MONITORIZAREA ZONELOR VULNERABILE

Abordarea integrata a monitorizarii zonelor vulnerabile la poluarea cu nitrati

Evaluarea starii corpurilor de apa (subterana, de sprafata) si a mediului fizic adiacent
(sol) trebuie abordata integrat la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale (comuna)
luind in considerare criterii multiple referitoare la calitatea si cantitatea apei destinata
diferitelor folosinte umane, dezvoltarea rurala si cerintele ecosistemelor. Trebuiesc
identificate principalele probleme din zonele vulnerabile referitoare la poluarea cu
nitrati precum si relatiile cauza-efect dintre aceste probleme si utilizarea apei la
nivelul unitatilor administrativ-teritoriale.
Necesarul de informatii care sa conduca la realizarea obiectivelor de monitorizare
trebuie sa fie unitar pentru corpurile de apa subterane si de suprafata, incluzind
monitorizarea solului ca mediu fizic adiacent sistemelor acvatice. Dupa identificarea
necesarului de informatii se specifica tipul de monitorizare sau al strategiei de
evaluare (teren agricol / corpuri de apa subterana / corpuri de apa de suprafata,
caliatea apei / cantitatea apei, monitorizare / studii expeditionare).
In elaborarea programelor de monitorizare trebuiesc luate in considerare urmatoarele
aspecte referitoare la integrarea ulterioara a programelor de monitorizare:
Integrarea activitatilor de culegere si stocare a datelor.
Monitorizarea solului, corpurilor de apa subterana si de suprafata din punctul
de vedere al calitatii si cantitatii apei este efectuata de institutii diferite.
Informatiile necesare trebuie evaluate, modelate si utilizate intr-un sistem
unitar
Interactiunile teren / corpuri de apa subterana, teren / corpuri de apa de
suprafata.
Sistemele de monitorizare specifice fiecarui sistem trebuie integrate la nivelul
zonelor vulnerabile.
Interactiunea corp de apa subteran / corp de apa de suprafata.
Sistemele de monitorizare specifice fiecarui sistem trebuie integrate in special
in zonele vulnerabile in care cele doua sisteme sunt in contact direct.
Sistemul integrat de gospodarire a resurselor de apa se refera atit la aspectele
calitative, cit si la cele cantitative ale apei. Sistemul integrat evalueaza functiile si
utilizarile apei in raport cu cerintele ecologice si cu planificarea activitatilor umane.
Monitorizarea si evaluarea acestor obiective necesita sisteme de monitorizare care sa
furnizeze informatii intr-un spectru larg de domenii (folosinte, functii, hidrogeologie,
regimuri ale apei si nitratilor in fermele agricole, sol, corpuri de apa subterane si de
suprafata,evaluarea atingerii obiectivelor stabilite prin politicile agricole si de mediu).
Astfel de evaluari sunt facilitate de utilizarea unor indicatori specifici.
Informatiile referitoare la corpurile de apa si mediile fizice adiacente (sol) din zonele
vulnerabile se pot obtine din surse primare: programe de monitorizare, calcule si
predictii bazate pe modele de simulare si/sau metamodele, sau din alte surse (baze de
date) continind informatii statistice sau administrative

Figura 1. Fluxul de informatii pentru programul de monitorizare a zonelor vulnerabile

Identificarea corecta a necesarului de informatii presupune ca sunt definite in prealabil
procesele de luare a deciziei la nivelul zonelor vulnerabile la poluarea cu nitrati
realizate de grupurile/organizatiile interesate.
Specificarea necesarului de informatii pentru monitoring
Informatiile necesare pentru monitorizarea si evaluarea continutului de nitrati din
corpurile de apa si din mediul adiacent (sol) din zonele vulnerabile la poluarea cu
nitrati definite la nivelul unitatilor teritorial-administrative (comune) trebuie sa fie
structurata pe baza problemelor identificate si a stadiului pe care solutionarea
problemei respective l-a atins din punctul de vedere al implementarii politicilor
specifice (Figura 2).

Prima faza a procesului de monitorizare se refera la stabilirea faptului ca la nivelul

de detaliere spatiala considerat (unitate spatiala elementara) pentru stabilirea zonelor
vulnerabile la poluarea cu nitrati unitate teritorial administrativa: comuna sunt
depasite sau exista potentialul de depasire a concentratiilor de nitrati maxim admise in
corpurile de apa subterana si/sau de suprafata. In aceasta faza sunt necesare date
generale (sol, clima, metode locale de management agricol, structura culturilor,
efective de animale, corpuri de apa subterana, corpuri de apa de suprafata) si activitati
de cercetare pentru analizarea coerenta a vulnerabilitatii corpurilor de apa fata de
poluarea cu nitrati din surse agricole.
Pentru unitatile spatiale elementare declarate zone vulnerabile se formuleaza
politici specifice. In aceasta faza a procesului atentia comunitatii locale fata de
capacitatea decidentilor de a rezolva problema este mare ceea ce se reflecta in
ponderea mare importantei politicilor specifice (figura 1). Activitatile de cercetare si
de integrare a bazelor de date locale sunt esentiale in aceasta faza.

Figura 2. Dinamica implementarii politicilor specifice pentru solutionarea

problemelor definite la nivelul zonelor vulnerabile

Faza a treia a procesului politicile specifice sunt implementate si sunt alcatuite

planurile de actiune pentru solutionarea problemei. In aceasta faza sunt necesare date
detaliate din zona vulnerabila respectiva pentru a fi selectate masurile cele mai eficace
pentru rezolvarea problemei.
Faza a patra se refera la evaluarea rezultatelor obtinute dupa aplicarea politicilor
specifice si se refera la o situatie de mediu in curs de rezolvare.
Toate fazele enumerate necesita un anumit tip de monitoring. In primele doua faze
accentul se pune pe studii de teren in timp ce fazele 3 si 4 necesita in principal un
monitoring de conformitate si intr-o mai mica masura un monitoring orientat catre
supraveghere, remediere si restaurare.
Identificarea corecta a straturilor de informatii necesare implica faptul ca nevoile si
procesele decizionale ale utilizatorilor au fost definite anterior. Pe baza structurarii
necesarului de informatii rezulta obiectivele de monitorizare.
Specificarea necesarului de informatii include:
Stabilirea criteriilor de evaluare. Aceste criterii trebuie sa conduca la
dezvoltarea unei strategii de evaluare. Criteriile de evaluare, definite pentru
fiecare folosinta si/sau subsistem, determina alegerea metodologiei de evaluare
(selectarea standardelor care se vor utiliza, criterii pentru stabilrea conditiilor
de alarmare, etc.)
Cuantificarea necesarului de informatii pentru evaluarea eficientei planurilor
de actiune. Trebuie specificate cu claritate in functie de conditiile locale

gradul de detaliere al informatiilor (frecventa, distributie spatiala) pentru a fi

utile procesului de decizie.
Specificarea cerintelor pentru raportare (vizualizare, grad de agregare, indici).

In cazul monitorizarii zonelor vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole sunt
necesare straturile de informatii care sa descrie sursa problemei (bilantul de azot la
nivelul unitatilor spatiale elementare rezultat in urma activitatilor agricole), efectele
(concentratiile de nitrati din sol si corpurile de apa) si masurile luate. Lanturile
cauzale de tip DPSIR - dupa denumirea engleza Driving Forces (Forte Motrice)
Pressures (Presiuni) State (Starea sistemului) Impact Response (Raspuns), sunt
utile pentru diferentierea diferitelor aspecte ale poluarii cu nitrati din zonele
vulnerabile (figura 3).
In cazul vulnerabilitatii la poluarea cu nitrati un astfel de lant poate contine: Forte
motrice: intensificarea agriculturii, Presiuni: bilant pozitiv al nitratilor la nivelul
fermelor agricole, Stari: concentratia de nitrati in apele freatice, Impact: nitrati in apa
potabila, Raspuns: Controlul aplicarii pe teren a gunoiului de grajd si/sau
ingrasamintelor minerale.
Necesarul de informatii evouleaza in timpul monitorizarii pe masura modificarii
sistemului de gospodarire a apelor, a atingerii obiectivelor propuse sau a modificarii
politicilor. Dinamica necesarului de informatii induce adaptarea strategiilor de
culegere a informatiilor si a monitorizarii activitatilor specifice. Toate modificarile
sistemului de culegere a informatiilor trebuie sa tina cont de timpul lung de viata al
nitratilor in corpurile de apa subterana, precum si de intervalul de timp dupa care
efectul activitatilor umane este resimtit.

Figura 3. Diagrama lantului cauzal DPSIR

Obiective si tipuri de sisteme de monitorizare

La nivel national retelele de monitorizare au in general dou categorii de obiective:
monitorizarea de fond si monitorizarea unor zone specifice (spre exemplu zone
declarate vulnerabile la poluarea cu nitrati).
Obiectivele lor sunt (tabel 1 si tabel 2): (1) sa furnizeze date pentru caracterizarea
regimului apei si nitratilor in sol si in corpurile de apa adiacente, (2) sa furnizeze date
pentru determinarea tendintelor de lunga durata privind concentratiile de nitrati in sol
si in corpurile de apa subterane, si (3) sa reprezinte o baza de referinta pentru retelele
specifice
Tabelul 1. Obiectivele programelor de monitorizare si evaluare a solului si corpurilor
de apa subterane
Obiective
Output
Tendinte
Scenariu de baza
pentru evaluari
viitoare
Distributie spatiala
Avertizare

Arata tendintele de evolutie (calitativ si cantitativ) a starii corpurilor de apa si a

regimurilor de substante din sol sub influenta conditiilor naturale, impactul
surselor de poluare difuza si modificarile regimului hidraulic
Genereaza informatia de baza asupra calitatii apei din sol si din corpurile de apa
subterana asttfel incit sa poata fi detectat impactul activitatilor umane viitoare
Produce o imagine a distributiei tri-dimensionale a calitatii si cantitatii apei si a
fluxurilor acesteia din sol si din corpurile de apa subterana
In zonele vulnerabile produce avertizari in cazul activarii surselor de poluare
difuza

Tabelul 2. Principalele tipuri de monitorizare a solului si corpurilor de apa subterane

Obiective
Tipuri de
Informatii
monitorizare
Evaluarea starii si
conformitate

(a) De fond / referinta

Conformitate in
cazul zonelor
vulnerabile supuse
rmedierii si
restaurarii

(b) Monitoring
orientat catre functii /
folosinte
(c ) Scopuri specifice

Raspunsuri in cazuri
de urgenta

(d) Avertizare si
supraveghere

- descrierea conditiilor naturale

- tendinte (naturale, poluare difuza, regim hidraulic)
- scenariu de baza (pentru detectarea impactului
activitatilor umane)
Valori de referinta:
- distributie spatiala
- conformitate
- situatie de referinta
- standarde de calitate
- criterii, valori de prag
- risc ecologic
- risc din punct de vedere al sanatatii colectivitatilor
umane
- validare
- prognoza
- eficienta masurilor incluse in planurile de actiune
- monitoring de implementare a planurilor de actiune
- avertizari
- valori de prag
- tendinte
- riscuri
- eficienta masurilor
- impact

Pentru zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati monitoringul se va referi in primul

rind la cerintele Directivei Nitratilor si a legislatiei nationale care deriva din aceasta.

Din acest punct de vedere monitorizarea zonelor vulnerabile la poluarea cu nitrati va

avea trei obiective:
- evaluarea starii de calitate a solului si corpurilor de apa adiacente
- conformare la standardele impuse de Directiva (legatura cu domeniul functii /
folosinte din tabelul 1)
- evaluarea eficientei masurilor incluse in planurile de actiune stabilite pentru
zonele vulnerabile
Tipurile de monitoring prezentate in tabelul 2 prezinta urmatoarele caracteristici:
(a) Monitoringul de fond / referinta
Prin evaluarea starii sistemului acest tip de monitorizare determina o stare de
referinta pentru evaluarea tendintelor cauzate de factori antropici locali si/sau
indepartati si de impacturi naturale.
Pentru acest tip de monitoring sunt necesare inregistrari de valori pe termen lung
care sa determine prin metode statistice impactul indus de modificarea utilizarii
terenului, a sistemelor de agricultura, a presiunii induse de umarul de animale
asupra concentratiei de nitrati din corpurile de apa subterane. Acest tip de
monitoring se realizeaza la scari diferite: nationala, regionala, locala. Acest tip de
monitorizare genereaza de asemenea ghiduri referitoare la aspectele specifice
critice care trebuie monitorizate precum si la organizarea statistica si interpretarea
datelor de baza.
(b) Monitoring orientat catre functii / folosinte (de conformitate)
Acest tip de monitorizare se refera la diferitele reglementari si directive referitoare
la folosinta apei din corpurile de apa subterane (spre exemplu Directiva Nitratilor)
si la transmisia acesteia catre corpurile de apa subterana. Acest tip de monitoring
serveste ca o protectie a functiilor si folosintelor. Acest tip de monitoring trebuie
sa raspunda la intrebarea daca managementul agricol indeplineste criteriile de
conformitate cu Directiva Nitratilor in functie de folosintele apei din stratul
subteran. Monitorizarea de acest tip este utilizata pentru viitoare actiuni si masuri
din zonele vulnerabile.
(c) Monitorizare pentru scopuri specifice.
Directiva Nitratilor presupune, din punct de vedere al monitorizarii, activitati
specifice orientate catre evaluarea managementului apelor subterane:
- Delimitarea si evaluarea zonelor vulnerabile la poluarea cu nitrati in
functie de capacitatea de transmitere a lor catre corpurile de apa subterane
si de suprafata si de sursele provenite din activitatile agricole de la
suprafata (actuale si istorice)
- Implementarea si evaluarea masurilor de remediere si restaurare
- Investigarea interconectarii dintre procesele referitoare la regimul apei si
substantelor minerale din sol cu cele din corpurile de apa subterane
- Investigarea interconectarii dintre corpurile de apa de suprafata si cele de
adincime
- Modelarea pentru prognoza deplasarii frontului de nitrati
(d) Monitorizare pentru avertizare
Prin acest tip de monitorizare se colecteaza informatii referitoare la daca si
unde pot sa apara accidente care sa afecteze corpurile de apa subterane si/sau de
suprafata care sunt utilizate ca surse de apa potabila; determinarea efectului indus
de depozitarea nesupravegheata a gunoiului de grajd.

Strategii pentru monitorizare

Strategiile pentru monitorizare trebuie sa serveasca ca un ghid pentru determinarea
realista a prioritatilor pentru monitorizare atit din punct de vedere a ce si unde
trebuie monitorizat, cit si din cel al frecventei de monitorizare si al costurilor.
Institutiile implicate in monitorizare trebuie sa analizeze in comun, periodic
rezultatele obtinute pentru a evalua atingerea obiectivelor propuse in modul cel mai
eficient si economic.
Aspecte strategice de baza
Inainte de proiectarea efectiva a retelei de monitorizare trebuie considerate
urmatoarele aspecte strategice:
a. Analizarea informatiilor si sistemelor de monitorizare existente
In primul rind trebuie colectata informatia existenta referitoare la starea si
procesele din sistemele (agricultura, cresterea animalelor, managementul
gunoiului de grajd, sol, clima, zona nesaturata, corpuri de apa de suprafata si
de adincime) care determina bilantul nitratilor in conformitate cu Directiva
Nitratilor. Informatiile pot fi obtinute din sistemele existente de monitorizare,
bazele de date (georeferentiate) existente la diferite institutii si organe locale si
centrale, rezultate obtinute prin modele matematice. Intrebarile la care trebuie
dat un raspuns sunt: se pot modifica bazele de date existente si sistemele de
monitorizare pentru a raspunde obiectivelor propuse? Pot fi integrate datele
existente in noul sistem de monitorizare?
b. Evaluari necesare
Trebuie precizat tipul de evaluari necesare pentru atingerea obiectivelor
propuse (stare naturala, stare de fond, conformitate cu cerintele privind
folosintele si functiile, limite de poluare, risc din punct de vedere ecologic si al
starii de sanatate a populatiei, avertizare)
c. Tipul de monitorizare
In functie de obiectivul propus se adopta tipul specific de monitoring
d. Tehnici de monitorizare
Se selecteaza tehnicile de monitorizare necesare: monitorizarea fermelor
agricole din punct de vedere al bilantului nitratilor (structura culturilor,
productii realizate/estimate, numar de animale, tehnici de manipulare,
compostare, imprastiere a gunoiului), monitorizarea continutului de nitrati din
sol, corpuri de apa subterana si din corpuri de apa de suprafata, metode geostatistice, periodicitatea masuratorilor.
e. Abordare graduala
In cazul unei abordari graduale nivelele de detaliere pornesc de la o evaluare
grosiera (la nivelul tarii, la nivelul comunelor) fiind detaliate in urma
dezvoltarii sistemului de monitorizare
f. Responsabilitati
Specificarea institutiilor responsabile pentru organizarea sistemului de
monitorizare (proiectare, implementare, operare si evaluare).
g. Resurse finaniare si umane
Estimarea bugetului si, in consecinta a resurselor umane necesare
monitorizarii. Trebuie mentionat ca autoritatile centrale competente trebuie sa
prevada bugete pentru activitatea de monitorizare pentru o perioda lunga de
ani.

Elemente ale monitorizarii si strategiilor de evaluare

a) Studii preliminarii de inventariere
Inainte de proiectarea si intrarea in functiune a sistemului de monitoring trebuiesc
executate studii preliminare asupra principaleleor subsisteme care contribuie la
dinamica nitratilor in corpurile de apa (subterane si de suprafata): sisteme de
agricultura, managementul gunoiului, sol, zona nesaturata, corpuri de apa subterane,
corpuri de apa de suprafata. Aceste studii vor cuprinde evaluarea caracteristicilor
acviferelor, regimurile hidrogeologice, evaluarea surselor de poluare difuza, estimarea
efectelor posibile induse de poluarea cu nitrati a corpurilor de apa. Astfel de studii
preliminare permit proiectarea sistemului de monitoring cit mai eficient posibil. De
asemenea, in urma lor se pot estima nevoile de date suplimentare pentru atingerea
obiectivelor propuse, precum si distributia spatiala si temporala a parametrilor care
vor fi monitorizati.
b) Abordarea graduala
In zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati informatiile variaza de la indicatori grosieri
pina la caracteristici de diagnostic fine strict localizate spatial si temporal. In functie
de complexitatea informatiilor sunt alesi parametri si metodele de evaluare. In mod
deosebit pentru sol si corpurile de apa subterana monitorizarea fluxurilor si
concentratiilor de nitrati trebuie sa urmeze o abordare graduala, in pasi, care conduce
de la evaluari mai generale (national comuna) la evaluari locale (sat ferma
agricola tarla). Fiecare pas trebuie sa fie incheiat cu o evaluare care sa stabileasca
daca informatiile obtinute sunt suficiente pentru rezolvarea obiectivelor propuse.
O astfel de abordare este recomandata si din punctul de vedere al eficientei costurilor.
Sistemele de monitorizare se dezvolta de asemenea de la sisteme care utilizeaza
intensiv munca la sisteme care utilizeaza intensiv tehnologia.
Cresterea eficientei costurilor alocate monitorizarii se poate face in continuare prin:
Acordul tuturor partilor asupra setului de informatii necesare si obiectivelor de
monitorizare
Proiectarea unor sisteme de monitoring cu evaluare financiar-contabila directa
pentru culegerea informatiilor necesare obiectivelor de monitorizare
Monitoring integrat (calitativ si cantitativ; integrare in ecosisteme; conectare
clar definita cu parametri socio-economici) care poate creste eficienta
monitorizarii (relatii cauza-efect)
Utilizarea modelelor de simulare pentru integrarea datelor (analiza sistemelor
de curger la nivelul bazinelor si sub-bazinelor) si evaluarea politicilor
alternative. In acest mod se optimizeaza proiectarea sistemului de monitoring
(amplasarea spatiala si temporala a punctelor pentru culegerea datelor de baza)
Utlizarea pentru caracterizarea corpurilor de apa subterane a izvoarelor de
coasta care in general furnizeaza informatii agregate spatial, in timp ce datele
obtinute din foraje caracterizeaza doar situatii punctuale.
c) Cartarea vulnerabilitatii acviferelor
In general acviferele mai vulnerabile necesita un program de monmitorizare mai
intens. Din aceasta cauza cartarea vulnerabilitatii acviferelor poate fi o metoda pentru

optimizarea si esalonarea monitorizarii. Intensitatea monitorizarii va fi direct

proportionala cu regiunile din acvifer in care impactul poluarii cu nitrati din surse
agricole are o probabilitate mai mare de aparitie.. Pentru monitorizarea calitatii apei
din acviferele subterane hartile de vulnerabilitate se bazeaza in principal pe
caracteristicile solului, ale acviferuli si ale zonei de tranzitie nesaturate.
Vulnerabilitatea acviferelor trebuie de asemenea luata in consideratie la interpretarea
si raportarea rezultatelor monitorizarii pentru a evalua gradul de protectie al resurselor
de apa si a analiza eficienta masurilor incluse in planurile de actiune destinate zonelor
vulnerabile la poluarea cu nitrati.
d) Evaluarea riscului
Evaluarea riscului poate fi utilizata pentru esalonarea activitatilor de monitorizare.
Spre exemplu o suprafata relativ mica a unui acvifer situat intr-o regiune cu populatie
dispersata este putin supusa la presiuni. De asemenea, daca exista in regiune cantitati
suficiente de apa provenite din corpurile de apa de suprafata riscul asociat utilizarii
corpurilor de apa subterane este redus. Printr-o evaluare simpla a riscurilor,
autoritatile pot decide intensitatea monitorizarii. O cuntificare a riscurilor se poate
face prin evaluarea efectelor negative produse in cazul in care nu se efectueaza
monitorizarea.
Evaluarea riscului poate fi de asemenea utilizata pentru a determina daca strategia de
monitorizare va acoperi necesarul de informatii. Utilizarea modelelor de simulare va
ajuta de asemenea la evaluarea politicilor alternative.
Optimizarea unei scheme de monitorizare include de asemenea componenta evaluarii
ricului: daca numarul de puncte de monitorizare (foraje pentru corpurile de apa
subterana, amplasamente pentru probele de sol) este micsorat, datele de baza obtinute
mai pot acoperi necesarul de informatii pentru atingerea obiectivelor monitorizarii?
e) Modele
Modelele in mod deosebit modelele matematice de simulare si modelele euristice
joaca un rol important in monitorizarea zonelor vulnerabile la poluarea cu nitrati.
Modelele pot fi utilizate la:
integrarea datelor referitoare la sistemul de curgere al apei si nitratilor in
unitati sptiale reprezentative (administrativ-teritoriale, bazinale);
evaluarea efectului indus de politicile alternative. Modelele sunt foarte utile in
legarea caracteristicilor managementului agricol de procesele fizice si chimice
pedo-geo-hidrologice;
optimizarea retelei de monitorizare
evaluarea actiunilor intreprinse prin planurile de actiune din zonele vulnerabile
Utilizarea modelelor matematice trebuie facuta in urma unei analize a regimurilor de
curgere ale apei si nitratilor la nivelul unitatilor teritoriale considerate reprezentative
pentru zona vulnerabila declarata. In urma unei astfel de analize se poate alege
modelul optim care sa furnizeze informatiile necesare monitorizarii zonelor
vulnerabile.

Modelele se pot folosi aditional fata de sistemele de monitoring, dar ele pot face parte
de asemenea din programele de optimizare a monitorizarii. Succesul utilizarii
modelelor se bazeaza pe integrarea datelor de intrare necesare rularii lor cu
programele de colectare de date de baza din reteaua de monitorizare. Este
recomandata de asemenea integrarea modelelor cu baze de date georeferentiate.
Standardizarea bazelor de date este mai importanta decit standardizarea modelelor
utilizate.
f) Indicatori
Integrarea si agregarea spatiala si temporala a datelor de baza furnizate de sistemul de
monitorizare se face prin intermediul indicatorilor specifici. Selectarea indicatorilor
presupune o abordare care sa echilibreze necesarul de informatii pentru decidenti cu
limitarile si costurile de culegere a acestor date. In acest proces este din nou
recomandata o abordare graduala (in pasi).
Programe de monitoring
Programele de monitorizare si evaluare a zonelor vulnerabile la poluarea cu nitrati
trebuie dezvoltate gradual ca urmare a constringerilor administrative, bugetare si de
personal.
Programul va deveni mai eficient daca se realizeaza o ierarhizare a zonelor
vulnerabile in functie de sursele potentiale de poluare (actuale si storice) si de starea
actuala calitativa a corpurilor de apa subterana din punctul de vedere al concentratiei
nitratilor.
Aspecte generale
Proiectarea retelei de monitorizare include determinarea:
Densitatii retelei si localizarea punctelor de monitorizare a continutului de
nitrati din sol si din corpurile de apa subterana si de suprafata
Parametrilor care se monitorizeaza
Tipurilor de site-uri de monitorizare
Frecventa de recoltare si determinare a probelor
In cazul monitorizarii zonelor vulnerabile la poluarea cu nitrati straturile de date care
trebuiesc monitorizate sunt:
Conditiile pedohidrogeologice care permit transmiterea nitratilor proveniti din
activitatile agricole catre corpurile de apa subterana si de suprafata
Folosinta terenului
Managementul gunoiului provenit din activitati zootehnice actuale si istorice.
Proiectarea retelelor de monitorizare depinde de fondurile alocate pentru aceasta
activitate.
a) Densitatea retelei

Densitatea site-urilor pentru monitorizare depinde de conditiile pedohidrogeologice

care impun regimurile de curgere ale apei si nitratilor de la suprafata solului catre
corpurile de apa subterane / de suprafata. Unitatile pedohidrogeologice cu un grad
mare de heterogenitate vor necesita o densitate mai mare de puncte. Fiecarui
subsistem monitorizat (sol, corpuri de apa subterane, corpuri de apa de suprafata) ii va
corespunde o retea diferita de monitorizare care sa reflecte caracteristicile regimurilor
de curgere ale apei si nitratilor.
Densitatea site-urilor pentru monitorizare va depinde direct de procentul suprafetei cu
folosinta agricola din unitatea administrativ-teritoriala (comuna) situata in zona
vulnerabila, de densitatea populatiei, vulnerabilitatea acviferului fata de contaminarea
cu nitrati proveniti din surse agricole, intensitatea utilizarii acviferului. De asemenea,
un efect important asupra densitatii site-urilor de monitorizare in special pentru
subsistemul sol- il reprezinta structura proprietatilor agricole.
b) Selectarea site-urilor pentru monitorizare
Optiunea pentru tipul de observatii si amplasarea punctelor de masura este
determinata in general de doua criterii interconectate:
Reprezentativitatea punctelor selectate pentru sol si acvifer
Posibilitatea determinarii tendintei concentratiei de nitrati din sol si
acvifer la scara dorita
Site-urile sau punctele de observatie ale retelei trebuie sa fie reprezentative pentru:
Delimitarea sistemelor principale de curgere catre si prin corpurile de apa
subterana ale nitratilor proveniti din activitati agricole
Delimitarea unitatilor omogene pedo-geo-hidrologice
Delimitarea suprafetelor de teren cu management unitar agricol si al
gunoiului provenit din activitati zootehnice
Pentru fiecare site selectat se executa urmatoarele activitati:
Caracterizarea corpurilor de apa subterana si de suprafata din punct de
vedere al functiilor de transmisie pentru apa si nitrati; Determinarea
geometriei principalelor zone de acumulare a apei;
Evaluarea vulnerabilitatii la poluarea cu nitrati bazata pe evaluarea
dinamicii apei si nitratilor in sistemul sol-zona nesaturata-substrat
geologic-corp de apa subterana
Identificarea presiunilor la care este supus sistemul acvatic, in primul rind
cele rezultate din activitatile agricole de la suprafata
Site-urile pentru evaluarea starii corpurilor de apa subterana trebuie sa aiba un
corespondent intr-o arie la suprafata solului de la care provine fluxul de nitrati
(echivalentll bazinului amonte in cazul apelor de suprafata). In general pentru
corpurile de apa subterane se executa foraje pentru evaluarea calitatii apei si a
nivelului piezometric. Acolo unde exista izvoarele de coasta (integratoare din punct de
vedere al calitatii apelor subterane) informatiile obtinute din analiza apei colectata din
ele pot inlocui informatiile provenite de la mai multe foraje (prin care se evalueaza
calitatile locale ale apei din corpurile subterane).
c) Parametri

Alegerea parametrilor pentru monitorizare se face in functie de obiectivele planurilor

de masuri adoptate pentru zonele vulnerabile. Selectia parametrilor depinde de:
Sursele de nitrati (actuale si istorice) care determina presiunile la care este
supus sistemul acvatic
Utilizarea pe care o are apa din corpurile de apa subterane si de suprafata
Problemele care se manifesta deja, din punctul de vedere al poluarii cu nitrati,
in arealul considerat
d) Masuratori cantitative si proceduri de recoltare a probelor
Masuratorile continutului de nitrati din sol si din apele subterane trebuie efectuate in
puncte fixe reprezentative pentru sistemul de cugere al apei si nitratilor din unitatea
teritoriala considerata. Reprezentativitatea probelor se va stabili si in functie de
activitatile antropice care influenteaza locul de unde se recolteaza proba, precum si de
regimul acviferului in punctul (zona) pe care o reprezinta (umplere, golire).
Determinarile de teren si in laborator trebuie efectuate in acord cu metodologiile
standardizate la nivel national.
e) Frecventa recoltarii probelor
Freccventa de rcoltare pentru monitorizare depinde de limitarile bugetare si de resurse
umane.
Frecventa de recoltare este de asemenea influentata de o serie de considerente tehnice
si stiintifice. In acest sens se pot diferentia influentele induse de dimensiunile
pedohidrogeologice si pedohidrologice ale procesului.
Dimensiunea pedohidrlogica se refera la existenta variatiilor sezoniere ale unor
parametri calitativi si cantitativi inclusi in programele de monitorizare. Incarcarea
corpurilor de apa subterane are o variatie sezoniera depinzind de structura variatiilor
climatice. Perioada de umplere poate fi corelata cu cresterea spalarii nitratilor de la
suprafata terenului sub adincimea frontului radicular. Consideratiile sezoniere sunt
deosebit de importante atunci cind parametri sistemului pedohidrologic sunt afectati
de activitatile agricole care, prin esenta lor, au un caracter sezonier pronuntat.
Frecventele pentru observatiile facute asupra corpurilor de apa subterana si a
sistemelor fizice conexe depind in mare masura de fluctuatiile nivelului freatic care
sunt determinate de conditiile pedologice (fluxurile de solutie a solului transmise catre
zona nesaturata), hidrogeologice (tipul si adincimea acvifeului), circumstantele
hidrologice (meteorologice) si impactul activitatilor umane (folosirea apei, irigatii,
agricultura, etc.).
Din aceasta perspectiva trebuiesc considerate citeva reguli pentru programele de
monitorizare:
Frecventa masuratorilor trebuie adaptata variatiilor temporale din sistem
Monitorizare variatiilor de lunga durata si a tendintelor ncesita o frecventa
relativ scazuta a observatiilor, in timp ce monitorizarea variatiilor sezoniere o
frecventa ridicata
Structura sistemului de monitorizare trebuie sa fie adaptata setului de obiective
propuse si resurselor disponibile.
Sinteza operatiunilor care trebuie executate pentru monitorizarea zonelor
vulnerabile la poluare cu nitrati

1. Monitorizare de fond la nivelul tarii. Informatiile existente sunt grupate in

mai multe straturi de date georeferentiate dezvoltate de diferite institutii.
a. Limita unitatilor teritorial administrative la nivelul Comuna (bazata pe
prelucrarea hartilor administrativ-teritoariale 1:850.000).
b. Suprafata fondului funciar (agricol, arabil, vii, livezi, finete, pasuni,
paduri) la nivel de Comuna. Baza de date a fost elaborata de Ministerul
Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale
c. Capacitatea de productie a solului (medie pe serii lungi de ani
climatici, evaluata prin utilizarea notelor de bonitare) medie pe comune
(bazata pe harta notelor de bonitare 1:50.000 elaborata de Institutul
National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si
Protectia Mediului (ICPA)
d. Suprafata cultivata pe tip de culturi la nivel de Comuna. Baza de date a
fost elaborata de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii
Rurale
e. Numarul si tipul de animale din gospodariile individuale la nivel de
Comuna. Baza de date a fost elaborata de Ministerul Agriculturii,
Padurilor si Dezvoltarii Rurale
f. Numarul si tipul de animale din complexele zootehnice (efective
actuale si capacitatea maxima a complexelor) precum si starea
echipamentelor de prelucrare a apelor uzate. Baza de date a fost
elaborata de Administratia Nationala Apele Romane
g. Sol (informatii georeferentiate bazate pe harti de sol la scara
1:1,000,000 si 1:200.000). Atribute pentru functii de pedotransfer
necesare evaluarii dinamicii apei si nutrientilor asociate unitatilor
cartografice sunt continute doar in SIG al resurselor de sol 1:1.000.000.
Informatia este obtinuta si gestionata de Institutul National de
Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia
Mediului (ICPA). In plus, la acelasi institut exista datele de sol culese
din reteaua de monitorizare pan-europeana in sistem de tip grila cu
pasul de 16 km.
h. Clima. Serii de date de vreme pentru perioade mari de an sunt furnizate
de Agentia Nationala de Meteorologie utilizind datele furnizate de cele
47 staii meteorologice standard de pe teritoriul Romaniei. Utilizind
metodologia MARS s-au facut interpolari pentru datele climatice intr-o
retea cu pasul 10 x 10 longitudine x latitudine (date furnizate de
proiectul european ATEAM cu drept de utilizare in Romania de ICPA)
i. Corpuri de apa subterana: caracteristicile acviferelor si zonei
nesaturate. Informatii organizate in SIG de Institutul National de
Hidrologie si Gospodarirea Apelor
j. Corpuri de apa subterana: nivel piezometric si concentratiile
compusilor azotului. Informatiile sunt obtinute si gestionate de
Administratia Nationala Apele Romane
k. Corpuri de apa de suprafata: reteaua hidrografica, inclusiv bazinele
aferente. Informatia organizata in SIG pe baza cadastrului apelor de
catre Administratia Nationala Apele Romane
2. Monitorizare pentru scopuri specifice (Directiva Nitratilor).
a. Evaluarea vulnerabilitatii corpurilor de apa subterana utilizind modele
euristice de evaluare prin suprapunerea straturilor de surse (obtinute

prin prelucrarea informatiilor prezentate la punctul 1 - b, c, d, e, f. Se

considera distinct sursele actuale care conduc la un bilant pozitiv al
nitratilor la nivelul comunei si sursele istorice bazate pe efectivele de
animale maxime din complexele zootehnice), transmitere prin sol
(prelucrarea informatiilor de la punctele 1-g si 1-h), transmitere prin
zona nesaturata si tipul acviferului (informatii 1-i). Vulnerabilitatea
obtinuta prin aceasta metoda se compara cu datele furnizate de reteaua
de foraje (1-j). Zonele vulnerabile sunt declarate intr-o prima
aproximatie la nivelul unitatilor teritorial-administrative (comuna
informatiile prezentate la punctul 1-a) luindu-se in considerare
amplasarea comunelor in cadrul bazinelor hidrografice (informatiile de
la punctul 1-k) cu extensia corespunzatoare a zonelor vulnerabile in
amonte si aval.
3. Monitoring de conformitate. Pentru zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati
stabilite in urma aplicarii metodologiei de la puncul 2 se efectueaza
urmatoarele operatiuni de monitorizare de conformitate:
a. Stabilirea structurii si amplasamentului proprietatilor agricole la
nivelul comunelor din zonele vulnerabile
b. Elaborarea hartii pedologice detaliate a zonei
c. Elaborarea hartii detaliate a corpurilor de apa subterane din zona
d. Elaborarea anuala pentru fiecare exploatatie agricola a planului de
fertilizare pe baza structurii de culturi, numarului de animale si
tehnicilor de stocare si utilizare a gunoiului provenit de la animale
e. Evaluarea anuala a bilantului de nitrati la nivelul exploatatiilor
agricole. In cazul bilantului pozitiv al nitratilor se promoveaza
acordurile de utilizare a gunoiul suplimentar in exploatatii vecine in
care bilantul nitratilor este negativ
4. Monitoring pentru scopuri specifice (Directiva Nitratilor). Pentru zonele
vulnerabile la poluarea cu nitrati stabilite in urma aplicarii metodologiei de la
punctul 2 se efectueaza urmatoarele operatiuni de monitorizare cu scopuri
specifice:
a. Stabilirea amplasamentului surselor de nitrati (actuale si depozite
istorice) de pe teritoriul zonei vulnerabile
b. Stabilirea punctelor de recoltare a probelor de sol pentru evaluarea
continutului de nitrati. Amplasarea punctelor se va face (in sistem
expert sau de preferinta prin utilizarea rezultatelor furnizate de un
model de simulare a dinamicii nitratilor in zona vulnerabila) in acord
cu potentialul solurilor de transmitere a nitratilor catre corpurile de apa
subterane si/sau de suprafata si prin luarea in considerare a surselor de
nitrati si a directiilor principale de curgere a apei din zona respectiva
c. Stabilirea punctelor pentru recoltarea probelor de apa din corpurile de
apa subterana (fintini, foraje, izvoare de coasta). Amlasarea punctelor
se va face (in sistem expert sau de preferinta prin utilizarea
rezultatelor furnizate de un model de simulare a dinamicii nitratilor in
zona vulnerabila) prin luarea in considerare a directiei de curgere a
apei prin corpurile de apa subterana
d. Stabilirea amplasamentului pentru recoltarea probelor de apa din apele
de suprafata.
e. Recoltarea si masurarea probelor de sol si apa din zonele vulnerabile
conform unui calendar care sa fie corelat cu managementul gunoiului.

f. Agregarea rezultatelor obtinute prin monitorizare in indicatori specifici

de risc.
In functie de fondurile existente monitorizarea zonelor vulnerabile sa va face ierarhic
tinind cont de urmatorele elemente:
a. Concentratia exista a nitratilor din corpurile de apa subterana
b. Tipul sursei de nitrati proveniti din activitati agricole: actuala, istorica
(complexe zootehnice dezafectate)
c. Caracteristicile zonei vulnerabile (comuna) din punctul de vedere al
formarii la nivel de teren a fluxurilor de nitrati catre corpurile de apa
subterana si/sau de suprafata.
Comune de deal si munte amplasate pe cursul unui riu in
care trebuie luata in considerare influenta din comunele
amonte si efectul indus asupra comunelor din aval. In
general in aceste comune sursele de nitrati sunt plasate in
lungul riului intr-o suprafata agricola limitate
Comune de deal si munte in care sursele de nitrati sunt
dispersate pe intreaga suprafata a comunei fara o legatura
directa cu un curs de apa
Comune de cimpie
Comuna amplasate in vecinatatea marilor orase.

Monitorizarea corpurilor de apa din zonele vulnerabile

1. Monitoringul integrat al apelor
Subsisteme de monitorizare
Modernizarea si dezvoltarea sistemului de monitorizare a apelor este o activitate
complexa, care are implicatii multiple, reprezentate in primul rand de cresterea
numarului subsistemelor de monitorizare din cadrul sistemului national de
monitorizare a apelor, fata de cel existent, prin includerea unor noi subsisteme si
redefinirea subsistemelor existente in conformitate cu prevederile Directivei Cdaru,
precum si a celorlalte Directive Europene in domeniul apei.
In acest, Directiva Cadru prevede faptul ca toate corpurile de apa de suprafata din
cadrul Districtului / bazinului hidrografic trebuie sa fie identificate ca facand parte
dintr-una din urmatoarele categorii rauri, lacuri, ape tranzitorii sau ape costiere
sau ca fiind corpuri de apa de suprafata artificiale sau corpuri de apa puternic
modificate: (Anexa II, 1.1. (I));
Sistemul de monitorizare, prevazut de Directiva Cadru si de celelalte Directive
Europene este reprezentat de 6 subsisteme, si anume :

Subsistemul rauri;
Subsistemul lacuri;
Subsistemul ape tranzitorii;
Subsistemul ape costiere;
Subsistemul ape subterane;
Subsistemul ape uzate.

Conceptul de monitoring integrat al apelor presupune o tripla integrare:

- a ariilor de investigare la nivel de bazin hidrografic: ape de suprafata in regim
natural (rauri, lacuri, ape tranzitorii, ape marine litorale), ape de suprafata
artificiale sau ape cu regim puternic modificat antropic, ape subterane, arii
protejate, efluenti;
- a mediilor de investigare: apa, sedimente carora le sunt integrate componentele
biologice (biota);
- a elementelor/componentelor monitorizate: biologice, hidromorfologice si
fizico-chimice din punct de vedere calitativ si cantitativ.
Programe de monitorizare
Implementarea celor 18 Directive europene din domeniul apelor implica realizarea
urmatoarelor programe de monitorizare:

Programul de supraveghere (S) are ca scop evaluarea starii globale a apelor

din cadrul fiecarui bazin sau sub-bazin hidrografic

Programul operational (O) trebuie realizat pentru toate acele corpuri de apa
care, pe baza presiunilor, a evaluarii impactului, a monitoringului de

supraveghere, sunt identificate ca avand riscul sa nu indeplineasca obiectivele

de mediu.

Programul de investigare (I) trebuie efectuat pentru identificarea cauzelor

pentru care un corp de apa nu poate atinge obiectivele de mediu in perioada
stabilita, precum si pentru stabilirea impactului poluarilor accidentale.

Programul de referinta (R) se realizeaza pentru acele sectiuni in regim

natural sau cvasi-natural care au ca scop stabilirea conditiilor de referinta
pentru fiecare tip.

Programul cea mai buna sectiune disponibila (CBSD) se va aplica pentru

fiecare tip de curs de apa care este impactat de activitatea umana (corp de apa
care prezinta de regula o singura categorie de risc) si pentru care nu a fost
posibila gasirea unei sectiuni de referinta.

Programul de intercalibrare (IC) se refera la sectiunile care participa la

exercitiul european de intercalibrare, al carui scop este definirea claselor starii
ecologice (limitele dintre starea foarte buna si buna si dintre starea buna si
moderata), in conformitate cu prevederile Directivei Cadru.

Programul de potabilizare (P) se refera la sectiunile de captare apa de

suprafata destinata potabilizarii (Q prelev. > 100 m3/zi), unde se vor
monitoriza parametrii din HG 100/2002 (Directiva 75/440/EEC) si substantele
prioritare/ prioritar periculoase

Programul de monitorizare pentru zonele vulnerabile (ZV) se refera la

sectiunile de monitorizare din perimetrele ce au fost definite ca zonele
vulnerabile la poluarea cu nitrati, inclusiv sectiunile pentru apele identificate a
fi poluate sau susceptibil a fi poluate cu nitrati din surse agricole (HG
964/2001 Directiva 91/691/EEC);

Programul de monitoring pentru ihtiofauna (IH) se refera la zonele

salmonicole si ciprinicole identificate, iar parametrii fizico-chimici si
frecventele de monitorizare sunt cele prevazute de HG 202/2002 (Directiva
78/659/EEC).

Programul pentru protectie habitate si specii (HS) se va aplica in zonele

protejate, unde se vor monitoriza parametrii mediului hidric caracteristici
pentru fauna si/sau flora protejata.

Programul pentru conventii internationale (CI) va monitoriza acei

parametrii prevazuti in conventiile si acordurile internationale la care Romania
este parte, cu frecventa stabilita in acestea.

Programul CAPM are ca scop cunoasterea impactului alterarilor

hidromorfologice asupra apelor. In aceste sectiuni se vor monitoriza
obligatoriu parametrii biologici (pot exista sectiuni unde se analizeaza
elementele biologice si hidromorfologice, fara a se analiza cele fizico-chimice)

cu frecventa mai mare pentru cei mai sensibili la tipul de alterare

hidromorfologica. Sectiunile de monitorizare se vor selecta pentru acele
corpuri de apa care sunt la risc/posibil la risc numai datorita alterarilor
hidromorfologice.
Este de subliniat faptul ca, in cazul in care o sectiune de monitoring poate servi
mai multor tipuri de programe de monitoring (ex. o sectiune poate fi: S, O, CBSD,
IC, P, IH, ZV, HS), se vor monitoriza toti parametrii ceruti de fiecare program,
alegand frecventa cea mai ridicata
2. Corpuri de apa
Corpuri de apa de suprafata
Directiva Cadru pentru Apa introduce notiunea de corp de apa ca unitate
elementara
de analiza a presiunilor si impactului si de evaluare a riscului de neatingere a
obiectivelor de
mediu. Caracterizarea corpurilor de apa este, asadar, elementul central de
diagnosticare al apelor pentru fiecare bazin hidrografic. Un corp de apa de suprafata
reprezinta un element discret si semnificativ al apelor de suprafata, de exemplu : lac,
lac de acumulare, curs de apa rau sau canal, sector de curs de apa rau sau canal,
ape tranzitorii sau un sector/sectiune din apele costiere. Ceea ce diferentiaza un corp
de apa de altul se refera la caracteristicile naturale si la presiunile legate de activitatile
antropice care se exercita asupra acestora.
Criteriile utilizate pentru delimitarea corpurilor de apa sunt :
categoria de apa de suprafata ;
tipologia apelor de suprafata ;
caracteristici fizice - geografice sau hidromorfologice ;
Identificarea corpurilor de apa pe baza primelor trei criterii reprezinta o delimitare de
baza a
corpurilor de apa, in urma careia rezulta un numar fix de corpuri de apa.
Delimitarea detaliata a corpurilor de apa foloseste si alte criterii, dupa cum urmeaza :
starea apelor de suprafata reprezinta un criteriu foarte important in stabilirea
limitelor corpurilor de apa. S-a folosit, ca sursa de informatie, pentru delimitarea
preliminara a corpurilor de apa, schimbarea limitelor categoriilor a II-a / III-a de
calitate a apelor de suprafata, in conformitate cu Normativul privind obiectivele de
referinta pentru clasificarea calitatii apelor de suprafata.
alterarile hidromorfologice care se iau in considerare pe baza criteriilor elaborate de
Administratia Nationala Apele Romane
limitele existente ale ariilor protejate.
Acesta delimitare detaliata este un proces care va fi rafinat pe baza
informatiilor aditionale obtinute prin dezvoltarea sistemului national de monitoring, in
conformitate cu prevederile directivei Cadru pentru Apa.

Avand in vedere aceste criterii au fost delimitate 3.715 corpuri de apa dulce,
din care 8 la Dunare Delta (inclusiv Lacul Razelm). Lungimea medie a corpurilor de
apa este de 21,3 km (fara Dunare). Din totalul corpurilor de apa, 1.368 (37%)
reprezinta corpuri de apa nepermanente,
De asemenea, au fost delimitate 6 corpuri importante de apa tranzitorie 3
fluviale (pe cele brate ale Dunarii), 2 lacustre (Sinoe si Mangalia) si 1 de tip marin. In
ceea ce priveste apele costiere s-au identificat 3 corpuri de apa.

Corpuri de ape subterane

Identificarea i delimitarea corpurilor de ape subterane s-a fcut pe baza urmtoarelor
criterii:
geologic;
hidrodinamic;
starea corpului de ap: calitativ, cantitativ.
Delimitarea corpurilor de ape subterane s-a fcut numai pentru zonele n care
exist acvifere semnificative ca importan pentru alimentri cu ap i anume debite
exploatabile mai mari de 10 m3/zi. n restul arealului, chiar dac exist condiii locale
de acumulare a apelor n subteran, acestea nu se constituie n corpuri de ap, conform
prevederilor Directivei Cadru 60 /2000 /EC.
Criteriul geologic, intervine nu numai prin vrsta depozitelor purttoare de
ap, ci i prin caracteristicile petrografice, structurale, sau capacitatea i proprietile
lor de a nmagazina apa. Au fost delimitate i caracterizate corpuri de ap subteran de
tip poros.
Criteriul hidrodinamic acioneaz n special n legtur cu extinderea
corpurilor de ap.
Astfel, corpurile de ape freatice au extindere numai pn la limita bazinului
hidrografic, care corespunde liniei de cumpn a acestora, n timp ce corpurile de
adncime se pot extinde i n afara bazinului.
Starea corpului de ap, att cea cantitativ ct i cea calitativ, a constituit
obiectivul
central n procesul de delimitare, evaluare i caracterizare a unui corp de ap
subteran.
Corpurile de ape subterane care se dezvolt n zona de grani i se continu
pe teritoriul unor ri vecine sunt definite ca transfrontaliere.
Pe teritoriul Romaniei au fost identificate 129 corpuri de apa subterana, din
care 19 sunt transfrontaliere.
3. Subsistemele de monitorizare a corpurilor de apa de suprafata si subterane
din zonele vulnerabile
In conformitate cu prevederile Ordinului comun al Ministerului Mediului si
Gospodariririi Apelor nr.242 din 26 martie 2005 si al Ministerului Agriculturii si
Dezvoltarii Rurale nr.197 din 7 Aprilie 2005 pentru aprobarea organizarii Sistemului
national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru
reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al
reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si potential

vulnerabile la poluarea cu nitrati si pentru aprobarea Programului de organizare a

Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si
decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de
management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si
potential vulnerabile la poluarea cu nitrati, in zonele vulnerabile vor exista 3
subsisteme de monitorizare pentru sol, pentru corpurile de apa de suprafata si pentru
corpurile de apa subterana.
Fiecarui subsistem ii va corespune o retea diferita de monitorizare care sa
reflecte caracteristicile regimului de curgere al apei si nitratilor.
De asemenea Ordinul prevede ca subsistemele de monitoring pentru ape de
suprafata si subterane sa faca parte din Sistemul de monitoring integrat al apelor
administrat de Administratia Nationala Apele Romane iar subsistemul de
monitoring pentru solul din zonele vulnerabile sa faca parte din Sistemul de
monitoring integrat al solului administrat de Institutul National de Cercetare si
Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului (ICPA)
Reteaua de monitorizare
Densitatea site-urilor pentru monitorizarea corpurilor de apa din zonele vulnerabile
depinde de:
Conditiile pedoclimatice care impun regimul de curgere al apei si nitratilor de
la suprafata solului catre corpurile de apa de suprafata/subteran. Site-urile
pentru evaluarea starii corpurilor de apa subterana trebuie sa aiba un
corespondent intr-o arie la suprafata solului de la care provine fluxul de nitrati
(echivalentul bazinului amonte in cazul apelor de suprafata).
Procentul suprafetei cu folosinta agricola din unitatea administrative teritoriala
situata in zona vulnerabila;
Densitatea populatiei din zona vulnerabila;
Vulnerabiliatea acviferului fata de contaminarea cu nitrati proveniti din surse
agricole;
Intensitatea utilizarii acviferului
Sectiunile de monitorizare pentru corpurile de apa de suprafata au fost
determinate prin suprapunerea hartilor GIS care prezinta corpurile de apa de suprafata
si zonele vulnerabile. Pentru corpurile de apa de suprafata se recomanda alegerea cu
prioritate a sectiunilor de monitorizare pentru urmatoarele tipuri de corpuri:
- corpuri situate in zone vilnerabile cu pante mari;
- corpuri situate in zone vulnerabile care au alimentare din subteran
importanta
- corpuri de apa care au surse de nitrati proveniti din activitati agricole
actuale si istorice (complexe zootehnice dezafectate)
Pentru corpurile de apa subterana se recomanda selectarea a cel putin unui
foraj reprezentativ pentru fiecare corp, pentru a fi monitorizat.
Sectiunile si forajele de monitorizare sunt prezentate in figurile 1-10 pentru
fiecare bazin hidrografic.
Pentru fiecare site selectat se executa urmatoarele activitati:

Caracterizarea corpurilor de apa subterana si de suprafata din punct de

vedere al functiilor de transmisie pentru apa si nitrati;
Evaluarea vulnerabilitatii la poluarea cu nitrati bazata pe evaluarea
dinamicii apei si nitratilor in sistemul sol-zona nesaturata-substrat
geologic-corp de apa subterana.

Identificarea presiunilor la care este supus sistemul acvatic, in primul

rand, cele rezultate din activitatile agricole de la suprafata.

Identificarea masurilor de remediere a poluarii.

Parametrii monitorizati
Selectarea parametrilor monitorizati se bazeaza pe urmatoarele criterii :
-

Sursele de nitrati (actuale si istorice) care determina presiunile la care este

supus sistemul acvatic;
Utilizarea pe care o are apa din corpurile de apa subterane si de suprafata;
Problemele care se manifesta deja, din punctul de vedere al poluarii cu
nitrati, in arealul considerat;

Parametrii care trebuie monitorizati in conformitate cu prevederile Directivelor

Europene au fost grupati astfel:
- fizico-chimici: G general (temperatura, conductivitate/reziduu fix, pH, alcalinitate,
materii in suspensie, turbiditate, culoare), SO substante organice (oxigen dizolvat,
CCO-Mn, CCO-Cr, CBO5, COT, COD), N-nutrienti (azotiti, azotati, amoniu, N total,
ortofosfati, P total, inclusiv clorofila a), SP-MG metale grele din HG118/2002
(lista substantelor prioritare/prioritar periculoase), SP-MO - micropoluanti organici
din HG118/2002, AP poluantii din lista I si II din HG pentru completarea si
modificarea HG 118/2002, precum si alti poluanti specifici bazinului hidrografic (ex:
fier, mangan, cloruri, sulfati, fluoruri, fenoli, detergenti anionici activi, AOX, etc.).
Selectarea substantelor de tip SP-MG, SP-MO, AP specifice bazinului hidrografic
(relevante pentru a fi monitorizate) se va face in urma unei analize complete
(screening) din amonte in aval. Pentru corpurile de apa in regim natural (fara impact
antropic) analiza completa va viza numai substantele care pot fi gasite in fondul
natural (in special metale grele).
- bacteriologici: coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali si salmonella;
parametrii microbiologici se vor executa in sectiunile de captare apa de suprafata
pentru potabilizare (Directiva 75/440/EEC HG 100/2002), precum si in sectiunile
retelei TNMN si in alte sectiuni unde este stabilita monitorizarea acestor parametrii in
cadrul conventiilor si acordurilor bilaterale sau internationale. Parametrul Salmonella
va fi efectuat de unitatile descentralizate ale Ministerului Sanatatii din teritoriu.
- biologici: FPL (fitoplancton) - componenta taxonomica (lista si nr. specii), densitate
(exp/l), index saprob, biomasa (mg/l)- numai in caz de eutrofizare; mFB
(microfitobentos) componenta taxonomica (lista si nr. specii), densitate (exp/m 2),
index saprob; MF (macrofite) componenta taxonomica (lista si nr. specii), densitate
(exp/m2);

ZB (zoobentos) - componenta taxonomica (lista si nr. specii), densitate (exp/m2),

index saprob, diversitate (indice diversitate), specii sensibile la impact antropic; P
(fauna piscicola) - componenta taxonomica (lista si nr. specii), densitate, specii
sensibile la impact antropic, structura pe varste; ZPL (zooplancton) - furnizeaza
informatii utile in anumite cazuri: eutrofizare, poluari accidentale;
- ecotoxicologici: MG metale grele din HG 118/2002, precum si metalele grele din
lista II, SP-MO - micropoluanti organici din HG118/2002, relevanti pentru biota
(antracen, difenileteri brominati, di(2-etilhexil)ftalat, endosulfan, fluorantren,
hexaclorbenzen, hexaclorbutadiena, hexaclorociclohexan, naftalina, pentaclorbenzen,
pentaclorofenol, PAH, triclorobenzen, hexaclorciclohexan, percloretilena, DDT,
aldrin, dieldrin, endrin, isodrin).
Analizele de ecotoxicologie se vor efectua in alte laboratoare si numai in sectiunile
unde analizele vor dovedi prezenta in apa si/sau in sedimente fie a metalelor grele, fie
a micropoluantilor organici substante prioritare/prioritar periculoase, in concentratii
peste obiectivele/standardele de mediu, prevazute in HG 118/2002 si HG pentru
completarea si modificarea HG 118/2002 .
Pentru mediile de investigare materii in suspensie se vor monitoriza metalele grele
(MG metale grele din HG 118/2002, precum si metalele grele din lista II) si formele
de nutrienti (azot total si fosfor total) in sectiunile transfrontaliere de pe rauri (adresa
nr. 1125/15.03.2002) cu frecventa stabilita pentru mediul de investigare apa.
Sedimentele se vor monitoriza pe rauri numai in sectiunile TNMN (conform
1125/15.03.2002), parametrii si frecventa fiind aceeasi ca in cazul subsistemului
lacuri.
Frecventa de monitorizare depinde de regimul de variatie in timp a nivelurilor si
debitelor caracteristice corpurilor de apa de suprafata si subterane.
Pentru monitorizarea apelor din zonele vulnerabile se defineste un program special
ZV. Fiecare sectiune/foraj de monitorizare situate in zone vulnerabile va avea acest
program de monitorizare care va trebui a fi integrat cu celelalte programe de
monitorizare reprezentativa pentru sectiunea /forajul analizat
(S,O,I,R,CBSD,IC,P,IH,HS,CI si CAPM).
Pentru fiecare sectiune/foraj se vor monitoriza toti parametrii ceruti de fiecare
program, alegand frecventa cea mai ridicata.
Parametrii si frecventele de monitorizare pentru corpurile de apa de suprafata (rauri,
lacuri) si pentru corpurile de apa subterana se prezinta in Anexele 1-3