FRUCTE ALCALINE

stafide, curmale, smochine, ananas, mere si cidru

caise, piersici, cirese, avocado, struguri, banane
coapte, capsuni, grape-fruit, mango, pepene
galben/rosu, nectarine, masline negre, papaya,
pere,

FRUCTE ACIDE
toate conservele, gemuri, dulceturi, fructe
zaharisite, glazurate, fructe uscate conservate cu
sulfura
fructe proaspete consumate zahar
banane verzi, masline verzi, prune

LEGUME ALCALINE
ciuperci, mazare verde, broccoli, conopida, rosii
varza rosie si alba, ceapa, usturoi, praz, salata
verde, sfecla
morcovi, cartofi, spanac, anghinare, castraveti,
andive
patrunjel, pastrnac, ardei, dovleac, ridichi, soia
boabe
in, bostan, nap, vinete, leguminoase ncoltite
CEREALE ALCALINE
cereale proaspete, orz verde
alimente neutre dar care absorb aciditatea
digestiva: pine prajita, pine mai veche de 2 zile
(contin mai putin gluten care genereaza exces de
mucus n corp).
LACTATE ALCALINE

LEGUME ACIDE
ardei iute,
asparagus
rubarbar
toate tipurile de fasole si linte cu exceptia celor
germinate *
CEREALE ACIDE
produse de patiserie, pine alba, pine int
19219c25t egrala sau graham, amidon, aluaturi,
popcorn, malai, paste fainoase, gris, orez (alb, brun,
basmati)
faina de ovaz, orez, orz, secara, fulgi de cereale *
LACTATE ACIDE

lapte smntnit, kefir, zer, unt, frisca

Parmezan, brnzeturi fermentate, cascaval, telemea

lapte proaspat (vaca, capra)

iaurt simplu nepasteurizat sau lapte prins

nghetata, iaurt ndulcit sau iaurt cu fructe

lapte fiert, lapte praf, smntna fermentata

ALIMENTE GTITE ALCALINE

legume fierte, coapte, mncaruri sau ghiveci de
legume, dar fara rosii sau bulion
supe de zarzavat si de radacinoase fara carne
DULCIURI ALCALINE
suc de trestie de zahar, zahar din trestie uscat
sirop de orez brun

ALIMENTE GTITE ACIDE

Alimente foarte acide: mncaruri ce contin rosii
fierte, bulion sau pasta de rosii, supele n care a fiert
carnea, supele cu adaos de vegeta, spanac gatit,
conserve
DULCIURI ACIDE
dulciuri, prajituri, biscuiti, napolitane, ciocolata,
ndulcitori sintetici (zaharina,aspartam, sorbitol),
miere artificiala sau prelucrata cu zahar, fructoza,

(mierea n cantitati mari poate forma si acizi)

lactoza

PRODUSE ANIMALE ALCALINE

oua de prepelita, oua de rata

PRODUSE ANIMALE ACIDE

mezeluri, toate tipurile de carne de mamifere,
pasare, peste, gelatina, grasime, icre, oua de gaina

BUTURI ALCALINE
sucuri de legume radacinoase, ceaiuri de plante
nendulcite, apa plata si apa de izvor sunt
considerate neutre, desi n realitate au un pH usor
acid (ntre 6-7)

BUTURI ACIDE

toate bauturile alcoolice, racoritoare sintetice, cola,

cafea, cacao, sifon

DIVERSE - ALCALINE
aproape toate condimentele,
produse din lucerna, alge
ghimbir, amalaki, sare de mare
drojdie de bere (calup)

DIVERSE - ACIDE

muraturi facute cu otet, maioneze, sare rafinata,

sosuri, ketchup, pasta de rosii, mustar (pasta), curry
aditivi alimentari sintetici: arome, coloranti,
glutamat, conservanti ca: benzoat, otet, saramura,
fum

ALIMENTE ULEIOASE ALCALINE

ALIMENTE ULEIOASE ACIDE

ulei presat la rece de floarea soarelui sau masline

ulei rafinat de floarea soarelui sau de masline

ulei de peste, ulei de primula, migdale, smburi de

dovleac, alune,susan, castane,nuca de cocos
proaspata

fructe oleaginoase si seminte coapte sau prajite

OBICEIURI CARE ALCALINIZEAZ CORPUL

somnul, relaxarea, sauna, exercitiul fizic,

meditatia, exercitiile de respiratie
buna dispozitie, bucuria, fericirea, calmul

nuci, fistic
OBICEIURI CARE PRODUC ACIDOZ
fumatul, aromatizanti si parfumuri sintetice
somn insuficient, medicamentele de sinteza
suprasolicitarea, supararea, mnia,
stresul,ura,revolta

* Dintre alimentele care genereaza aciditate, grupa cerealelor si a leguminoaselor constuie o parte importanta din
piramida alimentatiei. Ele se recomanda a fi consumate mpreuna cu alimente alcaline pentru a realiza un echilibru
n digestie.
Doua grupe aparte de alimente sunt:
Alimentele alcaline sau neutre care genereaza
aciditate
zahar, dulciuri, majoritatea produselor de cofetarie

Alimentele acide care genereaza alcalinitate

lamie, grape-fruit, otet de mere diluat n apa

si patiserie preparate cu faina alba si zahar,

alimente bogate n glucide cum ar fi orezul

muraturi usor fermentate cum sunt castravetii de

vara n saramura sau varza murata n primele 3 luni.
Aceste alimente, prin acizii slabi pe care i contin,
favorizeaza digestia si scad hipersecretia de acid din
stomac.

Majoritatea fructelor au o reactie chimica acida n laborator, dar nu acelasi lucru se petrece n corpul uman, pentru
ca n realitate ele devin alcaline prin metabolizare. n schimb mierea si zaharul sunt alcaline, dar din cauza
continutului mare de glucide formeaza acizi.
Hiperaciditatea

O stare prelungita de oboseala, uneori pna la epuizare, poate fi semnul unor deficiente sau maladii de natura
foarte diferita. Este stiut ca lipsa de vitamine, de fier sau alte minerale, schimbarile de vreme sau lipsa luminii
datatoare de energie pot avea drept consecinta o stare de oboseala. Dar si apneea ce nsoteste sforaitul din timpul
somnului duce la o epuizare n timpul zilei. Mai putin cunoscut este faptul ca si o sinuzita cronica este nsotita de
oboseala sau ca, la femei, o epuizare de durata poate anunta un infarct miocardic. Dar oboseala mai poate avea o
cauza ct se poate de neasteptata.
"Ploaia acida a facut vlva n urma cu ctiva ani, omul acid va face n viitor". Afirmatia i apartine publicistului
Norbert Treutwein, autorul cartii "Hiperaciditate - bolnav fara motiv", sustinator al teoriei dupa care, datorita unei
hiperaciditati cronice, omul nu numai ca este lipsit de vlaga si morocanos, dar si distruge cu totul sanatatea.
Autorul crede ca migrenele si reumatismul, cancerul, infarctul miocardic si diabetul, psihozele si nevrozele sunt
ntotdeauna nsotite de o aciditate crescuta.
La orice adult sanatos sunt n functie mecanisme de reglare, care stabilesc un echilibru ntre continutul acid si cel
bazic din organism. La pacientii cu acidoza (cresterea aciditatii si reducerea rezervei alcaline din snge) este vorba
ntr-adevar de o stare patologica. Pe baza valorii pH se poate stabili ct de acid sau ct de bazic este sngele, dar si
urina. Pe o scala de la 1 pna la 14, punctul de neutralitate se afla la 7. Sngele nostru are valori pH de 7,35 pna
la 7,45, este asadar usor bazic. Valorile din urina pot oscila ntre 4 la oamenii foarte bolnavi si 8 la sugari. n
general, starea de boala este asociata cu acizii, starea de sanatate cu bazele si mineralele alcaline. Dat fiind ca
rinichii contribuie la eliminarea acizilor, la oamenii mai n vrsta, la care functia renala ncepe sa fie ngradita,
hiperaciditatea este o problema serioasa. mbatrnirea - se mai spune - nu este nimic altceva dect intoxicarea
continua cu depunerile acide, pe care organismul nu mai reuseste sa le neutralizeze.
Exista n corp mai multe sisteme lichidiene interconectate si fiecare are pH-ul sau:

1.

pH-ul digestiv

n functie de alimentele consumate si de secretiile digestive, pH-ul poate varia aici de la 2 (acidul clorhidric din
stomac), pna la 9 (sucul pancreatic). Dintre toate sistemele de pH amintite sistemul digestiv se dezechilibreaza cel
mai usor si de aceea el reprezinta o cheie n mentinerea sanatatii. ntr-un mod similar Ayurveda considera focul
digestiv Agni drept cheia sanatatii si a bolii. De aceea vom acorda un spatiu mai larg alimentatiei.
2.

pH-ul sngelui si limfei

Prin cele aproximativ 5 l de snge si 2 l de limfa, aceste lichide dreneaza si hranesc restul de aproximativ 60-70 de
kg de tesuturi ale unui adult. De aceea au rol de tampon pentru pastrarea unei aciditati normale n tesuturi.
3.

pH-ul tesuturilor

La cei sanatosi tesuturile au un pH apropiat de cel al sngelui, dar la cei bolnavi, care semnaleaza dureri reumatice,
migrene, la cei obezi, cu diabet, boli cardiovasculare sau cancer, pH-ul tesuturilor este cu siguranta acid. Spre
deosebire de snge care trebuie sa-si pastreze un pH constant, tesuturile pot fi convertite n adevarate rezervoare

ale rezidurilor acide (grasime n exces, calculi, excerscente osoase sau tumori). Unele tesuturi cum ar fi oasele si
muschii pot fi spoliate de rezerva de minerale alcaline, acest fapt conducnd la osteoporoza, dureri ale coloanei
vertebrale si spasmofilie. Acest sistem al tesuturilor corporale necesita un timp mai ndelungat pentru a se echilibra,
de aceea primele saptamni de tratament sunt destinate transformarilor ce au loc n tesuturi, fara sa apara
neaparat rezultate vizibile cum ar fi scaderea n greutate sau dizolvarea calculilor.
4.

pH-ul urinei si al transpiratiei

Are rol de supapa de control asupra pH-ului sanguin si de aceea poate varia ntre valorile de 4.5 si 8. Majoritatea
oamenilor n conditiile alimentatiei actuale au un pH cuprins ntre 5-6. Cei vegetarieni au un pH urinar usor mai
alcalin, cuprins ntre 5.8-7.
Cu ct urina e mai acida, sngele si tesuturile sunt mai acide. n anumite faze ale bolilor pH-ul urinar poate fi
alcalin dar tesuturile sa fie acide, acest fapt datorndu-se unor blocaje n sistemul excretor, fie datorita faptului ca
reziduurile acide sunt profund legate n tesuturi si nu pot fi dizolvate usor, ci doar prin tratament adecvat. (vezi
tratamentele de oleatie Abhyanga din medicina Ayurveda). http://www.medicinanaturala.20m.com/photo6.html
Cauzele hiperaciditatii:
1.

Dieta acida (explicata pe larg n tabelul anterior).

2.

Emotii negative

3.

Alimente incompatibile. Chiar si cele mai alcaline alimente pot genera aciditate daca sunt consumate
mpreuna cu alimente incompatibile. De exemplu alimentele care contin glucide au nevoie de sucuri digestive
alcaline n timp ce proteinele se digera la un pH acid.

Reguli pentru a asigura compatibilitatea alimentara si a evita aciditatea:

Fructele se mannca nainte de masa cu cel putin 30 de minute sau constituie o masa separata

Dulciurile nu se mannca dupa mncare

Laptele este un aliment complex si greu de digerat. Trebuie baut cald si eventual condimentat.
Este bine sa nu fie combinat cu nici un alt aliment
Nu se bea apa rece la masa sau dupa masa, ci doar apa fierbinte

Vezi si capitolul Compatibilitati alimentare din cartea Ghid de alimentatie sanatoasa Dr. Ovidiu Chis
Alimentatia si stilul de viata
Echilibrul ntre rezervele de acizi si de baze din corp depinde de modul nostru de viata. Stresul, lipsa de miscare, o
alimentatie gresita, fumatul, consumul de alcool si de cafea, cresc aciditatea din organism. Consecintele
caracteristice ale unei hiperaciditati de durata sunt tulburari digestive, slabirea sistemului imunitar, afectari ale
coloanei vertebrale, guta, reumatism sau sclerozari ale arterelor. Cu hiperaciditatea sunt puse n legatura si
perturbarile vegetative, cum ar fi migrenele sau aritmiile functionale.
Pentru a nu se ajunge la pragul de la care hiperaciditatea devine un factor extrem de nociv pentru organism, pot fi
luate o serie de masuri preventive. Se ntelege ca rolul esential n asigurarea echilibrului revine unei alimentatii
sanatoase. Pentru fiecare aliment luat n parte exista o proportie diferita de componente cu efect acid si cu efect
bazic. Sunt cunoscute nsa grupele de alimente care actioneaza ntr-un sens sau altul:
Aproape toate legumele n
special cele proaspete sunt
alcaline si echilibreaza
aciditatea excesiva.
Alimentele care contin multe
minerale bazice sunt salatele,
fructele si legumele, mai cu
seama ceapa, cartofii,
morcovii.

Efect bazic slab au

iaurtul, fructele
uscate, ciupercile si
leguminoasele n
pastaie.

Efect acid slab au

brnza de vaci,
smntna, pinea
integrala si familia
nucilor.

Hiperaciditate provoaca
mai cu seama carnea,
inclusiv mezelurile si
dulciurile, alcoolul si
cafeaua. Dar si ouale,
brnza si produsele
fainoase.

Trebuie retinut faptul ca n copilarie organismul reuseste mai usor sa se echilibreze dupa consumul de dulciuri si
carne, desi copii cresc mai sanatosi fara sa le mannce, dar odata cu naintarea n vrsta, consumul lor trebuie tot
mai mult redus. Benefica pentru eliminarea surplusului de aciditate este transpiratia, de exemplu n sauna. Sunt de
asemeni recomandate notul si mersul pe bicicleta. Mineralele naturale extrase din cochilii, coaja de ou, alge si

saruri marine, n special calciu, vitamina D, zinc, cupru si magneziu sunt recomandate n curele pentru alcalinizarea
corpului.
Alimentele bogate n sulfuri, cloruri, azotati si fosfati au un efect acidifiant. Proteinele animale sunt bogate n astfel
de substante. Mineralele alcaline ca sodiu, potasiu, calciu, magneziu neutralizeaza aciditatea. Aceste elemente se
gasesc din abundenta n alimentele vegetale. Corpul stocheaza aceste minerale n oase si le elibereaza atunci cnd
trebuie sa echilibreze pH-ul sanguin. Cnd datorita consumului repetat de alimente acide sau poluate chimic dar si
a mbatrnirii tesuturilor, corpul si epuizeaza rezervele vitale de minerale si apare starea de acidoza.
Acidoza este cauza majoritatii bolilor la omul modern. Atunci cnd se instaleaza n tesuturile corporale, acest
fenomen are loc n ordinea de hranire a tesuturilor, asa cum este data ea n medicina Ayurveda:
1 Rasa dhatu (limfa)

ulcer gastro-duodenal, gastrita, diabet zaharat, colita

2 Rakta dhatu (sngele)

Hipertensiune arteriala, ateroscleroza, cardiopatie ischemica,

hemoroizi, boli de piele

3 Mamsa dhatu (muschii)

pietre la rinichi si vezica biliara, afectiuni ale ochilor

4 Meda dhatu (grasimea)

obezitate, celulita, afectiuni ale parului, unghiilor si dintilor,

degenerescenta grasa a organelor

5 Asthi dhatu (oasele)

osteoporoza, reumatism, artroze, artrita, guta, cariile dentare,

oboseala generalizata

6 Majja dhatu (tesutul nervos si

maduva)

oboseala, migrene, stres, nevroze, leucemie

7 Shukra dhatu (fluidele

reproducatoare)

infertilitate, impotenta, noduli mamari, chisturi ovariene,

infectii si inflamatii ale organelor genitale, rani ale colului uterin

8 Ojas (vigoarea si radiatia energetica)

oboseala cronica, scaderea imunitatii care poate permite

instalarea unor infectii cronice ca hepatita, TBC sau a unor boli
grave cum este cancerul