntelui au
alunecot In rezervor, trimi!lnd un vol
mosiv de 99 mpesle morgineo borojului.
In nu moi putin de 15 minute, o(est vol
urio? 0 cuprinslntreogo vole, u(igind
2 600 de oomeni.

VALURI DE FURTUNA
Soldatii alandezi aduc sad de nisip pentru a incerca so opreosca opo care
inundii regiunile ioose de pe coosto olondezii in 1953. in luno ionuorie 0 o(elui on, coostele olondeze ~i
(ele din estul Angliei ou fost lovite de furtuni puternice. Spre sfir~i tu l lunii, vln tul puterni( 0 mi ncis cu 0 moree foo rtelnolto
~i, In noopteo de 31 ionuorie, mo reo s-o ridicot deosupro digurilor (e protejou pomlntul ~i cosele din OIando. Volul de furtuno 0
inundot moi mult de 100 000 de hectare de ferme olondeze cu opo soroto $i 1 500 de oomeni ou murit.
9

SEMNE ~I
AVERTISMENTE
aca vrem so salvam vieti omene~ti, este
important so avem sisteme eficiente de
avertizare pentru a-i anunta pe oameni
cind ~i cum pot aparea incendii sau inundatii. In acest
sens, prognoza meteo este 0 prioritate. Ast(izi, meteorologii pot
prezice cu acuratete cum va fi vremea In urmotoarele citeva zile.
Cercetotorii incendiilor folosesc aceste informatii Impreuno cu
propriile lor cuno~tinte de specialitate pentru a evalua posibilitatea
apariliei unui incendiu. Daco un incendiu aInceput deja, ei studiazo
anumiti factori cum ar fi temperatura, directia ~i viteza vlntului pen
tru a stabili modulln care se va comporta focul. Hidrologii (speciali~
tii In problemele cauzate de apol folosesc ~i ei informatii meteoro
logice. Cu toate acestea, nu este u~or so prevezi exact unde va avea
loc 0 inundatie. In timp ce 0 ploaie torentialo poate trece foro ur
mori Intr-o anumito zona, In aita, 0 simplo rupere de nori poate
produce 0 inundatie brusco. Hidrologii I~i folosesc cuno~tintele refe
ritoare la fiecare zona In parte pentru a evalua riscul unei inundalii.

ALERTA (U PRIVIRE LA
URAGANE
Aceastii imagine transmisii prin
satelit a uraganului Andrew
aratii forma specificii, de virte~
cu un "ochi" in centru, a norilor
uraganului. Uraganele mari aduc ploi
toren!iale )i vlnturi puternice. Docolovesc
zonele de coasto, ele pot produce valuri
uriaie )i voluri de furtuno. Folosind
imagini transmise prin sotelit,
meteorologii urmoresc uraganele )i
lncearco so vodo unde vor lovi data
urmotoore. Daco un uragan puternic
omeninto soloveasca 0 zona dens
populata, regiuni lntinse pot fi evacuate.
I

Apo code pe piimint ~

./ >.J
sub forma plo;; ,; /
---- J
ziipezii
Vaporii de apii
din oceane,
lacur; ,; riur; se
evaporii ,; se
riicesc pentru
a forma nor;

AVERTISMENTE PENTR

(ICLUL APE I iN NATURA

Toatii apa de pe Piimint trece printr-un cidu continuu in cadrul ciiruia se ridicii de 10 suprafa,a Piimintului in atmosferii, se rii

ce~te, se condenseazii ~i se reintoarce 10 suprafa,a Piimintului sub forma ploii ~i ziipezii. Apoi, apo se evapora imediat In atmosfera, este

dusa de rluri spre mare sau se infiltreaza in pamint. 0 parte ingheata, intrind in compozilia ghetarilor sau acolotelor de ghea!o. Poate dura mii de ani, dar toato

aceasta apa va aiunge so se evapore cindva din nou in atmosfera, unde se va condensa din nou )i va cadea iara)i pe Pamint. Astfel ciclul se repeta la nesfir)it.

Statele Unite ale Americii au UI

organizat ~i actualizat de previ
condus de centrul Meteorologic
Oceanic and Atmospheric Admi

Informolia provine de la Centrul Meteorolo[

la 13 centre de prognoza adebitului riUli
centre pregotesc aprognoza0 inundotiil(
birourilor de prognoza 0 vremii. Doca est
legoturo cu inundo!iile este tronsmis10 rD '
cotre poli!ie Ii alteogen!ii. Multe olte

Acest tip de
~
.. ~.;..~ instrumen! pluvial
foloslt pentru
""" ~ . ,1'este

masurarea
;r:
~ cantitiitii de ploaie
ciizutii.
Instrumentele

... - r.

co~ ~i 0

scalii

Igradatii, care
aratii nivelul apei.
Inltrumenlele mai
lint altlel

agregotului relpecliv
penlr u 0 oflo ultimo
.cotO . Aile ogregole
lololelc undele rodio,

meteoro
unde va oveo
trece fara ur
de nori poote
(uno~tintele refe
unei inundotii.

in Statele Unite ale Amer;e;;, un avert;sment de ;nundati; sau inundafii bru~te este
transmis atunei eind exista pos;bilitatea unui potop. Aeeste avert;smente sint ma;
serioase ~i inseamnii ea se a~teapta inundafii in lona respectiva ~; oamenii
trebuie sa meargii imediat intr-o lona mai inalta.

Vopon; de opa
din oeeane,
hleu,; ~i riur; se
evapora ~; se
rifeese pentru
a forma nor;

PERICOL DE INCENDIU ASTAzl

AVERTISMEN TE PENTRU INUNDATII

Statele Unite ale Americii au un sistem foarte bine
organizat ~i actualizat de prevenire a inundaJiilor,
condus de centrul Meteorologic National 01 National
Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA)
in atmosferii, se rii
evaporo imediot in otmol/ero, elte
Poote duro mii de oni, dar tooto
Aslfel cicl ul Ie repeto 10 nel/ir)i t.

Inlormofio provine de 10 Centru lMeteorologic Nojionol )i elte tronlmilo

10 13 centre de prognoza 0 deb itului riurilor. Hid rolog ii de 10 ocelte
centre pregotelc 0 prognoza 0 inundofiil or core elte tronlmila opoi
birouril or de prognoza 0 vremii. Do co elte necelor, overtilmentul in
lego turo (U inundotiileelle Iransmi l la radio, televi ziune, in ziore, de
dilre polifie )i aile ogentii. Mulle ailetari au lilleme limilare.

NU MODIFICATI PANOUL FARA PERMISIU NE

Un panou de alerta pentru ineendii din Statele Unite ale Amerieii
avertizeaza in legiiturii ell pericolul reprelentat de ineendi; intr-o
'num;ta regiune. Panoul arata ea aeeasta reg;une este intr-un pericol
de ;neend;u foarte mare. Riseul de ineend;u este evaluat prin eolee
tarea de informafii din dilerite surse releritaare vreme (tem
'eratura, vint, ploi) ~i eantitatea de "material eombust;bilU existent
'e teren intr-o anumita zona preeum ~i gradul ~e us~are 01 IJCestu;a.

'0

VREME
EXTREMA
a fost un an

1998

~ifjcil ~in ca~za

mcendillor ~I
inundatiilor. Valurile de
Unii oameni de ~tiinta prevad co nivelul
colduro au proyocat secete in
marii soar putea ridica astfel incit so inunde
multe po rti ale lumii, dudnd
multe zone de coasta ~i so lase unele insule,
la incendii masive in podurile
cum ar fi Maldivele, in mod permanent sub
apa. lncolzireo globolii poole couza lopirea calolelor
din Asia de Sud-Est ~i de pe
glaciare de 10 Polul Nord ~i Po lul Sud, conlilO)i urio~e de
Amazon . In Florido, Stotele
opii fiind osnel deversole in miiri ~i oceone.
Unite ole Americii, mii de oomeni
ou fost evocuoti din cosele lor din couzo incendiilor din poduri. In ocelo~i
limp, ploile torentiole ou dus 10 inundotii teribile in Bonglodesh ~i Chino,
unde moi mult de 2500 de oomeni s-ou inecof. In cele din urmo, urogonul
Mitch 0 devostot Hondurosul, uciglnd moi mult de 10 000 de oomeni.
Toote oceste evenimente ou focut onul 1998 eel moi distrugotor din
punctul de vedere 01 dezostrelor noturole, ior oome nii de ~tiin,o prevod
situotii similore ~i pentru onii core yin . Multi ued co unul din motivele
ue~terii numorului de inundotii ~i incendii In secolul 01 XX-leo este
Incolzireo generolo 0
globului. 0 doto cu oceosto Incolzire, existO moi
multo energie pentru funclionoreo cidului opei In
noturo (vez; p. 10) ~i 0 oltor sisteme dimotice, (ore
genereozo temperoturi extreme, ploi ~i vlnturi.
MARILE SE RIDICA

AFI PREGATIT

MITCH PROVOACA UN ADEVARAT DEZASTRU

La sfir~itullui septembrie 1998, s-a format un
uragan in sudul Marii Caraibelor. EI a fOSI numil Milch si a
ojun ssii fie eel moi dezoslruos urogon din Coroibe de 10 uragonu l
Gi lberl, in 1988. La sfirsil ul lu ioclo mbri e, Mi lch a lovil Hondu rasul,
in Americo Cen trolii, provocind inundo)ii si voluri de norai
colaslrofole. La 2 noiembrie, mai mull de 10 000 de oomeni au
muril in Honduras.

Vara lui 1993-1994

a fost extrem de
fierbinte ~i uscata
in Australia. Nu a
plouol so ptomini de
zile Ii temperoturile ou
deposit in mad obisnuit
.. media. Tooteacesteo au
constituit un rise ridicot de
ince ndii si in ia nuorie 1994 au
incepu t prime le incend ii ale
orbustilo r. Incend iil es-au intins in NeVI So uth Wales si amenintau periferi a
orosu lui Sydney. TOIU si a buno orga nizore si pregiit ire auim piedico t dezast rul
lotal si, in mod uimilo r, door pa tru oameni si-au pierdut viola.

Daca aceste situafii

tendinfa sa se repete, a~a cum
oameni de ~tiinfii, aceasta
proasta pentru milioanele de
locuiesc in zonele cu riscuri mari
Bangladesh esle una din zonele cele
populate din lume. Pesle 80% din
med iu rura l si isicistigo vi o)o din
esen)iol pent ru supravie)uireo lor, dar ei se
obisnuil w ri swlunui cicion, 01
inundo)iilor provocote brusc de un riu

POLllARE VULCANICA
Gazele care provoacii inciilzirea
globalii sint cunoscule sub numele
de "gaze de sera" ~i provin din
poluarea aerului de ciitre industrie,
noxe produse de ma~ini sau de
natura insii~ i Eru pind, vulcanii ridico in
aer nori ur iali de cenu lo li gaze core pot
alec to vremeo pretutindeni. (eolo tore 0
plutit in oer dupo 0 more eruptie din Islondo,
in 1783, a redus lumina soloro ce otingeo
supralala pomintului. Rezultatul a lost
loometea }i nilte ierni extrem de reci in
Islanda. Moi recent, cenUlo produso in eruptia
din 1991 a virfului Pinatubo, din Filipine, a
olectot li eo vremeo la nivel global.

Vara lui 19931994

afost exlrem de
fierbinte ~i uscatii
in Auslralia. Nu a
plouat soptomlni de
zi le ~i temperoturile ou
depo~it In mod obilnuit
.medio. Toote ocestea au
csnstituit un risc ridicot de
incendii li In ionuorie 1994 au
inceput primele incendii ale
South Wales li omeninlau periferia
~ pregoti re au impiedicot deza strul
~-au pierdut viala.

iN SERA
A TE CO NFRUNTA CONTINUU CU RISCUL

Daca aceste situafii extremale vor avea ~ ...' ~.a.

tendinfa sii se repete, a~o cum prevad mulfi
'
.~
oameni de ~Iiinfa, aceasla consl jluie 0 vesle
proastii pentru milicanele de oomeni care
locuiesc in zonele cu riscuri mari de inundafii
Bangladesh este uno din zonele cele moi sorace li den s ~' itt
populate din lum e. Peste 80%din populotie locuielte in =:I+I_I:liil!!!!!.1!!!
mediu rurol li iliciltigo viola din ogricuituro. Pomintul este
esentiol pentru supravieluirea lor, dar ei se conflUnto in mod
obi ~ n u it cu riscul unui cicion, al unei furt uni so u 01
inundaliilor provocate brusc de un riu ielit din motco.

De ce se inciilze~Ie
Piimintul? (eo moi plauzibilo
explica)ie pore so fie aceea co
temperoturile cresc in urmo
electului de sero . (oldura li
lumina soorelui sint vitale pentru
viala de pe Pomint.lnso a cr el tere
a nivelurilor onumitor ga ze in
atmosfera terestro lace so se
acumul eze mai multo colduro -Ia
lei cum energio caloridi se
ocumuleozolntr-o sera - iar moi
multo energie cal orico inseom no
temperaturi mai mari.

IJ

pm

SUDUL FRANJEI
Aid exista un rise mare de

ineendii in timpul verii

fierbinti ~i useate. Un vinl

uscol, cunoscul sub numele de

mistral, bole de obicei dinspre
nord, coborind prin voi cuvilezii
foorte more fovorizind ostlel
riispindireo incendiilor.ln fiecore
on ou locinlre 2 000 Ii 3 000 de
incendii In regiune, mo joriloleo ,
fiind couzole de negli jenlo umana.

, Aia ,
unul
Ie I
creal un I
aer ca 0 I
mai mari
avut loc in
(partea inc
afectat ~i p
Singapore.
incendiile D

in 1997, mai mull de 20 de

milioalle de oomelli dill
Illdollezia, Malaysia 1i
Sillgapore au fosl
tralafi pelllru diferi
Ie boli cauzate de
illcelldii, cum ar fi
aslmul sau broll1i
ta, ill urma curafarii
padurilor. Ma1tile
de bumbac IIU COliS li
luiau 0 prolecfie
illdeajulls de efec
liva impolriva
fumului acid.

ASIA DE SUD-EST
in odombrie 1997, strazile din lambi,
Sumatra, erau pline de fum din eauza

ineendiilor, majoritatea provoeate de marile

intreprinderi grabite sa eurete padurile ea

sa pregateasea terenul pentru a planta

arbori tineri ~i palmieri de ulei Deli
curo)oreo lerenului cu ojulorul locului esle
oliciol inlerzisii in mojoriloleo zonelor,
legeo esle odeseori ignorolii,
deoorece locul esle ceomoi
ropidii Ii moi iehinii
melodii de a (ura)o
regiuni mo ri
de leren.
'-.

PUNCTE FIERBINTI

............................................. 1....

1997, striizile din jambi,

erau phne de fum din cauzo
majoritatea provocate de marile
griibite sii curete piidurile ca
terenul pentru a planta
arbori tineri Ji palmieri de ulei. oeii
wnitoreo terenului cu ojulorul fo cu lui este
oficiol interzisa in mojoriloteo zonelor,
legea esle odeseori ignorolo,
deoorece foculesle ceo mai
ropido)i moi ieftina
metoda de 0 curoto

~iO de Sud-Est 0 fost in onul

1997
unul dintre pundele (ele mai fierbinti
Ie lumii. Fo(urile din Indonezia au
creat un nor uria~ de fum, (are 0 ramas in
aer (a 0 (ea!a groasii deasupra unei regiuni
mai mari dedt Europa. Cele moi teribile incendii ou
ovut loc In podurile tropicole din Sumotro ~i Kolimonton
(porteo indoneziono 0 insulei Borneo). In so fumul i-a
ofectot ~i pe cei din Indonezio, Moloysio, Brunei ~i
Singopore. In ciudo previziunilor referitoore 10 seceto,
incendiile ou izbucnit In moi ~i iunie, iar plno In
septembrie ele ie~isero de sub control In multe locuri. In
fumul produs de focuri, vizibilitoteo era om de scozuto
Incit vopoorele e~uou sou se ciocneou. Fumul 0 fost, de
osemeneo, couzo probu~irii unui ovion de posogeri In Sumotro, 200 de
oomeni fiind uci~i. Door otunci clnd ou Inceput ploile de sezon, In
noiembrie, s-ou stins In sflr~it focurile ~i fumul s-o dispersot.
I

VESTUL STATHOR UNITE ALE

AMERI(II

in 1988, 0 meta prelungita a uscat

cea mai mare parte a vestului Stotelor
Unite ole Americii. Avind in vedere co onul
onterior fusese )i el secetos )i coderilede zopodo
sublimilele normaIe, riswl unui incendiu
devenise destul de more in moi 1988. Primul
incendiu din Parcul Notional Yellowslone 0 fost
provocol de un fulger 10 24 moi )i a losl slins
curind de ploaie. Au urmolinsa olle incendii, de
lungo du rota. Pina 10 sfir)itul anul ui 1988, fowl
dislrusese oproximaliv 320 000 de heclore din
porcul notionoL

SUD-ESTUL AUSTRALIEI
Eucaliptul se aprinde loarte
u~or deoarece scoarta sa
contine uleiuri u~or
inflamabile De
osemeneo, din el cod
mulle frunze ii ([engi
usco le co re reprezinlo
un combuslibil
excelent penlru
incendii. AuSlrolio de
SudEsl esle uno din
regiunile cele moi
expuse 10 incendii
din lume.ln limpul
verilor lungi, vinturi
fierbinti )i uscole bOI
dinspre inleriorul
de)ertic 01
conlinentului. Chior)i in
timpul iernii ploua destul
de putin. Aceosto inseomno
co mediul este in generol
uscot, ior incendiile izbucnesc )i
se rospindesc destulde u)or.

ARDE PADUREA

jungla omazonionii constituie ceo moi more piidure tropicola

de pe Pamint, dar, 10 lei co in Indonezio, morile componii au
ors mori suprolete de piidure pentru a curato rapid terenul in
vedereo folosirii sale in ogricultura. Imoginile tronsmise prin satelil
ole Americii de Sud ii ojulo pe oomenii de ~Iiinto so monilorizeze rilmul in
core podurea Irapicolo dispore. Deexemplu, s-oestimot co, in 1987, moi mull
de 200 000 de km 1 de podure ou fosl dislru)i de incendii.
IS

ALUPTA IMPOTRIVA '

UNUI INCENDIU
ncendii,e pot produce pagube uria~e
proprietatilor private ~i mediului. Ele
pot ameninta, de asemenea, viata
umana. Aceste amenintari inseomna ca in multe
parti ale lumii guvernele cheltuiesc multe
milioone de lire pe detectarea ~i stillgerea
incendiilor. Detectarea rapida a unui incendiu,
o BARIERA iN CA LEA FOCULUI inainte sa se poaHi extinde, este 0 prioritate.
o barierii in calea focului esfe un coridar Echipamentul de inalta tehnologie, cum or fi un
lung deschis infr-o piidure. Di5lrug7nd
"scanner" cu raze infraro~ii plasat intr-un avion,
copocii $i eliminind toote(elelolte moteriole din
respectivo zona, incendiul ramine faro combustibil.
ajuta mult 10 detectarea incendiilor. Insa in
Borierele trosote In coleo focului los6 cicotrice
multe locuri eel mai bun mod de a detecta un
odlnciin teritoriu si din oce05t6 COUZD ele sint
illcendiu
il reprezillla inca ochii uillani, care
folosite door In cozul unOI incendii mori.
urmaresc imprejurimile dintr-un post de paza.
Odala incendiul observal, pompierii pol intra in actiune. Apa ~i spuma sint
impra~tiate cu ajutorul elicopterelor ~i avioanelor. Buldozerele curata fI~ii lungi de
pamint care pot actiona ca bariere in colea focului. Din avioane sint, de asemenea,
para~utati porn pieri ( numiti "smokejumpers" de 10 cuvinlele: smoke = fum; jump =
a sari) In zone izolate pentru a lupta impotriva incendiilor).

t -Pompierii din California impro~tie apo ~i de la sol ~i din aer pentrll a pre'leni extinderea
fOCl//lli peste drllm. ~aselele, cOIle ferate, rillrile ~i lacllrile precllm ,i zonele stincoase
ac/ioneazo deopotri'lo ca bariere in calea focll/lli. Stropirea '1egeta/iei CII apo de ambele
porti ale barierei scade posibilitatea de rospindire a incendill/lli.

I6

Acest ov;on oluncii letoldonl; de culoole lo~;e

substonle folosite pentru 0 incet;n; riispind;reo
focului intl-o piidure_

--

APA ARUNCATA DIN AVIOANE SAU

ELiCOPTERE

Ii de
ineo,

Pentru a stinge un fac, pompierii trebuie sa

. elimine cele trei elemente esentiale care

favorizeaza un incendiu: caldura, oxigenul ~i

combustibilul Ooco se olUnco opo peste un foc, se poote

micio ro temperatura substontelor core ord. Avioonele ii

elicopterele slnt folosite in ocest sens. Unele ou rezervoore

co re sint umplJte cu opo inointe de decolore, oltele slnt

echipote cu dispozitive de olimentore cu cupe os~ellnclt pot

zburo deosupro morii sou a unui loc, unde iii pol reumple
rezervoorele cu 0

"SMOKEJUMPERS" (POMPIERII PARA

DIN AVIOANE SAU ELiCOPTERE)

~UTATI

Uneori, singura cale de a face foto unui foc dintr-un

loc solbotic ~i indeportot este de a ajunge ocolo pe
(oleo aerului. Pompierii numiti "smokejumpers" sint Poroiutoti .
In zono respectivo. Munco lor este extrem de periculooso ii
presupune un ontrenomen t riguros. Ei Irebuie so poortecu ei
echipoment de solvo re ii de stingere 0 focului precumii propriile
porolute. Adeseori, sint nevoiti so piece pe josdin zona respectiva,
. dupo stingereo incendiului, corlnd inapoi un rucsoc cu echipoment
cintarind pina 10 50 kg.

I7

DupAUN
INCENDIU

face parte din via,a

obi~nuita a plantelor ~i
animalelor de milioane de
ani. Multe plonte s-ou odoptot 10 foc,
scoorfo
sou frunzele lor puHnd rezisto 10
SEMINTE DURE
Unele plante, (a a(eastii Protea,
colduro . Altele ou nevoie de foc pentru co
produ( seminJe un inveli~ dur,
sernintele lor so gerrnineze . Focul poote
(are au nevoie de (iildura fo(ului
cre~te fertilitoteo solului prin interrnediul
pentru a se des(hide. Ac este sem inle
po t romlne mulli ani In sol ~i doo r otun ci
unor substonte nutritive (cum or fi poto
clnd Inve li iul lor crap osomlnlo din interio r
siul, rnagneziul, colciul ~i fosforul) obtinute
poote sO-Ii Inceo po germino!io ii ereltereo.
din vegetotio orso. Totu~i un foc foorte
puternic poote so ~i distrugo substontele nutritive din sol. In foto focu
lui , onirnolele nu por so intre In ponico, ci Inceorco so I~i coute refugii.
Cu toote ocesteo, un foc ce se rosplnde~te ropid poote ucide unele
onirnole. Ceo rnai more
omenintore pentru
mojoritoteo onimolelor
este a schimbore sub
stontiolo 0 hobitotului .
Ooco un onimol se
bozeozo pe un singur
tip de hrono, core este distrus
de foc, otunei ocel onimol poole
so nu suprovietuiosco.
OCU'

(U

SECRETELE ARBORELUI
SEQUOIA
Uria~ii sequoia depind de fo( pentru a
se dezvolta Fo ra foe, orbuitii din jur tind so
tina umbro lostorilor de sequoia ii Ii Im pi edico
so creosco. Un foe va distruge ar buitii
concuren/i, crelndu-le orborilor sequoia moi
mult spo)iu Ii lumino. Sequoia este bine odop
tot pen tr u a fa ce fora focu lui. Are rodocini
odlnci, co re rezisto distrugerilo rprovocote de un
in ce ndiu 10 ni velul solu lui. Seoorlo so grooso
protejeozii de foe porteo vie a tr unehiului mosiv,
iar 10 ramurile Inolte nu preo ojunge niei un foe.

PINII FOCULUI

I~

Unele plante au nevoie de

foe pentru (a semin,ele lor
sa germineze. Multe tipuri de
pin, cunoscu)i sub numele de "pini
oi focului ", producsemin)e core
rilmln Inchise In conuri do toritil
unei subston)eviscoose numitil
rti}inil. In timpul unui incendiu,
copocul motur poote Ii distrus, dar
conu rile cod pe pilmint }i ril}ino se
tope}te, lilsind sil intre mii de
semin)e in solul de curind fertilizot
" de fo c. "Pinii focului" pot fi
intilni)i In multe tilri unde existii
riscul izbucnirii unor incendii, co
ocest pin lodgepole din Americo
de Nord.

SUPRAVIETUITORII

DIN YELLOWSTONE

in Paml Na,ional
Yellowstane sint
aproximativ 30 000 de
elani ~i aproximativ
240 au pierit in
in(endiile din 1988.
Mojoritoteo au murit din
couzo fumului, cind focul s-o
rilspindit prin tot porcul din
couzo vin tul ui puterni c. Multe
onimole, cum or fi ur}iisou
vulturii ple~uv i, au intrat in
po re imediot dupil incendii
pen tru a se hroni cu codovrele
onimolelorucise de foc.

I9

:YELLoWsToNE, 19~ \

PREvENIRE ~I ~mNTA:

APARE 0 POLEMlci
Dupa ineendiile din Pareul Yellowstone, din
, 988, unii experli au spus ea ineendiile nu j
ar fi izbuenil eu alila forla sau ar fi pUlul ~
fi chiar prevenile daca faeul ar fi fosl
permis in Yellowslone in ullimii ani.
Cereelalorii au sus!inul ea inlerzieind foeul ,I
in pare limp de mulli ani, malerialele J
eombuslibile se inmullisera, a;ungind la un ;
nivel perieulos ~i de oceell incendiile din I
, 988 S-IIU dovedil deosebil de

devlIsloloore. Echilibrul dinlre evolulia

, nOlurala II focului ~i eonlrolul acesluill ,

Irebuie IUIII in consideralie de toli exper!ii \

din diferile parli II/e lumii 1i po/emiclI
referilollre IlIlIcellsla lema se eXlinde.

INCENDllLE

el mai bun mod de a opri un incendiu este sa nu-I laJi sa

izbucneasca. AJa cum am vazut, cele mai multe incendii
din mediul inconjurator sint provocate de oameni fie din
neglijenta, fie in mod accidental. A-i foce pe oomeni con~tienti de
pericolul unui incendiu constituie un pos more spre reducereo numorului
de incendii; educorea oomenilor pentru 0 foce foto incendiilor 0 doto ce
ocesteo izbucnesc este in egolo mosurii importontii. Pompierii stropesc
dodirile cu spumii pentru 0 incereo sii Ie protejeze de extindereo focului
din piiduri; spumo este folosito ~i pentru 0 lupto direct impotriva
fliieorilor. Eo nu este toxieo ~i se descompune ulterior foro a afecto
mediul. (ereetOtorii folosesc soteliti dototi cu senzori cu infraro~ii pentru
odetecta coldura ~i senzori de lumina pentru 0 inregistra fumul ~i olte
semne de foe. (u toote acesteo, norii limiteazo actiuneo ocestor senzori,
core devin 0 surso de informotie pe care nu ne putem bozo in totolitate.
(ercetOtorii continuo so lucreze 10 tehnologio pentru detectoreo
incendiilor prin sotelit, dor sistemele de detectore troditionole
por so dovedeosco mai multo acurotete in prezent.
OCHI DE VULTUR
Posturile de observare ~i avertizare a ineendiilor reprezintii principala
metodii de a deteda ineendiile in multe loeuri. Unele tumuri de observatie
sint dotate cu cam ere tv prin co re se observa co nti nuu peisajulde dedesubt, trimitind
imagi nea 10 0 baza centrala. Tatu~i este adeseo ri difici lsa stabili mdife renta
dintre fu m~i ceata pe un ecran tv, lentila comerei devenind un detecto r
de incendii mai putin efico ce decit ochiul uman. Posturile de observore a
incendiilor sint ad eseori pline de voluntori, core anunta ori ce
incendi u 10 un sedi ucentral prin intermed iul
radioului. Acest centru din Oregon, in vestu l State lor
Un ite ole Americii, nu ma ieste fol osit co un post
de observatie, ci a fost
ren ovat pentru a fi
fo losit de turi~ti
pentru ca mpi ng.

Focul insu~i pOGte

un eori vegetatiei oHatein
ei potcrea 0 borierii in
de osemenea fo losit
terenurilor

AUTOPROTECTIE

este sii nu-llaJi sa

eele mai multe incendii
de oameni fie din
con~tienfi de
r;educerea numarului
incendiilor 0 data ee
Pompierii stropesc
de extinderea focului
direct impotriva
ulterior faro a afeeta
senzori cu infraro~ii pentru
ainregistra fumul ~i alte
acfiunea aeestor senzori,
De putem bozo in totalitate.
pentru detectarea
de detectare tradifionale
in prezent.
iKencliiJor reprezintii principala
Iocuri. Unele tumuri de observolie
continuu peisajul de dedesubt, trimilind
odeseori dificil so stobilim diferenlo
tv, lennlocomerei devenind un detector
o(hiulumon. Posturile de observore 0
plinede voluntori, core onunla orice
sediucentral prin intermediul
centrudinOregon, in vestul Stotelor
nu mai este lolosit ca un post
de observolie, ci 0 lost
lenovot pentru 0 Ii
lolosit de turi~ti
pentru camping.

Dacii locui,i intr-o zonii

amenin,afii de incendii sau
sinte,i confrunta,i cu un incendiu
in piidure, sinf multe lucruri pe
care Ie pute/i lace pentru a vii
proteia. Urmeazii aiei citeva
instruc,iuni adresate celor ce
locuiesc in zonele amenin,ate de
incendii din Australia.

Redu(erea malerialelor
(ombuslibile esle vilalii. Asigurali
vii (a frunzele (iizule, firele inalte
de iarba Ji laslarii us(ali sinl
(uriilali in mod regulal. (reali 0
barierii impolriva fo(ului lalii de (el
pulin 2 melri in jurul proprieliilii
voaslre.

a Asigurali-vii (ii aveli rezerve

de apii fiirii a Ii nevoili sa apelali 10
apa din (ondude. Paslrali apii inlr
un rezervor sau inlr-un bazin de
inol.

a Verifi(ali-vii e(hipamenlul
A LUPTA iMPOTRIVA FO(ULUI (U AJUTORUL FO(ULUI
Focul insu~i poate fi folosit ca 0 armii impotriva focului. Pompierii dou lac

uneori vegetolieioAote in coleo unui incendiu. Arzind in mod controlot a mi(a orie de ocest tip,

ei pot creo a boriera in coleo focului, core losa incendiul principol lora combustibil. Focul este

de osemeneo folosit pentru prevenireo unol posibile in(endii viitoore. Acest tip de foe este

cunoscut subnumele de incendiu progromot. EI lo(e porte din plonurile de odministrore 0

terenurilor pentru 0 line sub (antral moteriolele combustibile.

mai ales s(iiri Ji furlune. Asigurali

vii (ii furlunul pe (are i1 aveli ajunge
in loale piirlile (asei.

Asigurali-vii prole(Iia
personalii. Veli avea nevoie de
(iimiiJi (U mined lungi ~i panlaloni
fungi (onfe(Iionali din fibre nalurale
(bumba( sau fina, de exemplu;
fibrele (onfe(Iionale de om, (um ar
fi polieslerul sau nailonul, se lopes(
Ji ard pielea), (izme de piele
rezislenle, miinuJi, o(helari ~i piilarii
(U bor larg.

FUNCTE UMEDE

na din zonele cele mai umede ale lumii, in anul

1993, a fost valea fluviului Mississippi, din
Statele Unite ale Americii. Dupa 0 primavara umeda,
furtunile verii au ad us ~i mai multo ploaie In regiunea vestcentrala a
Statelor Un ite ale Americii ~i oceste furtuni au devenit persistente. luni de
MARELE MISSISSIPPI
zile au cazut ploi, vara devenind
De-a lungul fluviului Mississippi au
lo( inundatii fre(vente, dar (ele din
ceo mai umeda InregistratO In state
1993 au fost in mod special
co Minnesota, Illinois ~i Iowa. !ntre
devasfafoare Mulle cose cu doua eloje ou
lunile aprilie ~i iunie, Iowa a fost
fosl inundole plna 10 vlrfu l o coperi ~u lui.
Mississippi ore 0 lungime de 3 780 km. EI
inundata de 0 cantitate de ploaie
izvora~le din locu i llosco, Minnesolo, ~i se
egala
cu ceo pe core 0 prime~te de
vorsa In Golful Mexicului. Impreuna cu ofluen!il
sa i, cuprinde 0 zona de 3,2 mi lioo ne de km2,
obicei In decursul unui on 'ntreg.
ee include 31 de slole omericane ~ i doua
Ploile au ridicat nivelul fluviului
pr ovi neii conodiene.
Mississippi 10 un nivel record .
Inundatiile au Inceput In Minnesota, In iunie, ~i de-a lungul verii au
,naintat ,n oval. Ora~ele ~i fermele de-a lungul fluviului Mississippi
slnt protejate de diguri urio~e de pamlnt, proiectate so opreasca
revarsoreo apelor chiar ~i In timpul unor inundotii (vezi p. 24). !nsa
pe toota lungimeo fluviului, apa oruncata peste dig uri s-o ridicat cu
mai mult de 6 mefri. Distrugerile couzate proprietalilor ~i terenurilor
au fost estimate 10 10 miliarde de dolari americoni.
ORA~UL

INUNDAT

Frumosul ora~ Vene,ia, din Ifalia, esfe

unul dinfre (ele mai deosebife din
intreaga lume. Oro~ul esle eonslruil pe
oproximoliv 120 de mid insule In mijloeul unei
logune, 10 exlremiloleo nordi ea 0 Marii Adrioliee. In
loe de slra zi, oro~u l ore co nole. Nueste de mirore
deci ea onum ile pa rti ole oro~u l ui sinl inundole In
fieco re on de moree ino lre }i de fu rluni.

"SUFERINTA (HINEI"
Fluviul Huang Ho (Fluviul Galben) are 0
lungime de 5 440 km, izvorind din Muntii
Himalaya ~i sfriibiifind 0 cimpie infinsii din
nordul (hinei pentru a se viirsa apoi in Morea
(hinei de Esf EI esle eunoseul )i sub numele de
"Suferin)o Chinei" deooreee, de-o lungul seco lelor,
inun do)ii le sal eau uei s miliaone de oomeni. Seeole de-o
rlndu l, ehinezii s-ou slraduif sa eo nlroleze fluviu l conslrui nd
diguri din crengi de solcie, kooliong (un lip de sorg),
nui ele, pielre, nisip ~i ea ramizi.

TARllE DE JOS
De mai mult de 700 de ani, olandezii au tonstruit
intiirituri ~i diguri pentru a opri valurile de furtunii,
care puleau sii inunde coastele ioase ~i

ale lumii, in anul

Mississippi, din

mlii~tinoase . Majaritatea terenurilor agricole aflatede-a lungul

coastei olandeze au fast obrinute prin asonorea unor zone aflate
sub nivelul apei, numite "poldere". Aceste terenuri se 0110 lie 10
nivelul morii, fie sub acest nivel Ii trebuie protejate prin diguri.

Dupa 0 primavara umeda,

regiunea vest-central aa
persistente. Luni de

INUNDATIIlE iNTR-O lUME iN CURS DE DEZVOLTARE

Ace~ti

oameni din Dhaka, Bangladesh, se deplaseazii cu aiutorul unei biird de lemn, numite "nouka",

protejindu-se, intr-o oarecare miisurii, tu umbrelele impotriva ploilor musonice. Inundariileconstituiecele mai

frecvente dezastre naturale core alecteozo rorile In curs de dezvoltore ole lumii. Aceste tori nu au bonii necesari (e trebuie chel tuiri

pen tru plonuri costisitoore de prateqie Impotrivo inundoriilor )i mulre dintre zonele lor de c1mpie inundobilo Ii de coosto sint dens

popula te. Aceosto inseomno co 0 inundorie sou un delon pot oveo odeseori un impact foorteputernic acolo unde 10vesL

2J

A1

CASE PLUTITOARE
Oamenii din ara~ul
Iquitos, Peru, triiiesc
de-a lungul unuia dintre
cele mai mari fluvii din
lume, Amazonul . Iquitos

AJ

U
niil

oAo 10 poo lele Anzilor si

oceosto porte a fl uviu lui es te
expuso 10 inundo!ii lnso
orosullquitos se ridi co si se
loso 10 loc 0 doto cu opele
umflote de inundo!ii Cosele
construite din trestie si stuf
sint ridicote pe plute lungi,
plosote Intr-un co t 01
Auviului, unde opo este mai
mica .
S8

am,

par i

CULTIVAREA OREZULUI
Fermierii din Bangladesh folosesc 10 maximum inunda,iile, care
fac parte din via,a obi~nuitii a tiirii Orezul orenevoie de opo pen tru
ocreste si se dezvolto eel moi bineIn cimpiile inundobile si in deltele riurilor.
Inundotiile sezoniere din Bangladesh Ie permit fermierilor so obrino Irei recolte
de orez pe on . Cu toote ocesteo, inundotii severe sou neostepta te pot devosto

"~!!!lI!!!~"~ ",.~~~fjK~~~~~ terenurile cu ltivo te, dezrodoeinind si distruglnd plantele, losind si ca ntitoti

!!!!

'!'l

_ uriase de aluviuni pe aeeste terenuri.

CONSTRUIREA DE DIGU RI
De cind triiiesc oameni de-a lungul fluviilor, ace~tia construiesc diguri pentru a se proteia impotriva inunda,iilor. ln StateIe Unite
ale Americii, aceste diguri se numesc "levees". Primul astfel de dig a fost co nstruit de-a lu ngu l fl uviului Mississippi, In 171 8, pentru 0 proteio orosul New
Orl eo ns. Deotunci, lupto pentru 0 co ntrolo cu rsul fluviului 0 co ntinuot, dar diguri Ie producSi ele unele probleme. El e pot opri oposo inu nde un on umit lac, dor
pot provoco inundorii si moi mo ri in olto porte.
Cind apare 0
inunda!ie intr
ozona fara
diguri, apele
se deplaseaza
lent.

Pamintul neamena;at absoarbe

in timpul inunda!iilor,
Apa poate trece peste cNguri,
apa formind habitaturi umede
apele depoziteaza
distrugind terenurile cultivate
foarte bogate.
aluviuni, imbogafind solul.
mai pu/in prote;ate.

ciMPIE INUNDABILA NATURALA

Digurile constroite pentru prote;area

ora~e/or ~i a culturilor pot provoca
inunda/ii in amonte.

APA OPRITA DE DIG URI

terenuri a
inundabile
Intreaga lUI
stanfele nu l
fiilor, substl
sisteme vit(
secolelor, 0
riurilor, ei
impotriva
pamint
in Britania,
ecluzelor'

A TE OBISNUI
CU
,
AMENINTAREA

UI

loloses( la maximum inundaJiile, (are

itii a Jiirii. Orezul are nevoie de apo pentru
ine Incimpiile inundobile ii Indeltele rlurilor.
Ie permit fermierilor so obtino trei recolte

inunda!ii severesaunealteptote pat devasto

Ii distruglnd plontele, loslnd Ii contito!i

nii oameni au trait dintotdeauna sub

ameninfarea inundafiilor, deoarece 0

parte insemnata a celor mai bune

terenuri agricole ale lumii se afla in cimpiile
PROTEqlA iMPOTRIVA VALURILOR
inundabile. La fel co 111 Egiptul antic, agricultorii din
DE TIP "TSUNAMI"
Intreaga lume se bazeoza din vechi timpuri pe sub
Acestea sint plod de beton uria~e
stantele nutritive depozitate de fluvii In urma inunda
aparJinind digurilor de protejare a coastei
din Japonio. Jo ponio a suferil de pe urmomultor
tiilor, substante care fertilizeoza solul. Fluviile slnt ~i
tsunami distrugoloore de-o lungul istoriei sale. Aceste
sisteme vitale pentru transport ~i comert. De-a lungul
tipuri de dig uriaiuto 10 absorbireo energieivolului, core
secolelor, oamenii ~i-au construit a~ezari In apropiereo
or introoltlel pe uscol, distruglnd numeroase clodiri.
rlurilor, ei Incercind Intotdeauna so se protejeze
Impotriva omenintarii inundatiilor. Cu 2 500 de ani In urma, chinezii construiau Intarituri din
pamlnt pentru aIl'Icerca so conlroleze cursul nestOplnit 01 fluviului Huang Ho (Fluviul Galben).
In Britania, romanii au construit diguri pentru a proteja anumite porti ale coastei. Construirea
ecluzelor Impotriva inundatiilor, a barajelor ~i rezervoarelor continua Plna astOzi.

inundaJiilor.ln Stotele Unite

in 1718, pentru a proteio oralul New
pot opri opo so inunde unonumit loc, dar
Dlgurile conslTuite pen/ru pro/ejarea
ora~eIar ~i a cuI/uri/or po/ provoca
inundall' in amon/e.

CASA MOBILA

Unii dintre aomenii core locuies( in voleo fluviului Mississippi au avut mult de suferit de pe urmo inundoJiilor. Du pa cele din 1993, multe

comunito!i ou hotarlt so se lndrepte spre zone moi sigure Ii moi lnolte. Cu loote ocesteo, ocest tip de solu!ieeste posibil door In !orile bogote, undeexisto destule

fonduri pentru a plati creorea de noi 0iezori Ii unde densitateo Populo!iei nu este preo more, ostlellncit so poato Ii gosHterenulliber necesar unor astlel de mutori .

:lJ

Dill! 0 lNUNDATIE
,
e se intimplo dupo (e apeIe au sdizut ~i
-' oamenii in(ep so se intoaHa la (asele ~i
terenurile lor distruse de inundafii? Primo ~i
ceo moi devostotoare consednto 0 inundotiilor este
pierdereo de vieti omene~ti. Corpurile pot fi purtote de
ope 10 mori distonte; este posibil co unele nid
so nu fie gosite. Ronitii trebuie evocuoti ~i
Ingrijiti. Apoi poote Incepe opemtiuneo de
curotare 0 teritoriului. Putereo inundotiilor
dOrimo odeseori cosele din temelii. De
osemeneo, opele poarto cu ele contitOti urio~e
de noroi urit mirositor, ((]re poote ocoperi tot
ce se vede, odotO opele retrose. 0 oito
problemo este oceeo co opele nu slnt curote in
timpul inundotiilor opele potrund In
sistemele de conolizore, rospindind reziduuri
prin cose ~i pe strozi ~i crescind riscul unor boli
((] holem,
molario ~i
dizeneterio.

CULTURI DISTRUSE
Agricultorii i~i privesc terenurile
dislruse, in Honduras, dupa
tiirile produse de uraganul Mitch
J998 Vin luri le au dislrus vegelo)iasi

o lemeie lace curafenie dupa

inundafiile care au devastat 0 mare
parte a coastei olandeze in 1953.
Teribila murdarie lasata de inundafii se
poole vedea destul de clor in oceas/a
1010gralie. Moi mult de 70 000 de
oameni au fast evacuafi din zona in
timpul acestor inundafii 1i mai mult de
400 000 de c1adiri au lost dislruse de
lorfa apelor.

ploi le lo ren)iole ou provocol valuri

uriole de noroi Ii inundo)ii. Mai
de jumiilole din lerenurile
in Honduras ou fosl dislruse de
furlunii. Orgonizo)iile de j
au oferil hronii penlru moi mull
jumiHole de mi lion de oo meni,
in pericolul de a muri de inoni)ie.
oltii priorilole a fosl dislribu)io
semin)elor, osrielincillerenurile sO fi e
cu ra)o le Ii rep lonlole 10 limp penl ru0
cullurile necesore in viilorul sezon.

APA CURATA
Copiii obfin apii potabilii dintr-un camion
dupii inundafiile care au lovit Dhaka, in
Bangladesh, in 1998. Aceste inundotii ou fost cele
mai dislrugotoare din istoria Bangladeshului Ii ou losot
In urmo lor milioane de oameni faro odopost. Pentru
guverne ?i argonizoliile de ajutorore uno din primele
prioriloli este de 0 se osiguro co oomenii ou occes lo
rezerve de apo curato. Urmotaoreo priaJitate este de a
elibero ?i curola fintinile ?i de a se asiguro co ele nu au
fast wntominate de reziduurile aduse de inundOlii.
-

--- --

HONDURAS, 1988
Capitola Hondurasului, Tegucigalpa,
a fost devastatii de inundafiile
provocate de uraganul Mitch. Mai
mult de 10 cm de pprecipitalii pe orii
au ciizut in momentul maxim 01
furtunii. Un martor ocular i1i descria
neputinfa in momentul in care
"casele citorva vecini au fost luate
de ape. Coso aflatii in ;osul casei
noastre era plinii de noroi pinii 10
stre1ini. Am ie~it din propria noastrii
casii ... cind moM de sub noi a
inceput sii se sfiirime... Multi dintre
salvatori 1i-au privit apoi propriile
case inundate sou luate de

,.

"

c~~e~/.~__

SALVAREA OPERELOR DE ARTA

CULTURI DISTRUSE
Agricultorii i~i privesc terenurile
distruse, in Honduras, dupii devas
tiirile produse de uraganul Mitch in
1998 Vinturile au distrusvegetaJia ~i
plaile torenJiale au provocat voluri
uria?e de noroi ?i inundalii . Mai mult
de jumotate din terenurile cultivote
in Hondurosau fost distruse de
furtuno. Organizoliile de ajutarare
au aferit hrono pentru mai mull de 0
jumotate de milion de oameni, olloli
in pericolul de a muri de inanilie. 0
alto prioritate a fast distribulia
seminlelar, asrielincit terenurile 50 fie
curolate ?i replantote 10 timp penlru a oferi
cullurile necesare in viitorul sezon.

"Arno a ie~it din matcii!" Acesta era

strigiitul ce putea fi auzit in toatii
Florenfa in noaptea de 4 noiembrie
1966. Dupo a plaaie tarentialo, riul Arna a
inundolin cele din Ulmo portea islorico a oro?ului.
Apele s-au ridicalla 6 melri, pravoc1nd distrugeri
insemnale multor mon umente islorice importante,
unar opere de orto Ii sculpturi. Uno dintre
principolele probleme a wnsliluit-o petrolul core 0
lncepul 50 se prelingo din sislemele de lncolzire
cenlrolo poluind lot ce-i ieieo In cole. in
biblioleco, moi mult de un milion de corti - unele
dOlind din perioodo Renallerii - ou fosl ocoperile
de noroiul gros omeslecol cu pelrol. Voluntorii ou
fost nevoili so poarte mOili de gaze penfru 0
rezisto mirasului leribil 01 reziduurilor ?i 01 produ
selor de pielorie purlote de ope. Experlii au coutol
prin milul depus penlru 0 gosi frogmenlele cOlule
ole unor fresce importonte; de osemenea, ou
curololli restourol piclu ril e. Eforlul inlernolionol
urio? 0 ojulollo solvoreo mullar opere de arto.

27

PREvENIRE ~I ~11INTA: )

lNUNDATllLE

e precoufiuni pot fi luote impotrivo incendiilor

~i care or fi solutii1e ~tiintifice ce ne-or do
speronte pentru viitor? Pretutindeni in lume,
meteorologii ~i hidrologii foloses( e(hipoment de inolta
tehnologie pentru 0 monitorizo (ursurile opelor ~i ploile.
URMARIREA VALURILOR
Dotorita dispozitivelor de (er(etore 0 ploii montote in
Dupii un tsunami care a lovit Hawaii in
ovioone sou soteliti (er(etatorii pot obtine ocum informotii
1946, s-a hotiirit infiintarea unui sistem
de avertizare in regiunea Pacificului. Acest moi exo(te despre o(este fenomene. Rodorul meteo este de
sistem este cunoscut ocum sub numele de Sis/em
osemeneo folosit ~i (ombinot cu informotii obfinute (U oju

de overtizore impotrivo fenomenelor de tip

tsunomi, 26 de no!iuni colaborind 10 coleaareo de torul dispozitivelor de 10 sol, ostfel in(It pot fi oferite infor

motii (omplete pentru zone extinse. Toota O(eosta informo-

I
dote l i 10 trimitereo de avertismente. Sistemul
foloselte sateliti li senzori in intreaga zonti a
fie este prO(esota (U ojutorul unor (omputere performonte. ,

Pacificului, core olerteazti centrele metearalogice

Pentru 0 (ontrolo cursul riurilor ~i o-~i protejo coostele,

do co apare un tsunami. (u taate acestea,

avertismentele impotriva unor tsunami nu au
nOfiunile bogote, dezvoltote, i~i construies( odeseori

intotdeouna efectul seontot. Dupo avertismentul din

sisteme (om plicate de boroje, rezervoore ~i diguri, (hior

1964 referitor 10 un tsunami, mii de oameni s-au

indreptat rapid spre plojele din Son Francisco pentru do(a ~i schemele (e cuprind (eo moi inolta tehnologie pot

aprivi fenomenul.
e~uo in eventuolitoteo unor inundotii extrem de puternice.

VENETIA iN PERICOL
in 1996, Piata San Marco din
Venetia a fost inundatii timp
de 101 de zile. Acesta a fost eel

Borierele riimin in pGzi!ie

orizontalii, pe fundul
miirl;, pinii eind apare 0
moree mai inaltii eu eel
pUlin , metru decit cele
obi~nuite.

Pentru 0 ridieo borierele,

aerul eomprimot vo pompo
DpD afarii ~i borierele se
vor ridicD 10 suprDfD/ii.

LAGUNA

mai teribil on inregistrot vreodotti.

Venetia este omen into to de do uti
mori probleme : ridicareo nivelului
mtirii co urmore ainctilzirii globole si
scufundoreo oralului. Ani de zile,
oomenii de $tiinto li politicienii au
incercot so goseasco ceo mai buno metodo de aproteja Venetia. Unul dintre
plan uri se numelte proiectu/ Moise. EI or presupune fixarea a 79 de boriere
pe fundul morii 10 intrarea in laguno Aceste bariere se pot ridica in cozulin
core op~re 0 mOlee moi Inolto dedt ceo normolo. Totuli multi sint Ingrijoroti
din couza efeetului pe core aceosto boriero I-or ovea osupro founei ~i florei
din laguno. 0 alto problemo couzata de boriero, co li de alte lucrari de
pratectie acoastei, este aceeo co apa pe care 0 retin ele se paate revtirsa in
alteptirti ale coostei, couzind ocola inundo!ii li mai mori.

penlru 0 monitoriza
inunda/iile. Aeeastii
imagine din solelil
prezinla zono St.
Louis din Stotele
Unite ale

momentul
moxim al
inundDliilor
eDuzote de
Mississippi ~i
Missouri. Zonele

VE NETIAiN PERICOL
in 1996, Piata San Marco din
Venetia a fast inundato timp
de 101 de lile. Aceslo a fosl cel
moi leribil on inregislrol vreodolo.
Venetia esle omeninlolo de douo
mori probleme: ridicoreo nivelului
morii co urmore aincolzirii globole ~i
scufundoreo oro~ului. Ani de zile,
oomenii de ~Iiinlo ~i polili cienii au
melodo de aproleio Venelio. Unul di nl re
EI or presupune fixoreo 0 79 de boriere
Acesle boriere se pol ridico in cozulin
ceo normolo. TolU ji mulli sinlingriiorali
boriero I-or oveo osupro founei ~i florei
de boriero, co ji de aile lucro ri de
pe core 0 relin ele se poole revorso in
inundotii ji moi mori.

pentru a monitoriza
inundalii1e_ Aceastii
imagine din satelit
prezintii zona St.
Louis din Statele
Unite ale

mamentul
maxim 01
inllndaliilor
cauzate de
Mississippi ~i
Missouri. Zanele
olbastre ~i negre aratii cit
de extinse all fast inllndalii1e.

BARIERE ALE iNALTEI

TEHNOLOGII
Multe tori au investit in solutii
oferite de inolto tehnologie
pentru proteio locuri
importante impotrivo inundotiilor
lncepind cu 1983, Londra esle proleiala
de volurile de furl una, osemeni celui core
a lovi t eslul Angliei in 1953, de caIre
ecluzo de pe Tomiso.ln mod obi~nuil,
oceosla boriera slain pozitie orizontolo pe
fun dul fl uvi ul ui.ln cazul unui perical,
boriero se ridico ostfel incil so oiungo 10
16 metri inollime deosupro olbiei
fluviului . Esle nevoie de aproximoliv 30 de
minute penlru a ridico camplel parlile.

29

DE
TI

D
ed

au

in ul
mis povesti l

MITURI ALE
POTOPULUI
Miturile potopului apor
in toote culturile lumii. In
oeeste povestiri, potopul este
odeseori trimis de zei pentru o-i
pedepsi pe muritorii de pe
Pomint pen truroutoteo lor. In
povestireo biblico 0 lu i Noe, pe
orca sint oduse cite 0 pereche
din fiecore specie de piisiiri sau
animale aliituri de familia lui
Noe. Vechii bobilonieni
spuneou povesteo lui Enlil, core
trimisese un more potop pentru
o reduce 10 tocere popoorele
lumii. Povest ireo hinduso 0 lui
Monu leloteo zo co Monu 0 fast
avertizot de un pe~t e co trebuie
so construiascii 0 corobie. Gnd
avenit potopul, pe~tele atras
ca rabio ~i Monu 0 fost so lvo t.

10

Aztecii din America Centrala credeau ca in trecut lumea

fusese distrusa ~i de foc ~i de opii. Aceasta stotuie it
reprezintii pe zeul ploii, Tloloc. Atit azteni, cit ~i
inco~ii din America de Sud se rugou zeilor focului.

Inelele de cre~tere ale

inundatii. In anul in care 0 ovut lac
sin t moi lorgi dedt cele
incendiului. 0 inun dolie poote ofecto

DESCOPElURFA
.TRECUnJLUI

e dnd locuiesc oameni pe pamint,

au existat intotdeauna incendii ~i
inundafii. Popoorele onti(e ne-ou trons
mis povestiri pline de forto, numite mituri, prin
(are Incer(ou so expli(e o(este fenomene natu
rale terifionte. Oomenii de ~tiinlo de ostozi au dote
despre in(endii ~i inundotii din Anti(hitote dotorito ves
tigiilor orheologi(e. Un strot de huma ~i moloz oflot 10
o onumita odlndme poote indica foptul (a 0(010 au
avut lo( inundotii (U mii de ani In urmo. Un strot de
funingine ~i (enu~a poote indi(o izbucnireo unui in(en
diu In ve(hime, (are po ate fi dotot (U destul de multa
i precizie. Copadi pot oferi ~i ei informotii utile. Atit
inundotiile, cit ~i in(endiile pot laso cicotrice pe (opoci ~i
ocesteo se observa In inelele de cre~tere ole o(estora.
Aceste cicotrice pot fi folosite pentru a data inundotiile
~i in(endiile, ior lehnico respe(tiva se nume~te
dendrocronologie.

PHOENIXUL
Povestea phoenixului vine din mitalogia
greaco. Unii scriitori reloleozo (0 oceoslo poso re
viu co lora to or fi trait 500 de ani, oltii co or fi trOit
12 95 4de ani. In momentul mo~ii sale, eo ordeo
pe un rug de crengi oromote. Din eenu~o se ridieo
un nou phoenix, tlnor si la fel de frumos. Tinorul
phoenixduceo cenuso totiilui so uIn orosul
Heliopolis (Orasul Soa relui), di n Egi pl.

I
I

DENDROCRONOLOGIE
de loe ,; de opa. Aceosta slatu;e it
zeul plo/i, Tloloc. Atit aztec;i, cit
I-*a de Sud se rugou ze;lor locuM.

,i

Inelele de cre~tere ale unui capac pot spune pavestea unui incendiu sau a unei
inundatii. In onulln care 0 avut loe un incendiu, inelul poote fi mai ingust, ior in anii core urm eazo in elele
slnt mai largi dedt ce le obisnuite din couzo conti totii moi mori de substonte nutritive din sol in urmo
,.. ..~, ~:Io..".
incendiului. 0 inundo)ie poale ofeeto copocul otund clnd rez iduuril eduse de ope se izbesc de co po c, ronind lemnul
"~~~~li;~
viu de sub scoo~o. Aceste cicotrice se observo In inelele de crestere.
.' ,

INUNDATII iN VECHIME
Unele dintre cele mai vechi
civilizatii de pe Pamint s-au
dezvoltal in cimpia Tigrului ~i a
Eufratului, intr-o zona numito
Mesopotamia (lrakul de astozi)
Popoorele din oceostolono ou trecul
prabobil prin multe inundofii.ln 1929,
soptiturile orheologice din orasul anticUr
au scos 10 iveolo un strat gros de humo 10
more adincime. Acest slral de 3 metri
indica faptul co ocum mu lte mii de oni
avusese loc 0 inundotie, nivelul apei
ridic1ndu-se, probobil, la 7,5 metri.

IRAK, 1929
POTOPULLUINOE
Arheologul responsabil cu
sapaturile in ora1u/ antic Uruk era
, un britanic, Sir Leonard Woolley.
4 Dupa exam;narea stratulai gros de
huma depozitat in urma inunda,iei,
el a seris: "Am descoperit astlel
inunda,io 10 care se relera
povestirea despre potopullui
Noe". Pentru popoarele antice
conlruntate cu acest potop trebuie '
sa Ii parut co ,i cum potopul a
acoperit in intregime pamintul.

JI