MASS MEDIA

124

MASS MEDIA

DESPRE

DESPI\E

SEXE

125

SEXE

Moderatorul mentioneaza ea "atunei dnd e:;;tieu burta plina

vrei sa stai eu bere la fotbal sau film TV". Din nou 0 afirmatie
direetionata spre barbati. Este yorba despre clasieul stereotip:
barbatii care se uita la televizor :;;ibeau bere, nu partieipa la
treburile easnice.
DJ-ul spune in continuare "Cu burta plina ai chef de somn
:;;ibere". Pentru a conchide, barbatul are nevoie de mancare
buna (faeuta de partenera), bauturi alcoolice :;;ivizionarea
emisiunilor TV. Din nou: barbatul doarme sau se distreaza,
trip a povara fiind pe umerii femeilor. Ambele imagini
sugerate sunt super-schematizate :;;idefavorabile.
ultima afIrmatie ilustrativa facuta de DJ este urmatoarea:
"Trebuie pretuit vinul, femeia:;;i muzica". Din nou mesaj adresat
exclusiv audientei masculine. Din alaturarea femeii cu vinul
$i muzica, acestea sunt simple "placeri ale vietii".
In cadrul unei emisiuni, DJ-ul mentioneaza "Topul celor mai
sexy femei din lume", Angelina Jolie fiind pe locul I. Mirmatia
lui Beyonce, care se afla pe locul V, este preluata in continuare:
"Orice femeie e sexy pentru ca poate avea copii $i asta e tot ce
conteaza." Alaturarea a fi sexy = a fi mama este rara :;;ipoate
avea conotatii pozitive, dar in context este yorba tot despre
cantonarea realizarii femeii exclusiv in spatiul privat.

*
in urma foartei succinte analize, se poate considera ca
Radio 21 reproduce stereotipurile de gen privind imaginea
femeii ",ibarbatului. Trebuie sa mentionam ca extinderea ",i
diversificarea acestei analize ar aduce informatii :;;idetalii
suplimentare referitoare la aceste aspecte.

1. 4. CE "INVATAM", DE REGULA, DESPRE FEMEI ~I

BARATI DIN MASS-MEDIA?
Mihaela Miroiu

Ce "invatam", de regula, despre rolurile de gen din

ziare?
Barbatii sunt candidatii absoluti la prima pagina, femeile
la ultima.
Barbatii "vand" cap, competenta :;;iperformantii, femeile
"vand" corp $i servicii sexuale, maini $i servicii de ingrijire.
De$i adue cele mai multe glorii sportive, femeile apar arareori in paginile dedicate sportului.
Valoarea femeilor este data de corpullor $i de cata grija
erotico-menajera au de corpul altora.
Femeile triumfatoare sunt tinere $i ispititoare. Ce1emature
~i vfm,tnictl fimnt in genere victime; de obicei ale barbatilor.
Biirbatii triumfatori sunt in genere maturi $i sunt vazuti ca
"maturi" ",ila varsta a treia, daca au putere politica sau autoritate intelectuala. Rar, cand sunt victime, sunt tot victime ale
barbatilor.
Valoarea de relatie a barbatilor e data de faptul ca sunt
protectori ",ia femeilor de faptul ea sunt ingrijitoare.
Femeile au 0 pasiune neostenita sa se dezbraee, sa bantuie
magazinele. Barbatii au 0 pasiune deosebitii pentru putere ",i
sa bantuie globul sau macar sa il "supravegheze" sau
comenteze.
Femeile "color" sunt frumoase, senzuale, dependente. Cele
care studiaza, fae carierii ",isunt independente sunt "alb-negru".
Reteta ca 0 femeie sa fie aproape complet neinteresanta
pentru presa este ca ea sa fie profesionista, eleva sau studenta
(cazul majoritar: exceptie face ziarul Adeuarul fiindca are 0
jurnalista de inalt profesionalism pe domeniul edueatiei). Daca
o femeie este infractoare, are $anse mult mai mari sa existe.
Chiar :;;idaca sunt pensionare, ",ansele de existenta cresc, mai
putin fata de infractoare, dar incomparabil mai mult deeat la
femeile foarte active.

MASS MEDIA
126

MASS MEDIA

DESPRE

Pe piata "matrimoniala" (de fapt, mai ales de serVlCll

sexuale), femeile au sfmi mari, par lung, de obicei blond, sunt
"fierbinti" sau macar senzuale, rafinate, uneori sunt sadice,
alteori supuse. Barbatii au doua caracteristici majore: sunt
"genero~i" ~i "serio~i" (platesc ~i se tin de cuvfmt).
VIP-urile masculine sunt politicieni, oameni de afaceri,
fotbali~ti, oameni de cultura. VIP-urile feminine sunt vedete:
cfmtarete, top-modele, sportive, prezentatoare, sotii de politicieni in proportie egala cu politicienele.
Ca aparitie, prototipul masculin este politician, sportiv,
artist, specialist, om de cultura. Ca aparitie, prototipul feminin este VIP sexy, sotie, victim a, mama.
Barbatii nu au relatii politice cu femeile, nici ca alese, nici
ca alegatoare. Apar insa uneori in clipuri de campanie zambind
pline de speranta, ca mamici, unui candidat protector.
Ziarelor Ie pasa pre a putin de sanatatea fizica ~i psihica,
de educatie, de administratia cotidiana, justitia de zi cu zi. De
aceea, profesiile feminizate sunt "nespectaculoase" ;;-;iaproape
invizibile public. ~i, poate de aceea, politicienii se simt mult
mai putin presati sa trateze aceste domenii ca prioritati ale
agendei politice ~i a redistribuirii bugetului public.
Presa analizata "crede" doar in competenta femeilor trecute
de 50 de ani. In schimb, crede in competenta barbatilor de arice
varsta. Exceptie face "mondenul" unde femeilor Ii se ingaduie
sa se pronunte $i la tinerete.
Barbatii sunt superiori sau egali, femeile sunt subordonate
sau egale, cu exceptia culturii un de se mentine un echilibru
constant in privinta genului.
In presa scrisa femeile sunt mult mai putin vizibile decat
in audio-vizual.
Ce invatam

DESPRE

SE>'~E

127

SEXE

despre rolurile

de gen de la televiziuni?

A. La l?tiri:
Femeile sunt subiect mai rar ~i mai "soft", barbatii sunt
subiect frecvent $i "hard".

Ipostaza prioritara a femeilor ca subiect de ;;-;tireeste una

degradanta: sunt prostituate clandestine, supuse raziilor, sunt
victime batute sau "mame denaturate", se exprima mai ales
plangand sau facand galagie, sunt adesea $ocate $i uneori
pioase. Barbatii sunt de regula conducatori, agresori, campioni,
capi de familie, ~tiu ce vor, se stapanesc.
Femeile prezinta $tirile al caror subiect sunt, de regula,
barbatii.
Invitatii $tirilor sunt in genere barbatii. "Expertiza" Ie
apartine.
Femeile $tiu intrebarile sau Ie citesc de pe prompter.
Barbatii ;;-;tiuraspunsurile.
B. In serialele romanef?ti analizate imaginea preponderenta este aceea ca:
Femeile sunt mai ales tinere $i barbatii maturi. In seriale
~i show-uri exista un mesaj implicit ca femeile ar trebuie sa
se "prostitueze" sau sa se "vanda" in varii moduri ca sa i$i atinga
scopurile, fiindca banii $i puterea sunt la barbati.
Ele sunt mai ales vfmzatoare, studente, actrite, prostituate,
ei au mici afaceri.
Femeile sunt $i se imbraca foarte sexy, iar barbatii $ter$i
ca atractivitate $i neglijenti ca apritie.
Femeile sunt u$uratice, isterice, bagacioase, uneori chiar
rele, proaste $i betive, in schimb barbatii sunt agresivi,
$mecheri, solidari, dar $i betivi.
Fumatul este egal raspandit $i "partenerial".
Concluzii:
Televiziunile, publici tate a $i presa serisa analizate au 0
dominanta misogina $i practica discriminarea de status, rol ~i
de varsta intre femei $i barbati.
Exista un sexism evident $i unul implicit in majoritatea
produselor mediatice analizate.
Socializarea femeilor ~i barbatilor In astfel de modele, mai
ales la varste foarte tinere, are consecinte pe termen lung.

128

MASS MEDIA

OESPRE

CAPITOLUL

SEXE

11

PUBUCITATEA- ASPECTE PRIVIND

STEREOTIPURllE DE GEN DIN ROMANIA

Fiecare gen va tin de spre modelul imaginar indus de

mass-media. Cum niei f?coala nu se desprinde de mesaje
misogin-patriarhale f?iroluri predestinate (chiar daca acestea
sunt mult mai "nepieante", mai eumin~i $i mai tradi~ionaliste),
iar biserica este tradi~ionalist-conservatoare,
$ansele ca $i
barba~ii $i femeile sa tinda spre autoafrrmare publica $i privata,
in limitele propriilor capacitati, netarate de mesaje sexiste, scad
dramatic, iar demersurile normative spre egalitate de $anse
raman forme fara fond.

II. 1. ARGUMENTUM
:,
11

'I
Ii

"Poti spune care sunt idealurile,

valorile unei natiuni dupa cum ii
sunt mesajele publicitare"
Norman Douglas

Campaniile publieitare oeupa un spa~iu important atat in

sfera audiovizualului, dit $i in presa serisa. Reclamele reprezinta forme de diseurs moderne care contribuie semnificativ
la eonstructia identitara individuala $i colectiva. Chiar daca
au un caracter efemer, efectele lor sunt de durata f?icumulative.
Reclamele se folosesc de aproape orice pentru a i$i atinge
scopul, adica pentru a vinde produsul. Se folosesc de religie,
de fricile individuale $i colective, de complexe, de senza~ional,
de sexualitate $i, nu in ultimul rand, de gen.
Obiectivul studiului de fata a fost acela de a identifica 0
serie de stereotipuri de gen in publicitatea difuzata de mediile
de informare rOmane$ti (presa scrisa f?iaudiovizuala) $i de a
analiza rolurile, activitatile $i contextele de gen implicite (adica
acelea in care sunt prezentate femeile Ifemininul in compara~ie
eu barbatiil masculinul). Studiul a urmarit de asemenea corelarea mai multor factori in analiza (loeatie, statut epistemic,