Sunteți pe pagina 1din 119

LOCUIRE

TEMATICA CURSULUI

Locuire
Habitat
Necesitati
Aspiratii
Locuinta: program de arhitectura
Locuinta- ansamblu urban-oras
Locuire urbana/ locuire rurala
Determinanti
Context/clima
Forma
Functiune
Relatii/ grupari functionale
Morfologie
Locuinta unifamiliala izolata
Izolata/cuplata
Insiruite/ covor/terasate
Locuinte semicolective
Locuinte colective
Locuinte pentru tineri/batrani
Locuinte colective de mica si medie inaltime
Locuinte colective inalte

LOCUIRE
-

Locuirea este una dintre problemele majore ale omenirii n strns legtur cu
dezvoltarea social i economic.
Este aproape de importana alimentaiei i sntii i ntr-o strns legtur cu
mediul nconjurtor i problema energiei.
-

Locuirea a fost, este i probabil va mai fi o lung perioad de timp o problem


continu.

Depind sfera individual i cea familial satisfacerea solicitrilor a devenit n


multe ri ale lumii o problem de stat.

Locuirea este o problem decisiv pentru calitatea vieii:


individului,
familiei,
societii.

Problema locuinei este extrem de important prin implicaiile n domeniul


idealurilor sociale, deciziilor politice i este supus constrngerilor limitelor
economice i tehnice.

POPULATIA LUMII

TARA
World

6,525,170,264

6,578,158,222

crestere
2008
zilnica
203,800
6,578,362,022

China
India
United States of
America
Indonesia
Brazil
Pakistan
Bangladesh
Russia
Nigeria
Japan
Mexico

1,313,973,713
1,095,351,995

1,319,496,003
1,106,119,455

21,240
41,413

1,319,517,242
1,106,160,868

298,444,215

300,378,788

7,441

300,386,228

245,452,739
188,078,227
165,803,560
147,365,352
142,893,540
131,859,731
127,463,611
107,449,525

247,918,026
189,471,552
168,271,989
149,559,279
142,516,927
134,095,205
127,481,770
108,337,382

9,482
5,359
9,494
8,438
-1,449
8,598
70
3,415

247,927,508
189,476,911
168,281,483
149,567,717
142,515,479
134,103,803
127,481,840
108,340,797

2006-07-01

ieri

TARA
Germany
France
United Kingdom
Italy
Spain
Poland
Canada
Romania
Australia
Netherlands
Greece
Portugal
Belgium
Czech Republic
Serbia
Hungary
Sweden
Austria
Bulgaria
Denmark
Finland
Norway
Bosnia and
Herzegovina
Croatia
Moldova
Ireland

82,422,299
60,876,136
60,609,153
58,133,509
40,397,842
38,536,869
33,098,932
22,303,552
20,264,082
16,491,461
10,688,058
10,605,870
10,379,067
10,235,455
10,160,045
9,981,334
9,016,596
8,192,880
7,385,367
5,450,661
5,231,372
4,610,820

82,410,557
61,027,909
60,730,039
58,150,073
40,435,252
38,523,144
33,306,412
22,284,487
20,386,777
16,549,023
10,701,762
10,633,068
10,388,678
10,231,080
10,162,216
9,963,559
9,026,872
8,198,132
7,340,124
5,463,474
5,236,589
4,623,301

crestere
zilnica
-45
584
465
64
144
-53
798
-73
472
221
53
105
37
-17
8
-68
40
20
-174
49
20
48

4,498,976

4,542,240

166

4,542,407

4,494,749
4,466,706
4,062,235

4,493,788
4,475,615
4,095,512

-4
34
128

4,493,785
4,475,649
4,095,640

2006-07-01

ieri

2008
82,410,511
61,028,493
60,730,504
58,150,137
40,435,395
38,523,091
33,307,210
22,284,414
20,387,249
16,549,244
10,701,815
10,633,172
10,388,715
10,231,064
10,162,225
9,963,491
9,026,912
8,198,153
7,339,950
5,463,523
5,236,609
4,623,349

Aglomeratii urbane : top 25 - 2005


nr

aglomeratia, tara

1.

Tokyo, Japan
Ciudad de Mxico
(Mexico City), Mexico
New York-, USA
So Paulo, Brazil
Mumbai (Bombay), India
Delhi, India
Shanghai, China
Kolkata (Calcutta), India
Jakarta, Indonesia
Dhaka, Bangladesh
Karachi, Pakistan
Lagos, Nigeria

2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
12.
13.

populatia
1975
26,615,000

populatia
2005
35,197,000

populatia
2015
35,494,000

10,690,000

19,411,000

21,568,000

15,880,000
9,614,000
7,082,000
4,426,000
7,326,000
7,888,000
4,813,000
2,173,000
3,989,000
1,890,000

18,718,000
18,333,000
18,196,000
15,048,000
14,503,000
14,277,000
13,215,000
12,430,000
11,608,000
10,886,000

19,876,000
20,535,000
21,869,000
18,604,000
17,225,000
16,980,000
16,822,000
16,842,000
15,155,000
16,141,000

Orase
nr
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.

oras
Mumbai
(Bombay)
So Paulo
Shanghai
Moscow
Seoul
Delhi
Karachi
Istanbul
Beijing
Mexico City
Tokyo
Jakarta
Shenzhen
New York City
Tehran
Cairo
London
Lima
Bogot
Bangkok

tara

populatia

India

11,914,398

Brazil
China
Russia
South Korea
India
Pakistan
Turkey
China
Mexico
Japan
Indonesia
China
USA
Iran
Egypt
United Kingdom
Peru
Colombia
Thailand

11,016,703
10,996,500
10,101,500
9,820,171
9,817,439
9,339,023
8,831,805
8,689,000
8,591,309
8,483,050
8,389,443
8,277,500
8,085,742
7,796,257
7,629,866
7,429,200
7,029,928
6,776,009
6,320,174

LOCUINTE NORVEGIA

Total tara

2 214 770

Locuinte
unifamiliale
1 200 816

Oslo

292 414

26 182

Total

Locuinte
cuplate
202 725

Locuinte
insiruite
250 583

Locuinte
colective
463 172

19 200

29 212

209 819

- Conceptul de locuire primete teoretic interpretri diferite, dar simplificnd putem spune c
locuirea semnific folosirea unui spaiu, ocuparea, amenajarea i nsuirea lui de ctre om
ca individ i colectivitate corespunztor unor moduri de via, unor condiii de mediu
natural specifice, dezvoltare economic, social i orientri politice.
- Sensul locuirii a evoluat istoric de la ocuparea individual a unui spaiu la utilizarea
social a spaiilor, caracteristic a fenomenului urban modern. Dimensiunea social a
existenei urbane n general i a locuirii n particular, are n prezent o pregnan tot mai
evident.
-

n aezrile umane contemporane se constat o multiplicare a relaiilor care


condiioneaz existena uman, care solicit o cantitate i o diversitate tot mai mare de
activiti i spaii organizate.
- Locuina elementul de baz dotrile, echipamentele edilitare, spaiile de munc,
toate n interaciune conduc la un anumit model de organizare a spaiului i la o anumit

imagine a acestei organizri interdependente. Din aceste interdependene rezult un


anumit spaiu locuit cu anumite caracteristici ale modului de organizare, de confort i
imagine.
Aceste caracteristici reprezint o component de baz a unui indicator global de
apreciere a unei colectiviti calitatea vieii.
Locuirea urban ca fenomen global se manifest la 3 niveluri de organizare i
ierarhizare spaio-funcional i social:
1) Unitatea primar de locuit, sau celula de baz, care are ca funcie satisfacerea
nevoilor de locuire ale individului i grupului familial.
2) Locuina colectiv rezultat din asocierea unor uniti de baz i a unor spaii,
funciuni de utilizare comun, exprimat n entiti arhitectural constructive
cldiri de locuine colective.
3) Ansamblul rezidenial de locuit, cu problemele specifice determinate de:
-

A - densitate
numar de niveluri,

B - dotriile sociale, culturale,


de petrecerea timpului liber,
a circulaiilor i
spaiilor plantate.

HABITATUL UMAN nsumeaz la cele enumerate mai nainte pe toate celelalte,


la scara aezrii umane. Habitatul uman este reprezentat de totalitatea aezrilor.
-

n sens general habitatul reprezint spaiul bio-geo-climatic ocupat de o specie


(un animal, o plant) caracterizat prin condiii favorabile existenei speciei i
ansamblului ei.

- Cuprinde cadrul sau mediul natural i cel amenajat care poate fi rezultat al
aciunilor instinctive (la animal) sau rationale, construite, orientate spre un scop bine
precizat (la om).
- Habitatul uman este mediul artificial creat de om i mediul natural amenajat o
sintez natural-artificial destinat desfurrii vieii individuale, familiale i sociale.
- Din punct de vedere funcional habitatul uman este constituit din: locuin i
prelungirile ei exterioare, echipamente diverse i prelungirile lor exterioare, locuri de munc
i circulaie, spaii plantate, spaii destinate activitatilor sociale, muncii, culturii, loisirului.
- Din punct de vedere morfologic habitatul uman poate fi definit ca ansamblul
sistemelor spaial-constructive care creeaz mediul propice existenei umane.
LOCUINA N CADRUL HABITATULUI
Pentru a fi potrivit necesitilor, aspiraiilor i a fi nsuit de utilizatori, o locuin
solicit un grad de adecvare ntre:
- tipul de organizare, structurare
- modul de via
- modul de locuire.

Modul de locuire reprezint modul de utilizare al locuinei, n sens restrns, al


ansamblului cldirilor auxiliare i al prelungirilor locuinei la nivelul aezrii umane, pentru
satisfacerea funciunilor specifice, din punct de vedere fizic i spiritual.
Dei cerinele biologice nu s-au modificat substanial, evoluia modului de locuire se
manifest n domeniul confortului fizic: temperatur, umiditate, ventilaie, iluminat,
echipare sanitar, al preparrii alimentelor.
Progresul tehnic a adus cu sine o serie de avantaje n domeniile mai sus amintite,
dar i al confortului acustic, controlului vecintilor, securitii, asigurnd i protecia
psihic a individului i familliei.
Progresul tehnic a adus i posibiliti de informare i contact (telefon, radio, tv,
internet,) la nivelul locuinei, dar:
- o serie de funciuni, n care contactele interumane se manifest n spaiul public
activnd contacte sociale directe, se pot restrnge n spaiul locuinei conducnd
la izolare i lips de participare la viata sociala.
DIFERENA NTRE LOCUIREA URBAN I CEA RURAL
n rile dezvoltate industrializate i urbanizate, locuinele de la ora i de la sat nu
se deosebesc n esen n privina: dimensiunilor, organizrii interioare, confortului, dotrii
tehnice.
Diferenele apar n afara locuinei, la nivelul:
- vecintilor imediate,
- al ansamblului
- al aezrii umane n totalitatea ei.
Locuina urban are drept caracteristic organizarea complex a unei cantiti net
superioare de celule de locuit n agregate de locuire urban.
Modul de grupare a unitilor individuale l reprezint cldirile de locuit colective sau
semicolective. O caracteristic important a modului de locuire urban ca urmare a utilizrii
acestor agregate de locuire l reprezint :
densitatea /unitatea teritorial care este net superioar celei a satului.
Locuina rural este n general autonom i autoeficient, putndu-se realiza pe
o anumit suprafa de teren cele necesare traiului individual sau familial.
Locuina urban utilizeaz aceeai suprafa de teren n sensul unei dezvoltri
cantitative i depinde de celelalte componente ale oraului i teritoriului nconjurtor
pentru producerea hranei, energiei.
Diferenierea ntre locuirea urban i cea rural este dat de caracteristicile
calitative, ritmul, intesitatea, diversitatea relaiilor i opiunilor posibile n cadrul locuirii
urbane, att la nivel funcional, social, cultural, la nivelul relaiilor dintre locuine i celelalte
componente ale habitatului uman.
Locuirea rural poate avea toate avantajele tehnice, dotrile specifice oraului, dar
ritmul rmne lent.
Categoriile sociale sunt mai puin difereniate de la periferie spre centru.
CONCEPTUL DE LOCUIRE:
Poate fi definit ca un sistem variabil de structuri funcionale, coordonate complex pe
mai multe niveluri de integrare (individuale, familiale, dar i sociale, plecnd de la cele strict

funcionale ajungnd la cele culturale) capabile s funcioneze i s evolueze n timp i


spaiu.
Depind nivelul individului (nici acesta simplu) legat de conceptul de locuire se
manifest viaa de familie care se exprim ca o funcie variabil n timp i spaiu (att n
cadrul locuinei ct i n prelungirile acesteia).
Variabil n timp ritmul vieii de familie n funcie de unitatea de timp.
- 24 ore perioade strict delimitate:
ritmul de zi, cu activitati consumatoare de energie
ritmul de noapte, cu perioade de refacere
- 7 zile ritmul sptmnal al zilelor lucrtoare i de repaos.
- 365 zile perioad de activitate
- perioad/e de vacan
- activitate repaos
- ritmul anotimpurilor: fiecare i pune amprenta diferit asupra diferitelor tipuri de
activiti umane, diferite tipuri de repaos (la. 365 zile) i nu n ultimul rnd asupra fizicului
i psihicului fiecrui individ, mai puin a familiei n totalitatea ei.
- cadena generaiilor care prezint pe parcursul unei singure generaii schimbri
(natere, cstorie, copii, moarte).
Locuina urban se mai caracterizeaz prin:
- diversitatea i complexitatea rezolvrilor funcionale
- complexitatea ansamblului aezrii umane dezvoltate:
- mult mai alert,
- mult mai sensibil la perceperea etapelor de dezvoltare, acestea mpreun
cu alte momente istorice fiind memorate n structura urban.
Modul de locuire are un caracter evolutiv implicnd att nsumri cantitative ct i
salturi calitative, ca urmare a transformrilor din cadrul evoluiei politice, sociale, economice
i culturale.
Att la nivelul individului ct i al grupului familial, evoluia modului de locuire se
nscrie n mecanismul trecerii de la necesitatea-aspiraie, la necesitatea-obligaie.
Necesitatea- obligaie reprezint posibilitatea de utilizare a unei locuine care din
punct de vedere cantitativ i calitativ asigur un minim de condiii.
Acest minim absolut are un caracter relativ i este supus contextului istoric,
economic, modelelor de cultur specifice.
Noiunea de locuin minimal este interpretabil, dar ea trebuie s asigure un minim
de satisfacere a necesitilor i confortului.
Pentru un anumit moment necesitatea-obligaie reprezint nivelul minim admisibil
care permite individului i familiei sale acceptarea ntr-o comunitate constituit. n cazul n
care familia nu i poate permite o locuin la nivelul minim impus de comunitate,
comunitatea i rezerv dreptul i rspunderea, sau aa ar trebui, s rezolve aceast
problem.
Aceasta se rezolv prin locuina social, realizat de stat, o intervenie exterioar, n
afara posibilitilor individului sau familiei. Dar condiiile de suprafee, dotare, confort sunt la
nivelul standardelor pe care societatea i le-a impus.

Necesitatea-aspiraie reprezint imaginea locuinei dorite sau a mbuntirilor dorite


locuinei existente. Este o proiecie de viitor.
Este generat de:
- creterea posibilitilor materiale
- modificarea componenei familiei
- exigene de reprezentare.
Satisfacerea acestor aspiraii este legat de:
- posibiliti materiale individuale n acest caz devenind o aciune individual
punctual
- dezvoltarea economic i tehnologic a societii
- o orientare a resurselor ctre un domeniu sau altul, n cazul de fa al locuinei.
n momentul creterii nivelului de exigene n domeniul realizrii locuinei,
necesitatea-aspiraie devine necesitate-obligaie, dorina ajunge realitate dar concomitent
se nasc aspiraii noi i procesul se repet.
Locuina urban nu funcioneaz izolat, ci n corelare cu extensiile sale i dotrile
aferente, complicnd procesul.
Individul n primul rnd tinde s-i rezolve problema locuinei proprii la nivelul primei
sale arii de aspiraie, fr s l intereseze celelalte dotri de folosin colectiv. Dar
colectivitatea ca ansamblu, are nevoie de acestea i trebuie s coordoneze realizarea celor
dou sfere ale locuirii: sfera privat i sfera colectiv.
Locuirea este astfel definit prin caracterul ei bivalent individual social i privat public al relaiei dintre necesitatea-obligaie i necesitatea-aspiraie.
n mod ideal ar trebui ca transformarea necesitate-aspiraie n necesitate-obligaie s
se desfoare n dou procese paralele concomitente. Ele sunt subordonate ns
posibilitilor materiale i politicilor de stabilire a prioritilor de realizare.
La rndul ei, politica de realizare este supus presiunilor dintr-o sfer sau alta, dar
de obicei din sfera privat, astfel nct realizrile din domeniul colectiv trec pe plan secund.
Cnd aspiraiile din zona privat rmn inaccesibile sau realizarea lor trece ntr-un
plan temporal ndepratat, crete presiunea n domeniul colectiv.

FUNCIILE DE BAZ ALE LOCUINEI


Izolat sau n grup, existena uman se consum pe dou coordonate: timp i spaiu.
Din punct de vedere temporal, existena uman se dezvolt conform umor ritmuri (zinoapte, sptmnal, anotimpuri, vrsta) care marcheaz profund att omul ct i spaiul
locuit de acesta. La nivel individual, dar mai ales la nivel familial locuina este cel mai mare
consumator de timp.
Definit ca un adpost la nceput, locuina a evoluat odat cu omul i a contribuit
activ la afirmarea condiiei umane i n ciuda asemnrilor fizice dintre indivizi a fost marcat
i a afirmat diferenele socio-culturale.
Adpostul primar a avut funcii pasive de protecie i aprare. n timp, locuina a
pstrat funcia de protecie fa de condiiile climatice, a transferat funcia de aprare n
domeniul asigurrii intimitii i a dezvoltat alte funcii, unele cu caracter stimulator.
Unele dintre funciunile locuinei in de existena material, fizic, altele da viaa
spiritual. Primele le condiioneaz pe cele din urm, acestea avnd ns un rol decisiv n
dezvoltarea personalitii umane.
Funciunile de utilitate strict material contureaz programul locuinei minimale.
Creterea unor noi funciuni legate de viaa spiritual deplaseaz locuina n domeniul
reprezentrii.

Le Corbusier susine c locuina este un nveli care rspunde anumitor cerine i


stabilete raporturi juste ntre ambientul cosmic i fenomenele biologice umane.
LC Programe pentru studiul funciei de locuire:
Cerine fiziologice
Probleme: - protecia de intemperii
- protecia de frig i cald
- protecia contra zgomotului
- ventilare, aerare
- iluminare, nsorire
- somn, odihn
- alimentaie, butur
- igien
Cerine materiale:
Probleme: - ntreinerea i echipamentului, mbrcmintei, etc.
- activiti domestice
- creterea copiilor
- deplasare circulaie
- bilan
Cerine psihologice:
Probleme: - estetice (spaii interne, perei, vederi, terase, mobilier, , ,
circulaie)
- ale vieii locuinei propriu-zise (independena individului, echilibrul
familial, educaia copilului, servicii domestice, prietenii)
- ale vieii n unitatea de locuit (independena familiilor, raporturi de
vecintate, prelungirile locuinei)
Este un program calitativ pentru definirea ordinului de mrime conform pentru:
locuin, prelungirile sale, unitatea de locuit.
La definirea acestor categorii de probleme trebuie luate n considerare i condiia
social a familiei, vrsta componenilor acesteia, gusturile membrilor, numrul de persoane.
Ca urmare, funciile locuinei pot fi formulate astfel:
1. Protecia i igiena corporal
Implic: - grad de izolare
- confort hidrotermic
- ventilare
- nsorire
- igien + echipamene necesare i evacuarea deeurilor
Spaii specializate: - baia
- grupul sanitar
Prelungiri n exterior: - box public
- dotri sportive
2. Refacerea forei de munc
Implic: - alimentaie
- odihn
Spaii specializate: - alimentaie buctria
- loc de luat masa
- odihn camera propriu-zis
- dormitorul
Prelungiri n exterior alimentaie restaurant, etc.
- odihn hoteluri, cabane
Foarte important retragerea individului legat de funcia de odihn pasiv, de
necesitatea introspeciei, are funcia de echilibrare psihologic i vecintate afectiv,
necesit controlul accesului, zgomotului, luminii.

ndeplinite aceste condiii, echilibru psihologic, introspecie, primul plan al aciunilor


viitoare se proiecteaz n planul imediat all locuinei i al componenei familiei.
3.Viaa de grup

PROGRAM PENTRU STUDIUL FUNCIEI DE LOCUIRE


(Le Corbusier)
CERINE FIZIOLOGICE
- protecia de intemperii;
- protecia de frig i cald;
- protecia contra zgomotului;
- aerare, ventilare;
- iluminare, nsorire;
- somn, odihn;
- alimentaie;butur;
- igien.
CERINE MATERIALE
- ntreinerea localului i echipamentului;
- ntreinerea mbrcmintei;
- activiti domestice;
- creterea copiilor;
- deplasare, circulaie,
- bilan.
CERINE PSIHOLOGICE
- estetice (spaii interne,perei,vederi,terase,mobilare,grdini, edicule);
- ale vieii locuinei (independena individului,echilibrul familial, educaia
copiilor, servicii domestice, prietenii);
- ale vieii n unitatea de locuit (independena familiei,raporturi de vecintate,
prelungirile locuinei).
A. FUNCIILE DE BAZ ALE LOCUINEI
1 Protecie i igien corporal
- adpost, protecie, izolare, confort higrotermic, ventilare,nsorire
- igien, echipamente necesare, evacuare deeuri
- spaiu specializat: baia, grupul sanitar
2 Refacerea forei de munc
- alimentaie,
- spaiu specializat: buctria
- odihn: pasiv, activ
- spaiu specializat: dormitorul, alte spaii interioare sau exterioare
3 Retragerea n intimitate
- odihna pasiv, introspecia, echilibrare psihologic, securitate afectiv
- spaiu specializat: dormitorul
4 Viaa de grup
- contacte ntre membri familiei, educarea copiilor, contacte sociale
restrnse
- spaiu specializat: camera de zi, (spaiu plurifuncional)

B. SUBFUNCIUNI DE LOCUIRE
B.1. Subfunciuni de locuire la nivelul individului
1 - subfunciuni specifice
- subfunciuni anabolice
- subfunciuni simbolice
2 - subfunciuni nespecifice
- subfunciuni catabolice
- subfunciuni simbolice
B.2. Subfunciuni de locuire la nivelul familiei
1 - subfunciuni anabolice
2 - subfunciuni simbolice
3 - subfunciuni catabolice
B. SUBFUNCIUNI DE LOCUIRE
B.1. SUBFUNCIUNI DE LOCUIRE LA NIVELUL INDIVIDULUI
1- Subfunciuni specifice
1.1 - Subfunciuni anabolice:
- Regenerativ biologice:
- Regenerativ psihice
- De protejare fiziologic
- De protecie psihologic
- De protecie a bunurilor
1.2 - Subfunciuni simbolice:
- De integrare n mediul ambiant
- De integrare social
- De integrare cultural
2- Subfunciuni nespecifice
2.1 - Subfunciuni catabolice
- Informaional formative
- Productiv creative
- De recreaie i loisir
2.2 - Subfunciuni simbolice
- De relaii familiale
- De contacte sociale
B.2. SUBFUNCIUNI DE LOCUIRE LA NIVELUL FAMILIEI
2.1 - Subfunciuni anabolice
- Satisfacerea cerinelor individuale ale fiecrui membru al familiei
- Biologice colective
- Psihologice colective
2.2 - Subfunciuni simbolice
- Integrarea funciilor simbolice individuale
- De integrare socio familial
2.3 - Subfunciuni catabolice
- Suma funciilor catabolice individuale
- Productiv creative

LOCUINA
AMPLASAMENT
CONSTRANGERI GENERALE SI LOCALE ALE AMPLASAMENTULUI
- CONSTRANGERI NATURALE:
- teren:
teren plat / in panta: pericol de alunecari de teren
structura solului
apa subterana
seismologie
- conditii meteorologice: clima nord continental
- ierni geroase
- veri calduroase
vanturi principale
- nord-est
- vest
-zona climatica
-adncimea inghetului
- CONSTRANGERI LEGALE:
- lege civila - constrangeri de vecinatate
- regulamente de urbanism - locale
POT- procent de ocupare a terenului
CUT- coefficient de utilizare a terenului
- reguli de proiectare :
legi
standarde
normative

PUNCTE CARDINALE INSORIRE - ORIENTARI FAVORABILE

OBIECTIV:
- locuinta detasata pentru o singura familie formata din doi adulti si un adolescent:
- camera de zi
- doua dormitoare
- biblioteca/camera de oaspeti
- bucatarie
- doua bai
- punct termic/grup sanitar
- subsol
- cerintele beneficiarului:
- vedere spre gradini
- terase mari la camera de zi si bucatarie
- balcoane

Topografia terenului:
- panta
- limite
- strazi
- retele aeriene si in
- zone inconjuratoare
- puncte cardinale

subsol

Structura solului:
- suprafata solului
- straturi succesive
- adancimcccea inghetului
- adancimea fundatiei
- nivelul apei din sol
- studiu geo-tehnic

Puncte cardinale:
- lumina naturala
- orientari favorabile

Constrangeri legale:
- legea civila
- distanta minima pana la vecini
- regulament urbane locale
- aliniamentul stradal
- distanta limita pana la granitele
- vezi pagina urmatoare

proprietatii

Contrangeri ale regulamentelor urbane locale si


ale pantei terenului:
aria construita
aria terenului

Cerintele beneficiarului:
- vederi asupra gradinii
- terase largi

Bai, scari, sepozitare, bucatarie

Orientari favorabile

Camera de zi, loc de luat masa, dormitoare

Dormitoare
bai
Camera de zi
bucatarie
bai

O posibila distribuire a spatiului pe verticala

Dormitoare
Camera de zi

Dormitor
Bucatarie
Constrangerile
optiunea distribuirii spatiului pe ve
Pivnita

LOCUINA
COMPONENTE

Din punct de vedere temporal viata se deruleaza conform unor ritmuri


care marcheaza profund omul si spatiul construit:
- 24 ore: ritmul noapte - zi
- 7 zile: ritmul saptamanal
- 365 zile: perioade active perioade de vacanta
- 4 anotimpuri
- cadenta generatiilor
Avand in vedere tipurile de spatii necesare intr-o locuinta, corelate cu
ritmul de viata cotidian se disting doua tipuri:
- ritmul de zi acces, camera de zi, bucatarie cu spatiu de
depozitare, loc de luat masa, spatiu de depozitare pentru activitati
gospodaresti, grup sanitar, logie (balcon);
- ritmul de noapte dormitor/-oare, baie, spatiu pentru depozitare,
balcon (logie).

Noapte

Zi

Dormitoare
Baie
Garderoba
masa

Camera de zi
Bucatarie
Loc de luat
WC
Depozitare

A
Zi

Noapte

Noapte

camara

sto.

Loc de
Bucatarie luat
masa
Camera de zi

Acces
WC deb.

baie

Dormitor
matrimonial

gard.
Dormitor Dormitor Dormitor
baie

ZONA DE NOAPTE

SPAII PENTRU DORMIT I IGIEN

ZONA DE ZI
SPAII PENTRU ACTIVITAI COMUNE

SPAII PENTRU ALIMENTAIE

TIPURI DE LOCUINE
Locuinta urbana este definita pe trei planuri din punct de vedere
organizational si spatial, functional, social:
1.
Locuinte pentru o singura familie
2.
Locuinte pentru un grup de familii / colective
3.
Complex rezidential
Locuintele pentru o singura familie pot fi clasificate:
a) dupa amplasarea pe teren:
- detasate izolate pe lot
- semidetasate - cuplate
- insiruite (structura in linie)
- covor
- terasate
b) dupa inaltime: - locuinte cu un nivel,
- locuinte cu doua nivele,
- locuinte cu trei nivele
c) dupa tehnica de constructie:
- pereti din: caramida , beton, lemn,
- cadre de beton
- structuri uoare din: lemn , metal

LOCUINE UNIFAMILIALE DETAATE


- IZOLATE PE LOT
FLEXIBILITATE- adaptabilitate indeterminare - evolutia in timp a locuintei
SPATII INTERMEDIARE
- locuinta trebuie vazuta nu ca o coaja, ci ca o membrana permeabila/
semipermeabila/ osmotica, ca acea inchidere care se deschide (Noica,Locuinte
pentru om si izotopii lui).
- Terasa de acces ( pridvor) - accesul in interiorul casei presupunea o succesiune de
praguri, deschideri graduale
- Balcoane, terase acoperite, descoperite sau doar protejate.
- Spatiile intermediare ca extensie spatiului interior
TIPOLOGII MORFOLOGICE L, H, U, compact-semipavilionar, binuclear, curbe, geometrii
noneuclidiene, grupari ciorchine sau in spiralat
AMPLASAMENT
TIPOLOGII
a1. Izolate/detasate [coeficient de urbanitate: 20-40-80 loc/ha]
a2. Asociate/ semidetasate- insiruite
a21. pe verticala
- suprapuneri de doua apartamente cu intrari separate
a22. pe orizontala
- pe o latura gemene/cuplate, 150 locuitori/ha
- pe doua laturi grupate pavilionar in jurul unei curti
insiruite [parter sau duplexuri], 200-250 locuitori/ha
- pe trei laturi locuinta covor [200 loc/ha] (locuire compacta cu regim de inaltime
redus (P,P+1, P+1 partial)
a23. pe orizontala si verticala
- pavilionar suprapuse [~4 laturi]
- derivate din insiruite si din covor [400-600 loc/ha]

Locuinta individuala locuinta unifamiliala, izolata pe lot


Conditionari si determinari:
- Topografie: Teren plan, Teren in panta
- Amplasarea terenului in oras : Terenuri mari, peri-urbane rurale, terenuri mici
urbane
- Morfologia terenului dimensiuni, deschideri, forme
Reglementari arhitectural-urbanistice urbanistice:
- Regim de inaltime, POT, CUT, aliniamente si retrageri minime, parcele construibile
minime
Locuina izolate / pavilionara:
necesit mai mult teren (lot): n mediul rural 500-800 mp - reele edilitare scumpe, n
mediul urban > 400 mp-alimentare cu ap eficient
- Loturile front de 12-17 m (uzual)
- Inaltime redusa duplex, triplex
- Nu reprezinta o utilizare eficienta a terenului - Casele individuale ocupa in medie de
5 ori mai mult teren decit un apartament, costurile de construire si intretinere sunt
mai mari, retelele edilitare mai costisitoare. Pierderile de caldura sunt cele mai mari.

Este posibila orientarea optima si asigurarea unei insoriri favorabile, deschideri


vizuale si comunicari directe cu spatiul exterior.
- Permite evolutia in timp si adaptarea la structura variabila a familiei. Sunt posibile
extinderi ale spatiului util (pe verticala sau pe orizontala) recompartimentari si
refunctionalizari ale incaperilor.
- Densitate urbana mica
- Relatie arhitect-beneficiar directa
- Independenta functionala si constructiva
- acces individual, din spatiul public la cel privat, prin spatii deschise intermediare,
divers caracterizate
Locuinele cuplate/semidetasate
- doua locuinte adesea simetrice, dispuse in oglinda si cu un perete comun asigura o
utilizare mai eficienta a loturilor urbane mici
- permit micorarea frontului parcelei la 10-14 m reducerea suprafeei acestuia
- aezarea ca n cazul locuinelor izolate, dar se opereaz cu loturi cuplate, nu cu
parcele separate.
- O categorie aparte este constituita de casele realizate prin alipirea la un calcan
existent. Chiar daca economiile date de gruparea retelelor edilitare nu se mai
regasesc, reglementarile arhitectural-urbanistice se pastreaza.
LOCUINTE INSIRUITE
- Apar in secolul al XIX ca locuinte ieftine destinate muncitorilor din marile centre
industriale
- Pornesc de la ideea de serie, tipizare si eficientizare a construitirii si exploatarii
- Presupun o succesiune de cel putin 3 case alipite doua cate doua. Modul de colt
permite o tratare volumetrica si functionala aparte marcarea punctului final al
unui front construit si deschideri suplimentare ale interiorului.
- Strada de accces devine un spatiu comun, un spatiu intermediar intre zona
publica si cea privata
Caracteristici principale:
- Accese individuale pt fiecare unitate; curte la cota terenului, separata si intimizata
- Doar doua fatade exterioare si deschideri cit mai mici, adancimea este
determinata de conformarea functionala si de posibilitatile de ventilare si luminare
naturala directa a tututor spatiilor locuibile.
- Se disting doua ipostaze : 1. adancime mai mica (10-12m) sau 2. adancime mare
(peste 12m) - implica utilizarea de curti interioare
- Utilizarea mai judicioasa a terenului si pastrarea in acelasi timp al confortului si
intimitatii
- Construire pe un lot propriu redus ca suprafata
- Nivel de securitate sporit fata de locuirea izolata
- Front la strada continuu, unitar si repetitiv
- Este posibila integrarea de functiuni/dotari complementare locuirii - spatii de
birouri si spatii comerciale cu suprafete reduse, administrate de proprietarul
locuintei
Pot prezenta discontinuitati pentru: facilitarea acceselor in interiorul unei
alveole urbane, integrarea un frontul constructiei noi a unor fragmente/fronturi
existente sau pentru integrarea in acelasi ansamblu urban de locuinte cu caractere
diferite de confort izolate, semicolective sau colective
- front 5-7 m, suprafaa cel putin 100-200 mp
- Orientarea est-vest este cea mai avantajoasa, deoarece toate camere vor avea o
insorire favorabila. Orienatea nord-sud conduce la deschiderea cel putin a unui
spatiu catre nord.
- Suprafetele mici de fatada exterioara reduc semnificativ costurile finisajelor
exterioare si pierderile de caldura.

- Este cea mai economica forma de locuinda individuala cu gradina proprie


Locuinte plomba insertii in zone urbane deja definite, adesea si cu valoare arhitecturala
si istorica
LOCUINTE COVOR
Locuintele covor sunt un sub-tip al casei insiruite, dar ocuparea terenului se face mai mult
in suprafata si mai putin liniar/ in adancime. Aceasta tipologie presupune o deschidere la
strada a parcelei mult mai ampla, frontul minim la strad este de aprox. 10m
Locuintele covor sunt realizate in general pe teren plat si sunt realizate din unitati
structurale unifamiliare, organizate in jurul unei curti interioare. Un ansamblu realizat din
multiplicarea acest unitati devine o alcatuire omogena, unde unitatea casa+curte este un
modul repetabil, cuplat prin insiruire si/sau alaturare.
locuire compacta cu regim de inaltime (P, P+1partial)
procentul de ocupare al terenului este de peste 50%
spatiile interioare se deschid in primul rand spre o curte interioara si ocazional spre strada
pentru asigurarea unei insorii favorabile a curtii este necesar pastrarea unui regim de
inaltime redus
parcela 100-200mp, densitatea 50-150 (200) loc. / ha
se folosesc pe terenuri cu suprafee mici si n alternan cu alte forme de grupare
asigur o densitate ridicat comparativ cu celelalte cldiri joase de locuit
acoperisul este in majoritatea cazurilor in terasa un acoperit in panta ar creea dificultati de
alipire a modulilor
LOCUINTE TERASATE
- Ofera oportunitatea utilizarii terenurilor cu o panta accentuata ( peste 30 de
grade), considerate mult timp improprii construirii
- Locuinte construite in terase retrase succesiv care preiau panta terenului
- Sunt dispuse pe linia de cea mai mare panta
- Similitudini cu locuinta izolata: acces induvidual, la cota terenului, terasa
exterioara proprie, intimizata, deschideri vizuale ample, contact direct, nemijlocit
cu natura
- Locuintele sunt orientate cu latura lunga paralela curbelor de nivel, ceea ce duce
la necesitatea de terenuri cu o latime mai mare
Avantaje:
- recuperarea unor zone urbane altfel neutilizate
- specularea reliefului variat si asigurarea de perspective vizuale si insoriri
favorabile
- nu se interpun bariere vizuale care sa blocheze perceperea terenului, locuintele
terasate preiau panta terenului si se muleaza pe topografia aceastuia.
- versantii supusi alunecarilor pot fi astfel consolidati
- Terasele se termina cu jardiniere care asigura izolarea vizuala a teraselor
succesive
- Adancimea optima a teraselor este de 3-5 m
Tipologii:
- suprapuneri directe - locuintele sunt suprapuse si retrase succesiv, cu accese
individuale din partea laterala a constructiei; panta terenului este paralela cu linia
de cea mai mare panta a terenului,
- suprapuneri in diagonala deplasarea/ retragerea pe verticala este dublata de
o decalare pe laterala a volumelor. Se obtin astfel terase succesive pe doua
dintre laturile ansamblului.
- Locuintele terasate pot functiona si in sistem duplex.

Siruri izolate cu terase cu gradini proprii o circulatie centrala deserverste


accese bilaterale. Pe una din lateralele volumului este amplasat accesul iar pe
cealalta este posibila relatia directa cu terenul.
- Terasate - cuplate sunt libere doar o fata laterala (dedicata accesului principal)
si fatada dinspre vale; dispare gradina din laterala casei iar spatiile interioare
relationeaza cu exteriorul exclusiv prin intermediul terasei.
- Terasate tip covor-insiruite accesul la locuinte se realizeaza prin coridoare
transversale (pe panta terenului). O singura fatada este libera cea dinspre vale.
- Terasate combinate - in cadrul aceluiasi ansamblu se pot realiza combinatii
dintre tipurile de locuinte terasate mai sus enuntate, dar si integrarea de locuinte
colective si de spatii complementare parcaje, spatii comerciale.
Tipuri de corelare cu panta terenului terenului:
- Panta terenului este preluata de panta teraselor unitatile sunt egale ca
dimensiune, repetabile;
- Panta terenului este diferita de panta teraselor locuintele sunt mai mari la
partea inferioara si mai mici (mai putin adanci) la partea superioar sau invers.

LOCUINE UNIFAMILIALE DETAATE

LOCUINE UNIFAMILIALE BINUCLEARE

LOCUINE UNIFAMILIALE
PE PANTE MICI

LOCUINE UNIFAMILIALE
LINIARE

LOCUINE UNIFAMILIALE
COMPACTE

LOCUINE UNIFAMILIALE
TENTACULARE

LOCUINE COVOR

LOCUINE UNIFAMILIALE
NIRUITE

LOCUINE UNIFAMILIALE
TERASATE

LOCUINTA COLECTIVA
Niveluri de locuire:
- unitatea primara de locuit
- locuinta colectiva
- ansamblul de locuit
Locuinta colectiva - rezultata din asocierea unor unitati de baza si a unor spatii de
utilizare comuna intr- o entitate arhitectural - constructiva
Avantaje:
-

numar mare de apartamente / unitatea de suprafata (ha)


Arie construita mica / unitatea de suprafata
Suprafata libera de teren, ptr.: - spatii verzi
- spatii de joaca ptr. copii, spatii ptr. odihna
- dotari
- parcaje
retele, coloane, comune
retele exterioare comune

Componente obiect: - apartamente


- spatii comune: - spatii acces
- spatii circulatie: - orizontale + verticale
- deplasare: - forte proprii
- mijloace mecanice
- spatii intilnire / comunicare
- spatii depozitare
- spatii tehnice: alim.caldura, en. electr
Componente ansamblu:
Conformare: - punct / suma de puncte zone de cuplare

- bara / suma de bare zone de cuplare

N
Orientare: - simpla orientare
- dubla orientare
- tripla orientare
Tipuri de apartamentele, clasificate dupa:
- numarul de camere: 1cam, 2 cam, 3cam, 4cam, 5cam,

- numarul de locatari:

1cam: - 1persoana
- 2 persoane
2 cam: - 2 persoane
- 3 persoane
3 cam: - 3 persoane
- 4 persoane
- 5 persoane
etc.

- suprafata: - minimala
- grad de confort: 1, 2
- confort sporit,
Ex. apartament cu 3 camere:
cam. zi
dorm.1
dorm. 2
buc.
baie
16mp
12mp 10mp
6mp
4mp
18
14
12
8
5
20
15
13
6+4
- modul de utilizare a principalelor spatii / circulatii
-

comandate : circulatie spre zona de noapte prin camera de zi

decomandate; circulatii undependente spre zona de zi si zona de noapte

comunicare spatiala:

- buc - loc de luat masa


- loc de luat masa camera de zi
- buc - loc de luat masa camera de zi
- camera de zi birou / studiu
- camera de zi dormitor matrimonial

Repetabilitate si unicat:
- apartament tip / constructie tip > locuinta de masa:
- controlul suprafetelor: - minimale
- maximale
- controlul consumului de materiale
- timpului de executie
- prefabricarea
Locuinte colective joase
Locuinte colective inalte

LOCUINA COLECTIV
CONFORMAIE CLDIRE, TIPURI DE CIRCULAIE,
TIPURI DE APARTAMENTE

LOCUINA COLECTIV
INLIME MIC I MEDIE

LOCUINA COLECTIV
INLIME MARE

LOCUINA COLECTIV
NEFAMILISTI

Locuinte temporare
Utilizatorii: - persoane salariate
- Locuinte de serviciu institutii, intreprinderi pentru personalul propriu:
- in incinta institutiei
- in vecinatate
- Locuinte de inchiriat / termen scurt si mediu (regim de hotel), pentru:
- salariati in deplasare
- persoane in cautarea unei locuinte
- membri cuplurilor destramate
Nivelul dotarii: - odihna + igiena
- odihna + igiena + prepararea hranei
Servicii suplimentare: - spatii comune socializare
- spalatorie
- parcare
- spatii verzi, sport

Locuinte pentru studenti


Utilizatorii: - studenti :- nefamilisti / sexe
/ comume
- familisti
Nivelul dotarii: - odihna + igiena
- odihna + igiena + prepararea hranei
Servicii suplimentare: - spatii comune : socializare
- studiu
- alimentatie
- spalatorie
- comunicatii / financiare
- parcare
- spatii verzi, sport

Forme de organizare spatiala:


-

Unitate de locuit independenta


Ansambluri
-

pavilionar punctiform
liniar
incinte

Orientare
Regim de inaltime

LOCUINA COLECTIV

CMINE PENTRU STUDENI

LOCUINA COLECTIV
PENTRU SALARIAI

LOCUINA COLECTIV
PERSOANE IN VRST
Utilizatorii: - persoane in virsta: - pensionari ( cu resurse materiale)
- asistati social ( fara resurse materiale)
-

persoane singure / sexe


familisti
persoane cu handicap motor

Nivelul dotarii: -

odihna + igiena
odihna + igiena + prepararea hranei

- camera ptr. 1 persoana + grup sanitar ( +preparare hrana)


- camera ptr. 2 pers. + grup sanitar ( +preparare hrana)
- apartament ptr. 1 prsoana, 1 familie
Servicii suplimentare 1: - prepararea hranei
- spalatorie
- spatii comune socializare, club, biblioteca, hobby
- spatii verzi,
- spatii pentru sport
- parcare
Servicii suplimentare 2: - intretinerea sanatatii:
- cabinet medical control periodic
- cabinet(-e) medical permanent - tratament
- tratament geriatric: - sali sport, bazine inot
- capela

Forme de organizare spatiala:


Unitate de locuit independenta
Ansambluri
- pavilionar punctiform
- liniar
- incinte

Orientare

Regim de inaltime: curent - P, P+1- 2E,


Dotari: - ascensoare
- rampe
- mina curenta continua, sisteme de orientare