Msurarea debitului cu TUBUL VENTURI

I. Scopul lucrrii
Se urmrete msurarea debitelor cu ajutorului Tubul Venturi, care este un dispozitiv
destinat masurarii debitului in conducte circulare, bazat pe principiul strangularii
tubului de curent (ca si diafragma). Tubul Venturi inlocuieste o portiune a conductei
de diametru D. Se compune dintr-un cilindru de intrare de diametru D egal cu al
conductei, un ajutaj convergent (trunchi de con cu unghi la varf de 21), un tub
cilindric de strangulare de diametru d si lungime d, precum si un ajutaj divergent
(trunchi de con cu unghiul la varf intre 7 si 15 ), toate coaxiale. Cu D/2 inainte de
ajutajul convergent si la mijlocului tubului de strangulare de diametru d sunt plasate
prizele de presiune prin care tubul Venturi se racordeaza la un manometru diferential.

Fig. 1 Schema constructiva a tubului Venturi

Constructiv tubul se caracterizeaza prin raportul diametrelor d/D, sau prin raportul
dintre aria strangulata A2

d2
D2
si aria sectiunii conductei A1
notat cu m
4
4

2
A2 d

A1 D

(1)

II. Formularea aplicaiei

Pentru un debit Q viteza medie in conducta este V1

4Q
, iar in sectiunea
D2

4Q
. Presiunea in sectiunea primei prize este p1 iar in
d2
sectiunea strangulata este p 2 , mai mica, deoarece viteza v 2 este mai mare ca v1 .
Diferenta de presiune sau presiunea diferentiala, p1 p 2 p , reprezinta marimea
caracteristca si poate fi masurata cu manometrul diferential. Din relatia lui Bernoulli
pentru fluid perfect si ecuatia de continuitate rezulta formula debitului ideal (sau
teoretic).

strangulata este V2

Qi A1 v1 A2 v 2

Factorul

1
1 m2

d2
1

4
1 m2

2
p

E se numeste coeficientul vitezei de apropiere.

(2)

In realitate fluidul este vascos, conducta este rugoasa, in tub au loc pierderi de
sarcina, debitul este mai mic decat cel ideal si ca urmare formula se corecteaza cu un
coeficient de descarcare C: Q C Qi . Produsul C E

C
1 m2

se numeste

coeficient de debit, deoarece apare in formula debitului real.

Q

d2
2
d2
2
C E
p

p
4

(3)

Cei doi coeficienti se determina din formulele:

Q
Qreal
Qreal
C real

2
2
Qi
1
d
2
d
2
;
(4)

p
4

1 m2
Coeficientul de descarcare C si coeficientul de debit depind de numarul Reynolds
vD

4Q

al curgerii in conducta Re = D (unde este vascozitatea cinematica) si de

rugozitate.
Pentru tubul Venturi standardizat (STAS 7347/3-1975), cand m=0,20,5, daca
numarul Re este mai mare decat numarul limita Re lim 200.000 , atunci coeficientul
de descarcare ramane constant si egal cu 0.985. In general coeficientul de debit nu
este cunoscut si pentru un tub se determina variatia lui cu Re prin etalonare.
III. Descrierea instalaiei i modul de lucru
Prin masuratori experimentale, se determina coeficientului de descarcare C si
coeficientul de debit al unui tub Venturi intr-o instalatie cu pomp centrifug i
rezervoare de retur, respectiv de msurare (vezi fig. 2).
nainte de pornirea instalaiei se nchid VR i Vl 2. Pornirea pompei se face cu VP
nchis, iar dup cuplarea la reeaua de alimentare cu energie electric se manevreaz
vanele VP, R i Vl1 astfel nct s se modifice n sens cresctor debitul de curgere.
Pentru fiecare debit reglat se msoar i se trec n tabelul de date, diferenele de nivel
corespunztoare manometrelor ataate la TV i la deversor.
Conducta pe care este montat tubul Venturi are diametrul D = 50 mm, respectiv
portiunea ingustata a acestuia d = 30 mm.
IV. Prezentarea datelor experimentale
Mrimile msurate i calculate, vor fi centralizate ntr-un tabel de forma:
Nr.
Crt.
1
2
3

hm

hdev

dev

Qreal

Re

mm

mm

l/s

l/s

Fig. 2

Schema instalaiei de laborator

Diferenta de presiune la tubul Venturi se masoara cu manometru diferential , cu

perna de aer, pentru o denivelare h rezultand:
2

si p 2 g hm
(5)
Intr-o curgere stabila, valorile masurate permit determinarea coeficientilor C si din
formulele (4). Pentru debitul masurat se calculeaza si numarul Re. Cu datele calculate
din tabel se traseaza curba = (Re).
n curgerile cu suprafa liber, o metod utilizat pentru msurarea debitelor const
n plasarea unui orificiu mare n seciunea transversal a curgerii, numit deversor.
Pentru deversoare triunghiulare debitul se poate calcula cu relaia:
8

5/2
Qreal
dev tg
2 g hdev
(6)
p g hm

15

unde:
dev coeficientul de debit al deversorului, care depinde de nlimea lamei deversante
hdev, conform unei curbe de etalonare, prezentat n fig. 3; unghiul la vrf al
deversorului cu profil triunghiular, avnd valoarea de 110 .

Fig. 3 Curba de etalonare a deversorului

6
2
3
Se dau apa 1000kg / m , 100 C 1.1 10 m / s .

Observatii de natura tehnica

1. In amonte de tubul Venturi pe o lungime l si in aval pe o lungime L curgerea
trebuie sa fie rectilinie, axial simetrica, neperturbata, deci sa nu existe surse de
perturbare (robinete, coturi, variatii de sectiune, etc). Distantele minime l si L se
exprima in multipli ai diametrului si sunt date in tabele in functie de = d/D si tipul
de accesorii. De exemplu, pentru = 0.45, dupa robinet l = 3.5D.

2. Se recomanda ca axul conductei pe care se monteaza tubul Venturi sa fie orizontal.

3. Tuburile Venturi cu intrare tronconica se utilizeaza in anumite limite pentru
diametrele de conducte si pentru rapoarte sau m.
Constructie

D(mm)

turnate

100-800

0.3-0.75

0.09-0.56

uzinate

50-250

0.4-0.75

0.16-0.56

din tabla

200-1200

0.4-0.7

0.16-0.49

V. Observaii i teme de lucru individual

Schema din fig. 2 nu cuprinde legturile hidraulice la PM. V rugm s facei
dvs. acest lucru ! Deasemenea, nu sunt marcate cotele hdev i hprag. Precizai cine sunt
ele i desenai-le !
Care este combinaia cea mai eficient de reglare a debitului, cu vanele VP, R
i Vl1 ? Cum sunt acestea dispuse d.p.d.v. al teoriei circuitelor ?