Substantivul- este clasa lexico-gramatical n care se ncadreaz cuvinte caracterizate semantic prin

posibilitatea de a denumi obiecte gramaticale, adic fiinte,lucruri, fenomene ale naturii, notiuni
abstracte din plan extralingvistic.
Din punct de vedere morfematic (formal), este flexibil n raport cu categoriile
gramaticale de numr si caz; genul este determinat de continut, mai rar de form
(numai n cazul substantivelor mobile).
Din perspectiv sintactic (functional), substantivul poate ocupa toate
pozitiile sintactice; n relatie de dependent, este att regent ct si determinant (Am
vzut o carte de povesti); ca termen n relatie de interdependent ndeplineste
functia de subiect (Copilul este cuminte) sau nume predicativ (Ionel este copil bun);
ntr, de asemenea, n relatie de apozitie cu alt termen (Adrian, copilul meu, este
cuminte).
Clasificarea substantivelor:
1.Dup origine, substantivele se mpart n:
- mostenite din latin: cap, mn, cas, frate etc. si din substrat: barz, buz mnz,
viezure etc.;
- mprumutate din diferite limbi n perioade diferite din evolutia limbii romne
- create pe terenul limbii romne prin mijloace interne si prin calc lingvistic
2.Dup natura obiectelor denumite sau dup criteriul psihologic-empiric,
distingem:
a) substantive concrete, care denumesc obiecte sau clase de obiecte reprezentabile
n mintea individului, prin imaginea unui obiect perceptibil, identificabil
individual. Intr n aceast categorie substantive ca: mam, copil, pom.n categoria substantivelor
concrete intr si substantivele care denumesc obiecte inexistente n realitate, dar care sunt
reprezentabile si asimilate obiectelor reale: balaur, iele, drac, zn etc., precum si acelea care trezesc
reprezentarea obiectului, fr ca acesta s poat fi perceput direct de vorbitori: dinozaur, inorog,
panter etc.
b) substantive abstracte, care semnific numai la nivelul inteligibilului, nu si la
acela al perceptibilului, deci continutul lor nu este reprezentabil n plan senzorial, nu se
reflect n constiinta subiectului vorbitor prin intermediul simturilor. Acestea denumesc
concepte, proprietti, stri ale obiectelor sau relatii dintre obiecte: adevr, libertate,
curaj, cinste, frumusete, prietenie, iubire etc.
3.Dup sfera notiunilor care stau la baza lor (criteriul este de natur semantic gramatical),
substantivele sunt comune si proprii.
a) Substantivele comune denumesc obiecte si clasa din care acestea fac parte: tat
= fiint uman + caracteristica gradului de rudenie;
Substantivele comune se clasific, la rndul lor, n: apelative, care denumesc o
categorie de obiecte si fiecare obiect luat separat: copil, fluture;colective: care denumesc, la forma de
singular (unele nici nu au form de plural tinerime, muncitorime), multimi de obiecte apartinnd
aceleiasi clase, considerate n totalitatea lor, fr distingerea elementelor constitutive: alunis, armat,
colectiv, fget, lstris, porumbiste, studentime; nume de materie, care denumesc obiecte ale cror
elemente constitutive nu exist izolat unul de cellalt: ap, lapte, miere, sare, zahr etc.
b) Substantivele proprii denumesc obiecte considerate izolat. Aceste substantive pot
fi interpretate ca elipse: elipsa numelui clasei de obiecte din care s-a detasat si elipsa
verbului care exprim actul denumirii: Galati = orasul care se numeste Galati.
4.Dup aspectul structurii morfematice (dup structur sau dup alctuire),
substantivele limbii romne sunt:
- simple, care sunt alctuite dintr-un singur radical.
- compuse, care au n structur cel putin doi radicali, dar care denumesc o singur
realitate. Acestea s-au format prin compunere n diverse moduri: bunvoint, bunstare,
bun-cuviint, ciubotica-cucului, Ft-Frumos, Curtea de Arges etc.
- locutiuni substantivale; grupuri de cuvinte ntre care se afl obligatoriu un
substantiv, care au sens lexical unitar si sens lexico-gramatical de substantiv. (bagare de
seama,aruncatura de bat).

Clase flexionare de substantive

Declinarea I grupeaz substantive comune feminine, terminate la nominativ
singular nearticulat n -, -ea accentuat si -a accentuat: mam, sor, perdea, musama;
intr tot aici substantivul feminin zi, substantivul masculin colibri, precum si
substantivele masculine de tipul: tat, pop, pas, pap, ag, vldic, vod, prslea,
beizadea si substantive calificative de tipul: flmnzil, geril, urechil, muierotc.
Declinarea a II-a cuprinde substantive comune masculine si neutre, terminate n
consoan dur si consoan palatal sau prepalatal: cap, plop, unchi, unghi, arici; -u
vocalic sau semivocalic: codru, mausoleu; -i vocalic sau semivocalic; taxi, tei, bordei; -o
accentuat sau neaccentuat: chimono, tango, zero, radio.
Declinarea a III-a grupeaz substantive terminate n -e, apartinnd celor trei
genuri: perete, peste, femeie, vulpe, nume, pronume; substantivele denumind primele
cinci zile ale sptmnii, la care (cu exceptia substantivului joi joia; cf. femeie
femeia) forma articulat se comport ca cele mai multe feminine terminate n -e: lunea.
Categoriile gramaticale ale substantivului:
La substantiv genul este, n general, o component semantic stabil a radicalului,
fiecare substantiv avnd, ca unitate lexical, un anumit gen.
O prim ncadrare a substantivelor din punctul de vedere al genului se face n:
- substantive care denumesc animate, adic obiecte nscrise n dinamica viat-moarte:
copil, pasre.- substantive care denumesc inanimate, adic obiecte care nu cunosc aceast
dinamic (perete, ban, stilou).Substantivele animate pot denumi obiecte care sunt de genul masculin
sau feminin,in functie de genul natural al obiectului extralingvistic pe care-l denumesc.Dar masculine
si feminine pot fi si substantivele care denumesc obiecte inanimate si care sunt in afara genului
natural.
Recunoasterea genului substantivelor se face tinnd seama de anumite trsturi
de natur sintactic, fonetic si morfologic:
La nivel sintactic, recunoasterea genului se face prin introducerea substantivului ca
termen regent ntr-o relatie de dependent cu un determinant de tip adjectival: acest/acesti,
aceast/aceste sau frumos/frumosi, frumoas/frumoase sau un/doi, o/dou:
A acest (un) om nalt acesti (doi) oameni nali = masculin;
B aceast (o) cas nalt aceste (dou) case nalte = feminin;
C acest (un) bloc nalt aceste (dou) blocuri nalte = neutru.
Din punct de vedere fonetic, genul se stabileste pe baza terminatiilor pe care le au
substantivele la singular, dar care nu sunt identice cu desinentele de numr dect la unele
substantive. De exemplu, n substantivul mam, - este terminatia dup care, din punct
de vedere formal, substantivul se ncadreaz n clasa femininelor, dar este si desinent de
numr.
Putem considera c terminatiile sunt, specifice fiecrui gen:-, -ea, -ia, -a, -a (subst. proprii)
caracterizeaz femininele: (cas, perdea, stea).Fac exceptie substantivele masculine aberante
terminate n - sau n-ea: (tat, pop); (lungil, buzil) -o si -u, o (neacc.) si diftongii -ou, -eu
caracterizeaz genul neutru: (bolero,caro, domino)
Terminate la nominativ singular nearticulat n -o (neacc.) sau n diftongii -ou, -eu sunt si substantivele
masculine flamingo.-iu (diftong ascendent) caracterizeaz neutrele de tipul: acvariu, planetariu,
iar -iu (diftong descendent) este specific masculinelor: geamgiu, giuvaiergiu,
chefliu, dar apare si la unele neutre: anteriu, bisturiu;-e se ntlneste cel mai frecvent la feminine
(nvttoare, carte, vulpe), dar este ntlnit si la substantive masculine sau neutre: frate, iepure.-i se
ntlneste rar n substantive feminine: zi, amiazzi si n cele care denumesc
primele cinci zile ale sptmnii.
Consoana dur sau palatalizat, vocala -u, diftongii -ai, -oi, -ei, -ui caracterizeaz
att masculine (pom, unchi, codru, pisoi, ponei, pui), ct si neutre (abataj, mr, cadru,
nai, pai, bordei, roi).
Din precizrile de mai sus se vede c trsturile fonetice nu permit singure
ncadrarea unui substantiv la un gen sau altul. Prin urmare, la acestea se adaug
trsturi de natur morfologic, anume desinentele de numr si formele articolului

nehotrt.
Sunt de genul feminin substantivele la care desinentele si articolul nehotrt se
combin astfel la singular si plural: o cas-/niste cas-e; o stea-/niste ste-le; o
sarma-/niste sarma-le; o zi-/niste zi-le; o joi-/niste joi-; o nvtoar-e/niste
nvttoar-e; o banc-/niste bn-; o chei-e/niste.
n interiorul genului masculin, combinatiile se organizeaz astfel: un elev-/niste
elev-i; un codr-u/niste codr-i; un ero-u/niste ero-i; un tei-/niste tei-; un iepur-e/niste
iepur-i; un pop-/niste pop-i.
Genul neutru se caracterizeaz prin urmtoarele combinatii:
un templ-u/niste templ-e; un tablo-u/niste
Sunt n general de genul masculin substantivele ce denumesc vietuitoare de sex
brbtesc (brbat, biat, mosneag, berbec, cine); substantive denumind profesii
exercitate de brbai (fierar, tractorist, cizmar), arbori (cais, mr, pr, prun), plante si
flori (trandafir, crin, bujor), fructe (pepene), muni (Ceahlul, Carpai, Moldoveanul),
toate lunile anului (mai, iunie, iulie), vnturi (zefir), litere (a, be, ce), note muzicale (do,
re, mi), monede (leu, ban, zlot), cifre (un cinci, un zece) etc
Sunt n general de genul feminin substantivele care denumesc vietuitoare de sex
femeiesc (femeie, fat, oaie, pisic), precum si substantive denumind: profesii exercitate de
femei (educatoare, croitoreas, nvtoare), arbori (salcie), plante (volbur, ptlagin,
iarb), fructe (par)flori (lalea)orase (Suceava,
Crasna), munti (Babele, Pietrele Doamnei), ri (Romnia, Frana), continente (Europa,
Africa), insule (Sicilia), abstracte nominale sau verbale (buntate, rutate, plcere, tcere),
n clasa neutrelor intr, de regul, substantive inanimate (cu exceptia celor animate
amintite mai sus: animal, dobitoc),situate n afara sexului: bici, buhai (instrumentul muzical, omonim
partial cu substantivul denumind un animat), cer (firmament), ciocan, mai (ficat, ciocan de
lemn), maidan etc.; substantive denumind colectivitti